{"id":2087725,"date":"2026-08-11T11:20:44","date_gmt":"2026-08-11T08:20:44","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2087725"},"modified":"2026-08-11T11:20:44","modified_gmt":"2026-08-11T08:20:44","slug":"istoricul-ionut-cojocaru-spune-ca-romania-s-a-angajat-pe-drumul-autoritarismului-stat-garnizoana-imprumuturile-pentru-inarmare-duc-la-dictatura-si-in-final-dezastru","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2087725","title":{"rendered":"Istoricul Ionu\u021b Cojocaru spune c\u0103 Rom\u00e2nia s-a angajat pe drumul autoritarismului: \u201estat-garnizoan\u0103\u201d. \u00cemprumuturile pentru \u00eenarmare duc la dictatur\u0103 \u0219i \u00een final dezastru"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/Nicusor-Dan-Ilie-Bolojan-e1750250703901.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/06\/Nicusor-Dan-Ilie-Bolojan-e1750250703901.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
ECONOMIE<\/a><\/span>Istoricul Ionu\u021b Cojocaru spune c\u0103 Rom\u00e2nia s-a angajat pe drumul autoritarismului: \u201estat-garnizoan\u0103\u201d….<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
ECONOMIE<\/a>FEATURED<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Istoricul Ionu\u021b Cojocaru spune c\u0103 Rom\u00e2nia s-a angajat pe drumul autoritarismului: \u201estat-garnizoan\u0103\u201d. \u00cemprumuturile pentru \u00eenarmare duc la dictatur\u0103 \u0219i \u00een final dezastru<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Teodor Stan<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto:
\nNicu\u0219or Dan\/ Facebook<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Istoricul Ionu\u021b Cojocaru argumenteaz\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia s-a angajat pe un drum al autoritarismului, acela de \u201estat-garnizoan\u0103\u201d, care a dus la dezastre \u00een secolul XX.<\/strong><\/p>\n

\u00centr-un articol publicat pe blogul personal<\/a>, conferen\u021biarul Ionu\u021b Cojocaru argumenteaz\u0103 c\u0103 folosirea \u00eemprumuturilor \u2013 a\u0219a cum este SAFE sau PNRR \u2013 duce la o stabilizare pe h\u00e2rtie, dar \u00een realitate distruge popula\u021bia, mai precis exact acei oameni care sus\u021bin statul \u00een sine.<\/p>\n

Ionu\u021b Cojocarul folose\u0219te exemplul anului 1929, atunci c\u00e2nd Guvernul Maniu a stabilizat leul cu pre\u021bul unui mare \u00eemprumut din str\u0103in\u0103tate. Afacerea Skoda<\/a> este amintit\u0103 \u0219i ea.<\/p>\n

\u201e\u00cen 1929, Guvernul Maniu a stabilizat leul cu un mare \u00eemprumut interna\u021bional \u0219i a acceptat, \u00een schimb, un consilier tehnic str\u0103in la Banca Na\u021bional\u0103, Roger Auboin. A urmat Marea Criz\u0103: pr\u0103bu\u0219irea pre\u021burilor agricole, criza datoriilor \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti, legile de conversiune, defla\u021bia \u0219i instabilitatea guvernamental\u0103 \u00een lan\u021b[8]. Stabilizarea a fost real\u0103; sustenabilitatea social\u0103, nu. Corec\u021bia tehnocratic\u0103, corect\u0103 pe h\u00e2rtie, a m\u0103cinat tocmai p\u0103tura care sus\u021binea statul.<\/p>\n

Iar dac\u0103 re\u00eenarmarea na\u0219te dictatur\u0103, tot ea na\u0219te \u0219i corup\u021bie: afacerea \u0160koda (1933) contractul pentru 600 de tunuri de calibru mare \u0219i circa 40 de miliarde de lei, seifuri doldora de documente militare secrete \u0219i de mituiri codificate, un guvern dobor\u00e2t \u0219i, la cap\u0103t, un singur condamnat, cehul Seletzki,[9] a fost primul nostru mare scandal al \u00eenzestr\u0103rii externe, iar cei 16,68 miliarde de euro din SAFE readuc exact aceea\u0219i combina\u021bie: comenzi militare uria\u0219e, opacitate \u0219i dependen\u021b\u0103 de furnizori str\u0103ini.<\/p>\n

Ce am \u00eenv\u0103\u021bat din istorie?\u201d, s-a \u00eentrebat Cojocaru.<\/p>\n

Gre\u0219eala pe care Rom\u00e2nia o comite periodic<\/strong><\/h2>\n

Istoricul arat\u0103 c\u0103 scenariul \u201estabiliz\u0103rii\u201d s-a repetat apoi \u00een 1947, dar \u0219i \u00een 1997, c\u00e2nd cu \u201eterapia de \u0219oc\u201d a Guvernului Ciorbea.<\/p>\n

Pe plan extern, situa\u021bia se aseam\u0103n\u0103 cu cea prin care a trecut Germania \u00een 1923 \u0219i Imperiul Otoman \u00een secolul XIX.<\/p>\n

\u201eDincolo de grani\u021be, verdictul e \u0219i mai limpede \u0219i demonteaz\u0103, apropo, cea mai comod\u0103 ap\u0103rare a guvernan\u021bilor. Se va spune: \u201edar Bolojan lupt\u0103 \u00eempotriva infla\u021biei, nu o provoac\u0103 precum Weimarul din 1923\u201d. Adev\u0103rat \u0219i irelevant. Fiindc\u0103 nu hiperinfla\u021bia din 1923 a ucis singur\u0103 Republica de la Weimar, ci defla\u021bia-prin-decret a cancelarului Br\u00fcning (1930\u20131932): austeritate impus\u0103 prin ordonan\u021be de urgen\u021b\u0103, peste voin\u021ba Reichstagului.<\/p>\n

\u00cen exact acei ani, votul nazist a explodat de la 2,6% la 37,3%[12]. Lec\u021bia nu este c\u0103 pre\u021burile scap\u0103 de sub control; lec\u021bia este c\u0103 austeritatea impus\u0103 prin decret unei popula\u021bii epuizate dizolv\u0103 contractul social \u0219i hr\u0103ne\u0219te anti-sistemul. Iar \u201easumarea r\u0103spunderii\u201d, guvernarea care ocole\u0219te dezbaterea parlamentar\u0103 este problema real\u0103. \u00centr-o \u021bar\u0103 care abia a trecut printr-un scrutin preziden\u021bial anulat \u0219i printr-un val suveranist, a mai turna austeritate peste umilin\u021b\u0103 este un joc cu focul istoriei.<\/p>\n

Al doilea avertisment vine dinspre specialitatea mea \u0219i love\u0219te direct \u00een chestiunea \u00eemprumuturilor.<\/p>\n

Imperiul Otoman s-a \u00eemprumutat masiv de la Occident dup\u0103 1854, a intrat \u00een incapacitate de plat\u0103 \u00een 1875 \u0219i, prin Decretul Muharrem din 1881, a cedat administrarea unor venituri-cheie unei Administra\u021bii a Datoriei Publice, D\u00fcyun-\u0131 Umumiye controlate de creditori[13]. Un stat care \u00ee\u0219i astup\u0103 g\u0103urile fiscale cu \u00eemprumuturi pe care nu le controleaz\u0103 sf\u00e2r\u0219e\u0219te sub tutela creditorilor.<\/p>\n

Aceasta nu e teorie: e certificatul de deces al suveranit\u0103\u021bii otomane, semnat cu treizeci de ani \u00eenainte de dezmembrarea propriu-zis\u0103. BIRD \u0219i SAFE nu sunt, desigur, un Muharrem \u00een toat\u0103 puterea cuv\u00e2ntului dar sunt din aceea\u0219i familie gramatical\u0103: politici dictate de creditor, suveranitate rambursabil\u0103 \u00een rate\u201d, a remarcat Ionu\u021b Cojocaru.<\/p>\n

\u00cemprumuturi pentru \u00eenarmare egal dezastru<\/strong><\/h2>\n

Cel mai tulbur\u0103tor este faptul c\u0103 \u00eemprumuturile se duc spre \u00eenarmare, ceea ce, istoric a condus Rom\u00e2nia la dezastru, scrie Cojocaru.<\/p>\n

\u201eExist\u0103 o dimensiune pe care aritmetica guvernamental\u0103 o trece elegant sub t\u0103cere: cea mai mare destina\u021bie a noii \u00eendator\u0103ri nu e nici pensia, nici spitalul, ci re\u00eenarmarea[15].<\/p>\n

Iar aici istoria are o lege de fier, mai tulbur\u0103toare dec\u00e2t cea monetar\u0103: statul care se preg\u0103te\u0219te de r\u0103zboi tinde, aproape mecanic, spre o form\u0103 autoritar\u0103. Ca s\u0103 \u00eenarmezi, trebuie s\u0103 extragi masiv din popula\u021bie taxe, \u00eemprumuturi, rechizi\u021bii, recrutare; iar ca s\u0103 extragi la scara aceea, centralizezi puterea, ocole\u0219ti deliberarea \u0219i instalezi urgen\u021ba ca regim permanent.<\/p>\n

Sociologul Harold Lasswell a numit cap\u0103tul acestui drum \u201estatul-garnizoan\u0103\u201d, \u00een care \u201especiali\u0219tii violen\u021bei\u201d dau tonul, iar libert\u0103\u021bile se retrag \u00een fa\u021ba \u201esupravie\u021buirii na\u021bionale\u201d[16]. \u201eSecuritatea\u201d devine alibiul perfect: legitimeaz\u0103, \u00een acela\u0219i timp, \u0219i taxa, \u0219i suspendarea regulilor care ar contesta-o.<\/p>\n

Nu e o specula\u021bie de bibliotec\u0103. Germania nazist\u0103 \u0219i-a finan\u021bat re\u00eenarmarea secret\u0103 prin bonurile MEFO, o datorie ascuns\u0103 care ipoteca, tacit, viitorul popula\u021biei \u0219i avea s\u0103 fie \u201estins\u0103\u201d prin infla\u021bie \u0219i jaf. Economia de r\u0103zboi \u0219i statul totalitar au crescut \u00eempreun\u0103, ca dou\u0103 fe\u021be ale aceleia\u0219i monede[17].<\/p>\n

Tiparul se repet\u0103 pentru c\u0103 este func\u021bional: re\u00eenarmarea este una dintre pu\u021binele cheltuieli pe care o popula\u021bie le accept\u0103 f\u0103r\u0103 c\u00e2rtire, fiindc\u0103 i se spune c\u0103 pl\u0103te\u0219te pentru propria supravie\u021buire. Exact de aceea este \u0219i cel mai comod vehicul de expropriere: nimeni nu cere socoteal\u0103 \u201e\u00een vreme de primejdie\u201d.<\/p>\n

\u0218i, ca de fiecare dat\u0103, nu trebuie s\u0103 trecem grani\u021ba pentru dovada cea mai crud\u0103. Rom\u00e2nia sf\u00e2r\u0219itului anilor \u201930, sub amenin\u021bare extern\u0103 real\u0103 \u0219i \u00een plin\u0103 re\u00eenarmare, a alunecat \u00een dictatura regal\u0103 a lui Carol al II-lea (1938), apoi \u00een dictatura militar\u0103 a lui Antonescu[18]. Amenin\u021barea era autentic\u0103 \u0219i tocmai autenticitatea ei a fost cheia: nimic nu desfiin\u021beaz\u0103 mai eficient politica deliberativ\u0103 dec\u00e2t un pericol real, fluturat ne\u00eencetat.<\/p>\n

Militarizarea nu a ap\u0103rat Rom\u00e2nia, a livrat-o, pe r\u00e2nd, unei dictaturi autohtone \u0219i apoi ocupantului sovietic. Securitatea invocat\u0103 drept scop suprem a produs exact opusul securit\u0103\u021bii\u201d, a notat Cojocaru.<\/p>\n

Economia de securitate demonteaz\u0103 democra\u021bia<\/strong><\/h2>\n

\u201eS\u0103 fiu limpede, ca s\u0103 nu fiu r\u0103st\u0103lm\u0103cit: nu spun c\u0103 Rom\u00e2nia n-ar trebui s\u0103 se apere. Un stat care nu se poate proteja nu protejeaz\u0103 nimic. Pericolul nu st\u0103 \u00een arme, ci \u00een gramatic\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd 16,68 miliarde de euro de datorie militar\u0103 se a\u0219az\u0103 peste o austeritate care stoarce deja popula\u021bia, c\u00e2nd totul e guvernat prin \u201easumarea r\u0103spunderii\u201d \u00een locul dezbaterii \u0219i c\u00e2nd \u201esecuritatea na\u021bional\u0103\u201d devine justificarea-mam\u0103 at\u00e2t pentru extrac\u021bie, c\u00e2t \u0219i pentru metoda de urgen\u021b\u0103, \u021bara p\u0103\u0219e\u0219te cu cele mai bune inten\u021bii exact pe drumul statului-garnizoan\u0103 despre care ne avertizeaz\u0103 istoria.<\/p>\n

\u00centrebarea r\u0103m\u00e2ne aceea\u0219i, doar mutat\u0103 \u00een registrul ap\u0103r\u0103rii: cine pl\u0103te\u0219te, cine decide \u0219i cine e \u021binut departe de decizie<\/em>? O economie de securitate care ia de la cei mul\u021bi, iart\u0103 capitalul celor pu\u021bini \u0219i hot\u0103r\u0103\u0219te \u00een numele tuturor, f\u0103r\u0103 cei mul\u021bi, nu este scutul unei democra\u021bii ci este schela demont\u0103rii ei\u201d,<\/strong> a scris istoricul.<\/p>\n

Articolul integral poate fi citit aici.<\/a><\/p>\n

[8]<\/a>Pentru stabilizarea leului din 7 februarie 1929 (Guvernul Maniu), \u00eemprumutul interna\u021bional de stabilizare \u0219i dezvoltare \u0219i prezen\u021ba unui consilier tehnic str\u0103in la Banca Na\u021bional\u0103, precum \u0219i pentru criza datoriilor agricole \u0219i legile de conversiune (1932\u20131934), r\u0103m\u00e2ne de referin\u021b\u0103 Costin C. Kiri\u021bescu, Sistemul b\u0103nesc al leului \u0219i precursorii lui<\/em>, Bucure\u0219ti, Editura Enciclopedic\u0103; cf. \u0219i Victor Axenciuc, Evolu\u021bia economic\u0103 a Rom\u00e2niei<\/em>.<\/p>\n

[9]<\/a> Afacerea \u0160koda: contractul din 17 martie 1930 (Guvernul Maniu, ministru de r\u0103zboi Henri Cihoski) pentru 600 de tunuri de calibru mare \u0219i muni\u021bie, \u00een valoare de p\u00e2n\u0103 la circa 40 de miliarde de lei; perchezi\u021bia fiscal\u0103 din 10 martie 1933 a descoperit \u00een seifurile reprezentan\u021bei \u0160koda din Bucure\u0219ti documente militare secrete \u0219i liste codificate de mituiri, declan\u0219\u00e2nd cel mai mare scandal de corup\u021bie interbelic \u2014 a c\u0103zut guvernul Vaida-Voevod, iar la procesul din 1936 to\u021bi inculpa\u021bii rom\u00e2ni au fost achita\u021bi, singurul condamnat r\u0103m\u00e2n\u00e2nd reprezentantul firmei, Bruno Seletzki.<\/p>\n

[12]<\/a>Nu hiperinfla\u021bia din 1923 a semnat singur\u0103 certificatul de deces al Republicii de la Weimar, ci \u0219i defla\u021bia-prin-decret a cancelarului Heinrich Br\u00fcning (1930\u20131932): austeritate impus\u0103 prin ordonan\u021be de urgen\u021b\u0103 (Articolul 48), ocolind Reichstagul. \u00cen acest interval, votul nazist a urcat de la 2,6% (1928) la 18,3% (septembrie 1930) \u0219i 37,3% (iulie 1932). Vezi Harold James, The German Slump: Politics and Economics 1924\u20131936<\/em>, Oxford, 1986; \u0219i dezbaterea deschis\u0103 de teza lui Knut Borchardt privind constr\u00e2ngerile lui Br\u00fcning.<\/p>\n

[17]<\/a>Germania nazist\u0103 \u0219i-a finan\u021bat re\u00eenarmarea secret\u0103 prin bonurile MEFO, o datorie ascuns\u0103 care ipoteca tacit viitorul popula\u021biei, \u201estins\u0103\u201d ulterior prin infla\u021bie \u0219i jaf , economia de r\u0103zboi (Wehrwirtschaft) fiind inseparabil\u0103 de statul totalitar. Adam Tooze, The Wages of Destruction: The Making and Breaking of the Nazi Economy<\/em>, Londra, 2006.<\/p>\n

[18]<\/a>Rom\u00e2nia sf\u00e2r\u0219itului anilor \u201930, sub amenin\u021bare extern\u0103 real\u0103 \u0219i \u00een plin\u0103 re\u00eenarmare, a alunecat \u00een dictatura regal\u0103 a lui Carol al II-lea (1938)\u00a0 partide dizolvate, regim corporatist militarizat , urmat\u0103 de dictatura militar\u0103 a lui Ion Antonescu (1940\u20131944), \u201eConduc\u0103torul\u201d, cu economia de r\u0103zboi, rechizi\u021biile \u0219i infla\u021bia turnate \u00eentr-un r\u0103zboi \u00eencheiat \u00een catastrof\u0103 \u0219i sovietizare.<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n