{"id":2067622,"date":"2026-07-29T07:31:20","date_gmt":"2026-07-29T04:31:20","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2067622"},"modified":"2026-07-29T07:31:20","modified_gmt":"2026-07-29T04:31:20","slug":"ion-mota-si-vasile-marin-doi-cruciati-ai-secolului-trecut","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2067622","title":{"rendered":"Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin, doi \u00bbCrucia\u021bi\u00ab ai secolului trecut"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.incorectpolitic.com\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/Parastas-Mota-si-Marin-2012-Foto-Cezar-Machidon.jpg”]<\/p>\n

\n

Penele Arhanghelului
Incorect Politic<\/strong>
\nIulie 29, 2026<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin, doi \u00bbCrucia\u021bi\u00ab ai secolului trecut<\/strong><\/h1>\n

\u00a0<\/p>\n

Se tr\u0103gea cu mitralierea \u00een obrazul lui Hristos! Se cl\u0103tina a\u0219ezarea cre\u0219tin\u0103 a lumii! Puteam noi s\u0103 st\u0103m nep\u0103s\u0103tori?<\/i><\/b>
<\/i>\u2013 Ion Mo\u021ba<\/b><\/p>\n

\u201eRareori se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00een istoria unui neam o moarte at\u00e2t de semnificativ\u0103 ca moartea acestor doi frunta\u0219i legionari, c\u0103zu\u021bi pe frontul spaniol. \u00cen r\u0103zboiul civil din Spania \u2013 devenit, repede, un r\u0103zboi \u00eentre ideologii politice \u0219i interese economice extra-na\u021bionale \u2013 au murit, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, sute de mii de oameni, de ambele p\u0103r\u021bi: oameni \u0219i mai bine, \u0219i mai r\u0103i, despera\u021bi sau mercenari, eroi sau asasini. E greu de crezut c\u0103 printre acele c\u00e2teva sute de mii de mor\u021bi de pe fronturile spaniole \u2013 se mai pot num\u0103ra jertfe at\u00e2t de voluntare ca a lui Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin. <\/i><\/p>\n

Revolu\u021bia na\u021bionalist\u0103 \u2013 ca \u0219i rezisten\u021ba guvernului democrato-comunist \u2013 a g\u0103sit desigur, \u00eenc\u0103 din primele zile, aderen\u021ba fanatice. S-au \u00eenscris voluntari pentru ambele tabere, \u0219i din toate \u021b\u0103rile. Dar plecarea celor \u0219apte comandan\u021bi legionari rom\u00e2ni \u00een Spania \u2013 unde au luptat ca simpli voluntari, \u00een trupe de \u0219oc \u2013 a fost simbolic\u0103.\u201d<\/i>[1]<\/b> \u2013 scria Mircea Eliade \u00een 1937; conform acestui mare istoric al religiilor, simbolul este cel ce \u201enu numai c\u0103 \u00bbdeschide\u00ab Lumea, dar \u00eel \u0219i ajut\u0103 pe omul religios s\u0103 ajung\u0103 la universal.<\/i><\/p>\n

Datorit\u0103 simbolurilor, omul iese din starea sa particular\u0103 \u0219i \u00bbse deschide\u00ab spre general \u0219i universal. Simbolurile<\/i>trezesc experien\u021ba individual\u0103 \u0219i o preschimb\u0103<\/i>\u00een act spiritual, <\/i>\u00een st\u0103p\u00e2nire metafizic\u0103 a Lumii.\u201d<\/i>[2]<\/b>. \u00cen acest sens, \u0219i jertfa celor doi frunta\u0219i legionari simbolizeaz\u0103 t\u0103ria poporului rom\u00e2nesc (\u00een concep\u021bia teoreticienilor na\u021bionali\u0219ti) \u0219i \u00eel re\u00eennoie\u0219te prin profunzimea actului creator al acestora. \u00cen concep\u021bia mi\u0219c\u0103rii na\u021bionalist-revolu\u021bionare: \u00bbLegiunea Arhanghelul Mihail\u00ab<\/i>, ace\u0219ti doi eroi \u2013 cum aveau s\u0103 intre \u00een fenomenologia legionar\u0103, fiind pu\u0219i la loc de cinste \u00een \u0219irul de martiri pentru cauza na\u021bional\u0103 \u00eentrev\u0103zut\u0103 de Codreanu \u2013 erau, dup\u0103 spusele \u201eC\u0103pitanului\u201d: \u201esecretul victoriei\u201d<\/i>[3]<\/b>.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Dintr-un alt punct de vedere, ceea ce Mo\u021ba a inten\u021bionat s\u0103 fac\u0103 a devenit, rapid, chiar una dintre cele mai extraordinare (\u00een opinia public\u0103 a vremii) \u201eaventuri\u201d<\/i> rom\u00e2ne\u0219ti de peste hotare; renumitul istoric al antichit\u0103\u021bii \u0219i totodat\u0103 specialistul \u00een istoria militar\u0103 \u0219i economic\u0103 a Daciei, Vasile Christescu, noteaz\u0103 just: \u201e\u00cen curgere de veacuri, noi am luptat pentru credin\u021ba \u0219i pentru existen\u021ba neamului; dar am luptat aici, pe p\u0103m\u00e2ntul \u0219i \u00een jurul hotarelor noastre amenin\u021bate. E pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, c\u00e2nd Rom\u00e2ni ale\u0219i, av\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba misionar\u0103 a luptei pentru Dumnezeu \u0219i civiliza\u021bie, pornesc pe meleaguri \u00eendep\u0103rtate s\u0103 sfin\u021beasc\u0103 acolo, cu suprema jertf\u0103, crezul lor. Privit\u0103 \u00een perspectiva istoriei, fapta lor e plin\u0103 de consecin\u021be pentru destinul neamului rom\u00e2nesc.\u201d<\/i>[4]<\/b> P\u00e2n\u0103 \u0219i a\u0219a zisul \u201eostil\u201d<\/i> legionarilor, marele istoric Nicolae Iorga, scria \u00een \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201d<\/i>: \u201e(. . .) dac\u0103 vreodat\u0103 vom mai vedea Spania cum a fost, cum trebuie s\u0103 fie, se va putea spune la noi, cu \u00eenduio\u0219at\u0103 m\u00e2ndrie, c\u0103 pentru aceasta au curs \u0219i c\u00e2teva pic\u0103turi din s\u00e2ngele scump al tineretului nostru\u201d <\/i>[5]<\/b>; \u00eentr-un anumit sens, faptul \u00een sine este o mare contribu\u021bie la istoria poporului rom\u00e2nesc \u0219i a na\u021biunii \u00eentregi.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, acesta cimenteaz\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u2013 dincolo de s\u00e2ngele latin pe care \u00eel \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc ambele popoare \u2013 \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Spania, iar acest lucru voim s\u0103 \u00eel ar\u0103t\u0103m \u00een alt\u0103 parte: c\u0103ci nu se poate vorbi, \u00een niciun fel \u0219i \u00een niciun caz, despre o primejduire a memoriei democratice \u2013 ne referim la ceea ce a intrat recent \u00een dezbaterea public\u0103,\u00a0 \u0219i chiar \u00een aten\u021bia \u0219i interesul nostru \u2013 d\u0103r\u00e2marea monumentului rom\u00e2nesc de la Majadahonda, ridicat \u00een cinstea sacrificiului celor doi rom\u00e2ni pe frontul Spaniol, loc de reculegere \u0219i pelerinaj pentru to\u021bi rom\u00e2nii \u00een perioada exilului anticomunist c\u00e2t \u0219i dup\u0103. Motivele sunt nefondate iar ceea ce vom \u00eencerca, \u00een scrierile \u0219i ac\u021biunile noastre, este s\u0103 demonstr\u0103m legitimitatea ap\u0103r\u0103rii memoriei acestor doi rom\u00e2ni, \u201esimboluri\u201d<\/i> ale luptei anticomuniste din exilul rom\u00e2nesc \u0219i \u00eendreptar pentru cei afla\u021bi \u00een pribegie.<\/p>\n

Ce l-a motivat pe Ionel Mo\u021ba s\u0103 plece \u00een Spania? S\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 o echip\u0103 de legionari rom\u00e2ni, din elitele acestei mi\u0219c\u0103ri na\u021bionaliste, \u0219i s\u0103 plece pe t\u0103r\u00e2muri \u00eendep\u0103rtate?<\/p>\n

\u00cen memoriile sale, P\u0103rintele Ion Dumitrescu-Bor\u0219a, lupt\u0103tor legionar \u00een echipa ce avea s\u0103 plece \u00een Spania, \u00een frunte cu Generalul Cantacuzino, m\u0103rturise\u0219te, dup\u0103 ce Mo\u021ba le \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ise g\u00e2ndurile c\u0103 aveau s\u0103 moar\u0103 pe front: \u201eUnora dintre noi ni se str\u00e2ngea inima, c\u0103 vom da ochi cu moartea \u0219i ne vom juca cu ea \u00een r\u0103zboi. \u00cens\u0103 Ionel Mo\u021ba r\u00e2dea \u0219i-i p\u0103rea bine\u2026\u201d<\/i> [6] \u00cenc\u0103 de aici ne putem da seama de felul \u00een care acest personaj privea moartea; profesorul Nae Ionescu avea cea mai mare dreptate \u2013, ba chiar era unul dintre cei mai \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi oameni \u00een a afirma o astfel de chestiune, \u021bin\u00e2nd cont de faptul c\u0103 Ionel Mo\u021ba \u00eei \u00eencredin\u021base acestuia scrisorile testamentare pentru familia sa \u0219i pentru Corneliu Codreanu \u2013 afirm\u00e2nd: \u201eIon Mo\u021ba s-a dus s\u0103 moar\u0103. Cobor\u00eese ad\u00e2nc \u00een el \u00eencredin\u021barea c\u0103 m\u00e2ntuirea neamului nostru are nevoie de jertfa patetic\u0103 a fiin\u021bei lui trupe\u0219ti; \u0219i a plecat \u00eentr-o transfigurat\u0103 hot\u0103r\u00eere; nu ca s\u0103 lupte; nu ca s\u0103 \u00eenving\u0103 lupt\u00e2nd; ci pentru ca, cu moartea lui, s\u0103 calce moartea noastr\u0103.\u201d<\/i> [7]\n<\/p>\n

Discipolul lui Nae Ionescu, renumitul filosof \u0219i eseist \u2013 Vasile B\u0103ncil\u0103 \u2013 avea s\u0103 scrie, \u00eentr-un mod c\u00e2t se poate de elevat \u0219i \u00eentr-un mod c\u00e2t logic, specific celor ce \u00eel aveau ca maestru pe Nae, cu privire la ceea ce l-a determinat pe Mo\u021ba s\u0103 plece: \u201e(. . .) a \u0219tiut \u00eentr-o zi s\u0103 se rup\u0103 din toate duio\u0219iile sacre ale familiei \u0219i prieteniei \u0219i s\u0103 se duc\u0103 acolo unde-l chema o sfin\u021benie mai mare.\u201d<\/i>[8]<\/b>; c\u0103ci el \u00eensu\u0219i, Ionel Mo\u021ba, le spunea p\u0103rin\u021bilor \u00een scrisoarea testamentar\u0103: \u201eEu a\u0219a am \u00een\u021beles datoria vie\u021bii mele: Am iubit pe Hristos \u0219i am mers fericit la moarte pentru El!\u201d<\/i>[9]<\/b>. Se poate afirma, f\u0103r\u0103 nicio mistificare a istoriei \u0219i f\u0103r\u0103 niciun fel de alterare a adev\u0103rului pe care ni l-au l\u0103sat \u00een scriere cei care l-au cunoscut \u00eendeaproape pe Mo\u021ba, confirmat de \u00eens\u0103\u0219i Testamentul s\u0103u, c\u0103 ceea ce l-a determinat pe acesta s\u0103 plece, departe de \u021aar\u0103, pentru a lupta \u00eempotriva bol\u0219evismului interna\u021bionalist \u00een Spania, este o mare dragoste pentru Dumnezeu \u0219i totodat\u0103 o mare grij\u0103 fa\u021b\u0103 de soarta poporului rom\u00e2nesc \u0219i al na\u021biunii \u00eentregi; \u00een decembrie 1936, c\u00e2nd echipa legionarilor deja p\u0103r\u0103sise Rom\u00e2nia, Ionel scria: \u201eDe va c\u0103dea Crucea la p\u0103m\u00e2nt \u00een Spania, se vor cl\u0103tina temeliile ei \u0219i \u00een Rom\u00e2nia iar comunismul, dac\u0103 ar fi biruitor azi acolo, se va n\u0103pusti m\u00e2ine asupra noastr\u0103. De aceea inima noastr\u0103 nu st\u0103 str\u0103in\u0103 \u00een fa\u021ba durerii de azi a Spaniei. Ne e drag\u0103 soarta Spaniei de ast\u0103zi, iar p\u0103m\u00e2ntul ei, spre care mergem, nu e pentru inimile noastre un p\u0103m\u00e2nt str\u0103in. C\u0103ci nu poate fi str\u0103in pentru noi un p\u0103m\u00e2nt pe care se hot\u0103r\u0103\u0219te \u0219i soarta poporului nostru rom\u00e2nesc.\u201d<\/i>[10]<\/b><\/p>\n

Mo\u021ba \u2013 acela care, conform cunoscutului gazetar al Axei \u0219i membrul cuibului legionar cu acela\u0219i nume, sub \u0219efia lui Mihail Polihroniade, Alexandru Constant, f\u0103cuse leg\u0103tura intelectualilor sterili de personalitatea lui Corneliu Codreanu, care \u00eei adusese pe ace\u0219tia ai genera\u021biei de la 27\u2019 \u201ela inima C\u0103pitanului, la \u00eencrederea des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u00een el\u201d<\/i>[11]<\/b> \u2013 a \u00eensemnat motivul plec\u0103rii lui Marin: \u201eAm convingerea c\u0103 f\u0103r\u0103 Mo\u021ba, Marin n-ar fi plecat \u00een Spania.\u201d<\/i> [12]<\/b>; \u00eentr-un fel sau altul, ace\u0219tia se uniser\u0103 \u00een suferin\u021b\u0103, biruiser\u0103 \u00eempreun\u0103 prigoana din 1934, iar destinul f\u0103cu ca ei doi s\u0103 cad\u0103 \u00eempreun\u0103 pe dealurile \u00eens\u00e2ngerate din apropierea Madridului; ac\u021biunea lor simbolizeaz\u0103 totodat\u0103 fr\u0103\u021bia p\u00e2n\u0103 la moarte, acea despre care marii poe\u021bi eleni precum Euripide scriau; uni\u021bi \u00een via\u021b\u0103 \u0219i \u00een moarte: \u0219i chiar dincolo de ea.<\/p>\n

Acum este lesne de \u00een\u021beles pentru ce a ini\u021biat Ionel Mo\u021ba o astfel de ac\u021biune \u0219i de ce legionarii de elit\u0103: Inginerul Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino, B\u0103nic\u0103 Dobre, Neculai Totu, Pr. Ion Dumitrescu-Bor\u0219a, Vasile Marin \u0219i \u00een frunte Generalul Cantacuzino i-au urmat, educa\u021bi fiind \u00een spiritul jertfei pentru interesul comun \u00een care individualitatea nu primeaz\u0103 [13]<\/b> \u2013 \u201eS\u0103 nu se uite,<\/i> scria Corneliu Codreanu, c\u0103 disciplina voluntar\u0103 este de esen\u021b\u0103 superioar\u0103, deoarece ea presupune o renun\u021bare a personalit\u0103\u021bii \u0219i orice renun\u021bare \u00een vederea unui scop m\u0103re\u021b este de esen\u021b\u0103 spiritual\u0103 superioar\u0103.\u201d<\/i>[14]<\/b> \u0219i tot a\u0219a relateaz\u0103 Prin\u021bul Cantacuzino despre Ionel \u0219i Marin la plecare: \u201e( . . .) \u00eengrijorarea noastr\u0103 fierbinte, era s\u0103 avem norocul, s\u0103 fim ajuta\u021bi de Dumnezeu, de a da o pild\u0103 de jertf\u0103 cutremur\u0103toare.\u201d<\/i>[15]<\/b>. \u00censemn\u00e2nd evenimentul plec\u0103rii echipei legionare \u00een Spania, \u00een lucrarea istoric\u0103 despre Mi\u0219carea Legionar\u0103, Horia Sima noteaz\u0103: \u201eEra \u2013 se poate zice \u2013 o necesitate intim\u0103 a propriei fiin\u021be. Ve\u0219tile \u00eengrozitoare ce veneau din Spania \u00eel afectaser\u0103 <\/i>[pe Ion Mo\u021ba] profund. Nu putea suporta ideea altarelor profanate cu barbarie, dezl\u0103n\u021buit\u0103 \u00een acea \u021bar\u0103 de ideologia marxist\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 simt\u0103 \u00een sinea lui nevoia s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103 \u00een ajutorul celor care \u00eel ap\u0103rau pe Hristos acolo.\u201d<\/i>[16]<\/b>; \u2013 astfel, vom \u00eencerca s\u0103 ajungem la o scurt\u0103 \u0219i c\u00e2t se poate de sincer\u0103 concluzie.<\/p>\n

Dorind s\u0103 fim c\u00e2t mai conci\u0219i, vom spune c\u0103 Ionel Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin sunt adev\u0103ra\u021bii r\u0103zboinici \u2013 conform doctrinei legionare, unul dintre acei eroi, care \u201ecu puterile lui Dumnezeu \u00eenfipte \u00een suflet, va duce neamul nostru pe c\u0103ile m\u0103ririi lui.\u201d<\/i>[17]<\/b> \u2013 principiu de la care niciunul dintre legionarii pleca\u021bi \u00een Spania nu s-a ab\u0103tut. Mo\u0219tenirea lor o putem vedea \u0219i ast\u0103zi, \u00eentr-un fel sau altul, iar cei care au luat aten\u021bie \u0219i au trecut prin lentila g\u00e2ndirii critice ceea ce am avut de spus, \u00ee\u0219i vor da seama c\u0103 ceea ce ei reprezint\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te sfera politicianismului; c\u00e2nd cel ce a acceptat moartea ca un adev\u0103rat nemuritor, \u2013 c\u0103ci \u0219i str\u0103mo\u0219ii s\u0103i au fost totdeauna cu credin\u021b\u0103 \u201e\u00een nemurirea sufletului<\/i>\u201d [18]<\/b>, cum scria Vasile P\u00e2rvan \u00een \u201eDacia\u201d<\/i>, \u0219i precum a ar\u0103tat-o Socrate \u00een dialogul \u201eCharmides\u201d<\/i>: \u201e(. . .) ucenicii lui Zalmoxis despre care se spune c\u0103 au puterea s\u0103 te fac\u0103 nemuritor.\u201d <\/i>[19]<\/b> \u2013 s-a realizat o mare \u00een\u0103l\u021bare sufleteasc\u0103, \u0219i nu doar, pentru to\u021bi cei ce au fost \u00een stare s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ra\u021biunea de a fi a lor \u0219i motivul pentru care s-au dus s\u0103 moar\u0103. De aceea, sim\u021bim a fi nevoia ast\u0103zi s\u0103 reamintim c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia au existat \u0219i oameni de valoare, poate cu p\u0103catele lor, imperfec\u021bi, dar care au tins mereu spre bine \u00eentr-un fel sau altul, iar ac\u021biunea lor ultim\u0103 dovede\u0219te cel mai bine acest fapt.<\/p>\n

Revenind la ceea ce am eviden\u021biat la \u00eenceputul articolului, despre \u00bbSimbolismul\u00ab<\/i> jertfei acestora \u00een concep\u021bia legionar\u0103 a C\u0103pitanului, vom reaminti spusa lui Corneliu Codreanu, din 12 Februarie 1937, la Biserica Sf. Ilie Gorgani \u2013 unde trupurile ne\u00eensufle\u021bite ale celor doi au fost depuse (\u00eenainte de a-\u0219i g\u0103si locul la \u201eCasa Verde\u201d, loc unde s-a construit \u201eMausoleul Mo\u021ba-Marin\u201d, \u00eenchinat \u00eenhum\u0103rii acestora; mausoleul ar fi avut \u0219i o cript\u0103 subteran\u0103, unde Codreanu mergea deseori s\u0103 se roage): \u2013 \u201eS\u0103 punem deci pe Mo\u021ba \u0219i Marin baz\u0103 viitoarei elite rom\u00e2ne\u0219ti, care, ea, va fi chemat\u0103 s\u0103 fac\u0103 din Neamul acesta, ceeace abia \u00eentrez\u0103re\u0219te mintea noastr\u0103\u201d<\/i>[20]<\/b> urm\u00e2nd a formula un jur\u0103m\u00e2nt pentru \u201egradele legionare\u201d <\/i>[21]<\/b>, jur\u0103m\u00e2nt care, dac\u0103 este citit, pare mai degrab\u0103 o retoric\u0103 a unui cruciat medieval care renun\u021b\u0103 la tot ceea ce este lumesc sau, mai mult, cum a observat bun\u0103oar\u0103 \u0219i Mircea Eliade: \u201eRareori o mi\u0219care tinereasc\u0103 \u2013 n\u0103scut\u0103 din voin\u021ba de a face istorie, iar nu politic\u0103 \u2013 s-a exprimat at\u00e2t de total ca \u00een jur\u0103m\u00e2ntul acesta. Cine crede c\u0103 s-a schimbat ceva \u00een \u021bara rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i c\u0103 ne apropiem de timpul c\u00e2nd vom putea face istorie, pentru c\u0103 ac\u021biunea noastr\u0103 este controlat\u0103 \u0219i orientat\u0103 de c\u0103tre spiritualitate, iar nu de c\u0103tre politic\u0103, de la acest jur\u0103m\u00e2nt trebuie s\u0103 se inspire. (. . .) Semnifica\u021bia acestui jur\u0103m\u00e2nt este cople\u0219itoare. M\u0103sura \u00een care va fi el \u00eemplinit \u0219i fructificat va dovedi \u0219i capacitatea de \u00eennoire spiritual\u0103 a Rom\u00e2niei. Ceea ce frapeaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pe un cre\u0219tin din afara Mi\u0219c\u0103rii, care nu cunoa\u0219te ad\u00e2ncimea spiritual\u0103 \u0219i b\u0103rb\u0103\u021bia vie\u021bii dinl\u0103untrul Legiunii, este prezen\u021ba at\u00e2t de grav\u0103 a Mor\u021bii. \u00cen orice clip\u0103 s\u0103 stau gata de moarte! (. . .) Asceza cre\u0219tin\u0103, via\u021ba c\u0103lug\u0103reasc\u0103 \u2013 de renun\u021bare, de lupt\u0103 cu p\u0103m\u00e2ntescul \u2013 \u00eensufle\u021besc acest jur\u0103m\u00e2nt. S\u0103 rup din mine bucuriile p\u0103m\u00e2nte\u0219ti, s\u0103 m\u0103 smulg din dragostea omeneasc\u0103!. . . Numai \u00eentr-o \u00eemprejurare at\u00e2t de tragic\u0103, at\u00e2t de bogat\u0103 \u00een semnifica\u021bii religioase \u0219i morale \u2013 cum a fost moartea celor doi legionari \u2013 sufletul era destul de preg\u0103tit ca s\u0103 primeasc\u0103 o asemenea lupt\u0103 cu sine. Niciodat\u0103 \u00een istoria Rom\u00e2niei moderne cre\u0219tinismul n-a ap\u0103rut mai robust ca \u00een aceste zile, c\u00e2nd zeci de mii de oameni s-au legat \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu s\u0103 rup\u0103 din ei bucuriile p\u0103m\u00e2nte\u0219ti. Niciodat\u0103 fiin\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 nu s-a voit pe sine mai tragic\u0103, mai substan\u021bial\u0103 \u2013 \u00eentr-un cuv\u00e2nt, mai cre\u0219tin\u0103.\u201d<\/i>[22]<\/b><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Acestea fiind spuse, credem cu t\u0103rie c\u0103 am putut l\u0103muri cititorul cu privire la anumite aspecte legate de ceea ce i-a motivat pe ace\u0219ti legionari rom\u00e2ni s\u0103 plece \u0219i s\u0103 lupte chiar cu pre\u021bul mor\u021bii pe frontul Spaniol, unde aveau s\u0103 \u0219i cad\u0103, \u0219i ceea ce i-a f\u0103cut s\u0103 \u00eendr\u0103geasc\u0103 moartea; pe un alt plan, efectul spiritual pe care l-a adus colectivit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti acest lucru a fost imens; s\u0103 se \u021bin\u0103 cont \u0219i de aprecierea str\u0103inilor asupra evenimentului: Michele Rallo, istoric italian, nota \u00een al s\u0103u studiu despre mi\u0219c\u0103rile na\u021bionaliste din Europa \u00een perioada 1919-1945: \u201eFuneraliile <\/i>[celor doi legionari c\u0103zu\u021bi] s-au desf\u0103\u0219urat \u00een Bucure\u0219ti la 13 februarie \u0219i s-au transformat \u00een cea mai are manifestare politic\u0103 din istoria Rom\u00e2niei. Un cortegiu funebru format din zeci de mii de membri ai G\u0103rzii de Fier a traversat \u00eentreg ora\u0219ul, \u00een vreme ce sute de mii de bucure\u0219teni se aflau pe margine \u0219i salutau cu bra\u021bul \u00eentins, \u021binu\u021bi la distan\u021b\u0103 de un impecabil serviciu de ordine legionar care \u00eenlocuise jandarmeria.\u201d<\/i>[23]<\/b>; totodat\u0103, aprecierea istoricului german Gerd Zikeli eviden\u021biaz\u0103 acela\u0219i lucru, despre amploarea fenomenului: \u201eReac\u021bia mor\u021bii lui Mo\u021ba \u0219i marin a dus la r\u0103sturnarea guvernului T\u0103t\u0103rescu.\u201d<\/i> [24].<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen aten\u021bia cercet\u0103torilor \u0219i pasiona\u021bilor de istorie, voim s\u0103 punem urm\u0103toarea \u00eentrebare: a fost ac\u021biunea ini\u021biat\u0103 de Ion Mo\u021ba una ce avea drept scop principal un ideal fascist, anti-democrat sau \u201elumesc\u201d<\/i>? sau ceea ce l-a ghidat pe Mo\u021ba a fost un alt sentiment, poate supra individual? Acest lucru este important de stabilit, credem \u0219i vom sus\u021bine<\/i>.<\/p>\n

SURSE<\/u><\/b>
[1]<\/b> Mircea Eliade, Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin<\/i>, articol publicat \u00een revista \u201cVremea\u201d, Anul X, Nr. 472, 24 Ianuarie 1937.
[2]<\/b> Mircea Eliade, Le Sacr\u00e9 et le Profane<\/i>, \u00c9ditions Gallimard, Paris, 1965, pag. 179.
[3]<\/b> Corneliu Zelea Codreanu, Circul\u0103ri \u0219i Manifeste<\/i>, Colec\u021bia \u201cEUROPA\u201d M\u00fcnchen, 1981, pag. 118.
[4]<\/b> Vasile Christescu, Jertfa lui Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin \u00een lumina istoriei<\/i>, articol publicat \u00een \u201cCuv\u00e2ntul Studen\u021besc\u201d (num\u0103r festiv), Ianuarie-Februarie 1937, Anul XII, Nr. 1-4.
[5] <\/b>Nicolae Iorga, Doi b\u0103ie\u021bi viteji: Mo\u021ba \u0219i Marin<\/i>, articol publicat \u00een \u201cNeamul Rom\u00e2nesc\u201d din 19 Ianuarie 1937.
[6]<\/b> Ion Dumitrescu-Bor\u0219a, Cea mai mare jertf\u0103 legionar\u0103, Mo\u021ba \u0219i Marin<\/i>, Editura Crater, Bucure\u0219ti, 1993, pag. 18.
[7]<\/b> Prefa\u021ba lui Nae Ionescu \u00een Vasile Marin, Crez de Genera\u021bie<\/i>, Tipografia \u201cBucovina\u201d, Bucure\u0219ti, 1937, XII.
[8]<\/b> Vasile B\u0103ncil\u0103, Semnifica\u021biile unei jertfe \u0219i ale unei \u00eenmorm\u00eent\u0103ri<\/i> \u00een \u201c\u00censemn\u0103ri Sociologice\u201d, Cern\u0103u\u021bi, Anul II, Martie, 1937, pag. 7.
[9]<\/b>Testamentul lui Ion Mo\u021ba<\/i>, Tipografia \u201cLeg\u0103toria Isvor\u201d, Bucure\u0219ti, 1937.
[10]<\/b> Ion I. Mo\u021ba, \u00cen\u021belesul plec\u0103rei noastre \u00een Spania<\/i> \u00een \u201cCuv\u00e2ntul Arge\u0219ului\u201d, Nr. 25-27, Dec. 1936.
[11]<\/b> Alexandru Constant, A\u0219a erau\u2026,<\/i> articol publicat \u00een \u201cFr\u0103\u021bia de Cruce\u201d, Anul II \u2013 Nr. 1, Bucure\u0219ti, Ianuarie 1941.
[12]<\/b> Ibidem.
[13]<\/b> Corneliu Zelea Codreanu, Op. cit.<\/i>, pag. 58: \u201cNoi suntem \u0219i \u00eensemn\u0103m o renun\u021bare din dragoste pentru cel s\u0103rac \u0219i pentru \u021bar\u0103\u201d<\/i>; pag. 172: \u201cEi <\/i>[legionarii] tr\u0103iesc dintr\u2019o mare lozinc\u0103: Legiunea \u0219i Neamul cresc numai din ceeace nu facem pentru noi; adic\u0103 din ceea ce pentru noi este o renun\u021bare, o jertf\u0103\u201d<\/i>.
[14] <\/b>Corneliu Zelea Codreanu, C\u0103rticica \u0218efului de Cuib<\/i>, Colec\u021bia \u201cEUROPA\u201d M\u00fcnchen, 1987, pag. 44.
[15]<\/b> Alexandru Cantacuzino, Pentru Christos<\/i>, Colec\u021bia \u201cOmul Nou\u201d, Salzburg, 1952, pag. 3.
[16]<\/b> Horia Sima, Histoire du mouvement l\u00e9gionnaire<\/i>, Edit\u00f4ra Dacia, Rio de Janeiro, 1972, pag. 283.
[17]<\/b> Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari<\/i>, Vol. I, Editura \u201cTotul Pentru \u021aar\u0103\u201d, Sibiu, 1936, pag. 307.
[18]<\/b> Vasile P\u00e2rvan, Dacia<\/i>, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103, Bucure\u0219ti, 1958, pag. 59.
[19]<\/b> Platon, Charmides<\/i>, 156d-e.
[20]<\/b> Corneliu Z. Codreanu, Circul\u0103ri \u0219i Manifeste<\/i>, ed. cit., pag. 120.
[21]<\/b> Vezi: \u201cBuna Vestire\u201d, Bucure\u0219ti, Anul II, Nr. 270, din 23 Ianuarie 1938, precum \u0219i Corneliu Z. Codreanu, Circul\u0103ri \u0219i Manifeste<\/i>, ed. cit., pp. 121-122.
[22]<\/b> Mircea Eliade, Comentarii la un jur\u0103m\u00e2nt<\/i>, articol ap\u0103rut \u00een \u201cVremea\u201d, Anul X, nr. 476 din 21 Februarie 1937.
[23]<\/b> Michele Rallo, Rom\u00e2nia \u00een perioada revolu\u021biilor na\u021bionale din Europa. Mi\u0219carea Legionar\u0103<\/i>, Editura Sempre, Bucure\u0219ti, 1999, pag. 62.
[24]<\/b> Gerd Zikeli, Corneliu Zelea Codreanu, Rum\u00e4nien 1938 und 1988<\/i>, Colec\u021bia \u201cEUROPA\u201d M\u00fcnchen, 1992, pag. 35.<\/p>\n<\/div>\n

\n

Penele Arhanghelului
Incorect Politic<\/strong>
\nIulie 29, 2026<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin, doi \u00bbCrucia\u021bi\u00ab ai secolului trecut<\/strong><\/h1>\n

\u00a0<\/p>\n

Se tr\u0103gea cu mitralierea \u00een obrazul lui Hristos! Se cl\u0103tina a\u0219ezarea cre\u0219tin\u0103 a lumii! Puteam noi s\u0103 st\u0103m nep\u0103s\u0103tori?<\/i><\/b>
<\/i>\u2013 Ion Mo\u021ba<\/b><\/p>\n

\u201eRareori se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00een istoria unui neam o moarte at\u00e2t de semnificativ\u0103 ca moartea acestor doi frunta\u0219i legionari, c\u0103zu\u021bi pe frontul spaniol. \u00cen r\u0103zboiul civil din Spania \u2013 devenit, repede, un r\u0103zboi \u00eentre ideologii politice \u0219i interese economice extra-na\u021bionale \u2013 au murit, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, sute de mii de oameni, de ambele p\u0103r\u021bi: oameni \u0219i mai bine, \u0219i mai r\u0103i, despera\u021bi sau mercenari, eroi sau asasini. E greu de crezut c\u0103 printre acele c\u00e2teva sute de mii de mor\u021bi de pe fronturile spaniole \u2013 se mai pot num\u0103ra jertfe at\u00e2t de voluntare ca a lui Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin. <\/i><\/p>\n

Revolu\u021bia na\u021bionalist\u0103 \u2013 ca \u0219i rezisten\u021ba guvernului democrato-comunist \u2013 a g\u0103sit desigur, \u00eenc\u0103 din primele zile, aderen\u021ba fanatice. S-au \u00eenscris voluntari pentru ambele tabere, \u0219i din toate \u021b\u0103rile. Dar plecarea celor \u0219apte comandan\u021bi legionari rom\u00e2ni \u00een Spania \u2013 unde au luptat ca simpli voluntari, \u00een trupe de \u0219oc \u2013 a fost simbolic\u0103.\u201d<\/i>[1]<\/b> \u2013 scria Mircea Eliade \u00een 1937; conform acestui mare istoric al religiilor, simbolul este cel ce \u201enu numai c\u0103 \u00bbdeschide\u00ab Lumea, dar \u00eel \u0219i ajut\u0103 pe omul religios s\u0103 ajung\u0103 la universal.<\/i><\/p>\n

Datorit\u0103 simbolurilor, omul iese din starea sa particular\u0103 \u0219i \u00bbse deschide\u00ab spre general \u0219i universal. Simbolurile<\/i>trezesc experien\u021ba individual\u0103 \u0219i o preschimb\u0103<\/i>\u00een act spiritual, <\/i>\u00een st\u0103p\u00e2nire metafizic\u0103 a Lumii.\u201d<\/i>[2]<\/b>. \u00cen acest sens, \u0219i jertfa celor doi frunta\u0219i legionari simbolizeaz\u0103 t\u0103ria poporului rom\u00e2nesc (\u00een concep\u021bia teoreticienilor na\u021bionali\u0219ti) \u0219i \u00eel re\u00eennoie\u0219te prin profunzimea actului creator al acestora. \u00cen concep\u021bia mi\u0219c\u0103rii na\u021bionalist-revolu\u021bionare: \u00bbLegiunea Arhanghelul Mihail\u00ab<\/i>, ace\u0219ti doi eroi \u2013 cum aveau s\u0103 intre \u00een fenomenologia legionar\u0103, fiind pu\u0219i la loc de cinste \u00een \u0219irul de martiri pentru cauza na\u021bional\u0103 \u00eentrev\u0103zut\u0103 de Codreanu \u2013 erau, dup\u0103 spusele \u201eC\u0103pitanului\u201d: \u201esecretul victoriei\u201d<\/i>[3]<\/b>.<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Dintr-un alt punct de vedere, ceea ce Mo\u021ba a inten\u021bionat s\u0103 fac\u0103 a devenit, rapid, chiar una dintre cele mai extraordinare (\u00een opinia public\u0103 a vremii) \u201eaventuri\u201d<\/i> rom\u00e2ne\u0219ti de peste hotare; renumitul istoric al antichit\u0103\u021bii \u0219i totodat\u0103 specialistul \u00een istoria militar\u0103 \u0219i economic\u0103 a Daciei, Vasile Christescu, noteaz\u0103 just: \u201e\u00cen curgere de veacuri, noi am luptat pentru credin\u021ba \u0219i pentru existen\u021ba neamului; dar am luptat aici, pe p\u0103m\u00e2ntul \u0219i \u00een jurul hotarelor noastre amenin\u021bate. E pentru prima dat\u0103 \u00een istorie, c\u00e2nd Rom\u00e2ni ale\u0219i, av\u00e2nd con\u0219tiin\u021ba misionar\u0103 a luptei pentru Dumnezeu \u0219i civiliza\u021bie, pornesc pe meleaguri \u00eendep\u0103rtate s\u0103 sfin\u021beasc\u0103 acolo, cu suprema jertf\u0103, crezul lor. Privit\u0103 \u00een perspectiva istoriei, fapta lor e plin\u0103 de consecin\u021be pentru destinul neamului rom\u00e2nesc.\u201d<\/i>[4]<\/b> P\u00e2n\u0103 \u0219i a\u0219a zisul \u201eostil\u201d<\/i> legionarilor, marele istoric Nicolae Iorga, scria \u00een \u201eNeamul Rom\u00e2nesc\u201d<\/i>: \u201e(. . .) dac\u0103 vreodat\u0103 vom mai vedea Spania cum a fost, cum trebuie s\u0103 fie, se va putea spune la noi, cu \u00eenduio\u0219at\u0103 m\u00e2ndrie, c\u0103 pentru aceasta au curs \u0219i c\u00e2teva pic\u0103turi din s\u00e2ngele scump al tineretului nostru\u201d <\/i>[5]<\/b>; \u00eentr-un anumit sens, faptul \u00een sine este o mare contribu\u021bie la istoria poporului rom\u00e2nesc \u0219i a na\u021biunii \u00eentregi.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, acesta cimenteaz\u0103 o leg\u0103tur\u0103 \u2013 dincolo de s\u00e2ngele latin pe care \u00eel \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc ambele popoare \u2013 \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Spania, iar acest lucru voim s\u0103 \u00eel ar\u0103t\u0103m \u00een alt\u0103 parte: c\u0103ci nu se poate vorbi, \u00een niciun fel \u0219i \u00een niciun caz, despre o primejduire a memoriei democratice \u2013 ne referim la ceea ce a intrat recent \u00een dezbaterea public\u0103,\u00a0 \u0219i chiar \u00een aten\u021bia \u0219i interesul nostru \u2013 d\u0103r\u00e2marea monumentului rom\u00e2nesc de la Majadahonda, ridicat \u00een cinstea sacrificiului celor doi rom\u00e2ni pe frontul Spaniol, loc de reculegere \u0219i pelerinaj pentru to\u021bi rom\u00e2nii \u00een perioada exilului anticomunist c\u00e2t \u0219i dup\u0103. Motivele sunt nefondate iar ceea ce vom \u00eencerca, \u00een scrierile \u0219i ac\u021biunile noastre, este s\u0103 demonstr\u0103m legitimitatea ap\u0103r\u0103rii memoriei acestor doi rom\u00e2ni, \u201esimboluri\u201d<\/i> ale luptei anticomuniste din exilul rom\u00e2nesc \u0219i \u00eendreptar pentru cei afla\u021bi \u00een pribegie.<\/p>\n

Ce l-a motivat pe Ionel Mo\u021ba s\u0103 plece \u00een Spania? S\u0103 alc\u0103tuiasc\u0103 o echip\u0103 de legionari rom\u00e2ni, din elitele acestei mi\u0219c\u0103ri na\u021bionaliste, \u0219i s\u0103 plece pe t\u0103r\u00e2muri \u00eendep\u0103rtate?<\/p>\n

\u00cen memoriile sale, P\u0103rintele Ion Dumitrescu-Bor\u0219a, lupt\u0103tor legionar \u00een echipa ce avea s\u0103 plece \u00een Spania, \u00een frunte cu Generalul Cantacuzino, m\u0103rturise\u0219te, dup\u0103 ce Mo\u021ba le \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ise g\u00e2ndurile c\u0103 aveau s\u0103 moar\u0103 pe front: \u201eUnora dintre noi ni se str\u00e2ngea inima, c\u0103 vom da ochi cu moartea \u0219i ne vom juca cu ea \u00een r\u0103zboi. \u00cens\u0103 Ionel Mo\u021ba r\u00e2dea \u0219i-i p\u0103rea bine\u2026\u201d<\/i> [6] \u00cenc\u0103 de aici ne putem da seama de felul \u00een care acest personaj privea moartea; profesorul Nae Ionescu avea cea mai mare dreptate \u2013, ba chiar era unul dintre cei mai \u00eendrept\u0103\u021bi\u021bi oameni \u00een a afirma o astfel de chestiune, \u021bin\u00e2nd cont de faptul c\u0103 Ionel Mo\u021ba \u00eei \u00eencredin\u021base acestuia scrisorile testamentare pentru familia sa \u0219i pentru Corneliu Codreanu \u2013 afirm\u00e2nd: \u201eIon Mo\u021ba s-a dus s\u0103 moar\u0103. Cobor\u00eese ad\u00e2nc \u00een el \u00eencredin\u021barea c\u0103 m\u00e2ntuirea neamului nostru are nevoie de jertfa patetic\u0103 a fiin\u021bei lui trupe\u0219ti; \u0219i a plecat \u00eentr-o transfigurat\u0103 hot\u0103r\u00eere; nu ca s\u0103 lupte; nu ca s\u0103 \u00eenving\u0103 lupt\u00e2nd; ci pentru ca, cu moartea lui, s\u0103 calce moartea noastr\u0103.\u201d<\/i> [7]\n<\/p>\n

Discipolul lui Nae Ionescu, renumitul filosof \u0219i eseist \u2013 Vasile B\u0103ncil\u0103 \u2013 avea s\u0103 scrie, \u00eentr-un mod c\u00e2t se poate de elevat \u0219i \u00eentr-un mod c\u00e2t logic, specific celor ce \u00eel aveau ca maestru pe Nae, cu privire la ceea ce l-a determinat pe Mo\u021ba s\u0103 plece: \u201e(. . .) a \u0219tiut \u00eentr-o zi s\u0103 se rup\u0103 din toate duio\u0219iile sacre ale familiei \u0219i prieteniei \u0219i s\u0103 se duc\u0103 acolo unde-l chema o sfin\u021benie mai mare.\u201d<\/i>[8]<\/b>; c\u0103ci el \u00eensu\u0219i, Ionel Mo\u021ba, le spunea p\u0103rin\u021bilor \u00een scrisoarea testamentar\u0103: \u201eEu a\u0219a am \u00een\u021beles datoria vie\u021bii mele: Am iubit pe Hristos \u0219i am mers fericit la moarte pentru El!\u201d<\/i>[9]<\/b>. Se poate afirma, f\u0103r\u0103 nicio mistificare a istoriei \u0219i f\u0103r\u0103 niciun fel de alterare a adev\u0103rului pe care ni l-au l\u0103sat \u00een scriere cei care l-au cunoscut \u00eendeaproape pe Mo\u021ba, confirmat de \u00eens\u0103\u0219i Testamentul s\u0103u, c\u0103 ceea ce l-a determinat pe acesta s\u0103 plece, departe de \u021aar\u0103, pentru a lupta \u00eempotriva bol\u0219evismului interna\u021bionalist \u00een Spania, este o mare dragoste pentru Dumnezeu \u0219i totodat\u0103 o mare grij\u0103 fa\u021b\u0103 de soarta poporului rom\u00e2nesc \u0219i al na\u021biunii \u00eentregi; \u00een decembrie 1936, c\u00e2nd echipa legionarilor deja p\u0103r\u0103sise Rom\u00e2nia, Ionel scria: \u201eDe va c\u0103dea Crucea la p\u0103m\u00e2nt \u00een Spania, se vor cl\u0103tina temeliile ei \u0219i \u00een Rom\u00e2nia iar comunismul, dac\u0103 ar fi biruitor azi acolo, se va n\u0103pusti m\u00e2ine asupra noastr\u0103. De aceea inima noastr\u0103 nu st\u0103 str\u0103in\u0103 \u00een fa\u021ba durerii de azi a Spaniei. Ne e drag\u0103 soarta Spaniei de ast\u0103zi, iar p\u0103m\u00e2ntul ei, spre care mergem, nu e pentru inimile noastre un p\u0103m\u00e2nt str\u0103in. C\u0103ci nu poate fi str\u0103in pentru noi un p\u0103m\u00e2nt pe care se hot\u0103r\u0103\u0219te \u0219i soarta poporului nostru rom\u00e2nesc.\u201d<\/i>[10]<\/b><\/p>\n

Mo\u021ba \u2013 acela care, conform cunoscutului gazetar al Axei \u0219i membrul cuibului legionar cu acela\u0219i nume, sub \u0219efia lui Mihail Polihroniade, Alexandru Constant, f\u0103cuse leg\u0103tura intelectualilor sterili de personalitatea lui Corneliu Codreanu, care \u00eei adusese pe ace\u0219tia ai genera\u021biei de la 27\u2019 \u201ela inima C\u0103pitanului, la \u00eencrederea des\u0103v\u00e2r\u0219it\u0103 \u00een el\u201d<\/i>[11]<\/b> \u2013 a \u00eensemnat motivul plec\u0103rii lui Marin: \u201eAm convingerea c\u0103 f\u0103r\u0103 Mo\u021ba, Marin n-ar fi plecat \u00een Spania.\u201d<\/i> [12]<\/b>; \u00eentr-un fel sau altul, ace\u0219tia se uniser\u0103 \u00een suferin\u021b\u0103, biruiser\u0103 \u00eempreun\u0103 prigoana din 1934, iar destinul f\u0103cu ca ei doi s\u0103 cad\u0103 \u00eempreun\u0103 pe dealurile \u00eens\u00e2ngerate din apropierea Madridului; ac\u021biunea lor simbolizeaz\u0103 totodat\u0103 fr\u0103\u021bia p\u00e2n\u0103 la moarte, acea despre care marii poe\u021bi eleni precum Euripide scriau; uni\u021bi \u00een via\u021b\u0103 \u0219i \u00een moarte: \u0219i chiar dincolo de ea.<\/p>\n

Acum este lesne de \u00een\u021beles pentru ce a ini\u021biat Ionel Mo\u021ba o astfel de ac\u021biune \u0219i de ce legionarii de elit\u0103: Inginerul Gheorghe Clime, Alexandru Cantacuzino, B\u0103nic\u0103 Dobre, Neculai Totu, Pr. Ion Dumitrescu-Bor\u0219a, Vasile Marin \u0219i \u00een frunte Generalul Cantacuzino i-au urmat, educa\u021bi fiind \u00een spiritul jertfei pentru interesul comun \u00een care individualitatea nu primeaz\u0103 [13]<\/b> \u2013 \u201eS\u0103 nu se uite,<\/i> scria Corneliu Codreanu, c\u0103 disciplina voluntar\u0103 este de esen\u021b\u0103 superioar\u0103, deoarece ea presupune o renun\u021bare a personalit\u0103\u021bii \u0219i orice renun\u021bare \u00een vederea unui scop m\u0103re\u021b este de esen\u021b\u0103 spiritual\u0103 superioar\u0103.\u201d<\/i>[14]<\/b> \u0219i tot a\u0219a relateaz\u0103 Prin\u021bul Cantacuzino despre Ionel \u0219i Marin la plecare: \u201e( . . .) \u00eengrijorarea noastr\u0103 fierbinte, era s\u0103 avem norocul, s\u0103 fim ajuta\u021bi de Dumnezeu, de a da o pild\u0103 de jertf\u0103 cutremur\u0103toare.\u201d<\/i>[15]<\/b>. \u00censemn\u00e2nd evenimentul plec\u0103rii echipei legionare \u00een Spania, \u00een lucrarea istoric\u0103 despre Mi\u0219carea Legionar\u0103, Horia Sima noteaz\u0103: \u201eEra \u2013 se poate zice \u2013 o necesitate intim\u0103 a propriei fiin\u021be. Ve\u0219tile \u00eengrozitoare ce veneau din Spania \u00eel afectaser\u0103 <\/i>[pe Ion Mo\u021ba] profund. Nu putea suporta ideea altarelor profanate cu barbarie, dezl\u0103n\u021buit\u0103 \u00een acea \u021bar\u0103 de ideologia marxist\u0103, f\u0103r\u0103 s\u0103 simt\u0103 \u00een sinea lui nevoia s\u0103 se gr\u0103beasc\u0103 \u00een ajutorul celor care \u00eel ap\u0103rau pe Hristos acolo.\u201d<\/i>[16]<\/b>; \u2013 astfel, vom \u00eencerca s\u0103 ajungem la o scurt\u0103 \u0219i c\u00e2t se poate de sincer\u0103 concluzie.<\/p>\n

Dorind s\u0103 fim c\u00e2t mai conci\u0219i, vom spune c\u0103 Ionel Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin sunt adev\u0103ra\u021bii r\u0103zboinici \u2013 conform doctrinei legionare, unul dintre acei eroi, care \u201ecu puterile lui Dumnezeu \u00eenfipte \u00een suflet, va duce neamul nostru pe c\u0103ile m\u0103ririi lui.\u201d<\/i>[17]<\/b> \u2013 principiu de la care niciunul dintre legionarii pleca\u021bi \u00een Spania nu s-a ab\u0103tut. Mo\u0219tenirea lor o putem vedea \u0219i ast\u0103zi, \u00eentr-un fel sau altul, iar cei care au luat aten\u021bie \u0219i au trecut prin lentila g\u00e2ndirii critice ceea ce am avut de spus, \u00ee\u0219i vor da seama c\u0103 ceea ce ei reprezint\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te sfera politicianismului; c\u00e2nd cel ce a acceptat moartea ca un adev\u0103rat nemuritor, \u2013 c\u0103ci \u0219i str\u0103mo\u0219ii s\u0103i au fost totdeauna cu credin\u021b\u0103 \u201e\u00een nemurirea sufletului<\/i>\u201d [18]<\/b>, cum scria Vasile P\u00e2rvan \u00een \u201eDacia\u201d<\/i>, \u0219i precum a ar\u0103tat-o Socrate \u00een dialogul \u201eCharmides\u201d<\/i>: \u201e(. . .) ucenicii lui Zalmoxis despre care se spune c\u0103 au puterea s\u0103 te fac\u0103 nemuritor.\u201d <\/i>[19]<\/b> \u2013 s-a realizat o mare \u00een\u0103l\u021bare sufleteasc\u0103, \u0219i nu doar, pentru to\u021bi cei ce au fost \u00een stare s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ra\u021biunea de a fi a lor \u0219i motivul pentru care s-au dus s\u0103 moar\u0103. De aceea, sim\u021bim a fi nevoia ast\u0103zi s\u0103 reamintim c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia au existat \u0219i oameni de valoare, poate cu p\u0103catele lor, imperfec\u021bi, dar care au tins mereu spre bine \u00eentr-un fel sau altul, iar ac\u021biunea lor ultim\u0103 dovede\u0219te cel mai bine acest fapt.<\/p>\n

Revenind la ceea ce am eviden\u021biat la \u00eenceputul articolului, despre \u00bbSimbolismul\u00ab<\/i> jertfei acestora \u00een concep\u021bia legionar\u0103 a C\u0103pitanului, vom reaminti spusa lui Corneliu Codreanu, din 12 Februarie 1937, la Biserica Sf. Ilie Gorgani \u2013 unde trupurile ne\u00eensufle\u021bite ale celor doi au fost depuse (\u00eenainte de a-\u0219i g\u0103si locul la \u201eCasa Verde\u201d, loc unde s-a construit \u201eMausoleul Mo\u021ba-Marin\u201d, \u00eenchinat \u00eenhum\u0103rii acestora; mausoleul ar fi avut \u0219i o cript\u0103 subteran\u0103, unde Codreanu mergea deseori s\u0103 se roage): \u2013 \u201eS\u0103 punem deci pe Mo\u021ba \u0219i Marin baz\u0103 viitoarei elite rom\u00e2ne\u0219ti, care, ea, va fi chemat\u0103 s\u0103 fac\u0103 din Neamul acesta, ceeace abia \u00eentrez\u0103re\u0219te mintea noastr\u0103\u201d<\/i>[20]<\/b> urm\u00e2nd a formula un jur\u0103m\u00e2nt pentru \u201egradele legionare\u201d <\/i>[21]<\/b>, jur\u0103m\u00e2nt care, dac\u0103 este citit, pare mai degrab\u0103 o retoric\u0103 a unui cruciat medieval care renun\u021b\u0103 la tot ceea ce este lumesc sau, mai mult, cum a observat bun\u0103oar\u0103 \u0219i Mircea Eliade: \u201eRareori o mi\u0219care tinereasc\u0103 \u2013 n\u0103scut\u0103 din voin\u021ba de a face istorie, iar nu politic\u0103 \u2013 s-a exprimat at\u00e2t de total ca \u00een jur\u0103m\u00e2ntul acesta. Cine crede c\u0103 s-a schimbat ceva \u00een \u021bara rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i c\u0103 ne apropiem de timpul c\u00e2nd vom putea face istorie, pentru c\u0103 ac\u021biunea noastr\u0103 este controlat\u0103 \u0219i orientat\u0103 de c\u0103tre spiritualitate, iar nu de c\u0103tre politic\u0103, de la acest jur\u0103m\u00e2nt trebuie s\u0103 se inspire. (. . .) Semnifica\u021bia acestui jur\u0103m\u00e2nt este cople\u0219itoare. M\u0103sura \u00een care va fi el \u00eemplinit \u0219i fructificat va dovedi \u0219i capacitatea de \u00eennoire spiritual\u0103 a Rom\u00e2niei. Ceea ce frapeaz\u0103 \u00een primul r\u00e2nd pe un cre\u0219tin din afara Mi\u0219c\u0103rii, care nu cunoa\u0219te ad\u00e2ncimea spiritual\u0103 \u0219i b\u0103rb\u0103\u021bia vie\u021bii dinl\u0103untrul Legiunii, este prezen\u021ba at\u00e2t de grav\u0103 a Mor\u021bii. \u00cen orice clip\u0103 s\u0103 stau gata de moarte! (. . .) Asceza cre\u0219tin\u0103, via\u021ba c\u0103lug\u0103reasc\u0103 \u2013 de renun\u021bare, de lupt\u0103 cu p\u0103m\u00e2ntescul \u2013 \u00eensufle\u021besc acest jur\u0103m\u00e2nt. S\u0103 rup din mine bucuriile p\u0103m\u00e2nte\u0219ti, s\u0103 m\u0103 smulg din dragostea omeneasc\u0103!. . . Numai \u00eentr-o \u00eemprejurare at\u00e2t de tragic\u0103, at\u00e2t de bogat\u0103 \u00een semnifica\u021bii religioase \u0219i morale \u2013 cum a fost moartea celor doi legionari \u2013 sufletul era destul de preg\u0103tit ca s\u0103 primeasc\u0103 o asemenea lupt\u0103 cu sine. Niciodat\u0103 \u00een istoria Rom\u00e2niei moderne cre\u0219tinismul n-a ap\u0103rut mai robust ca \u00een aceste zile, c\u00e2nd zeci de mii de oameni s-au legat \u00een fa\u021ba lui Dumnezeu s\u0103 rup\u0103 din ei bucuriile p\u0103m\u00e2nte\u0219ti. Niciodat\u0103 fiin\u021ba rom\u00e2neasc\u0103 nu s-a voit pe sine mai tragic\u0103, mai substan\u021bial\u0103 \u2013 \u00eentr-un cuv\u00e2nt, mai cre\u0219tin\u0103.\u201d<\/i>[22]<\/b><\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

Acestea fiind spuse, credem cu t\u0103rie c\u0103 am putut l\u0103muri cititorul cu privire la anumite aspecte legate de ceea ce i-a motivat pe ace\u0219ti legionari rom\u00e2ni s\u0103 plece \u0219i s\u0103 lupte chiar cu pre\u021bul mor\u021bii pe frontul Spaniol, unde aveau s\u0103 \u0219i cad\u0103, \u0219i ceea ce i-a f\u0103cut s\u0103 \u00eendr\u0103geasc\u0103 moartea; pe un alt plan, efectul spiritual pe care l-a adus colectivit\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti acest lucru a fost imens; s\u0103 se \u021bin\u0103 cont \u0219i de aprecierea str\u0103inilor asupra evenimentului: Michele Rallo, istoric italian, nota \u00een al s\u0103u studiu despre mi\u0219c\u0103rile na\u021bionaliste din Europa \u00een perioada 1919-1945: \u201eFuneraliile <\/i>[celor doi legionari c\u0103zu\u021bi] s-au desf\u0103\u0219urat \u00een Bucure\u0219ti la 13 februarie \u0219i s-au transformat \u00een cea mai are manifestare politic\u0103 din istoria Rom\u00e2niei. Un cortegiu funebru format din zeci de mii de membri ai G\u0103rzii de Fier a traversat \u00eentreg ora\u0219ul, \u00een vreme ce sute de mii de bucure\u0219teni se aflau pe margine \u0219i salutau cu bra\u021bul \u00eentins, \u021binu\u021bi la distan\u021b\u0103 de un impecabil serviciu de ordine legionar care \u00eenlocuise jandarmeria.\u201d<\/i>[23]<\/b>; totodat\u0103, aprecierea istoricului german Gerd Zikeli eviden\u021biaz\u0103 acela\u0219i lucru, despre amploarea fenomenului: \u201eReac\u021bia mor\u021bii lui Mo\u021ba \u0219i marin a dus la r\u0103sturnarea guvernului T\u0103t\u0103rescu.\u201d<\/i> [24].<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

<\/p>\n

\u00cen aten\u021bia cercet\u0103torilor \u0219i pasiona\u021bilor de istorie, voim s\u0103 punem urm\u0103toarea \u00eentrebare: a fost ac\u021biunea ini\u021biat\u0103 de Ion Mo\u021ba una ce avea drept scop principal un ideal fascist, anti-democrat sau \u201elumesc\u201d<\/i>? sau ceea ce l-a ghidat pe Mo\u021ba a fost un alt sentiment, poate supra individual? Acest lucru este important de stabilit, credem \u0219i vom sus\u021bine<\/i>.<\/p>\n

SURSE<\/u><\/b>
[1]<\/b> Mircea Eliade, Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin<\/i>, articol publicat \u00een revista \u201cVremea\u201d, Anul X, Nr. 472, 24 Ianuarie 1937.
[2]<\/b> Mircea Eliade, Le Sacr\u00e9 et le Profane<\/i>, \u00c9ditions Gallimard, Paris, 1965, pag. 179.
[3]<\/b> Corneliu Zelea Codreanu, Circul\u0103ri \u0219i Manifeste<\/i>, Colec\u021bia \u201cEUROPA\u201d M\u00fcnchen, 1981, pag. 118.
[4]<\/b> Vasile Christescu, Jertfa lui Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin \u00een lumina istoriei<\/i>, articol publicat \u00een \u201cCuv\u00e2ntul Studen\u021besc\u201d (num\u0103r festiv), Ianuarie-Februarie 1937, Anul XII, Nr. 1-4.
[5] <\/b>Nicolae Iorga, Doi b\u0103ie\u021bi viteji: Mo\u021ba \u0219i Marin<\/i>, articol publicat \u00een \u201cNeamul Rom\u00e2nesc\u201d din 19 Ianuarie 1937.
[6]<\/b> Ion Dumitrescu-Bor\u0219a, Cea mai mare jertf\u0103 legionar\u0103, Mo\u021ba \u0219i Marin<\/i>, Editura Crater, Bucure\u0219ti, 1993, pag. 18.
[7]<\/b> Prefa\u021ba lui Nae Ionescu \u00een Vasile Marin, Crez de Genera\u021bie<\/i>, Tipografia \u201cBucovina\u201d, Bucure\u0219ti, 1937, XII.
[8]<\/b> Vasile B\u0103ncil\u0103, Semnifica\u021biile unei jertfe \u0219i ale unei \u00eenmorm\u00eent\u0103ri<\/i> \u00een \u201c\u00censemn\u0103ri Sociologice\u201d, Cern\u0103u\u021bi, Anul II, Martie, 1937, pag. 7.
[9]<\/b>Testamentul lui Ion Mo\u021ba<\/i>, Tipografia \u201cLeg\u0103toria Isvor\u201d, Bucure\u0219ti, 1937.
[10]<\/b> Ion I. Mo\u021ba, \u00cen\u021belesul plec\u0103rei noastre \u00een Spania<\/i> \u00een \u201cCuv\u00e2ntul Arge\u0219ului\u201d, Nr. 25-27, Dec. 1936.
[11]<\/b> Alexandru Constant, A\u0219a erau\u2026,<\/i> articol publicat \u00een \u201cFr\u0103\u021bia de Cruce\u201d, Anul II \u2013 Nr. 1, Bucure\u0219ti, Ianuarie 1941.
[12]<\/b> Ibidem.
[13]<\/b> Corneliu Zelea Codreanu, Op. cit.<\/i>, pag. 58: \u201cNoi suntem \u0219i \u00eensemn\u0103m o renun\u021bare din dragoste pentru cel s\u0103rac \u0219i pentru \u021bar\u0103\u201d<\/i>; pag. 172: \u201cEi <\/i>[legionarii] tr\u0103iesc dintr\u2019o mare lozinc\u0103: Legiunea \u0219i Neamul cresc numai din ceeace nu facem pentru noi; adic\u0103 din ceea ce pentru noi este o renun\u021bare, o jertf\u0103\u201d<\/i>.
[14] <\/b>Corneliu Zelea Codreanu, C\u0103rticica \u0218efului de Cuib<\/i>, Colec\u021bia \u201cEUROPA\u201d M\u00fcnchen, 1987, pag. 44.
[15]<\/b> Alexandru Cantacuzino, Pentru Christos<\/i>, Colec\u021bia \u201cOmul Nou\u201d, Salzburg, 1952, pag. 3.
[16]<\/b> Horia Sima, Histoire du mouvement l\u00e9gionnaire<\/i>, Edit\u00f4ra Dacia, Rio de Janeiro, 1972, pag. 283.
[17]<\/b> Corneliu Zelea Codreanu, Pentru legionari<\/i>, Vol. I, Editura \u201cTotul Pentru \u021aar\u0103\u201d, Sibiu, 1936, pag. 307.
[18]<\/b> Vasile P\u00e2rvan, Dacia<\/i>, Editura \u0218tiin\u021bific\u0103, Bucure\u0219ti, 1958, pag. 59.
[19]<\/b> Platon, Charmides<\/i>, 156d-e.
[20]<\/b> Corneliu Z. Codreanu, Circul\u0103ri \u0219i Manifeste<\/i>, ed. cit., pag. 120.
[21]<\/b> Vezi: \u201cBuna Vestire\u201d, Bucure\u0219ti, Anul II, Nr. 270, din 23 Ianuarie 1938, precum \u0219i Corneliu Z. Codreanu, Circul\u0103ri \u0219i Manifeste<\/i>, ed. cit., pp. 121-122.
[22]<\/b> Mircea Eliade, Comentarii la un jur\u0103m\u00e2nt<\/i>, articol ap\u0103rut \u00een \u201cVremea\u201d, Anul X, nr. 476 din 21 Februarie 1937.
[23]<\/b> Michele Rallo, Rom\u00e2nia \u00een perioada revolu\u021biilor na\u021bionale din Europa. Mi\u0219carea Legionar\u0103<\/i>, Editura Sempre, Bucure\u0219ti, 1999, pag. 62.
[24]<\/b> Gerd Zikeli, Corneliu Zelea Codreanu, Rum\u00e4nien 1938 und 1988<\/i>, Colec\u021bia \u201cEUROPA\u201d M\u00fcnchen, 1992, pag. 35.<\/p>\n<\/div>\n

\n
<\/a><\/div>\n
CURAJ, ADEV\u0102R \u0218I LIBERTATE! Senatorul Miron Manega (S.O.S.) a propus abrogarea legilor delictului de opinie!<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Ultimul Fiu al Daciei<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Cauzele \u0219i Dinamica Antisemitismului<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
N\u0103v\u0103lirea Jidanilor \u2013 de Vasile Alecsandri (Pies\u0103 interzis\u0103)<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Europa \u0219i Rom\u00e2nia \u00een anul 2050<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Vizita Papei \u2013 Autonomie Alternativ\u0103<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Revelion 2023 \u2013 2024 vine ANUL BIRUIN\u021aEI<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Analiza Strategiei Adoptat\u0103 de Guvern Pentru Combaterea \u201cantisemitismului, xenofobiei \u0219i discursului instigator la ur\u0103 2021-2023\u201d<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Pozi\u021bia unilateral\u0103 a pseudo politicienilor din Rom\u00e2nia \u0219i a BOR \u00een sus\u021binerea Israelului, singurul stat terorist din lume, arat\u0103 c\u0103 ace\u0219tia nu au o fibr\u0103 cu adev\u0103rat na\u021bional\u0103<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Agresiunea \u00eempotriva Revizioni\u0219tilor Istorici \u0219i efectele lin\u0219ajului judiciar de la Nurnberg<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Despre Adev\u0103r<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
DIC\u021aIONARUL COINCIDEN\u021aELOR \u2013 Cine sunt iudeii care ne-au influen\u021bat \u021bara \u00een istoria recent\u0103<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
DE\u0218ERT\u0102CIUNE?! Nu, AP\u0102RARE!<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Resetarea Medicinei sau Resetarea Omenirii prin Nanotehnologie<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Noul Leg\u0103m\u00e2nt<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Vaccinarea \u00eenseamn\u0103 crim\u0103, un atentat la s\u0103n\u0103tatea personal\u0103, la integritatea corporal\u0103 \u0219i intimitatea oric\u0103rui om liber. Medicul ce vaccineaz\u0103 cu for\u021ba un om liber merit\u0103 s\u0103 fie pedepsit de acesta<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Trebuie s\u0103 distrugem superma\u021bia jidoveasc\u0103!<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
D\u0103-\u021bi Dou\u0103 Palme \u0219i Ridic\u0103-te<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Scrisoare Deschis\u0103 C\u0103tre Neamul Rom\u00e2nesc<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Sociologia Eliber\u0103rii \u0219i Curentele Laterale de Sedimentare Revolu\u021bionar\u0103<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
\u00cempotriva Fatalismului<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
\u00cenceputul Etapei Post-Globaliste \u2013 Mass Media Ultimul Obstacol<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Mla\u0219tina Mass Media \u2013 Serial Complet<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Momentul 1937<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Portretul Rom\u00e2nului Iudeo-Cre\u0219tin Iubitor de Infanticid<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Manifest \u00cempotriva Na\u021bional-Sionismului din Rom\u00e2nia<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Istorie: \u017bYDOKOMUNA, Cea Mai Complet\u0103 List\u0103 a Nomenclaturii Iudeo-Bol\u0219evice din Rom\u00e2nia<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Iudaismul Este Un Proiect Politic<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
EXPLOZIV \u0218I EXCLUSIV: Interviul INTERZIS \u00een Presa Rom\u00e2neasc\u0103<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Ofensiva Spiritual\u0103 a Poloniei<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Biciul Prigonirii Rom\u00e2nilor Este \u00een M\u00e2na Jidanilor!<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
TALMUDISMUL ESTE ESEN\u021aA SATANISMULUI<\/a><\/div>\n<\/article>\n
\n
<\/a><\/div>\n
Viciul Matematic Elementar (V.M.E.)<\/a><\/div>\n<\/article>\n

[analyse_source url=”https:\/\/www.incorectpolitic.com\/ion-mota-si-vasile-marin-doi-cruciati-ai-secolului-trecut\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.incorectpolitic.com\/wp-content\/uploads\/2020\/01\/Parastas-Mota-si-Marin-2012-Foto-Cezar-Machidon.jpg”] Penele ArhangheluluiIncorect Politic Iulie 29, 2026 Ion Mo\u021ba \u0219i Vasile Marin, doi \u00bbCrucia\u021bi\u00ab ai secolului trecut \u00a0 Se tr\u0103gea cu mitralierea \u00een obrazul lui Hristos! Se cl\u0103tina a\u0219ezarea cre\u0219tin\u0103 a lumii! Puteam noi s\u0103 st\u0103m nep\u0103s\u0103tori?\u2013 Ion Mo\u021ba \u201eRareori se \u00eent\u00e2lne\u0219te \u00een istoria unui neam o moarte at\u00e2t de semnificativ\u0103 ca moartea […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,95],"class_list":["post-2067622","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-incorectpolitic-com"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2067622","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2067622"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2067622\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2067622"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2067622"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2067622"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}