{"id":2072466,"date":"2026-08-01T10:45:14","date_gmt":"2026-08-01T07:45:14","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2072466"},"modified":"2026-08-01T10:45:14","modified_gmt":"2026-08-01T07:45:14","slug":"dragostea-care-transcende-epoci-descult-in-parc-1967","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2072466","title":{"rendered":"Dragostea care transcende epoci \u2014 Descul\u021b \u00een parc (1967)"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/descult-in-parc-1967-e1785581072428.webphttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/descult-in-parc-1967-e1785581072428.webp”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
FEATURED<\/a><\/span>Dragostea care transcende epoci \u2014 Descul\u021b \u00een parc (1967)<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
FEATURED<\/a>OPINII<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Dragostea care transcende epoci \u2014 Descul\u021b \u00een parc (1967)<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Constantin B\u0103l\u0103\u0219oiu<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Sursa foto: TCM<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Barefoot in the Park\/ Descul\u021b<\/em> \u00een parc (1967) e poate cea mai electrizant\u0103 iubire din cinema, de la Pe aripile v\u00e2ntului<\/em> \u00eencoace. E filmul cel mai longeviv pe ecrane \u0219i cunoscut, dup\u0103 acela\u0219i Pe aripile v\u00e2ntului<\/em> (1939). \u00cen orice caz, e filmul genera\u021biilor baby boomers, X \u0219i Y sau millennials.<\/strong><\/p>\n

Fiindc\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu genera\u021bia Z (Zoomers Generation, 1997-2012), contextul se modific\u0103, iar acest tip de dragoste care te face s\u0103 te sim\u021bi ca \u0219i cum te iei la \u00eentrecere cu albatro\u0219ii \u0219i \u00eei ba\u021bi \u00een geam \u00een fiecare diminea\u021b\u0103 soarelui, izbucnind ca un gheizer din toate ungherele f\u0103pturii tale \u0219i a c\u0103rei cunun\u0103 nu poate fi dec\u00e2t nunta, unirea ve\u0219nic\u0103 a dou\u0103 inimi de b\u0103rbat \u0219i femeie inseparabile, \u00eencepe s\u0103 fie supus unui asediu sus\u021binut. Pentru c\u0103 pe ecran intr\u0103m \u00eentr-o nou\u0103 epoc\u0103: epoca globaliz\u0103rii, \u00eencep\u00e2nd cu anii \u201990-2000.<\/p>\n

Este momentul produc\u021biilor de neconceput doar cu 10-20 ani \u00eenainte. Iubirea \u00eencepe s\u0103 fie deschis\u0103 spre forme noi de rela\u021bii \u0219i identit\u0103\u021bi, care se cer acceptate. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 lucruri care \u00ee\u021bi dau impresia c\u0103 nu mai exist\u0103 ceva stabilit. Ca \u0219i cum whatever works.<\/p>\n

Globalizarea a venit pe ecrane nu cu Cetatea soarelui, ci cu contestarea vechilor cli\u0219ee \u0219i direc\u021bii dominante. Aceast\u0103 dragoste e zugr\u0103vit\u0103 din ce \u00een ce mai mult \u00eentr-o atmosfer\u0103 ap\u0103s\u0103toare de familie, fisurat\u0103 de greut\u0103\u021bi de ne\u00eenvins, de vicii f\u0103r\u0103 leac, de egoisme \u0219i conflicte corozive.<\/p>\n

Ecranul se vulgarizeaz\u0103 (de pild\u0103 comediile cu un Adam Sandler, Ben Stiller, Owen Wilson, Jack Black, Robert Downey Jr., Robert De Niro etc din anii 2000), apar din ce \u00een ce mai mult divor\u021ba\u021bi de v\u00e2rst\u0103 mijlocie, personajele sunt infantilizate (mai ales \u00een comedii),\u00a0 dezabuzate, adictive, infidelitatea e aproape o norm\u0103, iar iubirea e din ce \u00een ce mai deschis\u0103 \u0219i \u00eentr-un fel redefinit\u0103, pe scurt \u00eencep s\u0103 fie apreciate \u0219i premiate filme care doar cu c\u00e2teva decenii \u00een urm\u0103 erau de neconceput, de pild\u0103 Bitter Moon (1992), Philadelphia (1993), The Birdcage (1996), Stealing Beauty (1996), Boys don\u2019t cry (1999), Unfaithful (2001), The Dreamers\u00a0(2003), Brokeback mountain (2005), Ballad of Jack and Rose (2005), Milk (2008), Whatever Works (2009), This Is Where I Leave You (2014) etc.<\/p>\n

S\u0103 ne \u00een\u021belegem, tendin\u021ba de a dep\u0103\u0219i tradi\u021bia pun\u00e2nd marea iubire fa\u021b\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 cu terenul \u201eml\u0103\u0219tinos\u201d al familiei e mai veche, cobor\u00e2nd p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201960, iar uneori chiar mai departe, de pild\u0103 teatrul unui August Strindberg,\u00a0 Edward Albee (\u201960) preluat de cinema (de pild\u0103 Cine se teme de Virginia Woolf?<\/em>), sau filmele Manhattan (1979), Kramer contra Kramer (1979), Trandafirul ro\u0219u din Cairo (1985), f\u0103r\u0103 s\u0103 mai vorbim de comedia plezirist\u0103\/ senzualist\u0103 european\u0103, \u00een special italian\u0103 a anilor \u201970-80, sau filmul noului val francez, de pild\u0103 Masculin \u2013 Feminin (1967), Domiciliu conjugal (1970), Le Charme discret de la bourgeoisie (1972) \u0219amd. Dar ea a r\u0103mas mai degrab\u0103 una de ni\u0219\u0103.<\/p>\n

Descul\u021b \u00een parc<\/em> a venit oarecum nea\u0219teptat \u0219i \u00eentr-un fel la finele unei genera\u021bii (baby boomers) care se fragmenta \u00eentre tinerii furio\u0219i ai anilor \u201960, cu revolu\u021bia lor cultural\u0103 (1968) \u0219i desc\u0103tu\u0219\u0103rile \u00een rock, experien\u021be psihedelice \u0219i iubiri \u00eent\u00e2mpl\u0103toare (make love, not war, de pild\u0103 The Doors<\/em>, 1991), \u0219i acea p\u0103tur\u0103 ridicat\u0103 de succesul industrializ\u0103rii postbelice, iar mai t\u00e2rziu de ter\u021biarizarea anilor \u201970-80 din era capitalismului postindustrial (white collar<\/em>), care nu va renun\u021ba la valorile \u0219i achizi\u021biile ei materiale \u0219i sociale (burgheze) \u0219i acele love stories<\/em> cu Clark Gable, Merlin Moreau, Cary Grant, Audrey Hepburn \u0219amd.<\/p>\n

Pe scurt, g\u0103sind un apartament ieftin la ultimul etaj dintr-un bloc f\u0103r\u0103 lift din New York City, proasp\u0103t c\u0103s\u0103tori\u021bii<\/strong> Bratter (Jane Fonda & Robert Redford) vor c\u0103uta s\u0103 \u00eempace pasiunea artezian\u0103 a iubirii cu munca sau obliga\u021biile sociale \u0219i un anumit conven\u021bionalism burghez. Paul Bratter este avocat.<\/p>\n

\u00ce\u021bi iese sufletul urc\u00e2nd sc\u0103rile, dar iubirea uneori are aripi mai degrab\u0103 dec\u00e2t picioare. Ea are nevoie de a fi aproape de cer mai mult dec\u00e2t orice altceva. O gaur\u0103 \u00een plafonul de sticl\u0103 nu reprezint\u0103 o mare problem\u0103, fie \u0219i \u00een februarie. Po\u021bi privi cerul \u00eenstelat.<\/p>\n

Imaginea care ar trebui s\u0103 ne re\u021bin\u0103 aten\u021bia este nu scena din parc, care e \u0219i punctul cel mai de jos al proasp\u0103tului lor mariaj, ci mai degrab\u0103 scena acoperi\u0219ului, care e punctul cel mai \u00eenalt, fiindc\u0103 din parc firele aparent rupte ale iubirii lor sunt re\u00eenodate, nu \u00een apartamentul de la ultimul etaj, ci mai sus, pe acoperi\u0219, aproape de cer \u0219i \u00een fa\u021ba tuturor.<\/p>\n

Nu \u0219tiu dac\u0103 ar fi putut fi g\u0103sit\u0103 o imagine mai bun\u0103 a unei iubiri care \u00eencepuse deja s\u0103 \u00ee\u0219i g\u0103seasc\u0103 detractorii, \u00een orice caz Descul\u021b \u00een parc <\/em>e indiscutabil o reu\u0219it\u0103 cam din toate punctele de vedere.<\/p>\n

Dac\u0103 ast\u0103zi e uitat, eventual e v\u0103zut la cinematec\u0103 de o m\u00e2n\u0103 de cinefili, nu e din vina filmului. Cum \u00eens\u0103 epoca globaliz\u0103rii e pe punctul de a se \u00eencheia, poate a venit timpul ca aceste filme s\u0103 fie redescoperite.<\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n