MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Profitul net al OMV Petrom a sc\u0103zut cu 14%, la 1,8 miliarde de lei<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n 2 aug 2026<\/span>50 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-Stiri-economice-profitul-net-al-omv-petrom-a-scazut-cu-14-la-18-miliarde-de-lei\/article\/mediaPool\/ulsMJxp.jpg\")
<\/a><\/div>\nInvesti\u0163ii de 3,7 miliarde de lei pentru proiecte strategice, printre care \u015fi Neptun Deep<\/p>\n
Profitul net al OMV Petrom, cel mai mare produc\u0103tor de hidrocarburi \u015fi carburan\u0163i din Rom\u00e2nia, a sc\u0103zut, \u00een primele \u015fase luni din 2026, cu 14%, la 1,8 miliarde de lei, fiind afectat de rezultatul financiar care reflect\u0103, \u00een principal, venituri nete mai reduse din dob\u00e2nzi \u015fi de taxa de solidaritate \u00een Explorare \u015fi Produc\u0163ie \u00een T2\/2026. \u00cen acela\u015fi timp, rezultatul din exploatare, excluz\u00e2nd elementele speciale a fost de 3 miliarde lei, \u00een cre\u015ftere cu 21%, \u00eentr-un mediu de pia\u0163\u0103 cu pre\u0163uri ridicate ale m\u0103rfurilor; rezultatul fiind sus\u0163inut de contribu\u0163iile mai mari din G&E \u015fi R&M, a anun\u0163at, vineri, compania. “Prima jum\u0103tate a anului a fost marcat\u0103 de o volatilitate semnificativ\u0103 a pre\u0163urilor m\u0103rfurilor, acestea ating\u00e2nd niveluri record pe fondul crizei din Orientul Mijlociu \u015fi al \u00eengrijor\u0103rilor legate de \u00eentreruperile \u00een aprovizionare. \u00cen acest context, rezultatul din exploatare CCA excluz\u00e2nd elementele speciale s-a ridicat la 3 miliarde lei, \u00een timp ce profitul net a sc\u0103zut la 1,8 miliarde lei, reflect\u00e2nd impactul unui rezultat financiar negativ \u015fi al impozitului de solidaritate. \u00cen acela\u015fi timp, contribu\u0163ia noastr\u0103 la bugetul de stat a crescut la 10 miliarde de lei”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom. Compania a investit 3,7 miliarde de lei \u00een primele \u015fase luni, at\u00e2t pentru proiecte strategice precum Neptun Deep, programul SAF\/HVO \u015fi proiectele de energie din surse regenerabile, c\u00e2t \u015fi pentru investi\u0163ii semnificative \u00een activitatea noastr\u0103 tradi\u0163ional\u0103 de explorare \u015fi produc\u0163ie. “Prin opera\u0163iunile noastre, am asigurat aprovizionarea ne\u00eentrerupt\u0103 cu energie a clien\u0163ilor no\u015ftri, men\u0163in\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp un ritm sus\u0163inut de progres \u00een procesul nostru de transformare. Asigurarea unei aprovizion\u0103ri fiabile cu energie r\u0103m\u00e2ne o prioritate \u00een contextul perturb\u0103rilor actuale de pe pia\u0163\u0103. Pentru 2026, planific\u0103m investi\u0163ii de 9 miliarde de lei pentru a sus\u0163ine \u015fi a contribui la cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie de energie a Rom\u00e2niei”, precizeaz\u0103 Christina Verchere. Pe zona de explorare \u015fi produc\u0163ie, rezultatul din exploatare excluz\u00e2nd elementele speciale a fost de 1.548 milioane lei, \u00een cre\u015ftere cu 4% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, efectul pozitiv al pre\u0163urilor mai mari la \u0163i\u0163ei \u015fi gaze naturale \u015fi al volumelor mai mari de v\u00e2nz\u0103ri de gaze naturale, fiind contrabalansat \u00een mare parte de impozitarea mai ridicat\u0103 \u00een E& P \u015fi de volumele mai mici de v\u00e2nz\u0103ri de \u0163i\u0163ei.\u00a0 De asemenea, produc\u0163ia a fost relativ stabil\u0103 la 103 bep\/zi, datorit\u0103 contribu\u0163iei repara\u0163iilor capitale la sonde \u015fi a sondelor noi \u015fi a impactului mai mic din activit\u0103\u0163ile de mentenan\u0163\u0103, care au compensat par\u0163ial declinul natural. Costul unitar de produc\u0163ie a fost de 18,4 USD\/bep, \u00een cre\u015ftere cu 4%, \u00een principal ca urmare a efectului nefavorabil al cursului de schimb valutar \u015fi a volumelor mai mici disponibile pentru v\u00e2nzare, informeaz\u0103 compania. Legat de rafinare \u015fi marketing, rezultatul din exploatare CCA excluz\u00e2nd elementele speciale a fost de 1.253 milioane lei, cu 33% mai mare fa\u0163\u0103 de 1-6\/25, sus\u0163inut de volume mai mari de v\u00e2nz\u0103ri \u015fi de gradul mai mare de utilizare a rafin\u0103riei, par\u0163ial compensate de impactul negativ al interven\u0163iei temporare de reglementare.<\/p>\n
Parcul de autoturisme din aproape toate \u0163\u0103rile UE a crescut \u00een ultimii 5 ani<\/strong><\/p>\nl Rom\u00e2nia a raportat cea mai mare pondere a autoturismelor cu o vechime de peste 20 de ani – 39,1%<\/p>\n
\u00centre sf\u00e2r\u015fitul anului 2024 \u015fi sf\u00e2r\u015fitul anului 2025, num\u0103rul autoturismelor electrice pe baterii \u00eenmatriculate a crescut cu 31,5%, ajung\u00e2nd la aproape 7,6 milioane de vehicule la nivelul UE, arat\u0103 un raport publicat, vineri, de Eurostat. Luxembourg a raportat cea mai mare rat\u0103 de ma\u015fini noi, cu o vechime e cel mult doi ani, \u00een timp ce Rom\u00e2nia are aproape 40% dintre vehicule mai vechi de 20 de ani. \u00cen perioada de cinci ani cuprins\u0103 \u00eentre decembrie 2020 \u015fi decembrie 2025, s-a \u00eenregistrat o cre\u015ftere semnificativ\u0103 a num\u0103rului de autoturisme \u00eenmatriculate \u00een mai multe \u0163\u0103ri din UE, cea mai mare cre\u015ftere din aceast\u0103 perioad\u0103 fiind consemnat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia (21%). \u00cen \u00eentreaga UE, autoturismele alimentate cu combustibili alternativi au reprezentat 20,5% din totalul \u00eenmatricul\u0103rilor de autoturisme noi \u00een UE \u00een 2025, situ\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103 mult \u00een urma autoturismelor pe benzin\u0103 (65,7%). \u201d\u00cen ansamblu, parcul de autoturisme din aproape toate \u0163\u0103rile UE a crescut \u00een ultimii 5 ani, dep\u0103\u015find un total de 260 de milioane de autoturisme la nivelul UE. Cel mai mare num\u0103r de autoturisme la 1.000 de locuitori a fost \u00eenregistrat \u00een Italia (709), urmat\u0103 de Cipru \u015fi Luxemburg\u201d, anun\u0163\u0103, vineri, Eurostat. \u00cen 2025, Luxemburg a \u00eenregistrat cea mai mare pondere a vehiculelor noi (19,8%), \u00een timp ce Rom\u00e2nia a raportat cea mai mare pondere a autoturismelor cu o vechime de peste 20 de ani (39,1%), fiind urmat\u0103 de Finlanda \u015fi Polonia. Potrivit statisticienilor europeni, autoturismele alimentate cu combustibili alternativi au reprezentat 20,5% din totalul \u00eenmatricul\u0103rilor de autoturisme noi \u00een UE \u00een 2025, situ\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103 mult \u00een urma autoturismelor pe benzin\u0103 (65,7%). Ponderea autoturismelor alimentate cu combustibili alternativi \u00een totalul autoturismelor nou \u00eenmatriculate este sub 20% \u00een 16 \u0163\u0103ri din UE. \u201dCu toate acestea, \u00een 2025, num\u0103rul autoturismelor electrice alimentate exclusiv prin baterii din UE a ajuns la aproape 7,6 milioane, cifr\u0103 de aproximativ 151 de ori mai mare dec\u00e2t \u00een \u200b\u200b2013 \u015fi de circa 7 ori mai mare dec\u00e2t \u00een \u200b\u200b2020\u201d, precizeaz\u0103 Eurostat. Preferin\u0163ele consumatorilor privind tipul de propulsie al unui autoturism nou \u2013 benzin\u0103, motorin\u0103 sau combustibil alternativ \u2013 variaz\u0103 de la o \u0163ar\u0103 UE la alta \u015fi sunt influen\u0163ate semnificativ de stimulentele na\u0163ionale \u015fi de reglement\u0103rile fiscale. Dintre cele 27 de \u0163\u0103ri ale UE, autoturismele cu propulsie alternativ\u0103 au reprezentat categoria dominant\u0103 doar \u00een Danemarca (67,8%). \u00cen toate celelalte state, benzina (inclusiv \u00een cazul modelelor hibride) r\u0103m\u00e2ne principala surs\u0103 de energie pentru propulsie. \u00cen 15 \u0163\u0103ri UE, num\u0103rul autoturismelor noi cu propulsie alternativ\u0103 l-a dep\u0103\u015fit pe cel al autoturismelor diesel (inclusiv hibride): Belgia, Danemarca, Grecia, Spania, Fran\u0163a, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, \u0162\u0103rile de Jos, Austria, Portugalia, Rom\u00e2nia, Finlanda \u015fi Suedia. \u00cen 2025, cele mai mari ponderi ale autoturismelor noi \u00eenmatriculate echipate cu motoare pe benzin\u0103 (inclusiv hibride) au fost \u00eenregistrate \u00een Grecia (85,6%), Bulgaria (84,4%), Cipru (84,2%), Estonia (80,1%), Croa\u0163ia (78,0%), Letonia (77,1%) \u015fi Lituania (76,8%). Toate celelalte \u0163\u0103ri din UE au \u00eenregistrat ponderi de cel pu\u0163in 55%, cu excep\u0163ia Danemarcei (26,4%).<\/p>\n
Peste 60% dintre angaja\u0163ii din Rom\u00e2nia spun c\u0103 locul actual de munc\u0103 le ofer\u0103 stabilitate<\/strong><\/p>\nPeste 60% dintre angaja\u0163ii din Rom\u00e2nia declar\u0103 c\u0103 locul actual de munc\u0103 le ofer\u0103 \u00een principal stabilitate, f\u0103r\u0103 suficiente oportunit\u0103\u0163i de evolu\u0163ie, sau chiar \u00eei \u0163ine pe loc. Doar 14% se simt pe deplin siguri la job \u015fi au \u00eencredere \u00een perspectivele lor profesionale, iar jum\u0103tate se consider\u0103 relativ siguri, \u00eens\u0103 urm\u0103resc cu aten\u0163ie schimb\u0103rile din companie \u015fi din pia\u0163\u0103, potrivit unui sondaj realizat de dezvoltatorul imobiliar Genesis Property. \u00cen acela\u015fi timp, numai aproximativ 13% din angaja\u0163i spun c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 clar\u0103 de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare, semn c\u0103 pentru mul\u0163i prioritatea momentului constituie mai degrab\u0103 men\u0163inerea relevan\u0163ei profesionale \u015fi mai pu\u0163in accelerarea carierei. Siguran\u0163a profesional\u0103 nu mai este construit\u0103 exclusiv \u00een jurul stabilit\u0103\u0163ii unui loc de munc\u0103, ci tot mai mult \u00een jurul capacit\u0103\u0163ii oamenilor de a \u00eenv\u0103\u0163a, de a se adapta \u015fi de a r\u0103m\u00e2ne relevan\u0163i \u00eentr-o economie remodelat\u0103 de inteligen\u0163a artificial\u0103, se arat\u0103 \u00een sondajul realizat de Genesis Property pe un e\u015fantion de 1.026 de responden\u0163i la nivel national.\u00a0Peste 60% dintre angaja\u0163i spun c\u0103 rolul actual le ofer\u0103 \u00een principal stabilitate, f\u0103r\u0103 suficiente oportunit\u0103\u0163i de evolu\u0163ie, sau chiar \u00eei \u0163ine pe loc. \u00cen acela\u015fi timp, doar 14% se simt pe deplin siguri la job \u015fi au \u00eencredere \u00een perspectivele lor profesionale, \u00een timp ce jum\u0103tate se consider\u0103 relativ siguri, dar urm\u0103resc atent schimb\u0103rile din companie \u015fi din pia\u0163\u0103, sus\u0163in realizatorii sondajului. Aceast\u0103 combina\u0163ie dintre stabilitate \u015fi nevoia de adaptare se reflect\u0103 \u015fi \u00een modul \u00een care angaja\u0163ii \u00ee\u015fi descriu parcursul profesional actual. Aproape 47% spun c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o etap\u0103 f\u0103r\u0103 schimb\u0103ri majore, iar peste 21% sunt concentra\u0163i pe \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi adaptare pentru a \u0163ine pasul cu transform\u0103rile din pia\u0163\u0103. Doar aproximativ 13% se consider\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 clar\u0103 de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare, ceea ce arat\u0103 c\u0103, pentru mul\u0163i, prioritatea momentului este men\u0163inerea relevan\u0163ei profesionale, nu accelerarea carierei, dup\u0103 cum se men\u0163ioneaz\u0103 \u00een document. \u201ePresiunile economice, transformarea rolurilor \u015fi avansul inteligen\u0163ei artificiale \u00eei determin\u0103 pe angaja\u0163i s\u0103 caute mai mult dec\u00e2t continuitate: oportunit\u0103\u0163i reale de \u00eenv\u0103\u0163are, adaptare \u015fi evolu\u0163ie. \u00cen acest context, organiza\u0163iile trebuie s\u0103 creeze medii care nu doar sus\u0163in performan\u0163a de ast\u0103zi, ci \u00eei preg\u0103tesc pe oameni pentru ceea ce urmeaz\u0103. Biroul poate deveni o parte important\u0103 a acestui proces, un spa\u0163iu pentru colaborare, schimb de idei, \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi dezvoltare profesional\u0103, capabil s\u0103 sus\u0163in\u0103 transformarea oamenilor \u015fi rezilien\u0163a companiilor\u201d, spune Teodor Stoica, HR Manager, Genesis Property.<\/p>\n
Economia SUA a \u00eencetinit \u00een trimestrul al doilea, iar infla\u0163ia r\u0103m\u00e2ne peste \u0163int\u0103<\/strong><\/p>\nEconomia Statelor Unite a \u00eenregistrat o cre\u015ftere anualizat\u0103 de 1,5% \u00een trimestrul al doilea din 2026, sub a\u015ftept\u0103rile anali\u015ftilor, \u00een timp ce infla\u0163ia de baz\u0103 a r\u0103mas la 3,3% \u00een luna iunie, cu mult peste \u0163inta de 2% a Rezervei Federale, potrivit datelor publicate joi de Departamentul Comer\u0163ului, transmite CNBC. Economi\u015ftii consulta\u0163i de Dow Jones estimau o cre\u015ftere de 1,8%, dup\u0103 avansul de 2,1% din primul trimestru. De\u015fi ritmul de cre\u015ftere al PIB-ului a fost mai slab dec\u00e2t se anticipa, principalele componente ale economiei au r\u0103mas solide. Cheltuielile de consum au crescut cu 2,1%, dup\u0103 un avans de doar 0,4% \u00een primul trimestru, iar indicatorul care m\u0103soar\u0103 cererea intern\u0103 privat\u0103 final\u0103 a urcat cu 3,9%. Evolu\u0163ia PIB a fost afectat\u0103 \u00een principal de sc\u0103derea stocurilor, cu 0,7%, \u015fi de reducerea cheltuielilor guvernului federal, cu 0,3%. \u00cen acela\u015fi timp, investi\u0163iile private au crescut cu 0,5%, exporturile au avansat cu 0,5%, iar importurile au sc\u0103zut cu 1,5%. Indicele PCE, indicatorul preferat al Rezervei Federale pentru m\u0103surarea infla\u0163iei, a sc\u0103zut cu 0,1% \u00een luna iunie, \u00eens\u0103 rata anual\u0103 a r\u0103mas la 3,7%. Excluz\u00e2nd alimentele \u015fi energia, infla\u0163ia de baz\u0103 (core PCE) a crescut cu 0,1% fa\u0163\u0103 de luna precedent\u0103, iar rata anual\u0103 s-a men\u0163inut la 3,3%, \u00een linie cu estim\u0103rile anali\u015ftilor. Datele vin la o zi dup\u0103 ce Rezerva Federal\u0103 a decis s\u0103 men\u0163in\u0103 dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 \u00een intervalul 3,5%-3,75%, \u00een condi\u0163iile \u00een care infla\u0163ia continu\u0103 s\u0103 reprezinte principala preocupare a b\u0103ncii centrale. Cheltuielile personale au crescut cu 0,3% \u00een iunie, \u00een timp ce veniturile popula\u0163iei au avansat cu doar 0,2%, sub estim\u0103rile pie\u0163ei. \u00cen aceste condi\u0163ii, rata economisirii a cobor\u00e2t la 2,7%, cel mai redus nivel din ultimii patru ani, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 tot mai mul\u0163i consumatori \u00ee\u015fi folosesc economiile pentru a-\u015fi sus\u0163ine cheltuielile.<\/p>\n
Ponderea firmelor inovatoare \u00een total \u00eentreprinderi, salt modest<\/strong><\/p>\nPonderea \u00eentreprinderilor inovatoare din totalul de 26.572 \u00eentreprinderi a fost de 9,3%, cresc\u00e2nd cu 0,5 puncte procentuale (pp) \u00een perioada 2022-2024, fa\u021b\u0103 de anii 2020-2022, datele fiind definitive, informeaz\u0103 vineri\u00a0Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS)<\/a>. \u00cen perioada men\u021bionat\u0103 un num\u0103r de 2.472 \u00eentreprinderi au desf\u0103\u0219urat activit\u0103\u021bi inovatoare, din care 2.387 sunt inovatori de succes, implement\u00e2nd cel pu\u021bin o inova\u021bie de produs \u0219i\/sau proces de afaceri. Potrivit datelor INS, \u00eentreprinderile inovatoare genereaz\u0103 aproximativ un sfert din cifra de afaceri total\u0103 a \u00eentreprinderilor, de\u0219i reprezint\u0103 pu\u021bin peste 9% din mediul de afaceri, iar aproximativ unul din cinci salaria\u021bi \u0219i-a desf\u0103\u0219urat activitatea \u00eentr-o \u00eentreprindere inovatoare. Unul dintre principalii indicatori, ce caracterizeaz\u0103 activitatea inovatoare, este raportul dintre \u00eentreprinderile inovatoare \u0219i num\u0103rul total de \u00eentreprinderi din popula\u021bia statistic\u0103. Pentru perioada 2022-2024, calculul acestui indicator ne arat\u0103 c\u0103 ponderea \u00eentreprinderilor inovatoare a fost de 9,3%, iar a \u00eentreprinderilor non-inovatoare de 90,7%. Din totalul \u00eentreprinderilor, 4% au introdus sau implementat numai produse noi sau \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite semnificativ, \u00een timp ce 2% dintre acestea au implementat numai procese de afaceri noi sau \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite semnificativ. Ponderea \u00eentreprinderilor care au avut at\u00e2t inova\u021bii de produse c\u00e2t \u0219i inova\u021bii de procese de afaceri a fost de 3%. \u00cen func\u021bie de clasificarea \u00eentreprinderilor inovatoare, dup\u0103 fiecare tip de inova\u021bie, din total \u00eentreprinderi, 6,9% au fost \u00eentreprinderi cu cel pu\u021bin o inova\u021bie de produs \u0219i 5% \u00eentreprinderi cu cel pu\u021bin o inova\u021bie de procese de afaceri. Pe activit\u0103\u021bi economice, \u00eentreprinderile din sectorul serviciilor au fost mai inovatoare, av\u00e2nd o pondere de 9,5% \u00een total \u00eentreprinderi din servicii, iar cele din sectorul industriei au reprezentat 9% din total \u00eentreprinderi din industrie. \u00cen activit\u0103\u021bile economice ale sectorului industriei, industria prelucr\u0103toare de\u021bine o pondere de 89,8% a \u00eentreprinderilor inovatoare, \u00een totalul \u00eentreprinderilor din acest sector, restul activit\u0103\u021bilor av\u00e2nd ponderi mult mai mici: distribu\u021bia apei, salubritate, gestionarea de\u0219eurilor, activit\u0103\u021bi de decontaminare 5,9%, industria extractiv\u0103 3,0% \u0219i produc\u021bia \u0219i furnizarea de energie electric\u0103 \u0219i termic\u0103, gaze, ap\u0103 cald\u0103 \u0219i aer condi\u021bionat 1,3%.<\/p>\nFran\u0163a vinde o parte din participa\u0163ia de\u0163inut\u0103 la Orange<\/strong><\/p>\nStatul francez inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103 o parte din participa\u0163ia de\u0163inut\u0103 la Orange, cel mai mare operator de telecomunica\u0163ii din \u0163ar\u0103, printr-o ofert\u0103 secundar\u0103 accelerat\u0103 de ac\u0163iuni, tranzac\u0163ie care ar putea aduce aproximativ 1,1 miliarde de euro, au declarat pentru Reuters dou\u0103 surse apropiate dosarului. Agen\u0163ia francez\u0103 pentru participa\u0163iile statului (APE) \u015fi banca public\u0103 de investi\u0163ii Bpifrance, care de\u0163in \u00eempreun\u0103 cea mai mare participa\u0163ie \u00een Orange, inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103 66,5 milioane de ac\u0163iuni. \u00cen urma tranzac\u0163iei, participa\u0163ia cumulat\u0103 a statului francez ar urma s\u0103 scad\u0103 de la aproximativ 23% la 20,4%. Potrivit unei fi\u015fe de prezentare a tranzac\u0163iei consultate de Reuters, oferta este realizat\u0103 printr-un proces accelerat de constituire a registrului de ordine (accelerated bookbuild), iar investitorii care ofer\u0103 un pre\u0163 sub 16,57 euro pe ac\u0163iune risc\u0103 s\u0103 nu primeasc\u0103 titluri. Documentul nu identific\u0103 v\u00e2nz\u0103torul, iar finalizarea tranzac\u0163iei este a\u015fteptat\u0103 \u00een cursul serii de joi. Orange \u015fi APE au refuzat s\u0103 comenteze informa\u0163iile, iar Bpifrance nu a r\u0103spuns solicit\u0103rilor Reuters.<\/p>\n
Ferrari \u00ee\u015fi majoreaz\u0103 estim\u0103rile pentru 2026 <\/strong><\/p>\nFerrari \u015fi-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it estim\u0103rile financiare pentru 2026 dup\u0103 ce a raportat rezultate peste a\u015ftept\u0103rile anali\u015ftilor \u00een trimestrul al doilea, sus\u0163inute de cererea puternic\u0103 pentru automobilele sale \u015fi de cre\u015fterea veniturilor din personalizarea modelelor, transmite CNBC. Constructorul italian de automobile sport a raportat un venit de 1,94 miliarde de euro, peste estimarea de 1,88 miliarde de euro, \u00een timp ce profitul ajustat pe ac\u0163iune s-a ridicat la 2,62 euro, comparativ cu a\u015ftept\u0103rile de 2,50 euro. Ferrari estimeaz\u0103 acum venituri de aproximativ 7,6 miliarde de euro \u00een 2026, fa\u0163\u0103 de prognoza anterioar\u0103 de 7,5 miliarde de euro. Totodat\u0103, compania \u015fi-a majorat estimarea privind profitul ajustat la cel pu\u0163in 2,97 miliarde de euro, echivalentul unui c\u00e2\u015ftig ajustat de 9,68 euro pe ac\u0163iune, fa\u0163\u0103 de prognoza anterioar\u0103 de 2,93 miliarde de euro \u015fi 9,45 euro pe ac\u0163iune. Constructorul anticipeaz\u0103, de asemenea, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri u\u015foare ale fluxului de numerar liber industrial \u015fi ale profitului opera\u0163ional.<\/p>\n
Profitul Shell s-a dublat \u00een trimestrul al doilea<\/strong><\/p>\nShell a raportat un profit net ajustat de 9,84 miliarde de dolari \u00een trimestrul al doilea, de peste dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut \u015fi peste estim\u0103rile anali\u015ftilor, beneficiind de cre\u015fterea pre\u0163urilor la energie \u015fi de volatilitatea pie\u0163elor \u00een timpul conflictului dintre SUA, Israel \u015fi Iran, transmite Reuters. Rezultatul este al doilea cel mai ridicat profit trimestrial din istoria companiei, fiind dep\u0103\u015fit doar de cel \u00eenregistrat \u00een trimestrul al doilea din 2022, dup\u0103 invazia Rusiei \u00een Ucraina. Anali\u015ftii estimau un profit ajustat de 8,92 miliarde de dolari, comparativ cu 4,26 miliarde de dolari \u00een urm\u0103 cu un an. Cre\u015fterea pre\u0163urilor petrolului \u015fi gazelor, performan\u0163a puternic\u0103 a activit\u0103\u0163ilor de tranzac\u0163ionare cu gaze naturale lichefiate (GNL) \u015fi petrol, precum \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea marjelor din divizia de produse chimice au compensat reducerea produc\u0163iei cauzat\u0103 de \u00eentreruperile opera\u0163iunilor din Qatar.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>Teren Panciu 1170 mp, cu num\u0103r cas\u0103, ap\u0103…<\/span>29.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVanzari diverse<\/strong>Pret : 117 lei \/ kg . \u00a0 Este…<\/span>29.07.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00e2nd cas\u0103 cu 2 camere, buc\u0103t\u0103rie, baie,…<\/span>23.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/locuri-de-munca-pe-alese-pentru-vranceni-146-de-posturi-disponibile-in-judet-si-alte-139-oportunitati-de-angajare-in-uniunea-europeana\/mediaPool\/ufaB2g3.jpg\")
<\/a><\/div>\nLocuri de munc\u0103 pe alese pentru vr\u00e2nceni: 146 de posturi disponibile \u00een jude\u021b \u0219i alte 139 oportunit\u0103\u021bi de angajare prin re\u021beaua EURES, \u00een mai multe state ale Uniunii Europene<\/a><\/h2>\nCamelia Marin<\/a>, 31 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-peste-1.000-de-miliarde-de-dolari-s-au-evaporat-din-valoarea-companiilor-de-cipuri\/mediaPool\/u7KvYcX.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Peste 1.000 de miliarde de dolari s-au evaporat din valoarea companiilor de cipuri<\/a><\/h2>\nRadu Tomescu<\/a>, 29 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-termenul-de-achizitie-a-locuintelor-cu-tva-redus-a-fost-prelungit\/mediaPool\/uFd4xKk.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Termenul de achizi\u021bie a locuin\u021belor cu TVA redus a fost prelungit <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 28 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/national\/mozaic-Stiri-naTionale-nu-ne-fura-nimeni-dunarea\/mediaPool\/uNkTk8Q.jpeg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Nu ne \u201efur\u0103\u201d nimeni Dun\u0103rea<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 2 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/horoscop-2-august-2026\/mediaPool\/uA8enxT.jpg\")
<\/a><\/div>\nHoroscop 2 august 2026 <\/a><\/h2>\n 4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 2 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-2-august-evenimente-istorice-personalitati-marcante-si-momente-care-au-schimbat-lumea.-ce-s-a-intamplat-intr-o-zi-cu-rezonanta-pentru-istorie-si-romania\/mediaPool\/ugnwdKU.png\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 2 august: evenimente istorice, personalit\u0103\u021bi marcante \u0219i momente care au schimbat lumea. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentr-o zi cu rezonan\u021b\u0103 pentru istorie \u0219i Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 2 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nCereri<\/strong>Doresc s\u0103 am grij\u0103 de un copil de gradini\u021b\u0103…<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>\u00a0Primesc \u00een gazd\u0103 la cas\u0103.<\/p>\nTel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>Primesc \u00een gazd\u0103 la bloc o elev\u0103. <\/p>\nTel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n 2 aug 2026<\/span>50 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nInvesti\u0163ii de 3,7 miliarde de lei pentru proiecte strategice, printre care \u015fi Neptun Deep<\/p>\n
Profitul net al OMV Petrom, cel mai mare produc\u0103tor de hidrocarburi \u015fi carburan\u0163i din Rom\u00e2nia, a sc\u0103zut, \u00een primele \u015fase luni din 2026, cu 14%, la 1,8 miliarde de lei, fiind afectat de rezultatul financiar care reflect\u0103, \u00een principal, venituri nete mai reduse din dob\u00e2nzi \u015fi de taxa de solidaritate \u00een Explorare \u015fi Produc\u0163ie \u00een T2\/2026. \u00cen acela\u015fi timp, rezultatul din exploatare, excluz\u00e2nd elementele speciale a fost de 3 miliarde lei, \u00een cre\u015ftere cu 21%, \u00eentr-un mediu de pia\u0163\u0103 cu pre\u0163uri ridicate ale m\u0103rfurilor; rezultatul fiind sus\u0163inut de contribu\u0163iile mai mari din G&E \u015fi R&M, a anun\u0163at, vineri, compania. “Prima jum\u0103tate a anului a fost marcat\u0103 de o volatilitate semnificativ\u0103 a pre\u0163urilor m\u0103rfurilor, acestea ating\u00e2nd niveluri record pe fondul crizei din Orientul Mijlociu \u015fi al \u00eengrijor\u0103rilor legate de \u00eentreruperile \u00een aprovizionare. \u00cen acest context, rezultatul din exploatare CCA excluz\u00e2nd elementele speciale s-a ridicat la 3 miliarde lei, \u00een timp ce profitul net a sc\u0103zut la 1,8 miliarde lei, reflect\u00e2nd impactul unui rezultat financiar negativ \u015fi al impozitului de solidaritate. \u00cen acela\u015fi timp, contribu\u0163ia noastr\u0103 la bugetul de stat a crescut la 10 miliarde de lei”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom. Compania a investit 3,7 miliarde de lei \u00een primele \u015fase luni, at\u00e2t pentru proiecte strategice precum Neptun Deep, programul SAF\/HVO \u015fi proiectele de energie din surse regenerabile, c\u00e2t \u015fi pentru investi\u0163ii semnificative \u00een activitatea noastr\u0103 tradi\u0163ional\u0103 de explorare \u015fi produc\u0163ie. “Prin opera\u0163iunile noastre, am asigurat aprovizionarea ne\u00eentrerupt\u0103 cu energie a clien\u0163ilor no\u015ftri, men\u0163in\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp un ritm sus\u0163inut de progres \u00een procesul nostru de transformare. Asigurarea unei aprovizion\u0103ri fiabile cu energie r\u0103m\u00e2ne o prioritate \u00een contextul perturb\u0103rilor actuale de pe pia\u0163\u0103. Pentru 2026, planific\u0103m investi\u0163ii de 9 miliarde de lei pentru a sus\u0163ine \u015fi a contribui la cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie de energie a Rom\u00e2niei”, precizeaz\u0103 Christina Verchere. Pe zona de explorare \u015fi produc\u0163ie, rezultatul din exploatare excluz\u00e2nd elementele speciale a fost de 1.548 milioane lei, \u00een cre\u015ftere cu 4% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, efectul pozitiv al pre\u0163urilor mai mari la \u0163i\u0163ei \u015fi gaze naturale \u015fi al volumelor mai mari de v\u00e2nz\u0103ri de gaze naturale, fiind contrabalansat \u00een mare parte de impozitarea mai ridicat\u0103 \u00een E& P \u015fi de volumele mai mici de v\u00e2nz\u0103ri de \u0163i\u0163ei.\u00a0 De asemenea, produc\u0163ia a fost relativ stabil\u0103 la 103 bep\/zi, datorit\u0103 contribu\u0163iei repara\u0163iilor capitale la sonde \u015fi a sondelor noi \u015fi a impactului mai mic din activit\u0103\u0163ile de mentenan\u0163\u0103, care au compensat par\u0163ial declinul natural. Costul unitar de produc\u0163ie a fost de 18,4 USD\/bep, \u00een cre\u015ftere cu 4%, \u00een principal ca urmare a efectului nefavorabil al cursului de schimb valutar \u015fi a volumelor mai mici disponibile pentru v\u00e2nzare, informeaz\u0103 compania. Legat de rafinare \u015fi marketing, rezultatul din exploatare CCA excluz\u00e2nd elementele speciale a fost de 1.253 milioane lei, cu 33% mai mare fa\u0163\u0103 de 1-6\/25, sus\u0163inut de volume mai mari de v\u00e2nz\u0103ri \u015fi de gradul mai mare de utilizare a rafin\u0103riei, par\u0163ial compensate de impactul negativ al interven\u0163iei temporare de reglementare.<\/p>\n
Parcul de autoturisme din aproape toate \u0163\u0103rile UE a crescut \u00een ultimii 5 ani<\/strong><\/p>\nl Rom\u00e2nia a raportat cea mai mare pondere a autoturismelor cu o vechime de peste 20 de ani – 39,1%<\/p>\n
\u00centre sf\u00e2r\u015fitul anului 2024 \u015fi sf\u00e2r\u015fitul anului 2025, num\u0103rul autoturismelor electrice pe baterii \u00eenmatriculate a crescut cu 31,5%, ajung\u00e2nd la aproape 7,6 milioane de vehicule la nivelul UE, arat\u0103 un raport publicat, vineri, de Eurostat. Luxembourg a raportat cea mai mare rat\u0103 de ma\u015fini noi, cu o vechime e cel mult doi ani, \u00een timp ce Rom\u00e2nia are aproape 40% dintre vehicule mai vechi de 20 de ani. \u00cen perioada de cinci ani cuprins\u0103 \u00eentre decembrie 2020 \u015fi decembrie 2025, s-a \u00eenregistrat o cre\u015ftere semnificativ\u0103 a num\u0103rului de autoturisme \u00eenmatriculate \u00een mai multe \u0163\u0103ri din UE, cea mai mare cre\u015ftere din aceast\u0103 perioad\u0103 fiind consemnat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia (21%). \u00cen \u00eentreaga UE, autoturismele alimentate cu combustibili alternativi au reprezentat 20,5% din totalul \u00eenmatricul\u0103rilor de autoturisme noi \u00een UE \u00een 2025, situ\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103 mult \u00een urma autoturismelor pe benzin\u0103 (65,7%). \u201d\u00cen ansamblu, parcul de autoturisme din aproape toate \u0163\u0103rile UE a crescut \u00een ultimii 5 ani, dep\u0103\u015find un total de 260 de milioane de autoturisme la nivelul UE. Cel mai mare num\u0103r de autoturisme la 1.000 de locuitori a fost \u00eenregistrat \u00een Italia (709), urmat\u0103 de Cipru \u015fi Luxemburg\u201d, anun\u0163\u0103, vineri, Eurostat. \u00cen 2025, Luxemburg a \u00eenregistrat cea mai mare pondere a vehiculelor noi (19,8%), \u00een timp ce Rom\u00e2nia a raportat cea mai mare pondere a autoturismelor cu o vechime de peste 20 de ani (39,1%), fiind urmat\u0103 de Finlanda \u015fi Polonia. Potrivit statisticienilor europeni, autoturismele alimentate cu combustibili alternativi au reprezentat 20,5% din totalul \u00eenmatricul\u0103rilor de autoturisme noi \u00een UE \u00een 2025, situ\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103 mult \u00een urma autoturismelor pe benzin\u0103 (65,7%). Ponderea autoturismelor alimentate cu combustibili alternativi \u00een totalul autoturismelor nou \u00eenmatriculate este sub 20% \u00een 16 \u0163\u0103ri din UE. \u201dCu toate acestea, \u00een 2025, num\u0103rul autoturismelor electrice alimentate exclusiv prin baterii din UE a ajuns la aproape 7,6 milioane, cifr\u0103 de aproximativ 151 de ori mai mare dec\u00e2t \u00een \u200b\u200b2013 \u015fi de circa 7 ori mai mare dec\u00e2t \u00een \u200b\u200b2020\u201d, precizeaz\u0103 Eurostat. Preferin\u0163ele consumatorilor privind tipul de propulsie al unui autoturism nou \u2013 benzin\u0103, motorin\u0103 sau combustibil alternativ \u2013 variaz\u0103 de la o \u0163ar\u0103 UE la alta \u015fi sunt influen\u0163ate semnificativ de stimulentele na\u0163ionale \u015fi de reglement\u0103rile fiscale. Dintre cele 27 de \u0163\u0103ri ale UE, autoturismele cu propulsie alternativ\u0103 au reprezentat categoria dominant\u0103 doar \u00een Danemarca (67,8%). \u00cen toate celelalte state, benzina (inclusiv \u00een cazul modelelor hibride) r\u0103m\u00e2ne principala surs\u0103 de energie pentru propulsie. \u00cen 15 \u0163\u0103ri UE, num\u0103rul autoturismelor noi cu propulsie alternativ\u0103 l-a dep\u0103\u015fit pe cel al autoturismelor diesel (inclusiv hibride): Belgia, Danemarca, Grecia, Spania, Fran\u0163a, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, \u0162\u0103rile de Jos, Austria, Portugalia, Rom\u00e2nia, Finlanda \u015fi Suedia. \u00cen 2025, cele mai mari ponderi ale autoturismelor noi \u00eenmatriculate echipate cu motoare pe benzin\u0103 (inclusiv hibride) au fost \u00eenregistrate \u00een Grecia (85,6%), Bulgaria (84,4%), Cipru (84,2%), Estonia (80,1%), Croa\u0163ia (78,0%), Letonia (77,1%) \u015fi Lituania (76,8%). Toate celelalte \u0163\u0103ri din UE au \u00eenregistrat ponderi de cel pu\u0163in 55%, cu excep\u0163ia Danemarcei (26,4%).<\/p>\n
Peste 60% dintre angaja\u0163ii din Rom\u00e2nia spun c\u0103 locul actual de munc\u0103 le ofer\u0103 stabilitate<\/strong><\/p>\nPeste 60% dintre angaja\u0163ii din Rom\u00e2nia declar\u0103 c\u0103 locul actual de munc\u0103 le ofer\u0103 \u00een principal stabilitate, f\u0103r\u0103 suficiente oportunit\u0103\u0163i de evolu\u0163ie, sau chiar \u00eei \u0163ine pe loc. Doar 14% se simt pe deplin siguri la job \u015fi au \u00eencredere \u00een perspectivele lor profesionale, iar jum\u0103tate se consider\u0103 relativ siguri, \u00eens\u0103 urm\u0103resc cu aten\u0163ie schimb\u0103rile din companie \u015fi din pia\u0163\u0103, potrivit unui sondaj realizat de dezvoltatorul imobiliar Genesis Property. \u00cen acela\u015fi timp, numai aproximativ 13% din angaja\u0163i spun c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 clar\u0103 de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare, semn c\u0103 pentru mul\u0163i prioritatea momentului constituie mai degrab\u0103 men\u0163inerea relevan\u0163ei profesionale \u015fi mai pu\u0163in accelerarea carierei. Siguran\u0163a profesional\u0103 nu mai este construit\u0103 exclusiv \u00een jurul stabilit\u0103\u0163ii unui loc de munc\u0103, ci tot mai mult \u00een jurul capacit\u0103\u0163ii oamenilor de a \u00eenv\u0103\u0163a, de a se adapta \u015fi de a r\u0103m\u00e2ne relevan\u0163i \u00eentr-o economie remodelat\u0103 de inteligen\u0163a artificial\u0103, se arat\u0103 \u00een sondajul realizat de Genesis Property pe un e\u015fantion de 1.026 de responden\u0163i la nivel national.\u00a0Peste 60% dintre angaja\u0163i spun c\u0103 rolul actual le ofer\u0103 \u00een principal stabilitate, f\u0103r\u0103 suficiente oportunit\u0103\u0163i de evolu\u0163ie, sau chiar \u00eei \u0163ine pe loc. \u00cen acela\u015fi timp, doar 14% se simt pe deplin siguri la job \u015fi au \u00eencredere \u00een perspectivele lor profesionale, \u00een timp ce jum\u0103tate se consider\u0103 relativ siguri, dar urm\u0103resc atent schimb\u0103rile din companie \u015fi din pia\u0163\u0103, sus\u0163in realizatorii sondajului. Aceast\u0103 combina\u0163ie dintre stabilitate \u015fi nevoia de adaptare se reflect\u0103 \u015fi \u00een modul \u00een care angaja\u0163ii \u00ee\u015fi descriu parcursul profesional actual. Aproape 47% spun c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o etap\u0103 f\u0103r\u0103 schimb\u0103ri majore, iar peste 21% sunt concentra\u0163i pe \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi adaptare pentru a \u0163ine pasul cu transform\u0103rile din pia\u0163\u0103. Doar aproximativ 13% se consider\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 clar\u0103 de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare, ceea ce arat\u0103 c\u0103, pentru mul\u0163i, prioritatea momentului este men\u0163inerea relevan\u0163ei profesionale, nu accelerarea carierei, dup\u0103 cum se men\u0163ioneaz\u0103 \u00een document. \u201ePresiunile economice, transformarea rolurilor \u015fi avansul inteligen\u0163ei artificiale \u00eei determin\u0103 pe angaja\u0163i s\u0103 caute mai mult dec\u00e2t continuitate: oportunit\u0103\u0163i reale de \u00eenv\u0103\u0163are, adaptare \u015fi evolu\u0163ie. \u00cen acest context, organiza\u0163iile trebuie s\u0103 creeze medii care nu doar sus\u0163in performan\u0163a de ast\u0103zi, ci \u00eei preg\u0103tesc pe oameni pentru ceea ce urmeaz\u0103. Biroul poate deveni o parte important\u0103 a acestui proces, un spa\u0163iu pentru colaborare, schimb de idei, \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi dezvoltare profesional\u0103, capabil s\u0103 sus\u0163in\u0103 transformarea oamenilor \u015fi rezilien\u0163a companiilor\u201d, spune Teodor Stoica, HR Manager, Genesis Property.<\/p>\n
Economia SUA a \u00eencetinit \u00een trimestrul al doilea, iar infla\u0163ia r\u0103m\u00e2ne peste \u0163int\u0103<\/strong><\/p>\nEconomia Statelor Unite a \u00eenregistrat o cre\u015ftere anualizat\u0103 de 1,5% \u00een trimestrul al doilea din 2026, sub a\u015ftept\u0103rile anali\u015ftilor, \u00een timp ce infla\u0163ia de baz\u0103 a r\u0103mas la 3,3% \u00een luna iunie, cu mult peste \u0163inta de 2% a Rezervei Federale, potrivit datelor publicate joi de Departamentul Comer\u0163ului, transmite CNBC. Economi\u015ftii consulta\u0163i de Dow Jones estimau o cre\u015ftere de 1,8%, dup\u0103 avansul de 2,1% din primul trimestru. De\u015fi ritmul de cre\u015ftere al PIB-ului a fost mai slab dec\u00e2t se anticipa, principalele componente ale economiei au r\u0103mas solide. Cheltuielile de consum au crescut cu 2,1%, dup\u0103 un avans de doar 0,4% \u00een primul trimestru, iar indicatorul care m\u0103soar\u0103 cererea intern\u0103 privat\u0103 final\u0103 a urcat cu 3,9%. Evolu\u0163ia PIB a fost afectat\u0103 \u00een principal de sc\u0103derea stocurilor, cu 0,7%, \u015fi de reducerea cheltuielilor guvernului federal, cu 0,3%. \u00cen acela\u015fi timp, investi\u0163iile private au crescut cu 0,5%, exporturile au avansat cu 0,5%, iar importurile au sc\u0103zut cu 1,5%. Indicele PCE, indicatorul preferat al Rezervei Federale pentru m\u0103surarea infla\u0163iei, a sc\u0103zut cu 0,1% \u00een luna iunie, \u00eens\u0103 rata anual\u0103 a r\u0103mas la 3,7%. Excluz\u00e2nd alimentele \u015fi energia, infla\u0163ia de baz\u0103 (core PCE) a crescut cu 0,1% fa\u0163\u0103 de luna precedent\u0103, iar rata anual\u0103 s-a men\u0163inut la 3,3%, \u00een linie cu estim\u0103rile anali\u015ftilor. Datele vin la o zi dup\u0103 ce Rezerva Federal\u0103 a decis s\u0103 men\u0163in\u0103 dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 \u00een intervalul 3,5%-3,75%, \u00een condi\u0163iile \u00een care infla\u0163ia continu\u0103 s\u0103 reprezinte principala preocupare a b\u0103ncii centrale. Cheltuielile personale au crescut cu 0,3% \u00een iunie, \u00een timp ce veniturile popula\u0163iei au avansat cu doar 0,2%, sub estim\u0103rile pie\u0163ei. \u00cen aceste condi\u0163ii, rata economisirii a cobor\u00e2t la 2,7%, cel mai redus nivel din ultimii patru ani, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 tot mai mul\u0163i consumatori \u00ee\u015fi folosesc economiile pentru a-\u015fi sus\u0163ine cheltuielile.<\/p>\n
Ponderea firmelor inovatoare \u00een total \u00eentreprinderi, salt modest<\/strong><\/p>\nPonderea \u00eentreprinderilor inovatoare din totalul de 26.572 \u00eentreprinderi a fost de 9,3%, cresc\u00e2nd cu 0,5 puncte procentuale (pp) \u00een perioada 2022-2024, fa\u021b\u0103 de anii 2020-2022, datele fiind definitive, informeaz\u0103 vineri\u00a0Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS)<\/a>. \u00cen perioada men\u021bionat\u0103 un num\u0103r de 2.472 \u00eentreprinderi au desf\u0103\u0219urat activit\u0103\u021bi inovatoare, din care 2.387 sunt inovatori de succes, implement\u00e2nd cel pu\u021bin o inova\u021bie de produs \u0219i\/sau proces de afaceri. Potrivit datelor INS, \u00eentreprinderile inovatoare genereaz\u0103 aproximativ un sfert din cifra de afaceri total\u0103 a \u00eentreprinderilor, de\u0219i reprezint\u0103 pu\u021bin peste 9% din mediul de afaceri, iar aproximativ unul din cinci salaria\u021bi \u0219i-a desf\u0103\u0219urat activitatea \u00eentr-o \u00eentreprindere inovatoare. Unul dintre principalii indicatori, ce caracterizeaz\u0103 activitatea inovatoare, este raportul dintre \u00eentreprinderile inovatoare \u0219i num\u0103rul total de \u00eentreprinderi din popula\u021bia statistic\u0103. Pentru perioada 2022-2024, calculul acestui indicator ne arat\u0103 c\u0103 ponderea \u00eentreprinderilor inovatoare a fost de 9,3%, iar a \u00eentreprinderilor non-inovatoare de 90,7%. Din totalul \u00eentreprinderilor, 4% au introdus sau implementat numai produse noi sau \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite semnificativ, \u00een timp ce 2% dintre acestea au implementat numai procese de afaceri noi sau \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite semnificativ. Ponderea \u00eentreprinderilor care au avut at\u00e2t inova\u021bii de produse c\u00e2t \u0219i inova\u021bii de procese de afaceri a fost de 3%. \u00cen func\u021bie de clasificarea \u00eentreprinderilor inovatoare, dup\u0103 fiecare tip de inova\u021bie, din total \u00eentreprinderi, 6,9% au fost \u00eentreprinderi cu cel pu\u021bin o inova\u021bie de produs \u0219i 5% \u00eentreprinderi cu cel pu\u021bin o inova\u021bie de procese de afaceri. Pe activit\u0103\u021bi economice, \u00eentreprinderile din sectorul serviciilor au fost mai inovatoare, av\u00e2nd o pondere de 9,5% \u00een total \u00eentreprinderi din servicii, iar cele din sectorul industriei au reprezentat 9% din total \u00eentreprinderi din industrie. \u00cen activit\u0103\u021bile economice ale sectorului industriei, industria prelucr\u0103toare de\u021bine o pondere de 89,8% a \u00eentreprinderilor inovatoare, \u00een totalul \u00eentreprinderilor din acest sector, restul activit\u0103\u021bilor av\u00e2nd ponderi mult mai mici: distribu\u021bia apei, salubritate, gestionarea de\u0219eurilor, activit\u0103\u021bi de decontaminare 5,9%, industria extractiv\u0103 3,0% \u0219i produc\u021bia \u0219i furnizarea de energie electric\u0103 \u0219i termic\u0103, gaze, ap\u0103 cald\u0103 \u0219i aer condi\u021bionat 1,3%.<\/p>\nFran\u0163a vinde o parte din participa\u0163ia de\u0163inut\u0103 la Orange<\/strong><\/p>\nStatul francez inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103 o parte din participa\u0163ia de\u0163inut\u0103 la Orange, cel mai mare operator de telecomunica\u0163ii din \u0163ar\u0103, printr-o ofert\u0103 secundar\u0103 accelerat\u0103 de ac\u0163iuni, tranzac\u0163ie care ar putea aduce aproximativ 1,1 miliarde de euro, au declarat pentru Reuters dou\u0103 surse apropiate dosarului. Agen\u0163ia francez\u0103 pentru participa\u0163iile statului (APE) \u015fi banca public\u0103 de investi\u0163ii Bpifrance, care de\u0163in \u00eempreun\u0103 cea mai mare participa\u0163ie \u00een Orange, inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103 66,5 milioane de ac\u0163iuni. \u00cen urma tranzac\u0163iei, participa\u0163ia cumulat\u0103 a statului francez ar urma s\u0103 scad\u0103 de la aproximativ 23% la 20,4%. Potrivit unei fi\u015fe de prezentare a tranzac\u0163iei consultate de Reuters, oferta este realizat\u0103 printr-un proces accelerat de constituire a registrului de ordine (accelerated bookbuild), iar investitorii care ofer\u0103 un pre\u0163 sub 16,57 euro pe ac\u0163iune risc\u0103 s\u0103 nu primeasc\u0103 titluri. Documentul nu identific\u0103 v\u00e2nz\u0103torul, iar finalizarea tranzac\u0163iei este a\u015fteptat\u0103 \u00een cursul serii de joi. Orange \u015fi APE au refuzat s\u0103 comenteze informa\u0163iile, iar Bpifrance nu a r\u0103spuns solicit\u0103rilor Reuters.<\/p>\n
Ferrari \u00ee\u015fi majoreaz\u0103 estim\u0103rile pentru 2026 <\/strong><\/p>\nFerrari \u015fi-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it estim\u0103rile financiare pentru 2026 dup\u0103 ce a raportat rezultate peste a\u015ftept\u0103rile anali\u015ftilor \u00een trimestrul al doilea, sus\u0163inute de cererea puternic\u0103 pentru automobilele sale \u015fi de cre\u015fterea veniturilor din personalizarea modelelor, transmite CNBC. Constructorul italian de automobile sport a raportat un venit de 1,94 miliarde de euro, peste estimarea de 1,88 miliarde de euro, \u00een timp ce profitul ajustat pe ac\u0163iune s-a ridicat la 2,62 euro, comparativ cu a\u015ftept\u0103rile de 2,50 euro. Ferrari estimeaz\u0103 acum venituri de aproximativ 7,6 miliarde de euro \u00een 2026, fa\u0163\u0103 de prognoza anterioar\u0103 de 7,5 miliarde de euro. Totodat\u0103, compania \u015fi-a majorat estimarea privind profitul ajustat la cel pu\u0163in 2,97 miliarde de euro, echivalentul unui c\u00e2\u015ftig ajustat de 9,68 euro pe ac\u0163iune, fa\u0163\u0103 de prognoza anterioar\u0103 de 2,93 miliarde de euro \u015fi 9,45 euro pe ac\u0163iune. Constructorul anticipeaz\u0103, de asemenea, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri u\u015foare ale fluxului de numerar liber industrial \u015fi ale profitului opera\u0163ional.<\/p>\n
Profitul Shell s-a dublat \u00een trimestrul al doilea<\/strong><\/p>\nShell a raportat un profit net ajustat de 9,84 miliarde de dolari \u00een trimestrul al doilea, de peste dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut \u015fi peste estim\u0103rile anali\u015ftilor, beneficiind de cre\u015fterea pre\u0163urilor la energie \u015fi de volatilitatea pie\u0163elor \u00een timpul conflictului dintre SUA, Israel \u015fi Iran, transmite Reuters. Rezultatul este al doilea cel mai ridicat profit trimestrial din istoria companiei, fiind dep\u0103\u015fit doar de cel \u00eenregistrat \u00een trimestrul al doilea din 2022, dup\u0103 invazia Rusiei \u00een Ucraina. Anali\u015ftii estimau un profit ajustat de 8,92 miliarde de dolari, comparativ cu 4,26 miliarde de dolari \u00een urm\u0103 cu un an. Cre\u015fterea pre\u0163urilor petrolului \u015fi gazelor, performan\u0163a puternic\u0103 a activit\u0103\u0163ilor de tranzac\u0163ionare cu gaze naturale lichefiate (GNL) \u015fi petrol, precum \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea marjelor din divizia de produse chimice au compensat reducerea produc\u0163iei cauzat\u0103 de \u00eentreruperile opera\u0163iunilor din Qatar.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri terenuri<\/strong>Teren Panciu 1170 mp, cu num\u0103r cas\u0103, ap\u0103…<\/span>29.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVanzari diverse<\/strong>Pret : 117 lei \/ kg . \u00a0 Este…<\/span>29.07.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>V\u00e2nd cas\u0103 cu 2 camere, buc\u0103t\u0103rie, baie,…<\/span>23.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nLocuri de munc\u0103 pe alese pentru vr\u00e2nceni: 146 de posturi disponibile \u00een jude\u021b \u0219i alte 139 oportunit\u0103\u021bi de angajare prin re\u021beaua EURES, \u00een mai multe state ale Uniunii Europene<\/a><\/h2>\nCamelia Marin<\/a>, 31 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Peste 1.000 de miliarde de dolari s-au evaporat din valoarea companiilor de cipuri<\/a><\/h2>\nRadu Tomescu<\/a>, 29 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Termenul de achizi\u021bie a locuin\u021belor cu TVA redus a fost prelungit <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 28 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Nu ne \u201efur\u0103\u201d nimeni Dun\u0103rea<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 2 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nHoroscop 2 august 2026 <\/a><\/h2>\n 4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 2 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 2 august: evenimente istorice, personalit\u0103\u021bi marcante \u0219i momente care au schimbat lumea. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentr-o zi cu rezonan\u021b\u0103 pentru istorie \u0219i Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 2 aug 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nCereri<\/strong>Doresc s\u0103 am grij\u0103 de un copil de gradini\u021b\u0103…<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>\u00a0Primesc \u00een gazd\u0103 la cas\u0103.<\/p>\nTel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>Primesc \u00een gazd\u0103 la bloc o elev\u0103. <\/p>\nTel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nInvesti\u0163ii de 3,7 miliarde de lei pentru proiecte strategice, printre care \u015fi Neptun Deep<\/p>\n
Profitul net al OMV Petrom, cel mai mare produc\u0103tor de hidrocarburi \u015fi carburan\u0163i din Rom\u00e2nia, a sc\u0103zut, \u00een primele \u015fase luni din 2026, cu 14%, la 1,8 miliarde de lei, fiind afectat de rezultatul financiar care reflect\u0103, \u00een principal, venituri nete mai reduse din dob\u00e2nzi \u015fi de taxa de solidaritate \u00een Explorare \u015fi Produc\u0163ie \u00een T2\/2026. \u00cen acela\u015fi timp, rezultatul din exploatare, excluz\u00e2nd elementele speciale a fost de 3 miliarde lei, \u00een cre\u015ftere cu 21%, \u00eentr-un mediu de pia\u0163\u0103 cu pre\u0163uri ridicate ale m\u0103rfurilor; rezultatul fiind sus\u0163inut de contribu\u0163iile mai mari din G&E \u015fi R&M, a anun\u0163at, vineri, compania. “Prima jum\u0103tate a anului a fost marcat\u0103 de o volatilitate semnificativ\u0103 a pre\u0163urilor m\u0103rfurilor, acestea ating\u00e2nd niveluri record pe fondul crizei din Orientul Mijlociu \u015fi al \u00eengrijor\u0103rilor legate de \u00eentreruperile \u00een aprovizionare. \u00cen acest context, rezultatul din exploatare CCA excluz\u00e2nd elementele speciale s-a ridicat la 3 miliarde lei, \u00een timp ce profitul net a sc\u0103zut la 1,8 miliarde lei, reflect\u00e2nd impactul unui rezultat financiar negativ \u015fi al impozitului de solidaritate. \u00cen acela\u015fi timp, contribu\u0163ia noastr\u0103 la bugetul de stat a crescut la 10 miliarde de lei”, a declarat Christina Verchere, CEO OMV Petrom. Compania a investit 3,7 miliarde de lei \u00een primele \u015fase luni, at\u00e2t pentru proiecte strategice precum Neptun Deep, programul SAF\/HVO \u015fi proiectele de energie din surse regenerabile, c\u00e2t \u015fi pentru investi\u0163ii semnificative \u00een activitatea noastr\u0103 tradi\u0163ional\u0103 de explorare \u015fi produc\u0163ie. “Prin opera\u0163iunile noastre, am asigurat aprovizionarea ne\u00eentrerupt\u0103 cu energie a clien\u0163ilor no\u015ftri, men\u0163in\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp un ritm sus\u0163inut de progres \u00een procesul nostru de transformare. Asigurarea unei aprovizion\u0103ri fiabile cu energie r\u0103m\u00e2ne o prioritate \u00een contextul perturb\u0103rilor actuale de pe pia\u0163\u0103. Pentru 2026, planific\u0103m investi\u0163ii de 9 miliarde de lei pentru a sus\u0163ine \u015fi a contribui la cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii de produc\u0163ie de energie a Rom\u00e2niei”, precizeaz\u0103 Christina Verchere. Pe zona de explorare \u015fi produc\u0163ie, rezultatul din exploatare excluz\u00e2nd elementele speciale a fost de 1.548 milioane lei, \u00een cre\u015ftere cu 4% fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, efectul pozitiv al pre\u0163urilor mai mari la \u0163i\u0163ei \u015fi gaze naturale \u015fi al volumelor mai mari de v\u00e2nz\u0103ri de gaze naturale, fiind contrabalansat \u00een mare parte de impozitarea mai ridicat\u0103 \u00een E& P \u015fi de volumele mai mici de v\u00e2nz\u0103ri de \u0163i\u0163ei.\u00a0 De asemenea, produc\u0163ia a fost relativ stabil\u0103 la 103 bep\/zi, datorit\u0103 contribu\u0163iei repara\u0163iilor capitale la sonde \u015fi a sondelor noi \u015fi a impactului mai mic din activit\u0103\u0163ile de mentenan\u0163\u0103, care au compensat par\u0163ial declinul natural. Costul unitar de produc\u0163ie a fost de 18,4 USD\/bep, \u00een cre\u015ftere cu 4%, \u00een principal ca urmare a efectului nefavorabil al cursului de schimb valutar \u015fi a volumelor mai mici disponibile pentru v\u00e2nzare, informeaz\u0103 compania. Legat de rafinare \u015fi marketing, rezultatul din exploatare CCA excluz\u00e2nd elementele speciale a fost de 1.253 milioane lei, cu 33% mai mare fa\u0163\u0103 de 1-6\/25, sus\u0163inut de volume mai mari de v\u00e2nz\u0103ri \u015fi de gradul mai mare de utilizare a rafin\u0103riei, par\u0163ial compensate de impactul negativ al interven\u0163iei temporare de reglementare.<\/p>\n
Parcul de autoturisme din aproape toate \u0163\u0103rile UE a crescut \u00een ultimii 5 ani<\/strong><\/p>\n l Rom\u00e2nia a raportat cea mai mare pondere a autoturismelor cu o vechime de peste 20 de ani – 39,1%<\/p>\n \u00centre sf\u00e2r\u015fitul anului 2024 \u015fi sf\u00e2r\u015fitul anului 2025, num\u0103rul autoturismelor electrice pe baterii \u00eenmatriculate a crescut cu 31,5%, ajung\u00e2nd la aproape 7,6 milioane de vehicule la nivelul UE, arat\u0103 un raport publicat, vineri, de Eurostat. Luxembourg a raportat cea mai mare rat\u0103 de ma\u015fini noi, cu o vechime e cel mult doi ani, \u00een timp ce Rom\u00e2nia are aproape 40% dintre vehicule mai vechi de 20 de ani. \u00cen perioada de cinci ani cuprins\u0103 \u00eentre decembrie 2020 \u015fi decembrie 2025, s-a \u00eenregistrat o cre\u015ftere semnificativ\u0103 a num\u0103rului de autoturisme \u00eenmatriculate \u00een mai multe \u0163\u0103ri din UE, cea mai mare cre\u015ftere din aceast\u0103 perioad\u0103 fiind consemnat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia (21%). \u00cen \u00eentreaga UE, autoturismele alimentate cu combustibili alternativi au reprezentat 20,5% din totalul \u00eenmatricul\u0103rilor de autoturisme noi \u00een UE \u00een 2025, situ\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103 mult \u00een urma autoturismelor pe benzin\u0103 (65,7%). \u201d\u00cen ansamblu, parcul de autoturisme din aproape toate \u0163\u0103rile UE a crescut \u00een ultimii 5 ani, dep\u0103\u015find un total de 260 de milioane de autoturisme la nivelul UE. Cel mai mare num\u0103r de autoturisme la 1.000 de locuitori a fost \u00eenregistrat \u00een Italia (709), urmat\u0103 de Cipru \u015fi Luxemburg\u201d, anun\u0163\u0103, vineri, Eurostat. \u00cen 2025, Luxemburg a \u00eenregistrat cea mai mare pondere a vehiculelor noi (19,8%), \u00een timp ce Rom\u00e2nia a raportat cea mai mare pondere a autoturismelor cu o vechime de peste 20 de ani (39,1%), fiind urmat\u0103 de Finlanda \u015fi Polonia. Potrivit statisticienilor europeni, autoturismele alimentate cu combustibili alternativi au reprezentat 20,5% din totalul \u00eenmatricul\u0103rilor de autoturisme noi \u00een UE \u00een 2025, situ\u00e2ndu-se \u00eenc\u0103 mult \u00een urma autoturismelor pe benzin\u0103 (65,7%). Ponderea autoturismelor alimentate cu combustibili alternativi \u00een totalul autoturismelor nou \u00eenmatriculate este sub 20% \u00een 16 \u0163\u0103ri din UE. \u201dCu toate acestea, \u00een 2025, num\u0103rul autoturismelor electrice alimentate exclusiv prin baterii din UE a ajuns la aproape 7,6 milioane, cifr\u0103 de aproximativ 151 de ori mai mare dec\u00e2t \u00een \u200b\u200b2013 \u015fi de circa 7 ori mai mare dec\u00e2t \u00een \u200b\u200b2020\u201d, precizeaz\u0103 Eurostat. Preferin\u0163ele consumatorilor privind tipul de propulsie al unui autoturism nou \u2013 benzin\u0103, motorin\u0103 sau combustibil alternativ \u2013 variaz\u0103 de la o \u0163ar\u0103 UE la alta \u015fi sunt influen\u0163ate semnificativ de stimulentele na\u0163ionale \u015fi de reglement\u0103rile fiscale. Dintre cele 27 de \u0163\u0103ri ale UE, autoturismele cu propulsie alternativ\u0103 au reprezentat categoria dominant\u0103 doar \u00een Danemarca (67,8%). \u00cen toate celelalte state, benzina (inclusiv \u00een cazul modelelor hibride) r\u0103m\u00e2ne principala surs\u0103 de energie pentru propulsie. \u00cen 15 \u0163\u0103ri UE, num\u0103rul autoturismelor noi cu propulsie alternativ\u0103 l-a dep\u0103\u015fit pe cel al autoturismelor diesel (inclusiv hibride): Belgia, Danemarca, Grecia, Spania, Fran\u0163a, Italia, Cipru, Luxemburg, Malta, \u0162\u0103rile de Jos, Austria, Portugalia, Rom\u00e2nia, Finlanda \u015fi Suedia. \u00cen 2025, cele mai mari ponderi ale autoturismelor noi \u00eenmatriculate echipate cu motoare pe benzin\u0103 (inclusiv hibride) au fost \u00eenregistrate \u00een Grecia (85,6%), Bulgaria (84,4%), Cipru (84,2%), Estonia (80,1%), Croa\u0163ia (78,0%), Letonia (77,1%) \u015fi Lituania (76,8%). Toate celelalte \u0163\u0103ri din UE au \u00eenregistrat ponderi de cel pu\u0163in 55%, cu excep\u0163ia Danemarcei (26,4%).<\/p>\n Peste 60% dintre angaja\u0163ii din Rom\u00e2nia spun c\u0103 locul actual de munc\u0103 le ofer\u0103 stabilitate<\/strong><\/p>\n Peste 60% dintre angaja\u0163ii din Rom\u00e2nia declar\u0103 c\u0103 locul actual de munc\u0103 le ofer\u0103 \u00een principal stabilitate, f\u0103r\u0103 suficiente oportunit\u0103\u0163i de evolu\u0163ie, sau chiar \u00eei \u0163ine pe loc. Doar 14% se simt pe deplin siguri la job \u015fi au \u00eencredere \u00een perspectivele lor profesionale, iar jum\u0103tate se consider\u0103 relativ siguri, \u00eens\u0103 urm\u0103resc cu aten\u0163ie schimb\u0103rile din companie \u015fi din pia\u0163\u0103, potrivit unui sondaj realizat de dezvoltatorul imobiliar Genesis Property. \u00cen acela\u015fi timp, numai aproximativ 13% din angaja\u0163i spun c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 clar\u0103 de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare, semn c\u0103 pentru mul\u0163i prioritatea momentului constituie mai degrab\u0103 men\u0163inerea relevan\u0163ei profesionale \u015fi mai pu\u0163in accelerarea carierei. Siguran\u0163a profesional\u0103 nu mai este construit\u0103 exclusiv \u00een jurul stabilit\u0103\u0163ii unui loc de munc\u0103, ci tot mai mult \u00een jurul capacit\u0103\u0163ii oamenilor de a \u00eenv\u0103\u0163a, de a se adapta \u015fi de a r\u0103m\u00e2ne relevan\u0163i \u00eentr-o economie remodelat\u0103 de inteligen\u0163a artificial\u0103, se arat\u0103 \u00een sondajul realizat de Genesis Property pe un e\u015fantion de 1.026 de responden\u0163i la nivel national.\u00a0Peste 60% dintre angaja\u0163i spun c\u0103 rolul actual le ofer\u0103 \u00een principal stabilitate, f\u0103r\u0103 suficiente oportunit\u0103\u0163i de evolu\u0163ie, sau chiar \u00eei \u0163ine pe loc. \u00cen acela\u015fi timp, doar 14% se simt pe deplin siguri la job \u015fi au \u00eencredere \u00een perspectivele lor profesionale, \u00een timp ce jum\u0103tate se consider\u0103 relativ siguri, dar urm\u0103resc atent schimb\u0103rile din companie \u015fi din pia\u0163\u0103, sus\u0163in realizatorii sondajului. Aceast\u0103 combina\u0163ie dintre stabilitate \u015fi nevoia de adaptare se reflect\u0103 \u015fi \u00een modul \u00een care angaja\u0163ii \u00ee\u015fi descriu parcursul profesional actual. Aproape 47% spun c\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-o etap\u0103 f\u0103r\u0103 schimb\u0103ri majore, iar peste 21% sunt concentra\u0163i pe \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi adaptare pentru a \u0163ine pasul cu transform\u0103rile din pia\u0163\u0103. Doar aproximativ 13% se consider\u0103 \u00eentr-o perioad\u0103 clar\u0103 de cre\u015ftere \u015fi dezvoltare, ceea ce arat\u0103 c\u0103, pentru mul\u0163i, prioritatea momentului este men\u0163inerea relevan\u0163ei profesionale, nu accelerarea carierei, dup\u0103 cum se men\u0163ioneaz\u0103 \u00een document. \u201ePresiunile economice, transformarea rolurilor \u015fi avansul inteligen\u0163ei artificiale \u00eei determin\u0103 pe angaja\u0163i s\u0103 caute mai mult dec\u00e2t continuitate: oportunit\u0103\u0163i reale de \u00eenv\u0103\u0163are, adaptare \u015fi evolu\u0163ie. \u00cen acest context, organiza\u0163iile trebuie s\u0103 creeze medii care nu doar sus\u0163in performan\u0163a de ast\u0103zi, ci \u00eei preg\u0103tesc pe oameni pentru ceea ce urmeaz\u0103. Biroul poate deveni o parte important\u0103 a acestui proces, un spa\u0163iu pentru colaborare, schimb de idei, \u00eenv\u0103\u0163are \u015fi dezvoltare profesional\u0103, capabil s\u0103 sus\u0163in\u0103 transformarea oamenilor \u015fi rezilien\u0163a companiilor\u201d, spune Teodor Stoica, HR Manager, Genesis Property.<\/p>\n Economia SUA a \u00eencetinit \u00een trimestrul al doilea, iar infla\u0163ia r\u0103m\u00e2ne peste \u0163int\u0103<\/strong><\/p>\n Economia Statelor Unite a \u00eenregistrat o cre\u015ftere anualizat\u0103 de 1,5% \u00een trimestrul al doilea din 2026, sub a\u015ftept\u0103rile anali\u015ftilor, \u00een timp ce infla\u0163ia de baz\u0103 a r\u0103mas la 3,3% \u00een luna iunie, cu mult peste \u0163inta de 2% a Rezervei Federale, potrivit datelor publicate joi de Departamentul Comer\u0163ului, transmite CNBC. Economi\u015ftii consulta\u0163i de Dow Jones estimau o cre\u015ftere de 1,8%, dup\u0103 avansul de 2,1% din primul trimestru. De\u015fi ritmul de cre\u015ftere al PIB-ului a fost mai slab dec\u00e2t se anticipa, principalele componente ale economiei au r\u0103mas solide. Cheltuielile de consum au crescut cu 2,1%, dup\u0103 un avans de doar 0,4% \u00een primul trimestru, iar indicatorul care m\u0103soar\u0103 cererea intern\u0103 privat\u0103 final\u0103 a urcat cu 3,9%. Evolu\u0163ia PIB a fost afectat\u0103 \u00een principal de sc\u0103derea stocurilor, cu 0,7%, \u015fi de reducerea cheltuielilor guvernului federal, cu 0,3%. \u00cen acela\u015fi timp, investi\u0163iile private au crescut cu 0,5%, exporturile au avansat cu 0,5%, iar importurile au sc\u0103zut cu 1,5%. Indicele PCE, indicatorul preferat al Rezervei Federale pentru m\u0103surarea infla\u0163iei, a sc\u0103zut cu 0,1% \u00een luna iunie, \u00eens\u0103 rata anual\u0103 a r\u0103mas la 3,7%. Excluz\u00e2nd alimentele \u015fi energia, infla\u0163ia de baz\u0103 (core PCE) a crescut cu 0,1% fa\u0163\u0103 de luna precedent\u0103, iar rata anual\u0103 s-a men\u0163inut la 3,3%, \u00een linie cu estim\u0103rile anali\u015ftilor. Datele vin la o zi dup\u0103 ce Rezerva Federal\u0103 a decis s\u0103 men\u0163in\u0103 dob\u00e2nda de politic\u0103 monetar\u0103 \u00een intervalul 3,5%-3,75%, \u00een condi\u0163iile \u00een care infla\u0163ia continu\u0103 s\u0103 reprezinte principala preocupare a b\u0103ncii centrale. Cheltuielile personale au crescut cu 0,3% \u00een iunie, \u00een timp ce veniturile popula\u0163iei au avansat cu doar 0,2%, sub estim\u0103rile pie\u0163ei. \u00cen aceste condi\u0163ii, rata economisirii a cobor\u00e2t la 2,7%, cel mai redus nivel din ultimii patru ani, ceea ce sugereaz\u0103 c\u0103 tot mai mul\u0163i consumatori \u00ee\u015fi folosesc economiile pentru a-\u015fi sus\u0163ine cheltuielile.<\/p>\n Ponderea firmelor inovatoare \u00een total \u00eentreprinderi, salt modest<\/strong><\/p>\n Ponderea \u00eentreprinderilor inovatoare din totalul de 26.572 \u00eentreprinderi a fost de 9,3%, cresc\u00e2nd cu 0,5 puncte procentuale (pp) \u00een perioada 2022-2024, fa\u021b\u0103 de anii 2020-2022, datele fiind definitive, informeaz\u0103 vineri\u00a0Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS)<\/a>. \u00cen perioada men\u021bionat\u0103 un num\u0103r de 2.472 \u00eentreprinderi au desf\u0103\u0219urat activit\u0103\u021bi inovatoare, din care 2.387 sunt inovatori de succes, implement\u00e2nd cel pu\u021bin o inova\u021bie de produs \u0219i\/sau proces de afaceri. Potrivit datelor INS, \u00eentreprinderile inovatoare genereaz\u0103 aproximativ un sfert din cifra de afaceri total\u0103 a \u00eentreprinderilor, de\u0219i reprezint\u0103 pu\u021bin peste 9% din mediul de afaceri, iar aproximativ unul din cinci salaria\u021bi \u0219i-a desf\u0103\u0219urat activitatea \u00eentr-o \u00eentreprindere inovatoare. Unul dintre principalii indicatori, ce caracterizeaz\u0103 activitatea inovatoare, este raportul dintre \u00eentreprinderile inovatoare \u0219i num\u0103rul total de \u00eentreprinderi din popula\u021bia statistic\u0103. Pentru perioada 2022-2024, calculul acestui indicator ne arat\u0103 c\u0103 ponderea \u00eentreprinderilor inovatoare a fost de 9,3%, iar a \u00eentreprinderilor non-inovatoare de 90,7%. Din totalul \u00eentreprinderilor, 4% au introdus sau implementat numai produse noi sau \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite semnificativ, \u00een timp ce 2% dintre acestea au implementat numai procese de afaceri noi sau \u00eembun\u0103t\u0103\u021bite semnificativ. Ponderea \u00eentreprinderilor care au avut at\u00e2t inova\u021bii de produse c\u00e2t \u0219i inova\u021bii de procese de afaceri a fost de 3%. \u00cen func\u021bie de clasificarea \u00eentreprinderilor inovatoare, dup\u0103 fiecare tip de inova\u021bie, din total \u00eentreprinderi, 6,9% au fost \u00eentreprinderi cu cel pu\u021bin o inova\u021bie de produs \u0219i 5% \u00eentreprinderi cu cel pu\u021bin o inova\u021bie de procese de afaceri. Pe activit\u0103\u021bi economice, \u00eentreprinderile din sectorul serviciilor au fost mai inovatoare, av\u00e2nd o pondere de 9,5% \u00een total \u00eentreprinderi din servicii, iar cele din sectorul industriei au reprezentat 9% din total \u00eentreprinderi din industrie. \u00cen activit\u0103\u021bile economice ale sectorului industriei, industria prelucr\u0103toare de\u021bine o pondere de 89,8% a \u00eentreprinderilor inovatoare, \u00een totalul \u00eentreprinderilor din acest sector, restul activit\u0103\u021bilor av\u00e2nd ponderi mult mai mici: distribu\u021bia apei, salubritate, gestionarea de\u0219eurilor, activit\u0103\u021bi de decontaminare 5,9%, industria extractiv\u0103 3,0% \u0219i produc\u021bia \u0219i furnizarea de energie electric\u0103 \u0219i termic\u0103, gaze, ap\u0103 cald\u0103 \u0219i aer condi\u021bionat 1,3%.<\/p>\n Fran\u0163a vinde o parte din participa\u0163ia de\u0163inut\u0103 la Orange<\/strong><\/p>\n Statul francez inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103 o parte din participa\u0163ia de\u0163inut\u0103 la Orange, cel mai mare operator de telecomunica\u0163ii din \u0163ar\u0103, printr-o ofert\u0103 secundar\u0103 accelerat\u0103 de ac\u0163iuni, tranzac\u0163ie care ar putea aduce aproximativ 1,1 miliarde de euro, au declarat pentru Reuters dou\u0103 surse apropiate dosarului. Agen\u0163ia francez\u0103 pentru participa\u0163iile statului (APE) \u015fi banca public\u0103 de investi\u0163ii Bpifrance, care de\u0163in \u00eempreun\u0103 cea mai mare participa\u0163ie \u00een Orange, inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 v\u00e2nd\u0103 66,5 milioane de ac\u0163iuni. \u00cen urma tranzac\u0163iei, participa\u0163ia cumulat\u0103 a statului francez ar urma s\u0103 scad\u0103 de la aproximativ 23% la 20,4%. Potrivit unei fi\u015fe de prezentare a tranzac\u0163iei consultate de Reuters, oferta este realizat\u0103 printr-un proces accelerat de constituire a registrului de ordine (accelerated bookbuild), iar investitorii care ofer\u0103 un pre\u0163 sub 16,57 euro pe ac\u0163iune risc\u0103 s\u0103 nu primeasc\u0103 titluri. Documentul nu identific\u0103 v\u00e2nz\u0103torul, iar finalizarea tranzac\u0163iei este a\u015fteptat\u0103 \u00een cursul serii de joi. Orange \u015fi APE au refuzat s\u0103 comenteze informa\u0163iile, iar Bpifrance nu a r\u0103spuns solicit\u0103rilor Reuters.<\/p>\n Ferrari \u00ee\u015fi majoreaz\u0103 estim\u0103rile pentru 2026 <\/strong><\/p>\n Ferrari \u015fi-a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it estim\u0103rile financiare pentru 2026 dup\u0103 ce a raportat rezultate peste a\u015ftept\u0103rile anali\u015ftilor \u00een trimestrul al doilea, sus\u0163inute de cererea puternic\u0103 pentru automobilele sale \u015fi de cre\u015fterea veniturilor din personalizarea modelelor, transmite CNBC. Constructorul italian de automobile sport a raportat un venit de 1,94 miliarde de euro, peste estimarea de 1,88 miliarde de euro, \u00een timp ce profitul ajustat pe ac\u0163iune s-a ridicat la 2,62 euro, comparativ cu a\u015ftept\u0103rile de 2,50 euro. Ferrari estimeaz\u0103 acum venituri de aproximativ 7,6 miliarde de euro \u00een 2026, fa\u0163\u0103 de prognoza anterioar\u0103 de 7,5 miliarde de euro. Totodat\u0103, compania \u015fi-a majorat estimarea privind profitul ajustat la cel pu\u0163in 2,97 miliarde de euro, echivalentul unui c\u00e2\u015ftig ajustat de 9,68 euro pe ac\u0163iune, fa\u0163\u0103 de prognoza anterioar\u0103 de 2,93 miliarde de euro \u015fi 9,45 euro pe ac\u0163iune. Constructorul anticipeaz\u0103, de asemenea, \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri u\u015foare ale fluxului de numerar liber industrial \u015fi ale profitului opera\u0163ional.<\/p>\n Profitul Shell s-a dublat \u00een trimestrul al doilea<\/strong><\/p>\n Shell a raportat un profit net ajustat de 9,84 miliarde de dolari \u00een trimestrul al doilea, de peste dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut \u015fi peste estim\u0103rile anali\u015ftilor, beneficiind de cre\u015fterea pre\u0163urilor la energie \u015fi de volatilitatea pie\u0163elor \u00een timpul conflictului dintre SUA, Israel \u015fi Iran, transmite Reuters. Rezultatul este al doilea cel mai ridicat profit trimestrial din istoria companiei, fiind dep\u0103\u015fit doar de cel \u00eenregistrat \u00een trimestrul al doilea din 2022, dup\u0103 invazia Rusiei \u00een Ucraina. Anali\u015ftii estimau un profit ajustat de 8,92 miliarde de dolari, comparativ cu 4,26 miliarde de dolari \u00een urm\u0103 cu un an. Cre\u015fterea pre\u0163urilor petrolului \u015fi gazelor, performan\u0163a puternic\u0103 a activit\u0103\u0163ilor de tranzac\u0163ionare cu gaze naturale lichefiate (GNL) \u015fi petrol, precum \u015fi \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea marjelor din divizia de produse chimice au compensat reducerea produc\u0163iei cauzat\u0103 de \u00eentreruperile opera\u0163iunilor din Qatar.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n Tel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n Tel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nLocuri de munc\u0103 pe alese pentru vr\u00e2nceni: 146 de posturi disponibile \u00een jude\u021b \u0219i alte 139 oportunit\u0103\u021bi de angajare prin re\u021beaua EURES, \u00een mai multe state ale Uniunii Europene<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Peste 1.000 de miliarde de dolari s-au evaporat din valoarea companiilor de cipuri<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Termenul de achizi\u021bie a locuin\u021belor cu TVA redus a fost prelungit <\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI NA\u021aIONALE: Nu ne \u201efur\u0103\u201d nimeni Dun\u0103rea<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nHoroscop 2 august 2026 <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 2 august: evenimente istorice, personalit\u0103\u021bi marcante \u0219i momente care au schimbat lumea. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eentr-o zi cu rezonan\u021b\u0103 pentru istorie \u0219i Rom\u00e2nia<\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n