MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: P\u00eeslaru: Este ultima \u0219ans\u0103 pentru legea salariz\u0103rii unitare<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n 9 aug 2026<\/span>274 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-Stiri-economice-pislaru-este-ultima-sansa-pentru-legea-salarizarii-unitare\/article\/mediaPool\/upCn9WH.jpg\")
<\/a><\/div>\nAzi intr\u0103m pe ultima turnant\u0103 pentru a putea \u00eendeplini un jalon critic pe PNRR, legat de legea salariz\u0103rii, a c\u0103rui \u00eendeplinire ar debloca 770 milioane de euro<\/p>\n
Este ultima \u0219ans\u0103 pentru legea salariz\u0103rii unitare \u0219i ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een care poate fi ob\u021binut un acord politic pe aceast\u0103 reform\u0103, pentru a putea fi adoptat\u0103 \u0219i promulgat\u0103 \u00eenainte de 31 august, termenul limit\u0103 pe Programul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (PNRR), consider\u0103 Drago\u0219 P\u00eeslaru, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului \u0219i Solidarit\u0103\u021bii Sociale, ”Ultima \u0219ans\u0103 pentru legea salariz\u0103rii unitare. Azi intr\u0103m pe ultima turnant\u0103 pentru a putea \u00eendeplini un jalon critic pe PNRR, legat de legea salariz\u0103rii, a c\u0103rui \u00eendeplinire ar debloca 770 milioane de euro pentru investi\u021bii. Este cel mai probabil ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een care poate fi ob\u021binut un acord politic pe aceast\u0103 reform\u0103, pentru a putea fi adoptat\u0103 \u0219i promulgat\u0103 \u00eenainte de 31 august, termenul limit\u0103 pe PNRR”,\u00a0a scris P\u00eeslaru pe contul s\u0103u de Facebook<\/a>. Potrivit acestuia, legea a fost am\u00e2nat\u0103 patru ani, a fost scoas\u0103 la suprafa\u021b\u0103 dup\u0103 ce guvernul a r\u0103mas interimar \u0219i care a fost supus\u0103 unei campanii masive de dezinformare \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Un proiect care aloc\u0103 circa 12 miliarde de lei ”pentru a corecta inechit\u0103\u021bi, a stabili un cadru predictibil pentru cheltuielile salariale \u0219i a rea\u0219eza salarizarea \u00eentr-un sector public care devenise tot mai fragmentat”. ”Lege men\u021bionat\u0103 \u0219i \u00een evaluarea Moody’s de vineri, cea \u00een care am sc\u0103pat iar de sc\u0103derea ratingului pentru c\u0103 Guvernul Bolojan a f\u0103cut reformele necesare \u0219i a atras banii europeni, \u00een care se spune negru pe alb c\u0103 adoptarea legii salariz\u0103rii poate duce la o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a ratingului \u00een viitor. Poate cel mai important, un proiect prin care pentru peste dou\u0103 treimi din angaja\u021bi ar exista cre\u0219teri salariale \u0219i cu un instrument legal ferm care asigur\u0103 o regul\u0103 clar\u0103 – nici un venit salarial nu ar urma s\u0103 scad\u0103, prin alocarea unor sume compensatorii”, apreciaz\u0103 ministrul, care se \u00eentreab\u0103 de unde ”opozi\u021bia acerb\u0103 la acest proiect?”. El spune c\u0103, pe de-o parte este dezinformare, iar pe de alt\u0103 parte o campanie politic\u0103 ”izvor\u00e2t\u0103 din frica de faptul c\u0103 dac\u0103 proiectul ar trece, iar ar fi \u0219i meritul lui Bolojan & co, iar narativul cu t\u0103ierile ar p\u0103li pentru 1,2 milioane de oameni din sectorul public cu familiile lor cu tot”. ”Adoptarea proiectului ar presupune predictibilitate salarial\u0103, ceea ce ar scoate de pe mas\u0103 \u0219i promisiunile uzuale de cre\u0219teri de salarii \u00een anul electoral 2028, echivalent cu o dram\u0103 pentru partidele populiste. Dispare arbitrarul \u0219i scenariul cu dac\u0103 sus\u021bii partidul x, atunci ‘se d\u0103’ mai mult. Totul \u00eenlocuit cu realism \u0219i cre\u0219teri at\u00e2t c\u00e2t ne permitem cu to\u021bii ast\u0103zi, dup\u0103 guvern\u0103ri care au am\u0103git mult \u0219i au dat foc la bugetul public”, a subliniat P\u00eeslaru. El a men\u021bionat, \u00een context, c\u0103 \u00een ultimele trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni a lucrat enorm, ”peste 14 ore pe zi”, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi proiectul, mai ales pe sectoarele sensibile de s\u0103n\u0103tate \u0219i educa\u021bie. ”\u00cen domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, pe l\u00e2ng\u0103 corec\u021biile normale ale unor sc\u0103p\u0103ri de pozi\u021bii, am a\u0219ezat principial \u0219i detaliile legate de sporuri, \u0219i matricea de diferen\u021biere a coeficien\u021bilor \u00een func\u021bie de tipul de unit\u0103\u021bi \u0219i de specializ\u0103ri. Avem \u0219i o \u00eencadrare corect\u0103 pentru personalul TESA, ceea ce cu siguran\u021b\u0103 duce la cre\u0219teri salariale. Avem de reglat \u00eencadrarea \u00een buget \u0219i aici este un factor obiectiv de care sper c\u0103 putem \u021bine cont \u00eempreun\u0103 cu sindicatele. Un mesaj important pentru tot personalul medical \u0219i de sprijin – deja \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii suntem cu peste 75% cre\u0219teri de venituri salariale per total. Chiar ar fi aiurea ca proiectul s\u0103 fie respins \u00een aceste condi\u021bii”, a afirmat ministrul interimar al Muncii. Acesta a ad\u0103ugat c\u0103, \u00een domeniul educa\u021biei, ca urmare a consult\u0103rii cu ministerul, a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit remunerarea pentru plata cu ora, cu o cre\u0219tere substan\u021bial\u0103. ”Am venit \u0219i cu o versiune mai atractiv\u0103 pentru indemniza\u021bia de dirigen\u021bie. Iar dup\u0103 lungi analize avem \u0219i o solu\u021bie de a e\u0219alona pentru 2028 o m\u0103rire substan\u021biale de grile \u0219i coeficien\u021bi. M\u00e2ine sper\u0103m s\u0103 putem avea sindicatele la o discu\u021bie pe acest scenariu care se apropie mult de dezideratele sectorului. \u00cen paralel am corectat sc\u0103p\u0103ri din toate celelalte familii ocupa\u021bionale \u0219i avem \u00een continuu o analiz\u0103 robust\u0103 pe partea juridic\u0103”, a declarat ministrul.<\/p>\nBoomul turistic din Grecia a dus la provoc\u0103ri legate de specul\u0103 \u015fi fraude digitale<\/strong><\/p>\nl \u00een urma unui control \u00een cele mai populare destina\u0163ii turistice autorit\u0103\u0163ile au constatat c\u0103 peste o treime dintre firmele verificate \u00eencalc\u0103 legisla\u0163ia fiscal<\/p>\n
Sectorul turistic al Greciei se confrunt\u0103 cu provocarea de a men\u0163ine reputa\u0163ia solid\u0103 a \u0163\u0103rii, asigur\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp transparen\u0163a pre\u0163urilor, aplicarea eficient\u0103 a legii \u015fi o protec\u0163ie sporit\u0103 \u00eempotriva formelor de fraud\u0103 tot mai prezente \u00een mediul digital. Pe m\u0103sur\u0103 ce Grecia intr\u0103 \u00een perioada de v\u00e2rf a sezonului turistic de var\u0103, autorit\u0103\u0163ile \u00ee\u015fi intensific\u0103 eforturile pentru a combate practicile speculative, evaziunea fiscal\u0103 \u015fi escrocheriile tot mai sofisticate care \u00eei vizeaz\u0103 pe vizitatori. De\u015fi astfel de probleme sunt r\u0103sp\u00e2ndite \u00een destina\u0163iile din \u00eentreaga regiune mediteraneean\u0103, oficialii subliniaz\u0103 c\u0103 imaginea general\u0103 a Greciei pe pia\u0163a turistic\u0103 interna\u0163ional\u0103 r\u0103m\u00e2ne una foarte bun\u0103, noteaz\u0103 ekathimerini.com. Controalele efectuate \u00een iulie \u015fi la \u00eenceputul lunii august de Autoritatea Independent\u0103 pentru Venituri Publice (AADE), \u00een destina\u0163ii turistice populare precum Mykonos, Paros, Rodos, Corfu, Creta \u015fi Egina, au constatat \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale legisla\u0163iei fiscale la 37,42% dintre firmele din sectorul alimenta\u0163iei publice \u015fi divertismentului. Au fost \u00eenregistrate mii de cazuri \u00een care nu au fost emise bonuri fiscale, ceea ce a dus la amenzi consistente \u015fi la suspendarea activit\u0103\u0163ii unor firme pentru 48 de ore. Poli\u0163ia a arestat, de asemenea, \u015foferi de taxi \u00een Atena \u015fi \u00een portul Lavrio pentru practicarea unor tarife excesive, printre cazurile semnalate num\u0103r\u00e2ndu-se o curs\u0103 de 175 de euro de la aeroport p\u00e2n\u0103 \u00een ora\u015f. Unele restaurante au f\u0103cut, la r\u00e2ndul lor, obiectul unor reclama\u0163ii din cauza unor note de plat\u0103 neobi\u015fnuit de mari pentru m\u00e2ncare \u015fi b\u0103uturi, f\u0103r\u0103 ca pre\u0163urile s\u0103 fi fost prezentate clar \u00een prealabil. Fraudele se mut\u0103 tot mai mult \u00een mediul online. Poli\u0163ia a destructurat re\u0163ele care operau site-uri clonate din domeniul imobiliar \u015fi care \u00eencasau mii de euro drept avansuri pentru vile de lux inexistente \u00een Santorini. Autorit\u0103\u0163ile au emis, de asemenea, avertismente cu privire la atacuri de tip \u201espear-phishing\u201d care vizeaz\u0103 hotelurile. Infractorii fur\u0103 datele de acces ale unit\u0103\u0163ilor de cazare \u015fi trimit turi\u015ftilor solicit\u0103ri personalizate de plat\u0103 prin intermediul unor platforme precum Booking.com. \u00cen pofida acestor probleme, nivelul general al fraudelor \u00een Grecia r\u0103m\u00e2ne sc\u0103zut. Datele B\u0103ncii Greciei arat\u0103 c\u0103 fraudele asociate pl\u0103\u0163ilor electronice au totalizat 22,6 milioane de euro din tranzac\u0163ii \u00een valoare de 120 de miliarde de euro \u00een 2025, ceea ce reprezint\u0103 o rat\u0103 de doar 0,013%. Fraudele cu cardul finalizate cu succes au sc\u0103zut, de asemenea, cu 16% \u00een primul trimestru din 2026 fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului precedent.<\/p>\n
Consiliul Concuren\u021bei a declan\u0219at o investiga\u021bie pe pia\u021ba imprimantelor<\/strong><\/p>\nConsiliul Concuren\u021bei a declan\u0219at o investiga\u021bie privind o posibil\u0103 \u00een\u021belegere \u00eentre Konica Minolta Business Solutions Romania SRL, General Systems SRL \u0219i General Systems & Distribution SRL, pe pia\u021ba comercializ\u0103rii echipamentelor de imprimare \u0219i imagistic\u0103 \u0219i a consumabilelor aferente, respectiv pe pia\u021ba comercializ\u0103rii sistemelor de securitate electronic\u0103, potrivit unui comunicat remis luni AGERPRES. Autoritatea de concuren\u021b\u0103 de\u021bine indicii c\u0103 cele trei companii s-ar fi \u00een\u021beles \u00een vederea stabilirii pre\u021burilor de rev\u00e2nzare, \u00eemp\u0103r\u021birii pie\u021bei \u0219i interzicerii exporturilor. \u00cen acest context, Consiliul Concuren\u021bei a efectuat inspec\u021bii inopinate la sediul \u0219i anumite puncte de lucru ale Konica Minolta Business Solutions Romania SRL, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een comunicat. Documentele ridicate \u00een cadrul acestor inspec\u021bii inopinate se afl\u0103 \u00een analiza autorit\u0103\u021bii de concuren\u021b\u0103, \u00een cadrul procedurilor specifice investiga\u021biei. Inspec\u021biile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucure\u0219ti \u0219i sunt justificate de necesitatea ob\u021binerii tuturor informa\u021biilor \u0219i a documentelor necesare clarific\u0103rii posibilelor practici anticoncuren\u021biale analizate. Efectuarea acestora nu reprezint\u0103 o antepronun\u021bare \u00een ceea ce prive\u0219te vinov\u0103\u021bia companiilor, noteaz\u0103 reprezentan\u021bii institu\u021biei. \u00cen situa\u021bia \u00een care Consiliul Concuren\u021bei va constata \u00eenc\u0103lcarea regulilor de concuren\u021b\u0103, companiile implicate risc\u0103 amenzi de p\u00e2n\u0103 la 10% din cifra de afaceri. Konica Minolta Business Solutions Romania SRL este un furnizor de echipamente de imprimare \u0219i imagistic\u0103 (imprimate, multifunc\u021bionale), dar \u0219i echipamente \u0219i solu\u021bii de supraveghere video (camere video de supraveghere).<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Deficitul balan\u0163ei comerciale este \u00een sc\u0103dere u\u0219oar\u0103<\/strong><\/p>\nl ma\u015finile \u015fi echipamentele de transport, ponderi importante \u00een comer\u0163ul international<\/p>\n
Deficitul balan\u0163ei comerciale (FOB\/CIF) a fost de 16459,9 milioane euro, \u00een primele \u015fase luni ale anului, mai mic cu 332,1 milioane euro (2,0%) dec\u00e2t cel \u00eenregistrat \u00een perioada 1.I-30.VI 2025, anun\u0163\u0103, luni, Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). \u00cen luna iunie 2026, exporturile FOB au \u00eensumat 8701,6 milioane euro, iar importurile CIF au \u00eensumat 11662,9 milioane euro, rezult\u00e2nd un deficit de 2961,3 milioane euro. Datele INS arat\u0103 c\u0103 exporturile FOB au \u00eensumat, \u00een luna iunie 2026, 8701,6 milioane euro, \u00een timp ce importurile CIF au atins 11662,9 milioane euro, ceea ce a dus la un deficit de 2961,3 milioane euro. Raportat la luna iunie 2025, exporturile din luna iunie 2026 au crescut cu 5,9%, iar importurile s-au majorat cu 9,9%, conform datelor INS. \u00cen perioada 1.I-30.VI 2026, exporturile FOB au \u00eensumat 49037,8 milioane euro, iar importurile CIF au \u00eensumat 65497,7 milioane euro. La exporturi, cre\u015fterea a fost de 3,0%, \u00een timp ce la importuri a fost consemnat un avans de 1,7%, comparativ cu perioada 1.I-30.VI 2025. \u00cen primele \u015fase luni din 2026, deficitul balan\u0163ei comerciale (FOB\/CIF) a fost de 16459,9 milioane euro, mai mic cu 332,1 milioane euro (-2,0%) dec\u00e2t cel \u00eenregistrat \u00een perioada 1.I-30.VI 2025. INS arat\u0103 c\u0103, \u00een perioada 1.I-30.VI 2026, ponderi importante \u00een structura exporturilor \u015fi importurilor sunt de\u0163inute de grupele de produse: ma\u015fini \u015fi echipamente de transport (46,8% la export \u015fi 36,5% la import) \u015fi alte produse manufacturate (27,2% la export \u015fi 27,3% la import), potrivit datelor INS. Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri \u00een perioada 1.I-30.VI 2026 a fost de 35448,5 milioane euro la expedieri \u015fi de 48174,2 milioane euro la introduceri, reprezent\u00e2nd 72,3% din total exporturi \u015fi 73,6% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri \u00een perioada 1.I-30.VI 2026 a fost de 13589,3 milioane euro la exporturi \u015fi de 17323,5 milioane euro la importuri, reprezent\u00e2nd 27,7% din total exporturi \u015fi 26,4% din total importuri, arat\u0103 INS.<\/p>\n
Rom\u00e2nia are depozitele de gaze umplute \u00een propor\u0163ie de 62,77%<\/strong><\/p>\nDepozitele de gaze naturale ale Rom\u00e2niei erau umplute \u00een propor\u0163ie de 62,77%, potrivit celor mai recente date afi\u015fate de platforma Gas Infrastructure Europe \u2013 AGSI. Stocul total se ridica la 21,2565 TWh, echivalentul a aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaze, iar nivelul de umplere cre\u015ftea cu 0,40 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de ziua precedent\u0103. Rom\u00e2nia se afla peste media Uniunii Europene, de 58,84%, \u00eens\u0103 diferen\u0163a fa\u0163\u0103 de nivelul comunitar era relativ redus\u0103. Datele indic\u0103 faptul c\u0103 operatorii rom\u00e2ni continuau s\u0103 injecteze gaze \u00een depozite, \u00een perspectiva sezonului rece 2026\u20132027. La nivelul Uniunii Europene, depozitele de gaze erau umplute \u00een propor\u0163ie de 58,84%. Rom\u00e2nia dep\u0103\u015fea aceast\u0103 medie cu aproape patru puncte procentuale, dar se afla \u00een urma mai multor state europene. Cele mai ridicate niveluri din tabelul AGSI erau \u00eenregistrate \u00een: Polonia – 87,12%; Portugalia – 82,94%; Italia – 77,20%; Spania – 72,54%; Danemarca – 66,84%; Ungaria – 62,84%.<\/p>\n
Rom\u00e2nia, cu un nivel de 62,77%, era foarte aproape de Ungaria \u015fi \u00eenaintea unor state precum Fran\u0163a, Germania, Austria, Croa\u0163ia \u015fi Cehia. \u00cen Germania, depozitele erau umplute \u00een propor\u0163ie de 48,18%, iar \u00een Fran\u0163a nivelul era de 59,99%. La polul opus se aflau Suedia, cu 36,91%, Belgia, cu 39,97%, \u0162\u0103rile de Jos, cu 39,52%, Slovacia, cu 45,65%, \u015fi Letonia, cu 45,83%. Ucraina, inclus\u0103 \u00een categoria statelor din afara Uniunii Europene, avea un grad de umplere de 30,28%. Nivelul din august 2026 este inferior celui \u00eenregistrat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut. La \u00eenceputul lunii august 2025, depozitele rom\u00e2ne\u015fti erau umplute \u00een propor\u0163ie de aproximativ 71%, cu un stoc de circa 24 TWh, adic\u0103 aproximativ 2,3 miliarde de metri cubi. Prin compara\u0163ie, stocul actual de 21,2565 TWh este cu aproximativ 2,7 TWh mai mic dec\u00e2t cel raportat la \u00eenceputul lunii august 2025. Diferen\u0163a reprezint\u0103 aproximativ 250-260 de milioane de metri cubi de gaze.<\/p>\n
Volkswagen \u00ee\u015fi schimb\u0103 strategia \u00een SUA \u015fi preg\u0103te\u015fte lansarea unui pickup<\/strong><\/p>\nVolkswagen inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi restructureze strategia pe pia\u0163a american\u0103, prin schimb\u0103ri de management \u015fi o nou\u0103 ofert\u0103 de modele, care va include \u015fi un pick-up produs \u00een Statele Unite, potrivit Reuters, care citeaz\u0103 o surs\u0103 din cadrul companiei. Marco Schubert, fost director de v\u00e2nz\u0103ri al m\u0103rcii premium Audi, urmeaz\u0103 s\u0103 preia conducerea opera\u0163iunilor Volkswagen din SUA, \u00een locul lui Kjell Gruner, care p\u0103r\u0103se\u015fte compania. Informa\u0163iile privind reorganizarea au fost publicate ini\u0163ial de cotidianul german Handelsblatt, iar Volkswagen a refuzat s\u0103 comenteze. Schimbarea face parte din restructurarea ampl\u0103 preg\u0103tit\u0103 de directorul general Oliver Blume, \u00een contextul cre\u015fterii costurilor \u015fi al intensific\u0103rii concuren\u0163ei produc\u0103torilor chinezi. Familiile care controleaz\u0103 Volkswagen \u015fi-au exprimat vineri sprijinul pentru accelerarea reorganiz\u0103rii grupului. Thomas Schaefer, directorul m\u0103rcii Volkswagen, consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 oportunit\u0103\u0163i importante de cre\u015ftere \u00een SUA pe segmentele pick-up-urilor \u015fi SUV-urilor de mari dimensiuni, vehicule cu marje ridicate \u015fi cerere puternic\u0103, pe care marca german\u0103 nu le ofer\u0103 \u00een prezent pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103.<\/p>\n
Conturile gratuite de ChatGPT scap\u0103 de restric\u0163iile privind volumul<\/strong><\/p>\nChatGPT va beneficia de o serie \u00eentreag\u0103 de upgrade-uri \u00een perioada urm\u0103toare, dintre care se remarc\u0103 trecerea la modele mai performante \u015fi eliminarea limitei privind num\u0103rul de discu\u0163ii pe care le pot deschide utilizatorii versiunii gratuite. P\u00e2n\u0103 acum, utilizatorii conturilor gratuite de ChatGPT puteau atinge limita num\u0103rului de discu\u0163ii dac\u0103 deschideau prea multe chat-uri separate cu chatbot-ul. De acum, aceast\u0103 limit\u0103 dispare \u00een cazul celor dou\u0103 tipuri de conturi unde era impus\u0103 – conturile gratuite \u015fi abonamentele Go, disponibile \u00eentr\u2010un num\u0103r limitat de \u0163\u0103ri. Faptul c\u0103 dispare limita privind num\u0103rul de chat-uri, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 dispar \u015fi celelalte restric\u0163ii impuse acestor conturi, precum limit\u0103rile privind num\u0103rul de upload-uri \u015fi imagini generate. Tot pentru conturile gratuite \u015fi abonamentele Go, \u00een zilele urm\u0103toare va fi introdus butonul Think, care va permite utilizatorilor s\u0103 activeze ra\u0163ionarea pentru \u00eentreb\u0103rile complexe.<\/p>\n
Trei din cinci americani vor un control mai strict asupra companiilor de social media<\/strong><\/p>\nMajoritatea americanilor sus\u0163in introducerea unor reguli guvernamentale mai stricte pentru companiile de social media, inclusiv verificarea v\u00e2rstei pentru a limita accesul copiilor la aceste platforme, potrivit unui sondaj Reuters\/Ipsos. Sondajul arat\u0103 c\u0103 61% dintre americani consider\u0103 c\u0103 firmele de social media au nevoie de o supraveghere mai strict\u0103. Opinia este \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 de 71% dintre democra\u0163i \u015fi 62% dintre republicani, \u00een timp ce sprijinul este mai redus \u00een r\u00e2ndul independen\u0163ilor. Totodat\u0103, 66% dintre responden\u0163i sus\u0163in adoptarea unor legi care s\u0103 oblige platformele s\u0103 verifice v\u00e2rsta utilizatorilor pentru a \u00eempiedica accesul copiilor sub 16 ani. M\u0103sura este sus\u0163inut\u0103 de 74% dintre republicani \u015fi 69% dintre democra\u0163i. Rezultatele apar \u00eentr-un moment \u00een care Meta \u015fi YouTube, de\u0163inut de Google, se confrunt\u0103 cu presiuni juridice tot mai mari \u00een Statele Unite \u00een leg\u0103tur\u0103 cu impactul platformelor asupra minorilor. Peste zece state americane au adoptat deja legi care reglementeaz\u0103 accesul minorilor la re\u0163elele sociale.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nUtilaje-Camioane<\/strong>V\u00e2nd combin\u0103 agricol\u0103 Claas Dominator 85…<\/span>11.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nAnivers\u0103ri<\/strong>Aniversare deosebit\u0103 \u00een Vrancea | Emanoil…<\/span>12.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nOferte<\/strong>Caut persoan\u0103 \u00eengrijire persoan\u0103…<\/span>12.08.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-stiri-nationale-inmatricularile-de-autoturisme-noi-au-scazut-cu-28\/mediaPool\/u3Ai4G3.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: \u00cenmatricul\u0103rile de autoturisme noi au sc\u0103zut cu 28%<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 10 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/locuri-de-munca-pe-alese-pentru-vranceni-138-de-posturi-disponibile-in-judet-si-alte-141-oportunitati-de-angajare-prin-reteaua-eures-in-mai-multe-state-ale-uniunii-europene\/mediaPool\/uT9MzL0.jpg\")
<\/a><\/div>\nLocuri de munc\u0103 pe alese pentru vr\u00e2nceni: 138 de posturi disponibile \u00een jude\u021b \u0219i alte 141 oportunit\u0103\u021bi de angajare prin re\u021beaua EURES, \u00een mai multe state ale Uniunii Europene<\/a><\/h2>\nPaul Petrache<\/a>, 9 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-dobanzi-de-pana-la-715-pe-an-la-titlurile-tezaur\/mediaPool\/uMMhEXR.png\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Dob\u00e2nzi de p\u00e2n\u0103 la 7,15% pe an la titlurile TEZAUR<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 8 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-astazi-12-august-2026\/mediaPool\/uvv0HMD.jpg\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 12 august 2026: insulele ecologice din Foc\u0219ani, \u00een etapa de testare. Dosar penal dup\u0103 agresarea unei fete de 13 ani<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 12 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/horoscop-10-august-2026-articol-1688876483\/mediaPool\/uA8enxT.jpg\")
<\/a><\/div>\nHoroscop 12 august 2026 <\/a><\/h2>\n 4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 12 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-12-august-un-pas-decisiv-spre-unirea-principatelor-ion-ghica-si-marile-repere-ale-istoriei\/mediaPool\/uccEgXL.png\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 12 august: Un pas decisiv spre Unirea Principatelor, Ion Ghica \u0219i marile repere ale istoriei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 12 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nLocuin\u021be oferte<\/strong>Primesc \u00een gazd\u0103 elevi la cas\u0103-vil\u0103,…<\/span>07.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103, v\u00e2rsta…<\/span>07.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nOferte<\/strong>ECOSISTEM SRL cu sediul in localitatea Jorasti,…<\/span>05.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n 9 aug 2026<\/span>274 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nAzi intr\u0103m pe ultima turnant\u0103 pentru a putea \u00eendeplini un jalon critic pe PNRR, legat de legea salariz\u0103rii, a c\u0103rui \u00eendeplinire ar debloca 770 milioane de euro<\/p>\n
Este ultima \u0219ans\u0103 pentru legea salariz\u0103rii unitare \u0219i ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een care poate fi ob\u021binut un acord politic pe aceast\u0103 reform\u0103, pentru a putea fi adoptat\u0103 \u0219i promulgat\u0103 \u00eenainte de 31 august, termenul limit\u0103 pe Programul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (PNRR), consider\u0103 Drago\u0219 P\u00eeslaru, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului \u0219i Solidarit\u0103\u021bii Sociale, ”Ultima \u0219ans\u0103 pentru legea salariz\u0103rii unitare. Azi intr\u0103m pe ultima turnant\u0103 pentru a putea \u00eendeplini un jalon critic pe PNRR, legat de legea salariz\u0103rii, a c\u0103rui \u00eendeplinire ar debloca 770 milioane de euro pentru investi\u021bii. Este cel mai probabil ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een care poate fi ob\u021binut un acord politic pe aceast\u0103 reform\u0103, pentru a putea fi adoptat\u0103 \u0219i promulgat\u0103 \u00eenainte de 31 august, termenul limit\u0103 pe PNRR”,\u00a0a scris P\u00eeslaru pe contul s\u0103u de Facebook<\/a>. Potrivit acestuia, legea a fost am\u00e2nat\u0103 patru ani, a fost scoas\u0103 la suprafa\u021b\u0103 dup\u0103 ce guvernul a r\u0103mas interimar \u0219i care a fost supus\u0103 unei campanii masive de dezinformare \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Un proiect care aloc\u0103 circa 12 miliarde de lei ”pentru a corecta inechit\u0103\u021bi, a stabili un cadru predictibil pentru cheltuielile salariale \u0219i a rea\u0219eza salarizarea \u00eentr-un sector public care devenise tot mai fragmentat”. ”Lege men\u021bionat\u0103 \u0219i \u00een evaluarea Moody’s de vineri, cea \u00een care am sc\u0103pat iar de sc\u0103derea ratingului pentru c\u0103 Guvernul Bolojan a f\u0103cut reformele necesare \u0219i a atras banii europeni, \u00een care se spune negru pe alb c\u0103 adoptarea legii salariz\u0103rii poate duce la o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a ratingului \u00een viitor. Poate cel mai important, un proiect prin care pentru peste dou\u0103 treimi din angaja\u021bi ar exista cre\u0219teri salariale \u0219i cu un instrument legal ferm care asigur\u0103 o regul\u0103 clar\u0103 – nici un venit salarial nu ar urma s\u0103 scad\u0103, prin alocarea unor sume compensatorii”, apreciaz\u0103 ministrul, care se \u00eentreab\u0103 de unde ”opozi\u021bia acerb\u0103 la acest proiect?”. El spune c\u0103, pe de-o parte este dezinformare, iar pe de alt\u0103 parte o campanie politic\u0103 ”izvor\u00e2t\u0103 din frica de faptul c\u0103 dac\u0103 proiectul ar trece, iar ar fi \u0219i meritul lui Bolojan & co, iar narativul cu t\u0103ierile ar p\u0103li pentru 1,2 milioane de oameni din sectorul public cu familiile lor cu tot”. ”Adoptarea proiectului ar presupune predictibilitate salarial\u0103, ceea ce ar scoate de pe mas\u0103 \u0219i promisiunile uzuale de cre\u0219teri de salarii \u00een anul electoral 2028, echivalent cu o dram\u0103 pentru partidele populiste. Dispare arbitrarul \u0219i scenariul cu dac\u0103 sus\u021bii partidul x, atunci ‘se d\u0103’ mai mult. Totul \u00eenlocuit cu realism \u0219i cre\u0219teri at\u00e2t c\u00e2t ne permitem cu to\u021bii ast\u0103zi, dup\u0103 guvern\u0103ri care au am\u0103git mult \u0219i au dat foc la bugetul public”, a subliniat P\u00eeslaru. El a men\u021bionat, \u00een context, c\u0103 \u00een ultimele trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni a lucrat enorm, ”peste 14 ore pe zi”, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi proiectul, mai ales pe sectoarele sensibile de s\u0103n\u0103tate \u0219i educa\u021bie. ”\u00cen domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, pe l\u00e2ng\u0103 corec\u021biile normale ale unor sc\u0103p\u0103ri de pozi\u021bii, am a\u0219ezat principial \u0219i detaliile legate de sporuri, \u0219i matricea de diferen\u021biere a coeficien\u021bilor \u00een func\u021bie de tipul de unit\u0103\u021bi \u0219i de specializ\u0103ri. Avem \u0219i o \u00eencadrare corect\u0103 pentru personalul TESA, ceea ce cu siguran\u021b\u0103 duce la cre\u0219teri salariale. Avem de reglat \u00eencadrarea \u00een buget \u0219i aici este un factor obiectiv de care sper c\u0103 putem \u021bine cont \u00eempreun\u0103 cu sindicatele. Un mesaj important pentru tot personalul medical \u0219i de sprijin – deja \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii suntem cu peste 75% cre\u0219teri de venituri salariale per total. Chiar ar fi aiurea ca proiectul s\u0103 fie respins \u00een aceste condi\u021bii”, a afirmat ministrul interimar al Muncii. Acesta a ad\u0103ugat c\u0103, \u00een domeniul educa\u021biei, ca urmare a consult\u0103rii cu ministerul, a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit remunerarea pentru plata cu ora, cu o cre\u0219tere substan\u021bial\u0103. ”Am venit \u0219i cu o versiune mai atractiv\u0103 pentru indemniza\u021bia de dirigen\u021bie. Iar dup\u0103 lungi analize avem \u0219i o solu\u021bie de a e\u0219alona pentru 2028 o m\u0103rire substan\u021biale de grile \u0219i coeficien\u021bi. M\u00e2ine sper\u0103m s\u0103 putem avea sindicatele la o discu\u021bie pe acest scenariu care se apropie mult de dezideratele sectorului. \u00cen paralel am corectat sc\u0103p\u0103ri din toate celelalte familii ocupa\u021bionale \u0219i avem \u00een continuu o analiz\u0103 robust\u0103 pe partea juridic\u0103”, a declarat ministrul.<\/p>\nBoomul turistic din Grecia a dus la provoc\u0103ri legate de specul\u0103 \u015fi fraude digitale<\/strong><\/p>\nl \u00een urma unui control \u00een cele mai populare destina\u0163ii turistice autorit\u0103\u0163ile au constatat c\u0103 peste o treime dintre firmele verificate \u00eencalc\u0103 legisla\u0163ia fiscal<\/p>\n
Sectorul turistic al Greciei se confrunt\u0103 cu provocarea de a men\u0163ine reputa\u0163ia solid\u0103 a \u0163\u0103rii, asigur\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp transparen\u0163a pre\u0163urilor, aplicarea eficient\u0103 a legii \u015fi o protec\u0163ie sporit\u0103 \u00eempotriva formelor de fraud\u0103 tot mai prezente \u00een mediul digital. Pe m\u0103sur\u0103 ce Grecia intr\u0103 \u00een perioada de v\u00e2rf a sezonului turistic de var\u0103, autorit\u0103\u0163ile \u00ee\u015fi intensific\u0103 eforturile pentru a combate practicile speculative, evaziunea fiscal\u0103 \u015fi escrocheriile tot mai sofisticate care \u00eei vizeaz\u0103 pe vizitatori. De\u015fi astfel de probleme sunt r\u0103sp\u00e2ndite \u00een destina\u0163iile din \u00eentreaga regiune mediteraneean\u0103, oficialii subliniaz\u0103 c\u0103 imaginea general\u0103 a Greciei pe pia\u0163a turistic\u0103 interna\u0163ional\u0103 r\u0103m\u00e2ne una foarte bun\u0103, noteaz\u0103 ekathimerini.com. Controalele efectuate \u00een iulie \u015fi la \u00eenceputul lunii august de Autoritatea Independent\u0103 pentru Venituri Publice (AADE), \u00een destina\u0163ii turistice populare precum Mykonos, Paros, Rodos, Corfu, Creta \u015fi Egina, au constatat \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale legisla\u0163iei fiscale la 37,42% dintre firmele din sectorul alimenta\u0163iei publice \u015fi divertismentului. Au fost \u00eenregistrate mii de cazuri \u00een care nu au fost emise bonuri fiscale, ceea ce a dus la amenzi consistente \u015fi la suspendarea activit\u0103\u0163ii unor firme pentru 48 de ore. Poli\u0163ia a arestat, de asemenea, \u015foferi de taxi \u00een Atena \u015fi \u00een portul Lavrio pentru practicarea unor tarife excesive, printre cazurile semnalate num\u0103r\u00e2ndu-se o curs\u0103 de 175 de euro de la aeroport p\u00e2n\u0103 \u00een ora\u015f. Unele restaurante au f\u0103cut, la r\u00e2ndul lor, obiectul unor reclama\u0163ii din cauza unor note de plat\u0103 neobi\u015fnuit de mari pentru m\u00e2ncare \u015fi b\u0103uturi, f\u0103r\u0103 ca pre\u0163urile s\u0103 fi fost prezentate clar \u00een prealabil. Fraudele se mut\u0103 tot mai mult \u00een mediul online. Poli\u0163ia a destructurat re\u0163ele care operau site-uri clonate din domeniul imobiliar \u015fi care \u00eencasau mii de euro drept avansuri pentru vile de lux inexistente \u00een Santorini. Autorit\u0103\u0163ile au emis, de asemenea, avertismente cu privire la atacuri de tip \u201espear-phishing\u201d care vizeaz\u0103 hotelurile. Infractorii fur\u0103 datele de acces ale unit\u0103\u0163ilor de cazare \u015fi trimit turi\u015ftilor solicit\u0103ri personalizate de plat\u0103 prin intermediul unor platforme precum Booking.com. \u00cen pofida acestor probleme, nivelul general al fraudelor \u00een Grecia r\u0103m\u00e2ne sc\u0103zut. Datele B\u0103ncii Greciei arat\u0103 c\u0103 fraudele asociate pl\u0103\u0163ilor electronice au totalizat 22,6 milioane de euro din tranzac\u0163ii \u00een valoare de 120 de miliarde de euro \u00een 2025, ceea ce reprezint\u0103 o rat\u0103 de doar 0,013%. Fraudele cu cardul finalizate cu succes au sc\u0103zut, de asemenea, cu 16% \u00een primul trimestru din 2026 fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului precedent.<\/p>\n
Consiliul Concuren\u021bei a declan\u0219at o investiga\u021bie pe pia\u021ba imprimantelor<\/strong><\/p>\nConsiliul Concuren\u021bei a declan\u0219at o investiga\u021bie privind o posibil\u0103 \u00een\u021belegere \u00eentre Konica Minolta Business Solutions Romania SRL, General Systems SRL \u0219i General Systems & Distribution SRL, pe pia\u021ba comercializ\u0103rii echipamentelor de imprimare \u0219i imagistic\u0103 \u0219i a consumabilelor aferente, respectiv pe pia\u021ba comercializ\u0103rii sistemelor de securitate electronic\u0103, potrivit unui comunicat remis luni AGERPRES. Autoritatea de concuren\u021b\u0103 de\u021bine indicii c\u0103 cele trei companii s-ar fi \u00een\u021beles \u00een vederea stabilirii pre\u021burilor de rev\u00e2nzare, \u00eemp\u0103r\u021birii pie\u021bei \u0219i interzicerii exporturilor. \u00cen acest context, Consiliul Concuren\u021bei a efectuat inspec\u021bii inopinate la sediul \u0219i anumite puncte de lucru ale Konica Minolta Business Solutions Romania SRL, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een comunicat. Documentele ridicate \u00een cadrul acestor inspec\u021bii inopinate se afl\u0103 \u00een analiza autorit\u0103\u021bii de concuren\u021b\u0103, \u00een cadrul procedurilor specifice investiga\u021biei. Inspec\u021biile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucure\u0219ti \u0219i sunt justificate de necesitatea ob\u021binerii tuturor informa\u021biilor \u0219i a documentelor necesare clarific\u0103rii posibilelor practici anticoncuren\u021biale analizate. Efectuarea acestora nu reprezint\u0103 o antepronun\u021bare \u00een ceea ce prive\u0219te vinov\u0103\u021bia companiilor, noteaz\u0103 reprezentan\u021bii institu\u021biei. \u00cen situa\u021bia \u00een care Consiliul Concuren\u021bei va constata \u00eenc\u0103lcarea regulilor de concuren\u021b\u0103, companiile implicate risc\u0103 amenzi de p\u00e2n\u0103 la 10% din cifra de afaceri. Konica Minolta Business Solutions Romania SRL este un furnizor de echipamente de imprimare \u0219i imagistic\u0103 (imprimate, multifunc\u021bionale), dar \u0219i echipamente \u0219i solu\u021bii de supraveghere video (camere video de supraveghere).<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Deficitul balan\u0163ei comerciale este \u00een sc\u0103dere u\u0219oar\u0103<\/strong><\/p>\nl ma\u015finile \u015fi echipamentele de transport, ponderi importante \u00een comer\u0163ul international<\/p>\n
Deficitul balan\u0163ei comerciale (FOB\/CIF) a fost de 16459,9 milioane euro, \u00een primele \u015fase luni ale anului, mai mic cu 332,1 milioane euro (2,0%) dec\u00e2t cel \u00eenregistrat \u00een perioada 1.I-30.VI 2025, anun\u0163\u0103, luni, Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). \u00cen luna iunie 2026, exporturile FOB au \u00eensumat 8701,6 milioane euro, iar importurile CIF au \u00eensumat 11662,9 milioane euro, rezult\u00e2nd un deficit de 2961,3 milioane euro. Datele INS arat\u0103 c\u0103 exporturile FOB au \u00eensumat, \u00een luna iunie 2026, 8701,6 milioane euro, \u00een timp ce importurile CIF au atins 11662,9 milioane euro, ceea ce a dus la un deficit de 2961,3 milioane euro. Raportat la luna iunie 2025, exporturile din luna iunie 2026 au crescut cu 5,9%, iar importurile s-au majorat cu 9,9%, conform datelor INS. \u00cen perioada 1.I-30.VI 2026, exporturile FOB au \u00eensumat 49037,8 milioane euro, iar importurile CIF au \u00eensumat 65497,7 milioane euro. La exporturi, cre\u015fterea a fost de 3,0%, \u00een timp ce la importuri a fost consemnat un avans de 1,7%, comparativ cu perioada 1.I-30.VI 2025. \u00cen primele \u015fase luni din 2026, deficitul balan\u0163ei comerciale (FOB\/CIF) a fost de 16459,9 milioane euro, mai mic cu 332,1 milioane euro (-2,0%) dec\u00e2t cel \u00eenregistrat \u00een perioada 1.I-30.VI 2025. INS arat\u0103 c\u0103, \u00een perioada 1.I-30.VI 2026, ponderi importante \u00een structura exporturilor \u015fi importurilor sunt de\u0163inute de grupele de produse: ma\u015fini \u015fi echipamente de transport (46,8% la export \u015fi 36,5% la import) \u015fi alte produse manufacturate (27,2% la export \u015fi 27,3% la import), potrivit datelor INS. Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri \u00een perioada 1.I-30.VI 2026 a fost de 35448,5 milioane euro la expedieri \u015fi de 48174,2 milioane euro la introduceri, reprezent\u00e2nd 72,3% din total exporturi \u015fi 73,6% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri \u00een perioada 1.I-30.VI 2026 a fost de 13589,3 milioane euro la exporturi \u015fi de 17323,5 milioane euro la importuri, reprezent\u00e2nd 27,7% din total exporturi \u015fi 26,4% din total importuri, arat\u0103 INS.<\/p>\n
Rom\u00e2nia are depozitele de gaze umplute \u00een propor\u0163ie de 62,77%<\/strong><\/p>\nDepozitele de gaze naturale ale Rom\u00e2niei erau umplute \u00een propor\u0163ie de 62,77%, potrivit celor mai recente date afi\u015fate de platforma Gas Infrastructure Europe \u2013 AGSI. Stocul total se ridica la 21,2565 TWh, echivalentul a aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaze, iar nivelul de umplere cre\u015ftea cu 0,40 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de ziua precedent\u0103. Rom\u00e2nia se afla peste media Uniunii Europene, de 58,84%, \u00eens\u0103 diferen\u0163a fa\u0163\u0103 de nivelul comunitar era relativ redus\u0103. Datele indic\u0103 faptul c\u0103 operatorii rom\u00e2ni continuau s\u0103 injecteze gaze \u00een depozite, \u00een perspectiva sezonului rece 2026\u20132027. La nivelul Uniunii Europene, depozitele de gaze erau umplute \u00een propor\u0163ie de 58,84%. Rom\u00e2nia dep\u0103\u015fea aceast\u0103 medie cu aproape patru puncte procentuale, dar se afla \u00een urma mai multor state europene. Cele mai ridicate niveluri din tabelul AGSI erau \u00eenregistrate \u00een: Polonia – 87,12%; Portugalia – 82,94%; Italia – 77,20%; Spania – 72,54%; Danemarca – 66,84%; Ungaria – 62,84%.<\/p>\n
Rom\u00e2nia, cu un nivel de 62,77%, era foarte aproape de Ungaria \u015fi \u00eenaintea unor state precum Fran\u0163a, Germania, Austria, Croa\u0163ia \u015fi Cehia. \u00cen Germania, depozitele erau umplute \u00een propor\u0163ie de 48,18%, iar \u00een Fran\u0163a nivelul era de 59,99%. La polul opus se aflau Suedia, cu 36,91%, Belgia, cu 39,97%, \u0162\u0103rile de Jos, cu 39,52%, Slovacia, cu 45,65%, \u015fi Letonia, cu 45,83%. Ucraina, inclus\u0103 \u00een categoria statelor din afara Uniunii Europene, avea un grad de umplere de 30,28%. Nivelul din august 2026 este inferior celui \u00eenregistrat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut. La \u00eenceputul lunii august 2025, depozitele rom\u00e2ne\u015fti erau umplute \u00een propor\u0163ie de aproximativ 71%, cu un stoc de circa 24 TWh, adic\u0103 aproximativ 2,3 miliarde de metri cubi. Prin compara\u0163ie, stocul actual de 21,2565 TWh este cu aproximativ 2,7 TWh mai mic dec\u00e2t cel raportat la \u00eenceputul lunii august 2025. Diferen\u0163a reprezint\u0103 aproximativ 250-260 de milioane de metri cubi de gaze.<\/p>\n
Volkswagen \u00ee\u015fi schimb\u0103 strategia \u00een SUA \u015fi preg\u0103te\u015fte lansarea unui pickup<\/strong><\/p>\nVolkswagen inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi restructureze strategia pe pia\u0163a american\u0103, prin schimb\u0103ri de management \u015fi o nou\u0103 ofert\u0103 de modele, care va include \u015fi un pick-up produs \u00een Statele Unite, potrivit Reuters, care citeaz\u0103 o surs\u0103 din cadrul companiei. Marco Schubert, fost director de v\u00e2nz\u0103ri al m\u0103rcii premium Audi, urmeaz\u0103 s\u0103 preia conducerea opera\u0163iunilor Volkswagen din SUA, \u00een locul lui Kjell Gruner, care p\u0103r\u0103se\u015fte compania. Informa\u0163iile privind reorganizarea au fost publicate ini\u0163ial de cotidianul german Handelsblatt, iar Volkswagen a refuzat s\u0103 comenteze. Schimbarea face parte din restructurarea ampl\u0103 preg\u0103tit\u0103 de directorul general Oliver Blume, \u00een contextul cre\u015fterii costurilor \u015fi al intensific\u0103rii concuren\u0163ei produc\u0103torilor chinezi. Familiile care controleaz\u0103 Volkswagen \u015fi-au exprimat vineri sprijinul pentru accelerarea reorganiz\u0103rii grupului. Thomas Schaefer, directorul m\u0103rcii Volkswagen, consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 oportunit\u0103\u0163i importante de cre\u015ftere \u00een SUA pe segmentele pick-up-urilor \u015fi SUV-urilor de mari dimensiuni, vehicule cu marje ridicate \u015fi cerere puternic\u0103, pe care marca german\u0103 nu le ofer\u0103 \u00een prezent pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103.<\/p>\n
Conturile gratuite de ChatGPT scap\u0103 de restric\u0163iile privind volumul<\/strong><\/p>\nChatGPT va beneficia de o serie \u00eentreag\u0103 de upgrade-uri \u00een perioada urm\u0103toare, dintre care se remarc\u0103 trecerea la modele mai performante \u015fi eliminarea limitei privind num\u0103rul de discu\u0163ii pe care le pot deschide utilizatorii versiunii gratuite. P\u00e2n\u0103 acum, utilizatorii conturilor gratuite de ChatGPT puteau atinge limita num\u0103rului de discu\u0163ii dac\u0103 deschideau prea multe chat-uri separate cu chatbot-ul. De acum, aceast\u0103 limit\u0103 dispare \u00een cazul celor dou\u0103 tipuri de conturi unde era impus\u0103 – conturile gratuite \u015fi abonamentele Go, disponibile \u00eentr\u2010un num\u0103r limitat de \u0163\u0103ri. Faptul c\u0103 dispare limita privind num\u0103rul de chat-uri, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 dispar \u015fi celelalte restric\u0163ii impuse acestor conturi, precum limit\u0103rile privind num\u0103rul de upload-uri \u015fi imagini generate. Tot pentru conturile gratuite \u015fi abonamentele Go, \u00een zilele urm\u0103toare va fi introdus butonul Think, care va permite utilizatorilor s\u0103 activeze ra\u0163ionarea pentru \u00eentreb\u0103rile complexe.<\/p>\n
Trei din cinci americani vor un control mai strict asupra companiilor de social media<\/strong><\/p>\nMajoritatea americanilor sus\u0163in introducerea unor reguli guvernamentale mai stricte pentru companiile de social media, inclusiv verificarea v\u00e2rstei pentru a limita accesul copiilor la aceste platforme, potrivit unui sondaj Reuters\/Ipsos. Sondajul arat\u0103 c\u0103 61% dintre americani consider\u0103 c\u0103 firmele de social media au nevoie de o supraveghere mai strict\u0103. Opinia este \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 de 71% dintre democra\u0163i \u015fi 62% dintre republicani, \u00een timp ce sprijinul este mai redus \u00een r\u00e2ndul independen\u0163ilor. Totodat\u0103, 66% dintre responden\u0163i sus\u0163in adoptarea unor legi care s\u0103 oblige platformele s\u0103 verifice v\u00e2rsta utilizatorilor pentru a \u00eempiedica accesul copiilor sub 16 ani. M\u0103sura este sus\u0163inut\u0103 de 74% dintre republicani \u015fi 69% dintre democra\u0163i. Rezultatele apar \u00eentr-un moment \u00een care Meta \u015fi YouTube, de\u0163inut de Google, se confrunt\u0103 cu presiuni juridice tot mai mari \u00een Statele Unite \u00een leg\u0103tur\u0103 cu impactul platformelor asupra minorilor. Peste zece state americane au adoptat deja legi care reglementeaz\u0103 accesul minorilor la re\u0163elele sociale.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nUtilaje-Camioane<\/strong>V\u00e2nd combin\u0103 agricol\u0103 Claas Dominator 85…<\/span>11.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nAnivers\u0103ri<\/strong>Aniversare deosebit\u0103 \u00een Vrancea | Emanoil…<\/span>12.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nOferte<\/strong>Caut persoan\u0103 \u00eengrijire persoan\u0103…<\/span>12.08.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: \u00cenmatricul\u0103rile de autoturisme noi au sc\u0103zut cu 28%<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 10 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nLocuri de munc\u0103 pe alese pentru vr\u00e2nceni: 138 de posturi disponibile \u00een jude\u021b \u0219i alte 141 oportunit\u0103\u021bi de angajare prin re\u021beaua EURES, \u00een mai multe state ale Uniunii Europene<\/a><\/h2>\nPaul Petrache<\/a>, 9 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Dob\u00e2nzi de p\u00e2n\u0103 la 7,15% pe an la titlurile TEZAUR<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 8 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 12 august 2026: insulele ecologice din Foc\u0219ani, \u00een etapa de testare. Dosar penal dup\u0103 agresarea unei fete de 13 ani<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 12 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nHoroscop 12 august 2026 <\/a><\/h2>\n 4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 12 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 12 august: Un pas decisiv spre Unirea Principatelor, Ion Ghica \u0219i marile repere ale istoriei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 12 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nLocuin\u021be oferte<\/strong>Primesc \u00een gazd\u0103 elevi la cas\u0103-vil\u0103,…<\/span>07.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103, v\u00e2rsta…<\/span>07.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\nOferte<\/strong>ECOSISTEM SRL cu sediul in localitatea Jorasti,…<\/span>05.08.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nAzi intr\u0103m pe ultima turnant\u0103 pentru a putea \u00eendeplini un jalon critic pe PNRR, legat de legea salariz\u0103rii, a c\u0103rui \u00eendeplinire ar debloca 770 milioane de euro<\/p>\n
Este ultima \u0219ans\u0103 pentru legea salariz\u0103rii unitare \u0219i ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een care poate fi ob\u021binut un acord politic pe aceast\u0103 reform\u0103, pentru a putea fi adoptat\u0103 \u0219i promulgat\u0103 \u00eenainte de 31 august, termenul limit\u0103 pe Programul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (PNRR), consider\u0103 Drago\u0219 P\u00eeslaru, ministrul interimar al Muncii, Familiei, Tineretului \u0219i Solidarit\u0103\u021bii Sociale, ”Ultima \u0219ans\u0103 pentru legea salariz\u0103rii unitare. Azi intr\u0103m pe ultima turnant\u0103 pentru a putea \u00eendeplini un jalon critic pe PNRR, legat de legea salariz\u0103rii, a c\u0103rui \u00eendeplinire ar debloca 770 milioane de euro pentru investi\u021bii. Este cel mai probabil ultima s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een care poate fi ob\u021binut un acord politic pe aceast\u0103 reform\u0103, pentru a putea fi adoptat\u0103 \u0219i promulgat\u0103 \u00eenainte de 31 august, termenul limit\u0103 pe PNRR”,\u00a0a scris P\u00eeslaru pe contul s\u0103u de Facebook<\/a>. Potrivit acestuia, legea a fost am\u00e2nat\u0103 patru ani, a fost scoas\u0103 la suprafa\u021b\u0103 dup\u0103 ce guvernul a r\u0103mas interimar \u0219i care a fost supus\u0103 unei campanii masive de dezinformare \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. Un proiect care aloc\u0103 circa 12 miliarde de lei ”pentru a corecta inechit\u0103\u021bi, a stabili un cadru predictibil pentru cheltuielile salariale \u0219i a rea\u0219eza salarizarea \u00eentr-un sector public care devenise tot mai fragmentat”. ”Lege men\u021bionat\u0103 \u0219i \u00een evaluarea Moody’s de vineri, cea \u00een care am sc\u0103pat iar de sc\u0103derea ratingului pentru c\u0103 Guvernul Bolojan a f\u0103cut reformele necesare \u0219i a atras banii europeni, \u00een care se spune negru pe alb c\u0103 adoptarea legii salariz\u0103rii poate duce la o \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a ratingului \u00een viitor. Poate cel mai important, un proiect prin care pentru peste dou\u0103 treimi din angaja\u021bi ar exista cre\u0219teri salariale \u0219i cu un instrument legal ferm care asigur\u0103 o regul\u0103 clar\u0103 – nici un venit salarial nu ar urma s\u0103 scad\u0103, prin alocarea unor sume compensatorii”, apreciaz\u0103 ministrul, care se \u00eentreab\u0103 de unde ”opozi\u021bia acerb\u0103 la acest proiect?”. El spune c\u0103, pe de-o parte este dezinformare, iar pe de alt\u0103 parte o campanie politic\u0103 ”izvor\u00e2t\u0103 din frica de faptul c\u0103 dac\u0103 proiectul ar trece, iar ar fi \u0219i meritul lui Bolojan & co, iar narativul cu t\u0103ierile ar p\u0103li pentru 1,2 milioane de oameni din sectorul public cu familiile lor cu tot”. ”Adoptarea proiectului ar presupune predictibilitate salarial\u0103, ceea ce ar scoate de pe mas\u0103 \u0219i promisiunile uzuale de cre\u0219teri de salarii \u00een anul electoral 2028, echivalent cu o dram\u0103 pentru partidele populiste. Dispare arbitrarul \u0219i scenariul cu dac\u0103 sus\u021bii partidul x, atunci ‘se d\u0103’ mai mult. Totul \u00eenlocuit cu realism \u0219i cre\u0219teri at\u00e2t c\u00e2t ne permitem cu to\u021bii ast\u0103zi, dup\u0103 guvern\u0103ri care au am\u0103git mult \u0219i au dat foc la bugetul public”, a subliniat P\u00eeslaru. El a men\u021bionat, \u00een context, c\u0103 \u00een ultimele trei s\u0103pt\u0103m\u00e2ni a lucrat enorm, ”peste 14 ore pe zi”, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi proiectul, mai ales pe sectoarele sensibile de s\u0103n\u0103tate \u0219i educa\u021bie. ”\u00cen domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, pe l\u00e2ng\u0103 corec\u021biile normale ale unor sc\u0103p\u0103ri de pozi\u021bii, am a\u0219ezat principial \u0219i detaliile legate de sporuri, \u0219i matricea de diferen\u021biere a coeficien\u021bilor \u00een func\u021bie de tipul de unit\u0103\u021bi \u0219i de specializ\u0103ri. Avem \u0219i o \u00eencadrare corect\u0103 pentru personalul TESA, ceea ce cu siguran\u021b\u0103 duce la cre\u0219teri salariale. Avem de reglat \u00eencadrarea \u00een buget \u0219i aici este un factor obiectiv de care sper c\u0103 putem \u021bine cont \u00eempreun\u0103 cu sindicatele. Un mesaj important pentru tot personalul medical \u0219i de sprijin – deja \u00een domeniul s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii suntem cu peste 75% cre\u0219teri de venituri salariale per total. Chiar ar fi aiurea ca proiectul s\u0103 fie respins \u00een aceste condi\u021bii”, a afirmat ministrul interimar al Muncii. Acesta a ad\u0103ugat c\u0103, \u00een domeniul educa\u021biei, ca urmare a consult\u0103rii cu ministerul, a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit remunerarea pentru plata cu ora, cu o cre\u0219tere substan\u021bial\u0103. ”Am venit \u0219i cu o versiune mai atractiv\u0103 pentru indemniza\u021bia de dirigen\u021bie. Iar dup\u0103 lungi analize avem \u0219i o solu\u021bie de a e\u0219alona pentru 2028 o m\u0103rire substan\u021biale de grile \u0219i coeficien\u021bi. M\u00e2ine sper\u0103m s\u0103 putem avea sindicatele la o discu\u021bie pe acest scenariu care se apropie mult de dezideratele sectorului. \u00cen paralel am corectat sc\u0103p\u0103ri din toate celelalte familii ocupa\u021bionale \u0219i avem \u00een continuu o analiz\u0103 robust\u0103 pe partea juridic\u0103”, a declarat ministrul.<\/p>\n Boomul turistic din Grecia a dus la provoc\u0103ri legate de specul\u0103 \u015fi fraude digitale<\/strong><\/p>\n l \u00een urma unui control \u00een cele mai populare destina\u0163ii turistice autorit\u0103\u0163ile au constatat c\u0103 peste o treime dintre firmele verificate \u00eencalc\u0103 legisla\u0163ia fiscal<\/p>\n Sectorul turistic al Greciei se confrunt\u0103 cu provocarea de a men\u0163ine reputa\u0163ia solid\u0103 a \u0163\u0103rii, asigur\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp transparen\u0163a pre\u0163urilor, aplicarea eficient\u0103 a legii \u015fi o protec\u0163ie sporit\u0103 \u00eempotriva formelor de fraud\u0103 tot mai prezente \u00een mediul digital. Pe m\u0103sur\u0103 ce Grecia intr\u0103 \u00een perioada de v\u00e2rf a sezonului turistic de var\u0103, autorit\u0103\u0163ile \u00ee\u015fi intensific\u0103 eforturile pentru a combate practicile speculative, evaziunea fiscal\u0103 \u015fi escrocheriile tot mai sofisticate care \u00eei vizeaz\u0103 pe vizitatori. De\u015fi astfel de probleme sunt r\u0103sp\u00e2ndite \u00een destina\u0163iile din \u00eentreaga regiune mediteraneean\u0103, oficialii subliniaz\u0103 c\u0103 imaginea general\u0103 a Greciei pe pia\u0163a turistic\u0103 interna\u0163ional\u0103 r\u0103m\u00e2ne una foarte bun\u0103, noteaz\u0103 ekathimerini.com. Controalele efectuate \u00een iulie \u015fi la \u00eenceputul lunii august de Autoritatea Independent\u0103 pentru Venituri Publice (AADE), \u00een destina\u0163ii turistice populare precum Mykonos, Paros, Rodos, Corfu, Creta \u015fi Egina, au constatat \u00eenc\u0103lc\u0103ri ale legisla\u0163iei fiscale la 37,42% dintre firmele din sectorul alimenta\u0163iei publice \u015fi divertismentului. Au fost \u00eenregistrate mii de cazuri \u00een care nu au fost emise bonuri fiscale, ceea ce a dus la amenzi consistente \u015fi la suspendarea activit\u0103\u0163ii unor firme pentru 48 de ore. Poli\u0163ia a arestat, de asemenea, \u015foferi de taxi \u00een Atena \u015fi \u00een portul Lavrio pentru practicarea unor tarife excesive, printre cazurile semnalate num\u0103r\u00e2ndu-se o curs\u0103 de 175 de euro de la aeroport p\u00e2n\u0103 \u00een ora\u015f. Unele restaurante au f\u0103cut, la r\u00e2ndul lor, obiectul unor reclama\u0163ii din cauza unor note de plat\u0103 neobi\u015fnuit de mari pentru m\u00e2ncare \u015fi b\u0103uturi, f\u0103r\u0103 ca pre\u0163urile s\u0103 fi fost prezentate clar \u00een prealabil. Fraudele se mut\u0103 tot mai mult \u00een mediul online. Poli\u0163ia a destructurat re\u0163ele care operau site-uri clonate din domeniul imobiliar \u015fi care \u00eencasau mii de euro drept avansuri pentru vile de lux inexistente \u00een Santorini. Autorit\u0103\u0163ile au emis, de asemenea, avertismente cu privire la atacuri de tip \u201espear-phishing\u201d care vizeaz\u0103 hotelurile. Infractorii fur\u0103 datele de acces ale unit\u0103\u0163ilor de cazare \u015fi trimit turi\u015ftilor solicit\u0103ri personalizate de plat\u0103 prin intermediul unor platforme precum Booking.com. \u00cen pofida acestor probleme, nivelul general al fraudelor \u00een Grecia r\u0103m\u00e2ne sc\u0103zut. Datele B\u0103ncii Greciei arat\u0103 c\u0103 fraudele asociate pl\u0103\u0163ilor electronice au totalizat 22,6 milioane de euro din tranzac\u0163ii \u00een valoare de 120 de miliarde de euro \u00een 2025, ceea ce reprezint\u0103 o rat\u0103 de doar 0,013%. Fraudele cu cardul finalizate cu succes au sc\u0103zut, de asemenea, cu 16% \u00een primul trimestru din 2026 fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului precedent.<\/p>\n Consiliul Concuren\u021bei a declan\u0219at o investiga\u021bie pe pia\u021ba imprimantelor<\/strong><\/p>\n Consiliul Concuren\u021bei a declan\u0219at o investiga\u021bie privind o posibil\u0103 \u00een\u021belegere \u00eentre Konica Minolta Business Solutions Romania SRL, General Systems SRL \u0219i General Systems & Distribution SRL, pe pia\u021ba comercializ\u0103rii echipamentelor de imprimare \u0219i imagistic\u0103 \u0219i a consumabilelor aferente, respectiv pe pia\u021ba comercializ\u0103rii sistemelor de securitate electronic\u0103, potrivit unui comunicat remis luni AGERPRES. Autoritatea de concuren\u021b\u0103 de\u021bine indicii c\u0103 cele trei companii s-ar fi \u00een\u021beles \u00een vederea stabilirii pre\u021burilor de rev\u00e2nzare, \u00eemp\u0103r\u021birii pie\u021bei \u0219i interzicerii exporturilor. \u00cen acest context, Consiliul Concuren\u021bei a efectuat inspec\u021bii inopinate la sediul \u0219i anumite puncte de lucru ale Konica Minolta Business Solutions Romania SRL, se men\u021bioneaz\u0103 \u00een comunicat. Documentele ridicate \u00een cadrul acestor inspec\u021bii inopinate se afl\u0103 \u00een analiza autorit\u0103\u021bii de concuren\u021b\u0103, \u00een cadrul procedurilor specifice investiga\u021biei. Inspec\u021biile inopinate sunt autorizate de Curtea de Apel Bucure\u0219ti \u0219i sunt justificate de necesitatea ob\u021binerii tuturor informa\u021biilor \u0219i a documentelor necesare clarific\u0103rii posibilelor practici anticoncuren\u021biale analizate. Efectuarea acestora nu reprezint\u0103 o antepronun\u021bare \u00een ceea ce prive\u0219te vinov\u0103\u021bia companiilor, noteaz\u0103 reprezentan\u021bii institu\u021biei. \u00cen situa\u021bia \u00een care Consiliul Concuren\u021bei va constata \u00eenc\u0103lcarea regulilor de concuren\u021b\u0103, companiile implicate risc\u0103 amenzi de p\u00e2n\u0103 la 10% din cifra de afaceri. Konica Minolta Business Solutions Romania SRL este un furnizor de echipamente de imprimare \u0219i imagistic\u0103 (imprimate, multifunc\u021bionale), dar \u0219i echipamente \u0219i solu\u021bii de supraveghere video (camere video de supraveghere).<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Deficitul balan\u0163ei comerciale este \u00een sc\u0103dere u\u0219oar\u0103<\/strong><\/p>\n l ma\u015finile \u015fi echipamentele de transport, ponderi importante \u00een comer\u0163ul international<\/p>\n Deficitul balan\u0163ei comerciale (FOB\/CIF) a fost de 16459,9 milioane euro, \u00een primele \u015fase luni ale anului, mai mic cu 332,1 milioane euro (2,0%) dec\u00e2t cel \u00eenregistrat \u00een perioada 1.I-30.VI 2025, anun\u0163\u0103, luni, Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). \u00cen luna iunie 2026, exporturile FOB au \u00eensumat 8701,6 milioane euro, iar importurile CIF au \u00eensumat 11662,9 milioane euro, rezult\u00e2nd un deficit de 2961,3 milioane euro. Datele INS arat\u0103 c\u0103 exporturile FOB au \u00eensumat, \u00een luna iunie 2026, 8701,6 milioane euro, \u00een timp ce importurile CIF au atins 11662,9 milioane euro, ceea ce a dus la un deficit de 2961,3 milioane euro. Raportat la luna iunie 2025, exporturile din luna iunie 2026 au crescut cu 5,9%, iar importurile s-au majorat cu 9,9%, conform datelor INS. \u00cen perioada 1.I-30.VI 2026, exporturile FOB au \u00eensumat 49037,8 milioane euro, iar importurile CIF au \u00eensumat 65497,7 milioane euro. La exporturi, cre\u015fterea a fost de 3,0%, \u00een timp ce la importuri a fost consemnat un avans de 1,7%, comparativ cu perioada 1.I-30.VI 2025. \u00cen primele \u015fase luni din 2026, deficitul balan\u0163ei comerciale (FOB\/CIF) a fost de 16459,9 milioane euro, mai mic cu 332,1 milioane euro (-2,0%) dec\u00e2t cel \u00eenregistrat \u00een perioada 1.I-30.VI 2025. INS arat\u0103 c\u0103, \u00een perioada 1.I-30.VI 2026, ponderi importante \u00een structura exporturilor \u015fi importurilor sunt de\u0163inute de grupele de produse: ma\u015fini \u015fi echipamente de transport (46,8% la export \u015fi 36,5% la import) \u015fi alte produse manufacturate (27,2% la export \u015fi 27,3% la import), potrivit datelor INS. Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri \u00een perioada 1.I-30.VI 2026 a fost de 35448,5 milioane euro la expedieri \u015fi de 48174,2 milioane euro la introduceri, reprezent\u00e2nd 72,3% din total exporturi \u015fi 73,6% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri \u00een perioada 1.I-30.VI 2026 a fost de 13589,3 milioane euro la exporturi \u015fi de 17323,5 milioane euro la importuri, reprezent\u00e2nd 27,7% din total exporturi \u015fi 26,4% din total importuri, arat\u0103 INS.<\/p>\n Rom\u00e2nia are depozitele de gaze umplute \u00een propor\u0163ie de 62,77%<\/strong><\/p>\n Depozitele de gaze naturale ale Rom\u00e2niei erau umplute \u00een propor\u0163ie de 62,77%, potrivit celor mai recente date afi\u015fate de platforma Gas Infrastructure Europe \u2013 AGSI. Stocul total se ridica la 21,2565 TWh, echivalentul a aproximativ 2 miliarde de metri cubi de gaze, iar nivelul de umplere cre\u015ftea cu 0,40 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de ziua precedent\u0103. Rom\u00e2nia se afla peste media Uniunii Europene, de 58,84%, \u00eens\u0103 diferen\u0163a fa\u0163\u0103 de nivelul comunitar era relativ redus\u0103. Datele indic\u0103 faptul c\u0103 operatorii rom\u00e2ni continuau s\u0103 injecteze gaze \u00een depozite, \u00een perspectiva sezonului rece 2026\u20132027. La nivelul Uniunii Europene, depozitele de gaze erau umplute \u00een propor\u0163ie de 58,84%. Rom\u00e2nia dep\u0103\u015fea aceast\u0103 medie cu aproape patru puncte procentuale, dar se afla \u00een urma mai multor state europene. Cele mai ridicate niveluri din tabelul AGSI erau \u00eenregistrate \u00een: Polonia – 87,12%; Portugalia – 82,94%; Italia – 77,20%; Spania – 72,54%; Danemarca – 66,84%; Ungaria – 62,84%.<\/p>\n Rom\u00e2nia, cu un nivel de 62,77%, era foarte aproape de Ungaria \u015fi \u00eenaintea unor state precum Fran\u0163a, Germania, Austria, Croa\u0163ia \u015fi Cehia. \u00cen Germania, depozitele erau umplute \u00een propor\u0163ie de 48,18%, iar \u00een Fran\u0163a nivelul era de 59,99%. La polul opus se aflau Suedia, cu 36,91%, Belgia, cu 39,97%, \u0162\u0103rile de Jos, cu 39,52%, Slovacia, cu 45,65%, \u015fi Letonia, cu 45,83%. Ucraina, inclus\u0103 \u00een categoria statelor din afara Uniunii Europene, avea un grad de umplere de 30,28%. Nivelul din august 2026 este inferior celui \u00eenregistrat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut. La \u00eenceputul lunii august 2025, depozitele rom\u00e2ne\u015fti erau umplute \u00een propor\u0163ie de aproximativ 71%, cu un stoc de circa 24 TWh, adic\u0103 aproximativ 2,3 miliarde de metri cubi. Prin compara\u0163ie, stocul actual de 21,2565 TWh este cu aproximativ 2,7 TWh mai mic dec\u00e2t cel raportat la \u00eenceputul lunii august 2025. Diferen\u0163a reprezint\u0103 aproximativ 250-260 de milioane de metri cubi de gaze.<\/p>\n Volkswagen \u00ee\u015fi schimb\u0103 strategia \u00een SUA \u015fi preg\u0103te\u015fte lansarea unui pickup<\/strong><\/p>\n Volkswagen inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi restructureze strategia pe pia\u0163a american\u0103, prin schimb\u0103ri de management \u015fi o nou\u0103 ofert\u0103 de modele, care va include \u015fi un pick-up produs \u00een Statele Unite, potrivit Reuters, care citeaz\u0103 o surs\u0103 din cadrul companiei. Marco Schubert, fost director de v\u00e2nz\u0103ri al m\u0103rcii premium Audi, urmeaz\u0103 s\u0103 preia conducerea opera\u0163iunilor Volkswagen din SUA, \u00een locul lui Kjell Gruner, care p\u0103r\u0103se\u015fte compania. Informa\u0163iile privind reorganizarea au fost publicate ini\u0163ial de cotidianul german Handelsblatt, iar Volkswagen a refuzat s\u0103 comenteze. Schimbarea face parte din restructurarea ampl\u0103 preg\u0103tit\u0103 de directorul general Oliver Blume, \u00een contextul cre\u015fterii costurilor \u015fi al intensific\u0103rii concuren\u0163ei produc\u0103torilor chinezi. Familiile care controleaz\u0103 Volkswagen \u015fi-au exprimat vineri sprijinul pentru accelerarea reorganiz\u0103rii grupului. Thomas Schaefer, directorul m\u0103rcii Volkswagen, consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 oportunit\u0103\u0163i importante de cre\u015ftere \u00een SUA pe segmentele pick-up-urilor \u015fi SUV-urilor de mari dimensiuni, vehicule cu marje ridicate \u015fi cerere puternic\u0103, pe care marca german\u0103 nu le ofer\u0103 \u00een prezent pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103.<\/p>\n Conturile gratuite de ChatGPT scap\u0103 de restric\u0163iile privind volumul<\/strong><\/p>\n ChatGPT va beneficia de o serie \u00eentreag\u0103 de upgrade-uri \u00een perioada urm\u0103toare, dintre care se remarc\u0103 trecerea la modele mai performante \u015fi eliminarea limitei privind num\u0103rul de discu\u0163ii pe care le pot deschide utilizatorii versiunii gratuite. P\u00e2n\u0103 acum, utilizatorii conturilor gratuite de ChatGPT puteau atinge limita num\u0103rului de discu\u0163ii dac\u0103 deschideau prea multe chat-uri separate cu chatbot-ul. De acum, aceast\u0103 limit\u0103 dispare \u00een cazul celor dou\u0103 tipuri de conturi unde era impus\u0103 – conturile gratuite \u015fi abonamentele Go, disponibile \u00eentr\u2010un num\u0103r limitat de \u0163\u0103ri. Faptul c\u0103 dispare limita privind num\u0103rul de chat-uri, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 dispar \u015fi celelalte restric\u0163ii impuse acestor conturi, precum limit\u0103rile privind num\u0103rul de upload-uri \u015fi imagini generate. Tot pentru conturile gratuite \u015fi abonamentele Go, \u00een zilele urm\u0103toare va fi introdus butonul Think, care va permite utilizatorilor s\u0103 activeze ra\u0163ionarea pentru \u00eentreb\u0103rile complexe.<\/p>\n Trei din cinci americani vor un control mai strict asupra companiilor de social media<\/strong><\/p>\n Majoritatea americanilor sus\u0163in introducerea unor reguli guvernamentale mai stricte pentru companiile de social media, inclusiv verificarea v\u00e2rstei pentru a limita accesul copiilor la aceste platforme, potrivit unui sondaj Reuters\/Ipsos. Sondajul arat\u0103 c\u0103 61% dintre americani consider\u0103 c\u0103 firmele de social media au nevoie de o supraveghere mai strict\u0103. Opinia este \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fit\u0103 de 71% dintre democra\u0163i \u015fi 62% dintre republicani, \u00een timp ce sprijinul este mai redus \u00een r\u00e2ndul independen\u0163ilor. Totodat\u0103, 66% dintre responden\u0163i sus\u0163in adoptarea unor legi care s\u0103 oblige platformele s\u0103 verifice v\u00e2rsta utilizatorilor pentru a \u00eempiedica accesul copiilor sub 16 ani. M\u0103sura este sus\u0163inut\u0103 de 74% dintre republicani \u015fi 69% dintre democra\u0163i. Rezultatele apar \u00eentr-un moment \u00een care Meta \u015fi YouTube, de\u0163inut de Google, se confrunt\u0103 cu presiuni juridice tot mai mari \u00een Statele Unite \u00een leg\u0103tur\u0103 cu impactul platformelor asupra minorilor. Peste zece state americane au adoptat deja legi care reglementeaz\u0103 accesul minorilor la re\u0163elele sociale.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: \u00cenmatricul\u0103rile de autoturisme noi au sc\u0103zut cu 28%<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nLocuri de munc\u0103 pe alese pentru vr\u00e2nceni: 138 de posturi disponibile \u00een jude\u021b \u0219i alte 141 oportunit\u0103\u021bi de angajare prin re\u021beaua EURES, \u00een mai multe state ale Uniunii Europene<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Dob\u00e2nzi de p\u00e2n\u0103 la 7,15% pe an la titlurile TEZAUR<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 12 august 2026: insulele ecologice din Foc\u0219ani, \u00een etapa de testare. Dosar penal dup\u0103 agresarea unei fete de 13 ani<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nHoroscop 12 august 2026 <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 12 august: Un pas decisiv spre Unirea Principatelor, Ion Ghica \u0219i marile repere ale istoriei<\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n