[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/radiogoldfm.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/guvernul-demis-planteaz-ilegal-blocajele-de-m-ine-hidrocentralele-barajele-i-marile-investi-ii-prinse-n-plasa-biodiversit-ii-main.webphttps:\/\/radiogoldfm.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/guvernul-demis-planteaz-ilegal-blocajele-de-m-ine-hidrocentralele-barajele-i-marile-investi-ii-prinse-n-plasa-biodiversit-ii-main.webp”]<\/p>\n
Guvernul demis al lui Ilie Bolojan a adoptat o strategie pentru biodiversitate care dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult administrarea curent\u0103 a \u021b\u0103rii. Sub presiunea unui jalon PNRR de aproape un miliard de euro, Executivul interimar a programat p\u00e2n\u0103 \u00een 2030 noi restric\u021bii teritoriale, criterii pentru selectarea barajelor care pot fi \u00eenl\u0103turate \u0219i o hart\u0103 ce urmeaz\u0103 s\u0103 devin\u0103 \u201ebaz\u0103 obligatorie pentru avizarea\u201d hidrocentralelor.<\/p>\n
Documentul nu opre\u0219te imediat proiecte precum Tarni\u021ba-L\u0103pu\u0219te\u0219ti sau Neptun Deep, dar construie\u0219te instrumentele administrative care vor putea fi folosite ulterior pentru \u00eent\u00e2rzierea, condi\u021bionarea, relocarea sau chiar respingerea unor investi\u021bii energetice \u0219i de infrastructur\u0103.<\/p>\n
Mai grav, toate acestea au fost adoptate de un Guvern demis, f\u0103r\u0103 evaluare strategic\u0103 de mediu, cu impact bugetar declarat zero \u0219i cu mai multe erori juridice r\u0103mase \u00een forma final\u0103.<\/p>\n
Poate un Guvern demis s\u0103 stabileasc\u0103 politica de mediu p\u00e2n\u0103 \u00een 2030?<\/p>\n
Guvernul Bolojan a fost demis prin mo\u021biune de cenzur\u0103 la 5 mai 2026. Potrivit articolului 110 alineatul (4) din Constitu\u021bie, un Guvern aflat \u00een aceast\u0103 situa\u021bie \u00eendepline\u0219te numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice.<\/p>\n
Codul administrativ dezvolt\u0103 aceast\u0103 limit\u0103 \u0219i spune c\u0103 Guvernul demis trebuie s\u0103 asigure gestionarea curent\u0103 a statului, f\u0103r\u0103 s\u0103 promoveze politici noi.<\/p>\n
Or, Strategia na\u021bional\u0103 pentru conservarea biodiversit\u0103\u021bii 2026-2030 nu se limiteaz\u0103 la men\u021binerea activit\u0103\u021bii curente. Ea programeaz\u0103 pentru urm\u0103torii ani: o hart\u0103 na\u021bional\u0103 obligatorie \u00een autorizarea hidrocentralelor; desemnarea prin acte normative a coridoarelor ecologice; introducerea unor restric\u021bii \u00een documenta\u021biile de urbanism; sanc\u021biuni pentru autorit\u0103\u021bile care nu preiau noile cerin\u021be; criterii pentru identificarea barajelor propuse spre \u00eenl\u0103turare; mecanisme financiare care vor pune anumite sectoare economice s\u0103 finan\u021beze conservarea biodiversit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Nota de fundamentare \u00eencearc\u0103 s\u0103 anticipeze problema \u0219i sus\u021bine c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea \u201enu promoveaz\u0103 o politic\u0103 nou\u0103\u201d. Numai c\u0103, \u00een acela\u0219i document, Guvernul afirm\u0103 c\u0103 actul pune \u00een aplicare o m\u0103sur\u0103 prev\u0103zut\u0103 \u00een Programul de Guvernare 2025-2028. Mai mult, temeiul ales este articolul 25 litera e) din Codul administrativ, adic\u0103 exact norma prin care Guvernul aprob\u0103 strategii \u0219i politici publice.<\/p>\n
A\u0219adar, Executivul sus\u021bine c\u0103 nu creeaz\u0103 o politic\u0103 nou\u0103, dar adopt\u0103 o strategie care stabile\u0219te direc\u021bia de ac\u021biune a statului p\u00e2n\u0103 \u00een 2030.<\/p>\n
Hot\u0103r\u00e2rea \u0219i nota de fundamentare sunt semnate de mai mul\u021bi mini\u0219tri interimari. Ilie Bolojan apare at\u00e2t ca prim-ministru, c\u00e2t \u0219i ca ministru interimar al Energiei, de\u0219i sectorul energetic este unul dintre cele mai afectate de viitoarele restric\u021bii.<\/p>\n
Urgen\u021ba PNRR, invocat\u0103 dup\u0103 expirarea termenului<\/p>\n
Guvernul a justificat adoptarea prin necesitatea \u00eendeplinirii jalonului PNRR \u0219i evitarea unei penalit\u0103\u021bi de 972,4 milioane de euro.<\/p>\n
Termenul jalonului era \u00eens\u0103 30 iunie 2026, iar strategia a fost adoptat\u0103 abia la 23 iulie. La acel moment, termenul era deja dep\u0103\u0219it.<\/p>\n
Pericolul pierderii banilor europeni poate explica graba Guvernului chiar \u0219i dup\u0103 expirarea termenului, dar nu \u00eenl\u0103tur\u0103 limitele constitu\u021bionale ale unui Executiv demis \u0219i nici obliga\u021bia de a fundamenta corect efectele economice, juridice \u0219i de mediu ale actului.<\/p>\n
PNRR nu transform\u0103 automat orice m\u0103sur\u0103 \u00eentr-un act de administrare curent\u0103 \u0219i nu acord\u0103 Guvernului interimar libertatea de a stabili politici noi pentru urm\u0103torii patru ani.<\/p>\n
Strategia care afecteaz\u0103 mediul, scutit\u0103 de evaluarea de mediu<\/p>\n
Cea mai serioas\u0103 problem\u0103 procedural\u0103 prive\u0219te modul \u00een care strategia a fost exceptat\u0103 de la evaluarea strategic\u0103 de mediu.<\/p>\n
Prin decizia etapei de \u00eencadrare nr. 4 din 11 mai 2026 s-a stabilit c\u0103 strategia nu necesit\u0103 raport de mediu, evaluare adecvat\u0103 \u0219i aviz de mediu. Motivarea sus\u021bine c\u0103 documentul nu creeaz\u0103 cadrul pentru autorizarea unor proiecte cu impact semnificativ.<\/p>\n
Afirma\u021bia intr\u0103 \u00een contradic\u021bie direct\u0103 cu strategia, care prevede textual c\u0103 viitoarea hart\u0103 a zonelor incompatibile cu hidroenergia va fi folosit\u0103 drept \u201ebaz\u0103 obligatorie pentru avizare\u201d.<\/p>\n
Cu alte cuvinte, autoritatea a decis c\u0103 strategia nu stabile\u0219te criterii de autorizare, de\u0219i documentul spune expres c\u0103 unul dintre rezultatele sale va deveni obligatoriu pentru avizare.<\/p>\n
Strategia mai intervine \u00een energie, transporturi, extrac\u021bia resurselor, gospod\u0103rirea apelor, urbanism \u0219i amenajarea teritoriului, domenii pentru care legisla\u021bia privind evaluarea strategic\u0103 de mediu cere o analiz\u0103 atent\u0103 atunci c\u00e2nd un plan creeaz\u0103 cadrul viitoarelor autoriz\u0103ri.<\/p>\n
Aceast\u0103 contradic\u021bie poate deveni unul dintre cele mai puternice argumente \u00eentr-un eventual proces pentru anularea hot\u0103r\u00e2rii sau a deciziei de \u00eencadrare.<\/p>\n
Harta care poate deveni filtru obligatoriu pentru orice hidrocentral\u0103<\/p>\n
Ac\u021biunea B.1.6.1.3 prevede realizarea, \u00een perioada 2026-2030, a unui studiu na\u021bional care va identifica \u0219i cartografia zonele \u00een care hidrocentralele, \u201einclusiv microhidrocentralele\u201d, sunt incompatibile cu obiectivele de conservare a biodiversit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Rezultatele trebuie integrate \u00een evalu\u0103rile de mediu, \u00een documenta\u021biile de planificare energetic\u0103 \u0219i \u00een procedurile de autorizare, \u201eca baz\u0103 obligatorie pentru avizare\u201d.<\/p>\n
Formula este neobi\u0219nuit de puternic\u0103 pentru un simplu studiu. Strategia nu explic\u0103 \u00eens\u0103 prin ce act va fi aprobat\u0103 harta, ce metodologie va fi folosit\u0103, la ce scar\u0103 vor fi delimitate zonele, dac\u0103 harta va putea fi contestat\u0103, cine solu\u021bioneaz\u0103 conflictele dintre hart\u0103 \u0219i planurile energetice deja aprobate, ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu proiectele aflate \u00een curs de autorizare.<\/p>\n
Nu este instituit, deocamdat\u0103, un moratoriu asupra hidrocentralelor. Totu\u0219i, dup\u0103 realizarea h\u0103r\u021bii, ignorarea acesteia de c\u0103tre o autoritate poate deveni motiv pentru atacarea acordului de mediu.<\/p>\n
Tarni\u021ba-L\u0103pu\u0219te\u0219ti este unul dintre proiectele expuse. Acumularea prin pompaj este, tehnic \u0219i juridic, tot o amenajare hidroenergetic\u0103, iar strategia nu o excepteaz\u0103 expres.<\/p>\n
\u00cen partea narativ\u0103 a strategiei apare o excep\u021bie pentru proiectele \u201e\u00een construc\u021bie, declarate obiective de siguran\u021b\u0103 na\u021bional\u0103\u201d. Excep\u021bia lipse\u0219te \u00eens\u0103 din tabelul ac\u021biunilor, iar formularea pare s\u0103 impun\u0103 cumulativ ambele condi\u021bii. Tarni\u021ba nu este \u00een construc\u021bie, astfel \u00eenc\u00e2t protec\u021bia sa nu este deloc clar\u0103.<\/p>\n
Ministerul Energiei apare al\u0103turi de Ministerul Mediului \u00eentre institu\u021biile responsabile, dar strategia nu \u00eei acord\u0103 un drept de veto \u0219i nu cere acordul s\u0103u expres asupra rezultatului final.<\/p>\n
Statul preg\u0103te\u0219te lista barajelor care \u201epot fi \u00eenl\u0103turate\u201d<\/p>\n
Obiectivul A.3.5 prevede realizarea p\u00e2n\u0103 \u00een 2028 a inventarului na\u021bional al barierelor artificiale de pe cursurile de ap\u0103. Ulterior, Ministerul Mediului \u0219i Administra\u021bia Na\u021bional\u0103 \u201eApele Rom\u00e2ne\u201d vor stabili, prin ordin, criteriile pentru identificarea barierelor propuse pentru \u00eendep\u0103rtare.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 \u00een 2030 trebuie realizat inventarul barierelor care \u201epot fi \u00eenl\u0103turate\u201d. Hidroelectrica, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor, Romsilva, ANIF \u0219i autorit\u0103\u021bile locale sunt obligate s\u0103 participe la realizarea inventarelor. Nu apar \u00eens\u0103 \u00eentre institu\u021biile care stabilesc criteriile de selec\u021bie. Astfel, Hidroelectrica poate fi pus\u0103 s\u0103 contribuie la inventarierea propriilor active f\u0103r\u0103 s\u0103 aib\u0103 un rol formal \u00een stabilirea regulilor dup\u0103 care acestea ajung pe list\u0103.<\/p>\n
Documentul nu dispune demolarea automat\u0103 a barajelor. Pentru \u00eendep\u0103rtarea efectiv\u0103 vor fi necesare decizii, autoriza\u021bii \u0219i finan\u021b\u0103ri ulterioare.<\/p>\n
Exist\u0103 \u0219i o limit\u0103 important\u0103 \u00een dreptul european. Regulamentul UE privind refacerea naturii cere ca, la \u00eendep\u0103rtarea barierelor, s\u0103 fie vizate cu prioritate cele \u00eenvechite, care nu mai sunt necesare pentru produc\u021bia de energie regenerabil\u0103, alimentarea cu ap\u0103, naviga\u021bie sau protec\u021bia \u00eempotriva inunda\u021biilor.<\/p>\n
Marile baraje func\u021bionale ale Hidroelectrica nu pot fi, a\u0219adar, tratate la fel ca pragurile abandonate. Totu\u0219i, includerea unui activ pe o list\u0103 oficial\u0103 poate afecta evaluarea sa economic\u0103, poate obliga compania s\u0103 analizeze deprecierea \u0219i, \u00eenainte de publicare, poate ridica probleme de informare a pie\u021bei de capital.<\/p>\n
Performan\u021ba administra\u021biei, m\u0103surat\u0103 \u00een hectare cu restric\u021bii<\/p>\n
\u00cen domeniul urbanismului, strategia introduce printre indicatorii de performan\u021b\u0103 \u201esuprafa\u021ba zonelor cu restric\u021bii de construire pentru protec\u021bia biodiversit\u0103\u021bii\u201d, exprimat\u0103 \u00een hectare.<\/p>\n
Un alt indicator este ponderea proiectelor de dezvoltare condi\u021bionate de evalu\u0103ri de impact asupra biodiversit\u0103\u021bii.<\/p>\n
Problema nu este existen\u021ba unor restric\u021bii justificate, ci modul \u00een care este m\u0103surat\u0103 performan\u021ba. Strategia nu stabile\u0219te un prag optim, o limit\u0103 maxim\u0103, un raport cu necesarul de locuin\u021be \u0219i infrastructur\u0103 sau un indicator care s\u0103 demonstreze beneficiul ecologic efectiv.<\/p>\n
\u00cen aceste condi\u021bii, o autoritate poate raporta drept progres simpla cre\u0219tere a suprafe\u021bei pe care nu se mai poate construi, indiferent dac\u0103 interdic\u021bia este propor\u021bional\u0103 sau dac\u0103 produce rezultate reale pentru biodiversitate.<\/p>\n
Mecanismul este completat de ac\u021biunea B.1.1.1.2, care cere introducerea unor termene \u0219i sanc\u021biuni pentru nepreluarea prevederilor \u00een documenta\u021biile de urbanism.<\/p>\n
Strategia nu stabile\u0219te \u00eenc\u0103 cine va fi sanc\u021bionat \u0219i \u00een ce condi\u021bii. Pentru aceasta va fi necesar\u0103 modificarea legii. Direc\u021bia este \u00eens\u0103 clar\u0103, autorit\u0103\u021bile locale nu vor avea doar recomandarea, ci obliga\u021bia de a integra noile restric\u021bii.<\/p>\n
Coridoarele ecologice intr\u0103 \u00een sistemele de autorizare<\/p>\n
Ac\u021biunea A.1.1.5 prevede desemnarea coridoarelor ecologice prin acte normative p\u00e2n\u0103 \u00een 2028 \u0219i integrarea acestora \u00een sistemele GIS ale autorit\u0103\u021bilor centrale, locale \u201e\u0219i de autorizare\u201d.<\/p>\n
O linie electric\u0103 de 400 kV, o conduct\u0103 de transport al gazelor, o autostrad\u0103 sau o cale ferat\u0103 poate fi amplasat\u0103 \u00een afara unei arii naturale protejate, dar poate intersecta un viitor coridor ecologic.<\/p>\n
Simpla introducere \u00eentr-un sistem GIS nu produce automat o interdic\u021bie. Efectul va depinde de regimul juridic care va fi stabilit prin actele normative ulterioare. Acestea pot \u00eens\u0103 impune schimbarea traseului, studii suplimentare, pasaje pentru faun\u0103 sau chiar interdic\u021bii de amplasare \u00een anumite zone.<\/p>\n
Transelectrica \u0219i Transgaz nu sunt men\u021bionate \u00eentre institu\u021biile responsabile pentru aceast\u0103 ac\u021biune. Ministerele Energiei \u0219i Transporturilor au participat la consult\u0103rile interministeriale, dar operatorii care cunosc efectiv re\u021belele \u0219i proiectele viitoare nu au un loc formal \u00een mecanismul prev\u0103zut de strategie.<\/p>\n
Gazul este exceptat de la plat\u0103, dar Neptun Deep r\u0103m\u00e2ne expus altor restric\u021bii<\/p>\n
Ac\u021biunea B.1.6.1.1 cere crearea unor mecanisme financiare prin care sectoarele energetic \u0219i extractiv s\u0103 contribuie la conservarea biodiversit\u0103\u021bii. Din mecanism sunt exclu\u0219i explicit combustibilii fosili.<\/p>\n
Rezultatul este paradoxal, pentru c\u0103 hidroenergia, energia eolian\u0103 \u0219i exploatarea resurselor minerale pot fi puse s\u0103 pl\u0103teasc\u0103, \u00een timp ce extrac\u021bia petrolului \u0219i gazelor este exceptat\u0103.<\/p>\n
Nota de fundamentare afirm\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 actul nu are impact asupra mediului concuren\u021bial \u0219i asupra ajutoarelor de stat, f\u0103r\u0103 s\u0103 explice de ce activit\u0103\u021bi economice comparabile din perspectiva impactului asupra biodiversit\u0103\u021bii sunt tratate diferit.<\/p>\n
Pentru Neptun Deep, strategia nu creeaz\u0103 un blocaj imediat, pentru c\u0103 proiectul nu intr\u0103 sub harta hidrocentralelor, este exclus din mecanismul financiar, iar autoriza\u021biile deja emise nu sunt desfiin\u021bate retroactiv.<\/p>\n
Riscul poate ap\u0103rea la viitoare modific\u0103ri sau extinderi, prin obiectivele privind restaurarea habitatelor marine \u0219i extinderea zonelor protejate.<\/p>\n
Gazul nu beneficiaz\u0103 nici de prezum\u021bia de interes public superior pe care Regulamentul UE 2024\/1991 o acord\u0103, \u00een anumite condi\u021bii, proiectelor de energie regenerabil\u0103, re\u021belelor \u0219i stoc\u0103rii. Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 un proiect de gaze nu poate fi declarat de interes public superior, ci doar c\u0103 trebuie s\u0103 demonstreze acest lucru de la caz la caz.<\/p>\n
Erori juridice r\u0103mase \u00een strategia adoptat\u0103<\/p>\n
Graba adopt\u0103rii este vizibil\u0103 \u0219i \u00een forma final\u0103 a documentului. Obiectivul A.3.1 trimite la un \u201eRegulament (UE) 2024\/1191\u2033. Actul privind refacerea naturii este, \u00een realitate, Regulamentul 2024\/1991.<\/p>\n
Ac\u021biunea B.1.1.1.2 cere modificarea anexei III din Legea nr. 5\/2000. Numai c\u0103 anexa III prive\u0219te monumentele istorice \u0219i patrimoniul cultural, \u00een timp ce ariile naturale protejate se g\u0103sesc \u00een anexa I. Cel mai probabil, autorii au confundat \u201eSec\u021biunea III\u201d a Planului de amenajare a teritoriului na\u021bional cu \u201eanexa III\u201d a legii.<\/p>\n
\u00cen plus, ac\u021biunea A.1.1.1 vorbe\u0219te despre protec\u021bia strict\u0103 a 10% din teritoriu, \u00een timp ce coloana de \u021binte folose\u0219te no\u021biunea de \u201ezone prioritare pentru biodiversitate\u201d, f\u0103r\u0103 s\u0103 o defineasc\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 explice dac\u0103 este echivalent\u0103 juridic cu protec\u021bia strict\u0103.<\/p>\n
Fiecare eroare poate fi prezentat\u0103 separat drept o simpl\u0103 sc\u0103pare material\u0103. \u00cempreun\u0103, ele arat\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 Guvernul demis a adoptat \u00een grab\u0103 un document cu efecte poten\u021bial majore, f\u0103r\u0103 s\u0103 clarifice nici m\u0103car conceptele \u0219i temeiurile legale pe care viitoarele autorit\u0103\u021bi trebuie s\u0103 le aplice.<\/p>\n
O strategie care nu blocheaz\u0103 ast\u0103zi, dar preg\u0103te\u0219te blocajele de m\u00e2ine<\/p>\n
Strategia nu \u00eenchide imediat hidrocentrale \u0219i nu opre\u0219te Neptun Deep. Pericolul s\u0103u const\u0103 \u00een faptul c\u0103 se construiesc instrumente administrative cu o formulare suficient de larg\u0103 pentru a deveni, \u00een anii urm\u0103tori, surse de incertitudine \u0219i litigii.<\/p>\n
Cel mai ridicat risc \u00eel au hidrocentralele noi, \u00een special acumul\u0103rile prin pompaj precum Tarni\u021ba-L\u0103pu\u0219te\u0219ti \u0219i microhidrocentralele. Barajele func\u021bionale sunt mai bine protejate de dreptul european, dar pot fi supuse unor noi obliga\u021bii \u0219i costuri. Infrastructura liniar\u0103 (re\u021bele electrice, conducte, autostr\u0103zi \u0219i c\u0103i ferate) va fi expus\u0103 viitorului regim al coridoarelor ecologice.<\/p>\n
Toate acestea ar fi impus o evaluare strategic\u0103 de mediu complet\u0103, o analiz\u0103 economic\u0103 real\u0103 \u0219i o dezbatere politic\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103 de un Guvern cu puteri depline.<\/p>\n
\u00cen schimb, Rom\u00e2nia a primit o strategie adoptat\u0103 de un Executiv demis, dup\u0103 expirarea termenului PNRR, cu impact bugetar declarat zero \u0219i cu studii viitoare ridicate de pe acum la rangul de \u201ebaz\u0103 obligatorie pentru avizare\u201d.<\/p>\n
surs\u0103: ziuanews.ro<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n