{"id":2092624,"date":"2026-08-13T18:34:06","date_gmt":"2026-08-13T15:34:06","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2092624"},"modified":"2026-08-13T18:34:06","modified_gmt":"2026-08-13T15:34:06","slug":"calendarul-zilei-14-august-30-ani-de-la-moartea-marelui-dirijor-sergiu-celibidache","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2092624","title":{"rendered":"Calendarul zilei 14 august: 30 ani de la moartea marelui dirijor Sergiu Celibidache"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/sddefault-4.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/08\/sddefault-4.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
PRIM PLAN<\/a><\/span>Calendarul zilei 14 august: 30 ani de la moartea marelui dirijor Sergiu…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a>VIDEO<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Calendarul zilei 14 august: 30 ani de la moartea marelui dirijor Sergiu Celibidache<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Redac\u021bia<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Pe 14 august, rom\u00e2nii \u0219i planeta \u00eentreag\u0103 comemoreaz\u0103 trecerea la cele ve\u0219nice a marelui dirijor, compozitor \u0219i pianist Sergiu Celibidache.<\/strong><\/p>\n

Iat\u0103 biografia marelui artist, realizat\u0103 de R\u0103zvan Moceanu pentru Rador:<\/a><\/p>\n

Sergiu Celibidache s-a n\u0103scut la Roman, jude\u0163ul Neam\u0163, la 28 iunie 1912, tat\u0103l s\u0103u fiind Demostene, cu origini grece\u015fti, ofi\u021ber de cavalerie, prefect al Ia\u0219ului \u0219i, \u00eencep\u00e2nd cu anul 1922, ajutor de primar al aceluia\u0219i ora\u0219, iar mama sa, Maria, n\u0103scut\u0103 Br\u0103teanu, a fost profesoar\u0103 de chimie.<\/p>\n

C\u00e2nd copilul \u00eemplinea \u015fase luni, familia se mut\u0103 la Ia\u015fi, iar anii care au urmat au \u00eensemnat un zbucium pentru p\u0103rin\u0163ii s\u0103i, fiindc\u0103 cel mic nu scotea niciun cuv\u00e2nt.<\/p>\n

Abia pe la v\u00e2rsta de trei ani, viitorul mare dirijor se hot\u0103ra s\u0103 pronun\u0163e primele silabe, iar un an mai t\u00e2rziu \u00eencepea deja s\u0103 c\u00e2nte la pian, singur, uimindu-\u015fi familia.<\/p>\n

Despre acest moment, Celibidache avea s\u0103 m\u0103rturiseasc\u0103 peste ani: \u201eC\u00e2nd aveam 4 ani d\u0103deam concerte, a\u015fa, f\u0103r\u0103 public, \u00eentr-un pod gol, f\u0103r\u0103 lumin\u0103, cu mult praf, \u015fi foarte rece. Mul\u0163umeam publicului, de\u015fi nu \u015ftiam ce \u00eenseamn\u0103 asta. Fusesem o dat\u0103 la un concert adev\u0103rat unde am v\u0103zut c\u0103 se aplauda, c\u0103 se mul\u0163umea la sf\u00e2r\u015fit \u015fi, atunci, o f\u0103ceam f\u0103r\u0103 s\u0103 \u015ftiu s\u0103 c\u00e2nt la pian, nu c\u00e2ntam, mi se p\u0103rea doar foarte interesant.\u201d<\/p>\n

Celibidache \u015fi-a tr\u0103it anii copil\u0103riei \u00een umbra unui tat\u0103 autoritar, care \u00eel vedea ca pe urma\u015ful s\u0103u, la conducerea provinciei.<\/p>\n

\u0218i-a efectuat studiile liceale \u0219i muzicale la Seminarul Pedagogic din Ia\u0219i, p\u00e2n\u0103 \u00een 1930, demonstr\u00e2nd o inteligen\u0163\u0103 ie\u015fit\u0103 din comun, iar imediat dup\u0103 aceea, la v\u00e2rsta de 18 ani, p\u0103r\u0103se\u015fte definitiv casa p\u0103rinteasc\u0103, pentru a-\u015fi putea urma cariera muzical\u0103 visat\u0103, dup\u0103 ce tat\u0103l s\u0103u \u00ee\u015fi dorea cu insisten\u0163\u0103, pentru el, o carier\u0103 politic\u0103.<\/p>\n

\u015ei-a continuat studiile la Bucure\u015fti, sub \u00eendrumarea lui Theodor Rogalski (teorie-solfegiu, pian) \u0219i a lui Theodor Cosma (jazz), c\u00e2\u015ftig\u00e2ndu-\u015fi existen\u0163a \u00een calitate de pianist corepetitor la o \u015fcoal\u0103 de dans, \u00eens\u0103 visul s\u0103u pentru o carier\u0103 muzical\u0103 avea s\u0103 \u00eensemne ani de s\u0103r\u0103cie cumplit\u0103, doar pentru a-\u015fi urma pasiunea.<\/p>\n

\n

\u00cen anul 1935 \u00ee\u015fi satisface stagiul militar, apoi pleac\u0103 la Paris unde \u00ee\u0219i continu\u0103 studiile.<\/p>\n

Dup\u0103 cea a ascultat la radio un cvartet de coarde de Heinz Tiessen, se hot\u0103r\u0103\u015fte s\u0103 compun\u0103 propriul cvartet de coarde, pe care i-l trimite lui Tiessen, profesor la Facultatea de Muzic\u0103 din Berlin, care remarc\u0103 poten\u021bialul muzical deosebit al lui Celibidache \u015fi \u00eel invit\u0103 la Berlin.<\/p>\n

Marele dirijor avea s\u0103 se mute la Berlin, \u00eenva\u021b\u0103 \u00een cel mai scurt timp limba german\u0103, apoi se \u00eenscrie la Facultatea de Muzic\u0103 a Universitatii Friedrich-Wilhelm, unde a studiat printre al\u0163ii cu Tiessen (compozi\u021bie), Hugo Distler (contrapunct), Kurt Thomas \u0219i Fritz Stein (teorie), Georg Schunemann (muzicologie) \u015fi Walter Gmeindl (dirijat).<\/p>\n

\u00cen anul 1939, se \u00eent\u00e2lne\u015fte cu preotul budist, germanul Martin Steinke (Dao Jun) \u2013 care \u00eel introduce \u00een budismul-Zen \u2013 , de care \u00eel va lega o frumoas\u0103 prietenie \u015fi care avea s\u0103-i influen\u0163eze cariera muzical\u0103 pe mai departe.<\/p>\n

Urmeaz\u0103 o perioad\u0103 \u00een care se dedic\u0103 compozi\u021biei propriilor lucr\u0103ri, dar \u00eencepe \u0219i s\u0103 dirijeze corurile lucr\u0103torilor feroviari \u0219i ale controlorilor de tramvai.<\/p>\n

\u00cen anul 1941 prime\u015fte primul angajament ca dirijor permanent, la ansamblul de amatori \u201eOrchester Berliner Musikfreunde\u201d (\u201eOrchestra prietenilor berlinezi ai muzicii\u201d), cu care a sus\u021binut concerte publice.<\/p>\n

Este momentul \u00een care Celibidache uluie\u0219te prin memoria extraordinar\u0103, el ajung\u00e2nd s\u0103 cunoasc\u0103 pe de rost toate partiturile.<\/p>\n

Celibidache era considerat un student cu aptitudini speciale, iar \u00een perioada celui de-al doi-lea R\u0103zboi Mondial, dup\u0103 ce profesorii au fost obliga\u0163i s\u0103-\u0219i p\u0103r\u0103seasc\u0103 posturile, el a predat chiar propriilor colegi la mai multe materii. Aceasta \u00een condi\u0163iile \u00een care Celibidache nu avea bani, uneori nu avea ce s\u0103 m\u0103n\u00e2nce, sl\u0103bise foarte mult \u0219i a avut norocul s\u0103 primeasc\u0103 o camer\u0103 \u00een care s\u0103 locuiasc\u0103 de la un cuplu de lucr\u0103tori de tramvai.<\/p>\n

\u00cen \u00eencheierea anilor de studiu, Celibidache scrie o lucrare de doctorat despre \u201eElementele formative \u00een tehnica de compozi\u021bie a lui Josquin des Pres\u201d (\u201eFormbildende Elemente in der Kompositionstechnik Josquins des Pres\u201d).<\/p>\n

La 11 august 1945, la doar 33 de ani, Celibidache a ap\u0103rut la pupitrul Orchestrei de Camer\u0103 din Berlin, apoi c\u00e2\u015ftig\u0103 un concurs de dirijat, organizat de Orchestra Radio din Berlin (Rundfunk Sinfonieorchester Berlin).<\/p>\n

La 29 august 1945, este invitat s\u0103 dirijeze Orchestra Filarmonicii din Berlin, \u00een program figur\u00e2nd Uvertura operei B\u0103rbierul din Sevillia de Rossini, Concertul de Fagot de Weber op.76 \u0219i Simfonia a 9-a de Dvorak. Dup\u0103 doar dou\u0103 luni, Celibidache devine noul director muzical al celebrului ansamblu, colaborarea materializ\u00e2ndu-se \u00een ani, \u00een peste 400 de concerte la Berlin \u015fi \u00een numeroase turnee de succes pe marile scene din alte \u0163\u0103ri.<\/p>\n

\u00cen anul 1946, are loc prima \u00eent\u00e2lnire cu Wilhelm Furtw\u00e4ngler, la Berlin, concomitent \u00eencep\u00e2nd coresponden\u021ba dintre cei doi \u015fi, \u00een acela\u015fi an, Celibidache \u00eencepe s\u0103 predea la Institutul Interna\u021bional de Muzic\u0103 din Berlin.<\/p>\n

\u00cen anul 1948, conduce pentru prima oar\u0103 London Philharmonic Orchestra \u015fi are loc primul turneu de dup\u0103 r\u0103zboi \u00een Anglia al Orchestrei Filarmonice din Berlin.<\/p>\n

Tot \u00een 1948, Celibidache semneaz\u0103 primul \u0219i singurul contract de \u00eenregistr\u0103ri cu produc\u0103torul Walter Legge, \u00eens\u0103 maestrul nu a fost mul\u0163umit de sunetul \u201efad\u201d al imprim\u0103rilot, care, \u00een opinia sa prezentau o variant\u0103 deformat\u0103 a realit\u0103\u021bii, astfel c\u0103, de aici \u00eenainte, va prefera doar calea direct\u0103 a concertelor live.<\/p>\n

Din anul 1949, Celibidache este dirijor-invitat al unor orchestre de prestigiu din \u00eentreaga lume \u2013 din Austria, Italia, Fran\u0163a, America Central\u0103 \u0219i de Sud, \u00een acela\u015fi an el refuz\u00e2nd postul de dirijor al New York Philharmonic Orchestra.<\/p>\n

\u00cen anul 1952, Wilhelm Furtw\u00e4ngler preia din nou postul de dirijor \u0219ef al Orchestrei Filarmonice din Berlin, ins\u0103 Celibidache r\u0103m\u00e2ne ata\u0219at ansamblului.<\/p>\n

\u00cen anul urm\u0103tor, prime\u015fte Premiul Berlinez de Art\u0103 pentru Muzic\u0103, are loc ultimul lui concert cu Orchestra Scala din Milano, \u00eens\u0103 \u00eentre Celibidache \u015fi Furtw\u00e4ngler apar primele tensiuni.<\/p>\n

\u00cen 1954, maestrul prime\u015fte Crucea de Merit a Republicii Federale Germania, pentru meritele sale \u00een succesele Orchestrei Filarmonice din Berlin.<\/p>\n

\u00cen 30 noiembrie 1954 \u2013 ziua mor\u0163ii lui Furtw\u00e4ngler, are loc ultimul concert cu Orchestra Filarmonic\u0103 din Berlin, \u00een perioada ce a urmat, conducerea ansamblului fiind \u00eencredin\u0163at\u0103 lui Herbert von Karajan.<\/p>\n

\u00cen anul 1955, Celibidache prime\u015fte Premiul Uniunii Criticilor Germani \u0219i continu\u0103 activitatea concertistic\u0103, mai ales \u00een Italia, unde dirijeaz\u0103 Orchestra Scala din Milano, Orchestra Academiei Santa Cecilia din Roma \u0219i Orchestra Radio a RAI.<\/p>\n

\u00cen 1957, dirijeaz\u0103 concertul festiv \u00een onoarea anivers\u0103rii de 70 de ani a profesorului \u0219i mentorului s\u0103u Heinz Tiessen cu Orchestra Radio din Berlin, iar \u00een 1958 au loc primele concerte cu Orchestra Radio din Stuttgart, o orchestr\u0103 care avea s\u0103-i r\u0103m\u00e2n\u0103 foarte apropiat\u0103.<\/p>\n

\u00cen anul 1960, \u00eencepe o colaborare cu Capela Regal\u0103 Copenhaga, iar un an mai t\u00e2rziu \u00eentreprinde cu aceasta un amplu \u015fi apreciat turneu \u00een Germania.<\/p>\n

La 28 iulie 1962, \u00een ziarul \u201eFrankfurter Allgemeine\u201d apare un articol al lui Celibidache cu titlul \u201e\u00cen\u021belep\u021bii sunt greu de g\u0103sit\u201d, \u00een care artistul \u00ee\u015fi expune ideile despre budism \u015fi \u00een care arat\u0103 c\u0103 \u0219i-a \u00eendreptat aten\u021bia spre a crea, \u00een timpul concertelor sale, condi\u021biile optime pentru ceea ce numea el o \u201cexperien\u021b\u0103 transcedental\u0103\u201d, din perspectiv\u0103 zen \u2013 budist\u0103.<\/p>\n

\u00cen anul urm\u0103tor, devine dirijor invitat \u0219i director artistic al Orchestrei Simfonice a Radioului din Stockholm \u015fi realizeaz\u0103 turnee \u00een Suedia, Danemarca, Germania, Elve\u021bia, Spania, Finlanda, Austria, Olanda.<\/p>\n

\u00cen anul 1965, Celibidache se c\u0103s\u0103tore\u0219te cu Ioana Procopie Dumitrescu, o pictori\u021b\u0103 pe care o cuno\u0219tea \u00eenc\u0103 din copil\u0103ria lui petrecut\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, iar pe 19 iunie 1968 se na\u0219te unicul fiu al lui Celibidache, Serge Ioan.<\/p>\n

\u00cen anul 1970, este numit Cavaler al Ordinului Vasa \u00een Stockholm \u0219i i se acord\u0103 , la Copenhaga, Premiul de muzic\u0103 Leonie-Sonning.<\/p>\n

O adev\u0103rat\u0103 legend\u0103 a baghetei mondiale, Sergiu Celibidache a revenit rareori \u00een postur\u0103 de dirijor \u00een Rom\u00e2nia, dar \u00een pu\u0163inele d\u0103\u0163i \u00een care a f\u0103cut-o, Radiodifuziunea rom\u00e2n\u0103 i-a fost al\u0103turi. Astfel, \u00een iunie 1970, Sergiu Celibidache a sus\u0163inut la pupitrul Orchestrei Simfonice a Radiodifuziunii Suedeze nu mai pu\u0163in de cinci concerte la Sala Radio, \u00een program figur\u00e2nd \u015fi celebrele Tablouri dintr-o expozi\u0163ie de Modest Mussorgski. Era prima sa revenire \u00een \u0163ar\u0103 dup\u0103 plecarea la numai 24 de ani, \u00een 1936, \u00een Germania.<\/p>\n

\u00cen anul 1971, dirijeaz\u0103, la pupitrul Orchestrei Radio din Stuttgart, concertul jubiliar cu ocazia \u00eemplinirii a 25 de ani de la fondarea orchestrei, iar un an mai t\u00e2rziu devine dirijor permanent \u0219i director artistic al acestei orchestre.<\/p>\n

\u00cen anul 1973, dirijeaz\u0103 Orchestra Na\u021bional\u0103 ORTF \u00een Paris, iar \u00een 1977, \u00een urma unor ne\u00een\u021belegeri, renun\u021b\u0103 la postul de director artistic al Orchestrei Radio din Stuttgart, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd \u00eens\u0103 ata\u0219at ansamblului ca \u0219i \u201edirijor permanent\u201d.<\/p>\n

\u00cen anul 1978 revine pentru scurt timp \u00een \u0163ara natal\u0103, unde dirijeaz\u0103 Orchestra Filarmonic\u0103 George Enescu din Bucure\u0219ti, \u00een acela\u015fi an fiind numit profesor onorific la Universitatea Johannes-Gutenberg din Mainz, unde \u00eencepe o lung\u0103 activitate pedagogic\u0103.<\/p>\n

La 14 februarie 1979 are loc primul concert cu Filarmonica din M\u00fcnchen, iar dup\u0103 acest succes este numit dirijor \u0219ef al orchestrei \u0219i totodat\u0103 director general de muzic\u0103 al ora\u0219ului M\u00fcnchen.<\/p>\n

\u00cen 1980 \u00eencepe s\u0103 sus\u021bin\u0103 \u0219i la M\u00fcnchen cursuri de dirijat, iar \u00een anul 1982 are loc primul turneu \u00een Germania cu Filarmonica din M\u00fcnchen, urm\u00e2nd alte turnee cu aceasta \u00een Fran\u0163a, Italia \u0219i Spania \u0219i concerte la S\u0103pt\u0103m\u00e2nile Festive din Berlin.<\/p>\n

\u00cen anul 1984 are loc debutul dirijoral \u00een SUA, al\u0103turi de Orchestra de Studen\u021bi a Institutului Curtis, din Philadelphia, la Carnegie Hall, la New York.<\/p>\n

\u00cen 1986, Celibidache dirijeaz\u0103 la M\u00fcnchen dou\u0103 premiere, \u201eLamento di Orlando\u201d de Gunter Bialas \u0219i \u201eSimfonia a 3-a\u201d de Harald Genzmer, iar \u00een 1987 conduce Academia Interna\u021bional\u0103 de Orchestr\u0103 de Tineret la Festivalul de Muzic\u0103 din Schleswig-Holstein \u0219i sus\u021bine cu orchestra, ulterior, concerte \u00een mai multe ora\u0219e.<\/p>\n

\u00cen 1987, la \u00eemplinirea v\u00e2rstei de 75 de ani, prime\u015fte Moneda Aurit\u0103 de Onoare a ora\u015fului M\u00fcnchen, apoi distinc\u0163iile Nettuno d\u2019oro, la Bologna \u015fi Acul Aurit de Onoare al ora\u015fului Milano.<\/p>\n

\u00cen 1988, la M\u00fcnchen, Celibidache dirijeaz\u0103 premiera simfoniei \u201eDie Lichtung\u201d (\u201eLumini\u0219ul\u201d) de Peter Michael Hamel \u015fi realizeaz\u0103 numeroase turnee la Paris, Rouen, Berlin, Linz, \u00een Israel \u015fi la Moscova.<\/p>\n

\u00cen 1989 dirijeaz\u0103 concertul cu ocazia S\u0103rb\u0103torii Na\u021bionale a 40 de ani de la \u00eenfiin\u021barea Republicii Federale Germania.<\/p>\n

Neuitat\u0103 r\u0103m\u00e2ne data de 13 februarie 1990, c\u00e2nd Radiodifuziunea rom\u00e2n\u0103 a transmis \u00een direct concertul eveniment sus\u0163inut pe scena Ateneului Rom\u00e2n de Orchestra Filarmonicii din M\u00fcnchen, cu Sergiu Celibidache la pupitru. \u201eM-am n\u0103scut rom\u00e2n, am \u00eemb\u0103tr\u00e2nit rom\u00e2n \u015fi o s\u0103 mor rom\u00e2n\u201d, spunea cu acea ocazie Sergiu Celibidache.<\/p>\n

\u00cen anul 1992, revine pentru scurt timp \u00een \u021bar\u0103 unde este numit membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, iar \u00een 1994 este numit cet\u0103\u021bean de onoare \u0219i Doctor Honoris Causa al Academiei de Art\u0103 din Ia\u0219i. Printre alte distinc\u021bii importante, \u00een 1993 prime\u0219te Marele Ordin German de Art\u0103 \u201cMaximilian\u201d, iar \u00een 1995 este numit Comandor al Artelor \u0219i Literelor de c\u0103tre Guvernul Francez.<\/p>\n

\u00cen iunie 1996 Sergiu Celibidache a sus\u021binut ultimul s\u0103u concert la M\u00fcnchen.<\/p>\n

A trecut la cele ve\u015fnice la 14 august 1996, la re\u0219edin\u021ba sa din La Neuville-sur-Essonne, departamentul Loiret, \u00een apropiere de Paris, fiind \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een micul cimitir al localit\u0103\u0163ii.<\/p>\n

Pe 15 august 1996, la o zi de la decesul lui Sergiu Celibidache, prestigioasa publica\u0163ie american\u0103 \u201eThe New York Times\u201c \u00eel descria, \u00eentr-un necrolog dedicat, ca fiind \u201euna dintre marile enigme ale secolului al XX-lea\u201c.<\/p>\n

\u00cen anul 1998, \u00een amintirea sa, a fost realizat filmul \u201dGr\u0103dina lui Celibidache\u201d, regia, scenariul \u0219i produc\u021bia apar\u021bin\u00e2ndu-i fiului marelui dirijor, Serge Ioan Celibidache.<\/p>\n

\u00cen anul 2011, Radio Rom\u00e2nia Muzical marca \u00eemplinirea a 15 de ani de la moartea lui Sergiu Celibidache, prin difuzarea seriei de emisiuni \u201eAnotimpul discurilor\u201d, reunind \u00eenregistr\u0103ri \u00een premier\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 realizate cu marele dirijor. \u00cen acest sens, \u00eentre 8 \u015fi 12 august, la \u201eAnotimpul discurilor\u201d, au putut fi ascultate, \u00een integralitatea lor, cinci CD-uri ce poart\u0103 numele lui Sergiu Celibidache pe copert\u0103, majoritatea \u00eenregistr\u0103rilor fiind realizate al\u0103turi de forma\u0163ii italiene (Orchestra \u015fi Corul RAI din Torino, Orchestra \u201eAlessandro Scarlatti\u201d din Napoli a Radiodifuziunii Italiene), dar \u015fi al\u0103turi de Orchestra Filarmonicii din Berlin, \u00een perioada anilor 1945 \u2013 1958. Aceste discuri din seria \u201eineditelor Sergiu Celibidache\u201d erau difuzate \u00een premier\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 gra\u0163ie unui parteneriat \u00eentre Radio Rom\u00e2nia Muzical \u015fi Libr\u0103riile Humanitas \u015fi au fost realizate de Irina Cristina Vasilescu.<\/p>\n

\u00cen anul 2012, \u00eemplinirea a 100 de ani de la na\u0219terea sa, marcat\u0103 sub egida UNESCO, a prilejuit numeroase manifest\u0103ri dedicate marelui compozitor \u0219i dirijor, \u00eentre care \u0219i lansarea de c\u0103tre BNR a monedei numismatice comemorative, lansarea, la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne, a volumelor \u201eDespre fenomenologia muzicii\u201d de Sergiu Celibidache \u0219i \u201eCelibidache: \u00cent\u00e2lniri cu un om de excep\u021bie\u201d de Patrick Lang \u0219i Stephane Muller.<\/p>\n

Printre alte compozi\u021bii, Sergiu Celibidache este autorul a c\u00e2teva simfonii, a suitelor \u201cGr\u0103dina de buzunar\u201d \u015fi \u201cHaz de necaz\u201d \u015fi a unui mistic Requiem.<\/p>\n

Adept al unui stil dirijoral foarte original, Celibidache a fost fascinat de varietatea tempo-urilor: cu c\u00e2t pasajul muzical era mai bogat \u015fi mai complex, cu at\u00e2t tempo-ul devenea mai lent.<\/p>\n

A\u015fa cum aminteam, Celibidache a refuzat \u00eenregistr\u0103rile pe discuri, \u015fi doar dup\u0103 dispari\u0163ia sa \u0219i cu acordul familiei, EMI Classics \u0219i Deutsche Grammophon, au putut face disponibile publicului o parte din cele mai faimoase \u00eenregistr\u0103ri live ale marelui artist.<\/p>\n

Interpret\u0103rile sale intense, absolut excep\u0163ionale, de un fin echilibru \u0219i de o tr\u0103ire interioar\u0103 puternic\u0103 l-au f\u0103cut pe Celibidache s\u0103 devin\u0103 unul dintre cei mai mari dirijori ai secolului al XX-lea.<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n