{"id":2064537,"date":"2026-07-27T18:40:14","date_gmt":"2026-07-27T15:40:14","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2064537"},"modified":"2026-07-27T18:40:14","modified_gmt":"2026-07-27T15:40:14","slug":"28-iulie-3-august-1919-unirea-banatului-cu-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2064537","title":{"rendered":"28 iulie \u2013 3 august 1919: Unirea Banatului cu Rom\u00e2nia"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/10-mai-1920-timisoara.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/08\/10-mai-1920-timisoara.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
PRIM PLAN<\/a><\/span>28 iulie – 3 august 1919: Unirea Banatului cu Rom\u00e2nia<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

28 iulie \u2013 3 august 1919: Unirea Banatului cu Rom\u00e2nia<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Cosmin \u021a\u00eent\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

\u201e\u2026Marea Unire din 1918 a fost \u0219i va r\u0103m\u00e2ne pagina cea mai sublim\u0103 a istoriei rom\u00e2ne\u0219ti<\/strong>. M\u0103re\u0163ia sa st\u0103 \u00een faptul c\u0103 des\u0103v\u00e2r\u0219irea unit\u0103\u0163ii na\u0163ionale nu este opera nici a unui om politic, nici a unui guvern, nici a unui partid; este fapta istoric\u0103 a \u00eentregii na\u0163iuni rom\u00e2ne, realizat\u0103 \u00eentr-un elan r\u00e2vnit cu putere, din str\u0103fundurile con\u0219tiin\u0163ei unit\u0103\u0163ii neamului\u2026Nu o victorie militar\u0103 a stat la temelia Rom\u00e2niei Mari, ci actul de voin\u0163\u0103 al na\u0163iunii rom\u00e2ne de a-i da arm\u0103tura teritorial-institu\u0163ional\u0103, care este statul na\u0163ional\u201d, spunea istoricul Florin Constantiniu<\/strong>, iar felul \u00een care s-au desf\u0103\u0219urat lucrurile \u00een Banat<\/strong> dovede\u0219te acest lucru cu des\u0103v\u00e2r\u0219ire!<\/p>\n

Proclamat\u0103 la 1 decembrie 1918 la Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia<\/strong>, Unirea<\/strong> a \u00eent\u00e2mpinat numeroase opreli\u0219ti, de\u0219i rom\u00e2nii b\u0103n\u0103\u021beni s-au pronun\u021bat ferm \u00een favoarea unei Uniri \u201eimediate \u0219i necondi\u021bionate\u201d cu Rom\u00e2nia. Maghiarii, s\u00e2rbii \u0219i germanii, deveni\u021bi importan\u021bi numeric \u00een spa\u021biul b\u0103n\u0103\u021bean prin coloniz\u0103rile derulate de imperiu timp de dou\u0103 secole, au \u00eencercat s\u0103-\u0219i impun\u0103 propriile proiecte pentru a st\u0103p\u00e2ni Banatul.<\/p>\n

Tentativa maghiar\u0103<\/strong><\/h1>\n

Prima \u00eencercare le-a apar\u021binut maghiarilor. La 31 octombrie 1918, dr. Otto Roth, membru \u00een conducerea Partidului Social Democrat din Ungaria \u0219i adversar al unirii Banatului cu Rom\u00e2nia, proclama la Timi\u0219oara, \u00eempreun\u0103 cu locotenent-colonelul Albert Bartha, Republica B\u0103n\u0103\u021bean\u0103. Cei doi erau proasp\u0103t \u00eentor\u0219i de la Budapesta, unde avusese loc \u00eentrunirea liderilor politici maghiari. \u201eRepublica\u201d urma s\u0103 fie subordonat\u0103 Budapestei, ca organism temporar autonom \u00een cadrul Ungariei, cu un comisar civil \u0219i unul militar. Manevra cercurilor maghiare a sucombat aproape instantaneu, sub opozi\u021bia rom\u00e2nilor. Aurel Cosma, liderul rom\u00e2nilor din Banat, avea s\u0103 le r\u0103spund\u0103: Noi, rom\u00e2nii, nu putem primi propunerea domnului Otto Roth. Aspira\u021biile neamului nostru ne \u00eendeamn\u0103 s\u0103 urm\u0103m alt\u0103 cale. Vom constitui Consiliul nostru na\u021bional.\u201d \u00cen seara aceleia\u0219i zile de 31 octombrie, mii de rom\u00e2ni din Timi\u0219oara \u0219i din satele \u00eenvecinate au participat la o impresionant\u0103 adunare na\u021bional\u0103 \u00een Pia\u021ba Libert\u0103\u021bii \u0219i au aprobat cu ova\u021bii cuvintele rostite de dr. Aurel Cosma: \u201eDe ast\u0103zi \u00eenainte s-au rupt pentru totdeauna lan\u021burile robiei na\u021biunii rom\u00e2ne.\u201d<\/p>\n

Situa\u021bia \u0219i ferma pozi\u021bionare a rom\u00e2nilor este surprins\u0103 de marele patriot rom\u00e2n b\u0103n\u0103\u021bean Avram Imbroane, \u00eentr-un articol din presa epocii,: \u201e\u00cen acest stadiu \u0219i r\u0103bdarea noastr\u0103 este pe sf\u00e2r\u0219ite \u0219i a sosit momentul ca s\u0103 rostim \u00een aceast\u0103 chestiune un cuv\u00e2nt energic. Acest cuv\u00e2nt se rezum\u0103 \u00een urm\u0103toarele: nu v\u0103 vom mai r\u0103bda; la amenin\u021barea voastr\u0103, a celor pu\u021bini, r\u0103spundem noi, cei mul\u021bi.(\u2026) \u00cei \u0219tim ce fac \u0219i \u00een ce c\u0103i umbl\u0103. Le adres\u0103m ultimul \u00eendemn s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 aceste c\u0103i. Altfel, ca m\u00e2ine nu vor mai avea ce c\u0103uta \u00een mijlocul nostru. \u00cei vom invita s\u0103-\u0219i fac\u0103 bagajele \u0219i s\u0103 plece de unde au venit.(\u2026)\u00a0 Tot nu va fi bol\u0219evism \u00een Banat, cum nu va fi nici republic\u0103 b\u0103n\u0103\u021bean\u0103, oric\u00e2te drumuri s-ar face la Belgrad \u0219i la Budapesta \u0219i oric\u00e2t\u0103 cerneal\u0103 ar strica cutare fiu de magnat ungur f\u0103c\u00e2nd jonglerie de statistic\u0103 \u0219i \u00eemp\u0103r\u021bind Banatul \u00een cantoane elve\u021biene, pe h\u00e2rtia at\u00e2t de r\u0103bd\u0103toare a gazetei.\u201d<\/p>\n

Cea de-a doua \u00eencercare le-a apar\u021binut s\u00e2rbilor. Sesiz\u00e2nd oportunitatea existent\u0103, trupele s\u00e2rbe au trecut Dun\u0103rea \u00eenainte de parafarea acordului de armisti\u021biu \u0219i au ocupat\u00a0 Timi\u0219oara la 14 noiembrie 1918, \u00een timp ce armata rom\u00e2n\u0103 neutraliza trupele germane ale lui Mackensen, iar ulterior r\u0103spundea atacurilor Ungariei bol\u0219evice a lui Bela Kuhn, care au dus la scurtul r\u0103zboi soldat cu ocuparea Budapestei de c\u0103tre trupele rom\u00e2ne\u0219ti. Ajunse la Timi\u0219oara, trupele s\u00e2rbe\u0219ti au fost \u00eent\u00e2mpinate cu amici\u021bie, ca trupe ale Antantei, deci aliate Rom\u00e2niei.\u00a0La scurt timp, lucrurile s-au schimbat radical, dup\u0103 ce rom\u00e2nii b\u0103n\u0103\u021beni au devenit \u021binta predilect\u0103 a persecu\u021biilor noii administra\u021bii. S-a trecut la anihilarea sistematic\u0103 a mi\u0219c\u0103rii na\u021bionale rom\u00e2ne\u0219ti, la desfiin\u021barea consiliilor na\u021bionale rom\u00e2ne \u0219i a g\u0103rzilor rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen func\u021biile oficiale au fost numi\u021bi tot mai mul\u021bi s\u00e2rbi. Otto Roth \u0219i reprezentan\u021bii social-democra\u021bilor din r\u00e2ndul minorit\u0103\u021bilor maghiare \u0219i \u0219v\u0103be\u0219ti, vedeau \u00een armata s\u00e2rb\u0103 un ajutor pentru perpetuarea st\u0103p\u00e2nirii maghiare. Ei sperau \u00een continuare c\u0103 r\u0103zboiul se va termina cu o Ungarie Mare, care s\u0103 cuprind\u0103 \u0219i Banatul. Pe de alt\u0103 parte, s\u00e2rbii duceau \u00een occident o puternic\u0103 propagand\u0103 pentru cauza lor, urm\u0103rind politica \u201cfaptului \u00eemplinit\u201d \u0219i \u00eencheierea r\u0103zboiului cu un Banat aflat \u00een \u00eentregime, de facto, sub suveranitate s\u00e2rbeasc\u0103, de\u0219i sub 18% din popula\u021bia sa era alc\u0103tuit\u0103 din s\u00e2rbi.<\/p>\n

\u00cen ciuda restric\u021biilor \u0219i impedimentelor de tot felul impuse de trupele de ocupa\u021bie, mii de b\u0103n\u0103\u021beni au r\u0103spuns la chemarea Consiliului Na\u021bional Central \u0219i s-au \u00eendreptat c\u0103tre Alba Iulia pentru a lua parte la Marea Adunare care avea s\u0103 proclame Unirea. Alegerea delega\u021bilor a fost un eveniment de mare importan\u021b\u0103 pentru comunit\u0103\u021bile rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n

Procesul de alegere a fost pe toate c\u0103ile \u00eempiedicat s\u0103 aib\u0103 loc, iar cei care au reu\u0219it s\u0103 fie ale\u0219i, au fost \u00eempiedica\u021bi s\u0103 p\u0103r\u0103seasc\u0103 Banatul. Armata s\u00e2rb\u0103 a \u00eenchis trecerile c\u0103tre Ardeal, pentru a bloca ajungerea b\u0103n\u0103\u021benilor la Alba Iulia. Nu a reu\u0219it s\u0103 \u00eei opreasc\u0103 , \u00eens\u0103, pe to\u021bi: delega\u021bia b\u0103n\u0103\u021benilor a avut \u00een final 359 de membri oficiali, reprezent\u00e2nd toate categoriile sociale \u0219i principalele organiza\u021bii politice, sociale \u0219i culturale b\u0103n\u0103\u021bene.<\/p>\n

Alte c\u00e2teva mii de b\u0103n\u0103\u021beni au ajuns la Alba Iulia trec\u00e2nd de patrulele armatei s\u00e2rbe cum \u0219i pe unde au putut. Conduita armatei s\u00e2rbe se domole\u0219te doar dup\u0103 ce \u00een Banat a ajuns generalul Berthelot \u0219i a \u00eenceput instalarea trupelor de pace franceze. Armata s\u00e2rb\u0103 p\u0103r\u0103se\u0219te Timi\u0219oara abia pe 27 iulie, nu \u00eenainte, \u00eens\u0103, de a recurge la rechizi\u021bionarea de bunuri materiale.<\/p>\n

O ultim\u0103 \u00eencercare de a bloca Unirea Banatului cu Rom\u00e2nia venea din partea germanilor, care pe 16 aprilie 1920 aveau s\u0103 trimit\u0103 o peti\u021bie la Conferin\u021ba de Pace de la Paris, cer\u00e2nd reinstituirea republicii b\u0103n\u0103\u021bene, care ar fi inclus nu doar Banatul, ci \u0219i regiunea vecin\u0103 Bacika. Noua \u201erepublic\u0103\u201d s-ar fi \u00eentins pe un areal \u00een care fuseser\u0103 coloniza\u021bi numero\u0219i germani \u0219i, dup\u0103 planurile ini\u021biatorilor, urma s\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een cantoane administrate de grupurile etnice majoritare din fiecare canton. Conferin\u021ba de Pace de la Paris a refuzat aceast\u0103 propunere.<\/p>\n

28 iulie \u2013 3 august momentele mult a\u0219teptate<\/strong><\/h2>\n

La opt luni de la Proclamarea Unirii de c\u0103tre b\u0103n\u0103\u021beni, pe 28 iulie 1919<\/strong>, avea s\u0103 fie instalat\u0103 administra\u021bia rom\u00e2neasc\u0103. Gheorghe Dobrin a fost numit prefect pentru jude\u021bul Cara\u0219-Severin cu sediul la Lugoj, iar Aurel Cosma pentru jude\u021bul Timi\u0219-Torontal, cu sediul la Timi\u0219oara.<\/p>\n

Peste o sut\u0103 de mii de rom\u00e2ni din toate col\u021burile Banatului vin s\u0103-\u0219i \u00eent\u00e2mpine fra\u021bii la Timi\u0219oara pe 3 august<\/strong>, c\u00e2nd armata rom\u00e2n\u0103 ajunge \u00een ora\u0219. \u201eStr\u0103zile erau inundate de mul\u021bimea celor dornici s\u0103 ova\u021bioneze solda\u021bii. La ora 10:00, pe Calea Lugojului, intr\u0103 \u00een ora\u0219 coloana militar\u0103.<\/p>\n

\u00cen acordurile R\u0103sunetului (De\u0219teapt\u0103-te Rom\u00e2ne), \u00eei \u00eent\u00e2mpin\u0103 un banderiu de 900 de tineri b\u0103n\u0103\u021beni c\u0103lare, to\u021bi \u00een haine albe, na\u021bionale, cu c\u0103ciul\u0103 de doroban\u021b, decorat\u0103 cu panglic\u0103 tricolor\u0103\u201d, consemneaz\u0103 Prof. univ. dr Ioan Munteanu. Prefectul Aurel Cosma adreseaz\u0103 salutul de bun\u0103 venire: \u201eVeacuri de-a r\u00e2ndul am avut bucurii pu\u021bine, sup\u0103r\u0103ri multe, dup\u0103 cum arat\u0103 istoria. Acum, fra\u021bii no\u0219tri, a\u021bi venit \u00een leag\u0103nul rom\u00e2nilor, v\u0103rs\u00e2nd s\u00e2nge pentru noi, care am gemut sub st\u0103p\u00e2nire str\u0103in\u0103.\u201d Avea s\u0103 le r\u0103spund\u0103 tuturor, colonelul Virgil Economu: \u201eDumnezeu a fost totdeauna \u00een inimile rom\u00e2nilor, \u00een inimi curate, cu sentimente valabile \u0219i ne-a \u00eenv\u0103\u021bat ca rom\u00e2nul s\u0103 se iubeasc\u0103 \u0219i s\u0103 nu tr\u0103iasc\u0103 desp\u0103r\u021bit\u201d.<\/p>\n

Banatul avea s\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u021bit \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Regatul Serbiei, Croa\u021bilor \u0219i Slovenilor (numit mai t\u00e2rziu Iugoslavia), prin decizia puterilor \u00eenving\u0103toare din primul r\u0103zboi mondial, o mic\u0103 parte fiind cedat\u0103 \u0219i Ungariei.<\/p>\n

Revendicarea s\u00e2rbilor nu se baza pe vreun drept istoric, ci pe existen\u021ba a 250.000 de s\u00e2rbi locuitori la nord de Dun\u0103re \u0219i pe pozi\u021bia geografic\u0103 a capitalei Belgrad, aflat\u0103 exact la grani\u021ba cu Banatul \u0219i prin urmare vulnerabil\u0103 din punct de vedere strategic \u0219i militar. Cea mai mare parte a Banatului a revenit Rom\u00e2niei, parte \u00een care peste 65% din popula\u021bie era rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

\u00cen \u021bara vecin\u0103 au r\u0103mas aproape 80 000 de rom\u00e2ni b\u0103n\u0103\u021beni, o parte aleg\u00e2nd ulterior s\u0103 treac\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, o alta perpetu\u00e2ndu-\u0219i rom\u00e2nitatea p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi, c\u00e2nd comunitatea lor \u00eenc\u0103 num\u0103r\u0103 aproximativ 30 000 de suflete.<\/p>\n

La 10 august 1919<\/strong> are loc la Timi\u0219oara o mare adunare popular\u0103 a tuturor b\u0103n\u0103\u021benilor, veni\u021bi din nou cu zecile de mii din toate col\u021burile provinciei, s\u0103 consfin\u021beasc\u0103 unirea Banatului cu Rom\u00e2nia. Adunarea adopt\u0103 o rezolu\u021bie ce va r\u0103m\u00e2ne \u00een istorie:<\/p>\n

\u201eDeclar\u0103m unirea pe vecie a \u00eentregului B\u0103nat cu Statul rom\u00e2n sub sceptrul dinastiei rom\u00e2ne. Jur\u0103m credin\u021b\u0103 \u0219i supunere M.S. Regelui Ferdinand I, domnitorul tuturor rom\u00e2nilor. Aducem omagiile noastre glorioasei armate rom\u00e2ne pentru m\u0103rea\u021ba oper\u0103 \u0219i jertf\u0103 depus\u0103 pe altarul dezrobirii noastre de sub jugul de o mie de ani, pentru \u00eenvingerea bol\u0219evismului maghiar \u0219i pentru intrarea triumfal\u0103 \u00een capitala Ungariei. Lu\u0103m cu mul\u021bumirea la cuno\u0219tin\u021b\u0103 hot\u0103r\u00e2rile Suveranului nostru \u0219i a sfetnicilor s\u0103i de a impune tuturor respectarea drepturilor istorice, teritoriale \u0219i suverane ale statului \u0219i neamului rom\u00e2nesc.<\/p>\n

Pretindem respectarea tratatului din 4 august 1916, \u00eencheiat de c\u0103tre Regatul rom\u00e2n cu marile puteri aliate, pretindem \u00eentreaga provincie a Banatului cu hotarele sale naturale Dun\u0103rea, Tisa \u0219i Mure\u0219ul, din punct de vedere istoric, etnografic \u0219i economic, protest\u0103m prin urmare contra oric\u0103rei \u00eencerc\u0103ri de schimbare arbitrar\u0103 a hotarelor Rom\u00e2niei Mari. Protest\u0103m contra oric\u0103rei \u00eencerc\u0103ri de a \u0219tirbi, sub orice pretext, suveranitatea neamului \u0219i statului rom\u00e2nesc, contra oric\u0103rui amestec \u00een chestiunile interne ale statului rom\u00e2n.\u201d<\/p>\n

Articol publicat mai \u00eent\u00e2i pe Demnitatea<\/a> \u0219i preluat cu acordul autorului.<\/em><\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n