TIMISOARA.<\/strong> Primul R\u0103zboi Mondial se \u00eencheiase, Marile Imperii se pr\u0103bu\u0219eau, iar grani\u021bele Europei urmau s\u0103 fie redefinite. Asta se \u00eent\u00e2mpla \u0219i \u00een Banat, odat\u0103 cu data de 3 August.<\/p>\n Era ziua \u00een care trupele rom\u00e2ne\u0219ti intrau \u00een Timi\u0219oara, cea \u00een care administra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103 era instalat\u0103 aici \u0219i cea \u00een care era consfiin\u021bit\u0103 unirea Banatului cu Rom\u00e2nia.<\/p>\n \u00cen urma cu mai bine de un secol, se \u00eencheiau doi ani teribili, de c\u00e2nd Regatul Rom\u00e2niei intrase \u00een Primul Razboi Mondial al\u0103turi de for\u021bele Antantei (Fran\u021ba, Imperiul Britanic \u0219i Imperiul Rus), \u0219i, cu toate c\u0103 Puterile Centrale(Germania, Imperiul Austro-Ungar \u0219i Imperiul Otoman) erau aproape \u00eenvinse, conflagra\u021bia nu se incheiase pe deplin \u00een cancelariile Europei. \u00centre timp, la 1 Decembrie 1918, la Alba Iulia, Transilvania se unise cu Regatul \u0219i lua na\u0219tere Rom\u00e2nia Mare, care avea s\u0103 fie recunoscut\u0103 mai apoi \u00een urma tratatelor de pace.<\/p>\n Cu doar c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte, \u00een 15 noiembrie, militarii s\u00e2rbi intrau \u00een Timi\u0219oara, urma\u021bi de trupe franceze, conduse de generalul Leon Gambetta, care aveau rolul de a asigura pacea \u00een zon\u0103, dup\u0103 ce pr\u0103bu\u0219irea Imperiului Austro-Ungar, \u0219i a fost un motiv \u00eentemeiat pentru Regatul s\u00e2rbo-croato-sloven s\u0103 revendice \u00eentreg Banatul.<\/p>\n Administra\u021bia s\u00e2rb\u0103 prelua controlul provinciei, \u0219i avea s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 aproape 8 luni de zile.<\/p>\n Au urmat negocieri dure \u00eentre rom\u00e2ni \u0219i s\u00e2rbi pentru Banatul istoric, arbitrate de americani, francezi \u015fi britanici. \u00centr-un final, Comisia Teritorial\u0103 accepta propunerea ca linia de demarca\u021bie s\u0103 porneasc\u0103 de la gurile Mure\u0219ului \u0219i \u00een linie diagonal\u0103 s\u0103 ajung\u0103 la Dun\u0103re l\u00e2ng\u0103 Bazia\u0219. \u00cen cadrul Conferin\u021bei de Pace de la Paris, \u00een 22 iunie 1919, Consiliul Suprem decide divizarea Banatului.<\/p>\n La jum\u0103tatea lunii iulie, la Timi\u0219oara ajung mandatarii Consiliului Dirigent al Rom\u00e2nilor de la Sbiu, care trebuia s\u0103 convin\u0103 cu trupele s\u00e2rbe \u0219i franceze asupra unui calendar al retragerii acestora din Banat. Trupele s\u00e2rbe \u00eencep s\u0103 se retrag\u0103, iar la 27 iulie ultimele subunit\u0103\u021bi p\u0103r\u0103sesc Timi\u0219oara.<\/p>\n \u201eA doua zi diminea\u021b\u0103, \u00eenso\u021bit de generalul De Tournadre \u015fi de dr. G. Cr\u0103ciun, dr. Aurel Cosma \u00een calitate de prefect s\u2011a prezentat la Prim\u0103ria ora\u0219ului, care func\u021biona \u00een acel timp \u00een Piata Libert\u0103\u021bii. Cu acest prilej, el l\u2011a informat oficial pe primarul Geml J\u00f3zsef c\u0103 a preluat administra\u021bia jude\u021bului, interimarul ora\u0219ului \u0219i l\u2011a somat totodat\u0103 s\u0103\u2011\u0219i continuie \u00een condi\u021bii normale activitatea al\u0103turi de to\u021bi colaboratorii. Membrii delega\u021biei s\u2011au deplasat apoi \u00eentr\u2011un elegant automobil pavoazat cu drapelele Fran\u021bei \u0219i Rom\u00e2niei la sediul Prefecturii, \u00een Pia\u021ba Unirii. Aici, ei au constatat c\u0103 prefectul ing. Martin Filipon, instalat de c\u0103tre s\u00e2rbi la 20 februarie 1919, p\u0103r\u0103sise pe furi\u0219 localitatea. \u00cen aceast\u0103 situa\u021bie, a fost luat\u0103 leg\u0103tura cu loc\u021biitorul acestuia, \u201ealispanul\u201d Ferenczy S\u00e1ndor. Ca \u0219i primarului, \u0219i lui i s\u2011a adus la cuno\u0219tin\u021b\u0103 c\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu acea zi, \u00een jude\u021b functioneaz\u0103 o nou\u0103 administra\u021bie rom\u00e2neasc\u0103. \u00cen sf\u00e2r\u0219it, delega\u021bia a poposit la sediul poli\u021biei or\u0103\u0219ene\u0219ti. Aici s\u2011a dispus \u00eenlocuirea comandantului M. Jivanovici cu Eusebiu Stoica, locotenent \u00een armata rom\u00e2n\u0103<\/strong>\u201e, scrie banatulistorievie.ro.<\/p>\n \u00cen data de 3 August, militarii rom\u00e2ni, condu\u0219i de colonelul Virgil Economu, intrau \u00een Timi\u0219oara, fiind primi\u021bi de prefectul Aurel Cosma, primarul Jozsef Geml \u0219i alte oficialit\u0103\u021bi ale ora\u0219ului.<\/p>\n \u201eDuminic\u0103, \u00een 3 august 1919, trupele rom\u00e2ne, sub comanda colonelului Economu intr\u0103 \u00een Timi\u0219oara, \u00een urale nesf\u00e2r\u0219ite ale popula\u021biei entuziasmate. Intrarea se face la 8.30 diminea\u021ba pe strada Reca\u0219ului. <\/strong><\/p>\n La vama ora\u0219ului, trupele sunt \u00eent\u00e2mpinate de o mul\u021bime imens\u0103, \u00eembr\u0103cat\u0103 \u00een haine de s\u0103rb\u0103toare, \u00een frunte cu prefectul Dr. Aurel Cosma, care emo\u021bionat de m\u0103re\u021bia evenimentului binecuv\u00e2nteaz\u0103 pe cei care vin pentru a restabili dreptatea istoric\u0103. Mul\u021bimea, \u00eenso\u021bit\u0103 de crainicii unei ere nou\u0103, ajunge \u00een Pia\u021ba Unirii, unde protopopul ortodox rom\u00e2n Ion Oprea salut\u0103 pe eliberatori \u0219i-i asigur\u0103 de ne\u021b\u0103rmurita dragoste fr\u0103\u021beasc\u0103. Banatul e pe vecie unit cu Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n \u00cen numele ora\u0219ului vorbe\u0219te primarul I. Geml, \u00een numele jude\u021bului subprefectul, \u00een numele s\u00e2rbilor protopopul Novacovici, \u00een numele \u0219vabilor colonelul Moller, iar al ungurilor avocatul Marton. Pentru a pecetlui m\u0103re\u021bia actului unirii Banatului, \u00eenc\u0103 \u00een aceast\u0103 zi istoric\u0103, sosesc la Timi\u0219oara, venind dispre Arad I. Br\u0103tianu, prim-ministru, \u0219i \u0218tefan Cicio Pop, ministru \u00een consiliul dirigent<\/strong>\u201e, se arat\u0103 \u00een volumul \u201eTimi\u0219oara, monografie istoric\u0103\u201d, scris de Nicolae Ilie\u0219iu.<\/p>\n Povestea unirii Banatului cu Romania nu avea s\u0103 se \u00eencheie \u00eens\u0103 aici. Dup\u0103 semnarea tratatelor de pace de dup\u0103 razboi, Banatul a fost \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een 3 p\u0103r\u021bi, dintre care dou\u0103 au revenit Rom\u00e2niei, iar una Regatulul S\u00e2rbilor \u0219i Croa\u021bilor.<\/p>\n La o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de la instaurarea administra\u021biei rom\u00e2ne\u0219ti \u00een Banat, la Timi\u0219oara are loc o mare adunare popular\u0103, pe modelul celei din urm\u0103 cu 8 luni de la Alba Iulia. 40.000 de oameni s-au adunat la Timi\u0219oara, iar \u00een urma acestui eveniment a fost adoptat\u0103 o Rezolu\u021bie cu mai multe puncte.<\/p>\n \u201e1. Declar\u0103m unirea pe vecie a \u00eentregului Banat cu Statul rom\u00e2n sub sceptrul dinastiei rom\u00e2ne.<\/strong> Ziua de 3 August 1919 este ast\u0103zi la Timisoara denumirea unui bulevard central, cel care face leg\u0103tura \u00eentre Podul Decebal \u0219i Piata Traian.<\/p>\n \u0218i oameni importan\u021bi ai vremii au \u00een zilele noastre str\u0103zi \u00een Timi\u0219oara ce le poart\u0103 numele.<\/p>\n Strada Aurel Cosma este situat\u0103 \u00een zona central\u0103 \u0219i leag\u0103 strada Colonel Enescu de zona Pie\u021bei 700. Fostul prefect are \u0219i o statuie pe Aleea Personalit\u0103\u021bilor din Parcul Central.<\/p>\n Numele generalului Virgil Economu a fost dat unei pie\u021be din zona Doroban\u021bilor. Numele generalului \u00eel poart\u0103 \u0219i o strad\u0103 din Giarmata.<\/p>\n Primarul de la acea vreme al ora\u0219ului. Josef Geml, nu are vreo strad\u0103 \u00een Timi\u0219oara care sa ii poarte numele.\u00a0C\u00e2ndva, reputatul istoric, mongrafist \u0219i<\/span> primar al<\/span>Timi\u0219oarei<\/span>\u00een<\/span>perioada<\/span>grea<\/span> a Primului R\u0103zboi<\/span> Mondial,<\/span> a avut una \u00een<\/span> cartierul Blascovici, dar a fost redenumit\u0103<\/span> drept \u021aebea<\/span>.<\/p>\n ***<\/p>\n Mai<\/span>\u00a0multe<\/span>\u00a0g\u0103si\u021bi<\/span>\u00a0pe\u00a0pagina noastr\u0103<\/span><\/span>\u00a0de\u00a0Facebook opiniatimisoarei.ro<\/a>!<\/strong><\/p>\n Dac\u0103<\/span>\u00a0a\u021bi<\/span>\u00a0fost martorii unui eveniment\u00a0sau<\/span>\u00a0ai<\/span>\u00a0unei\u00a0situa\u021bii<\/span>\u00a0neobi\u0219nuite<\/span>\u00a0care<\/span>\u00a0ar\u00a0putea<\/span>\u00a0deveni subiect de\u00a0\u0219tire<\/span>,\u00a0contacta\u021bi<\/span>-ne\u00a0la<\/span>\u00a0[email\u00a0protected]<\/a>,\u00a0 pe\u00a0FB<\/a>\u00a0sau pe contul nostru de\u00a0Instagram<\/a>!<\/strong><\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/Aurel-Cosma-adnministratie-romaneasca-Banat.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/07\/intrare-armata-romana-unirii-Timisoara-5.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2018\/06\/intrare-armata-romana-in-Timisoara.jpg\")
<\/p>\n
2. Jur\u0103m credin\u021b\u0103 \u0219i supunere M.S. Regelui Ferdinand I, domnitorul tuturor rom\u00e2nilor.<\/strong>
3. Aducem omagiile noastre glorioasei armate rom\u00e2ne pentru m\u0103rea\u021ba oper\u0103 \u0219i jertf\u0103 depus\u0103 pe altarul dezrobirii noastre de sub jugul de o mie de ani, pentru \u00eenvingerea bol\u0219evismului maghiar \u0219i pentru intrarea triumfal\u0103 \u00een capitala Ungariei.<\/strong>
4. Lu\u0103m cu mul\u021bumirea la cuno\u0219tin\u021b\u0103 hot\u0103r\u00e2rile Suveranului nostru \u0219i a sfetnicilor s\u0103i de a impune tuturor respectarea drepturilor istorice, teritoriale \u0219i suverane ale statului \u0219i neamului rom\u00e2nesc.<\/strong>
5. Pretindem respectarea tratatului din 4 august 1916, \u00eencheiat de c\u0103tre Regatul rom\u00e2n cu marile puteri aliate, pretindem \u00eentreaga provincie \u201eBanatul\u201d cu hotarele sale naturale Dun\u0103rea, Tisa \u0219i Mure\u0219ul, din punct de vedere istoric, etnografic \u0219i economic, protestam prin urmare contra oric\u0103rei \u00eencerc\u0103ri de schimbare arbitrar\u0103 a hotarelor Rom\u00e2niei Mari.<\/strong>
6. Protest\u0103m contra oric\u0103rei \u00eencerc\u0103ri de a \u0219tirbi, sub orice pretext, suveranitatea neamului \u0219i statului rom\u00e2nesc, contra oric\u0103rui amestec \u00een chestiunile interne ale statului rom\u00e2n<\/strong>\u201e, scrie timpul.md.<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/10\/pod-decebal-baile-neptun-parc-coronini-de-sus.jpg\")
<\/p>\n