{"id":2084172,"date":"2026-08-08T19:07:22","date_gmt":"2026-08-08T16:07:22","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2084172"},"modified":"2026-08-08T19:07:22","modified_gmt":"2026-08-08T16:07:22","slug":"papi-si-conclavuri-traditie-si-anticlericalism-in-cinema-cei-doi-papi-si-conclavul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2084172","title":{"rendered":"Papi \u0219i conclavuri, tradi\u021bie \u0219i anticlericalism \u00een cinema: Cei doi papi \u0219i Conclavul"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/cei-doi-papi-e1786215836839.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/cei-doi-papi-e1786215836839.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
OPINII<\/a><\/span>Papi \u0219i conclavuri, tradi\u021bie \u0219i anticlericalism \u00een cinema: Cei doi papi \u0219i…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
OPINII<\/a>PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Papi \u0219i conclavuri, tradi\u021bie \u0219i anticlericalism \u00een cinema: Cei doi papi \u0219i Conclavul<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Constantin B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: Netflix<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Filmul Conclavul<\/em> (2024) ar fi fost o mult mai atractiv\u0103 produc\u021bie de mister medieval, intrig\u0103 etc, dac\u0103 nu s-ar fi \u00eencheiat cu ideea unui personaj ca pap\u0103 mexican venit din Kabul, cu organe de femeie (ovare) la purt\u0103tor. Probabil c\u0103 Dan Brown a dat deja cu p\u0103l\u0103ria de p\u0103m\u00e2nt: \u201cb\u0103ie\u021bi, cum a\u021bi reu\u0219it, de unde? Nu tu chestii interzise (evangheliile gnostice), crim\u0103, corup\u021bie, ordine secrete, gotic, subterane labirintice medievale, fanatici s\u00e2ngero\u0219i sau nebuni apocaliptici, profesori erudi\u021bi, \u00een realitate ni\u0219te Indiana Jones \u0219amd.\u201d<\/strong><\/p>\n

At\u00e2t c\u0103 dac\u0103 spargi un singur ou stricat \u00eentr-o omlet\u0103 \u00een care ai spart deja 20 de ou\u0103 bune, exist\u0103 riscul s\u0103 \u021bi-o strice pe toat\u0103. Filmul s-a vrut \u00een mod clar un film realist pentru un public din afara bisericii, care s\u0103 ating\u0103 \u0219i ni\u0219te roti\u021be LGBTQ. Dac\u0103 \u0219i c\u00e2t a reu\u0219it, cred c\u0103 e o discu\u021bie deschis\u0103.<\/p>\n

Filmul \u00eens\u0103 nu trebuie ocolit. Cred c\u0103 s-a n\u0103scut ca un repro\u0219 la cel\u0103lalt, Cei doi papi\/ The Two Popes<\/em> (2019) care e, de la ultimele ecraniz\u0103ri ale trilogiei lui Dan Brown, cu om Hanks (2006-2016), poate prima \u00eencercare de a da credibilitate \u00eentregii atitudini anticlericale din Vest, vorbind din afara bisericii despre biseric\u0103 \u0219i sl\u0103biciunile, \u00eendoielile, ambi\u021biile \u0219i secretele oamenilor ei \u00eentr-un fel mai rezonabil.<\/p>\n

Conclavul<\/em> a preluat ideea, iar Ralph Fiennes (cardinalul Lawrence) face \u00een direc\u021bia asta un rol mare. Filmul \u00eens\u0103 \u0219i-a asumat un risc major atunci c\u00e2nd a f\u0103cut ca un mexican cu sindrom ovotesticular s\u0103 ajung\u0103 pap\u0103. De la familia Borgia \u00eencoace totul este permis, \u00eens\u0103 cu condi\u021bia s\u0103 nu fie statistic irelevant. \u0218i ca \u0219i cum nu e destul, nimeni de la Vatican nu b\u0103nuia nimic. Poate c\u0103 publicul LGBTQ e mai \u00een\u021beleg\u0103tor cu asta.<\/p>\n

Cei doi papi\/ The Two Popes<\/em><\/strong> (2019) de fapt e un elogiu adus papei Francisc f\u0103r\u0103 a-l insulta prea mult pe cel\u0103lalt. Aproape nimic nu e real, \u00een afar\u0103 de personaje, cardinalul Bergoglio, viitorul pap\u0103 Francisc, \u0219i papa Benedict al XVI-lea, pe numele real Ratzinger. De pild\u0103, nu s-au \u00eent\u00e2lnit. Prima \u00eent\u00e2lnire real\u0103 \u00eentre cei doi a avut loc abia dup\u0103 ce cardinalul Bergoglio a fost ales pap\u0103 \u00een 2013 \u0219i a devenit Francisc.<\/p>\n

Ratzinger, ca teolog, a criticat insistent tradi\u021bia \u0219i teologia eliber\u0103rii a Americii de Sud (liberation theology) din care venea un Bergoglio, ca fiind o teologie deviant\u0103 pentru tendin\u021bele ei de st\u00e2nga.<\/p>\n

Regizorul a riscat folosind o asemenea licen\u021b\u0103. Construind o \u00eent\u00e2lnire \u00eentre dou\u0103 personalit\u0103\u021bi opuse care nu s-au \u00eent\u00e2lnit real, el a urm\u0103rit probabil o scurt\u0103tur\u0103 care s\u0103 pun\u0103 \u00een relief dou\u0103 tendin\u021be ale bisericii: cea conservatoare \u0219i cea liberal\u0103. Ceea ce avem de fapt \u00een Conclavul<\/em>, un r\u0103zboi \u00eentre conservatori \u0219i liberali. F\u0103r\u0103 s\u0103 mai discut\u0103m c\u00e2t de improbabil e ca ei s\u0103 fi comandat pizza \u0219i fanta sau s\u0103 fi b\u0103ut bere \u00een fa\u021ba unui TV la un meci, ca doi buni vecini de palier.<\/p>\n

Evident, Ratzinger e conservator, adic\u0103 un teolog care ap\u0103r\u0103 dogma, tradi\u021bia \u0219i institu\u021bia bisericii, se exprim\u0103 \u00een latin\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i prime\u0219te cardinalii doar \u00een \u021binuta de cardinal, \u00een timp ce Bergoglio\/ Francisc e un preot mai degrab\u0103 al oamenilor simpli, practic, voluntar, comunicativ, plin de energie, deschis, optimist etc.<\/p>\n

\u00ce\u0219i face singur rezerv\u0103ri sau \u00ee\u0219i car\u0103 valiza, detest\u0103 cl\u0103dirile mari \u0219i afluen\u021ba, circul\u0103 cu autobuzul \u0219i m\u0103n\u00e2nc\u0103 pizza, vorbe\u0219te cu oricine, serve\u0219te la mas\u0103 copiii unui orfelinat \u0219i viseaz\u0103 s\u0103 devin\u0103 preotul unei parohii oarecare din Argentina. Pe scurt, este un iezuit argentinian care se poart\u0103 ca un franciscan s\u0103rac.<\/p>\n

Evident, lucrurile continu\u0103. \u0218i descoperim u\u0219or, u\u0219or \u00een spatele acestor anterii solemne din alt\u0103 epoc\u0103, oamenii, cu sl\u0103biciuni, cu temeri, cu la\u0219it\u0103\u021bi \u0219i secrete. Pe scurt, oameni ca oricare al\u021bii. Ratzinger, ca exponent al tradi\u021biei, nu a \u00een\u021beles via\u021ba (de care altminteri a fugit din copil\u0103rie refugiindu-se \u00een c\u0103r\u021bi, o spune singur) \u0219i oamenii, de pild\u0103 nu i-a ap\u0103rat atunci c\u00e2nd a trebuit \u0219i a e\u0219uat s\u0103 mai aud\u0103 vocea lui Dumnezeu, m\u0103rturise\u0219te el.<\/p>\n

\u00cen acest timp, Bergoglio, de\u0219i m\u0103cinat \u0219i el de \u00eendoiala de a-\u0219i fi ap\u0103rat prietenii iezui\u021bi \u00een anii \u201970 care luptau \u00eempotriva dictaturii de dreapta (era considerat tr\u0103d\u0103tor \u0219i demis \u00eendat\u0103 ce \u00een Argentina se va instala un regim democratic), e acolo unde e Hristos, adic\u0103 printre oamenii obi\u0219nui\u021bi, s\u0103raci, suferinzi, a\u0219a cum sunt ei, duc\u00e2nd iubirea bisericii \u00eentre ei \u0219i l\u0103s\u00e2ndu-se \u00eenv\u0103\u021bat de ei mai degrab\u0103 dec\u00e2t \u00eenv\u0103\u021b\u00e2ndu-i el pe ei.<\/p>\n

Ratzinger mai e amestecat \u0219i \u00eentr-un scandal de corup\u021bie prin unul din secretarii lui. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, papa Benedict al XVI-lea (Ratzinger) i se spovede\u0219te lui Bergoglio, iar \u00een final cedeaz\u0103 \u0219i pontificatul \u00eei revine, cum altfel, lui Bergoglio. \u0218i ca victoria s\u0103 fie deplin\u0103, \u00eei reg\u0103sim pe cei doi papi \u00een fa\u021ba unui TV la un meci de fotbal \u0219i o bere, \u00eentre\u021bin\u00e2ndu-se ca ni\u0219te oameni obi\u0219nui\u021bi.<\/p>\n

Ceea ce evident e foarte american \u0219i patetic.<\/p>\n

Bun, nu e nimic de re\u021binut aici sub raport documentar sau istoric. Ratzinger trebuie s\u0103 fi considerat mai degrab\u0103 legalizarea c\u0103s\u0103toriei \u00eentre homosexuali din Fran\u021ba (2013) ca un e\u0219ec personal dec\u00e2t ceea ce pare s\u0103 \u00eei atribuie filmul.<\/p>\n

I orice caz, nici acesta \u0219i nici altele nu puteau fi un motiv suficient de a demisiona.<\/p>\n

Presiunea continu\u0103, la care era supus ca pap\u0103, altminteri el un filosof \u0219i un teolog rafinat, un om de cabinet, care a \u0219i l\u0103sat o mo\u0219tenire teologic\u0103 comparabil\u0103 cu a unor Karl Rahner \u0219i al\u021bii, cerea un tip de constitu\u021bie \u0219i vitalitate pe care v\u00e2rsta \u0219i s\u0103n\u0103tatea lui nu i-o permiteau. A \u0219i murit cu c\u00e2\u021biva ani \u00eenaintea lui Francisc.<\/p>\n

At\u00e2t c\u0103 plec\u00e2nd din scaunul papal \u00eenainte de vreme (2013), direc\u021bia liberal\u0103 a Occidentului a devenit mai conving\u0103toare, viitorul conclav orient\u00e2ndu-se spre un pap\u0103 mai dinamic \u0219i deschis sau inclusiv ca Francisc, care s\u0103 uneasc\u0103 mai degrab\u0103 dec\u00e2t s\u0103 despart\u0103.<\/p>\n

Vremurile \u00eens\u0103 au dovedit c\u0103 aceast\u0103 solu\u021bie a fost un e\u0219ec. Occidentul nu a mai fost divizat \u00eentr-un asemenea hal de pe vremea r\u0103zboaielor napoloniene (e aceea\u0219i situa\u021bie azi, dar cu adversarii schimba\u021bi).<\/p>\n

\u00cen plus, tendin\u021ba acestor produc\u021bii e de a normaliza o atitudine \u201edemocratic\u0103\u201d asupra Bisericii, reflect\u00e2nd o tendin\u021b\u0103 anticlerical\u0103 \u0219i congrega\u021bionist\u0103 mai veche, specific\u0103 lumii protestante. Vechea sintagm\u0103 patristic\u0103, extra ecclesiam nulla salus<\/em>, a c\u0103p\u0103tat un aer sectar azi, oricum nu mai func\u021bioneaz\u0103.<\/p>\n

Conclavul<\/em><\/strong> (2024) s-a n\u0103scut din Cei doi papi <\/em>dezvolt\u00e2nd o nemul\u021bumire \u0219i \u00eentr-un fel continu\u00e2nd direc\u021biile lui cu personaje fictive, privind biserica drept o scen\u0103 politic\u0103, pe care se \u00eenfrunt\u0103 conservatori \u0219i liberali, care dau mit\u0103, sunt manipulabili \u0219i trag sfori, l\u0103s\u00e2nd \u00een urm\u0103 un parfum de gotic medieval, misterios \u0219i codificat, care pare s\u0103 \u00eei ia prin surprindere uneori chiar \u0219i pe cei mai apropia\u021bi oameni ai papei.<\/p>\n

Totul, evident, \u00een spatele u\u0219ilor \u00eenchise, biserica fiind prezentat\u0103, una peste alta, ca ni\u0219te culise tranzac\u021bionale \u0219i secrete, spa\u021biu \u00eenchis al unor ambi\u021bii \u0219i intrigi f\u0103r\u0103 sf\u00e2r\u0219it. Or ce altceva \u021bi s-ar putea potrivi \u00een aceste condi\u021bii dec\u00e2t un pap\u0103 mexican hermafrodit, care a c\u0103zut prin plasa intrigilor neatins, care ur\u0103\u0219te r\u0103zboiul dintre musulmani \u0219i cre\u0219tini \u0219i are \u00eendoieli mai degrab\u0103 dec\u00e2t certitudini? Un elogiu adus, una peste alta, aceluia\u0219i Francisc.<\/p>\n

Filmul \u00eens\u0103 se \u00eenscrie mai bine dec\u00e2t cel\u0103lalt \u00een tradi\u021bia anticlerical\u0103 a Occidentului care coboar\u0103 \u00een acest caz p\u00e2n\u0103 \u00een zorii revolu\u021bionari ai Europei, de pild\u0103 la Victor Hugo, cu Notre Dame de Paris<\/em> (1831), \u0219i \u00eenceputurile tradi\u021biei misterului medieval, \u021besut \u00een jurul marilor edificii gotice cavernoase \u0219i labirintice, care se va dovedi o balt\u0103 plin\u0103 de pe\u0219te pentru literatur\u0103 \u0219i cinema mai t\u00e2rziu. \u00cens\u0103 f\u0103r\u0103 a abuza de cli\u0219eu, s\u0103 zicem, \u00een maniera unui Dan Brown.<\/p>\n

Toat\u0103 aceast\u0103 atitudine intelectual\u0103 anticlerical\u0103, trebuie spus, \u00ee\u0219i are originea mai mult sau mai pu\u021bin \u00een clericalismul catolic medieval, derivat din separarea corpului mistic al lui Hristos de adunarea bisericii (sacramentum<\/em>\/ fellowship<\/em>), conduc\u00e2nd astfel biserica catolic\u0103 la reform\u0103 \u0219i congrega\u021bionism \u00een genere, d\u00e2nd impresia, prin aceste edificii gotice, de inaccesibil \u0219i mister, iar Crea\u021bia lui Dumnezeu devenind natur\u0103 \u0219i un loc al demonilor \u0219i vr\u0103jitoarelor (purificat doar prin focul rugurilor medievale)<\/p>\n

. E greu de explicat altminteri cum de a\u0219a ceva s-a \u00eent\u00e2mplat doar \u00een Occident, R\u0103s\u0103ritul ortodox fiind ferit de autodafeurile medievale, de o reform\u0103 protestant\u0103 \u0219i evident de secularizarea Iluminismului \u0219i a Revolu\u021biei franceze, noi culeg\u00e2nd aceste roade mai t\u00e2rziu \u0219i doar printr-o situare a noastr\u0103 \u00een spa\u021biul de influen\u021b\u0103 \u0219i modernizare occidental\u0103. Ast\u0103zi suntem \u00een acela\u0219i proces, \u00eens\u0103 mult mai avansa\u021bi, mai occidentali, mai \u00eendep\u0103rta\u021bi de noi \u00een\u0219ine.<\/p>\n

\u0218i, \u00eentr-un fel, o parte a acestui Occident \u0219i a problemelor lui.<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n