Ast\u0103zi despre: Regele Rom\u00e2niei Mari, Ferdinand I al Rom\u00e2niei – A domnit 13 ani \u00een condi\u0163ii extraordinar de grele, dar a \u00eenf\u0103ptuit lucruri m\u0103re\u021be<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/ziarul-de-vrancea\/articleAuthor\/uMPfPxc.jpg\")
<\/a><\/p>\nZiarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n20 iul 2026<\/span>7342 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/astazi-despre-regele-romaniei-mari-ferdinand-i-al-romaniei---a-domnit-13-ani-in-conditii-extraordinar-de-grele-dar-a-infaptuit-lucruri-marete\/article\/mediaPool\/u1o41NM.png\")
<\/a><\/div>\nFerdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12\/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Pele\u0219, Sinaia) a fost al doilea rege al Rom\u00e2niei, din 10 octombrie 1914 p\u00e2n\u0103 la moartea sa. Regele Ferdinand a fost regele Marii Uniri de la 1918, regele reformei
\nagrare \u0219i al Constitu\u021biei din 1923. Un mare rege, care s-a stins mult
\nprea devreme, la doar 62 de ani, \u00een 20 iulie 1927.
\n Ferdinand (nume la na\u0219tere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prin\u021bului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen \u0219i al Infantei Ant\u00f3nia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei \u0219i a reginei Maria a II-a a Portugaliei. Familia sa f\u0103cea parte din ramura catolic\u0103 a familiei regale prusace de Hohenzollern.<\/p>\n
A domnit 13 ani \u00een condi\u0163ii extraordinar de grele, dar a \u00eenf\u0103ptuit lucruri m\u0103re\u021be. A urcat pe tron \u00een septembrie 1914, la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 ce \u00eencepuse r\u0103zboiul. A fost un conflict armat devastator, cu milioane de combatan\u0163i, un carnagiu. La sf\u00e2r\u015fitul anului 1916, la c\u00e2teva luni dup\u0103 ce Rom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboi de partea Antantei, a urmat contraofensiva Triplei Alian\u0163e \u015fi dramaticul refugiu \u00een nordul Moldovei, cu \u0163ara ocupat\u0103 de armate str\u0103ine. Abnega\u0163ia regelui, t\u0103ria sa de caracter, au f\u0103cut ca \u0163ara s\u0103 nu se pr\u0103bu\u015feasc\u0103. Jertfa soldatului rom\u00e2n a fost efectul atitudinii sale ferme, a exemplului dat de rege. Ferdinand se face foarte iubit de soldat, de \u0163\u0103ranul rom\u00e2n, este respectat.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Ferdinand \u0219i-a petrecut copil\u0103ria \u0219i adolescen\u021ba la re\u0219edin\u021ba familiei din Sigmaringen, Germania. \u00cen 1885 a terminat cursurile \u0218colii de ofi\u021beri din Kassel, fiind numit cu gradul de sublocotenent \u00een cadrul Regimentului 1 Gard\u0103 de la Curtea Regal\u0103 a Prusiei. A urmat apoi studii la Universitatea din Leipzig \u0219i la \u0218coala Superioar\u0103 de \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Economice din T\u00fcbingen, pe care le-a absolvit \u00een 1889.<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd cu 1889 a devenit Principe de Coroan\u0103 al Regatului Rom\u00e2niei, \u00een urma renun\u021b\u0103rii tat\u0103lui \u0219i fratelui s\u0103u mai mare, Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regal\u0103 a Rom\u00e2niei. Din acel moment s-a stabilit \u00een Rom\u00e2nia, unde \u0219i-a continuat cariera militar\u0103, av\u00e2nd \u0219i o serie de comenzi onorifice, fiind \u00eenaintat p\u00e2n\u0103 la gradul de general de corp de armat\u0103.<\/p>\n
S-a c\u0103s\u0103torit la 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, cu prin\u021besa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg \u0219i Gotha, nepoat\u0103 a reginei Victoria, fiic\u0103 a ducelui Albert de Edinburgh \u0219i a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiic\u0103 a \u021barului Alexandru al II-lea al Rusiei.<\/p>\n
Ferdinand a devenit rege al Regatului Rom\u00e2niei la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, \u00een urma mor\u021bii unchiului s\u0103u, regele Carol I. A condus Rom\u00e2nia \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, aleg\u00e2nd s\u0103 lupte de partea Antantei \u00eempotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regal\u0103 de Hohenzollern de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.<\/p>\n
La sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului Rom\u00e2nia a \u00eencheiat procesul de realizare a statului na\u021bional-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei \u0219i Transilvaniei cu Vechiul Regat. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a \u00eencoronat drept rege al Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n
\u00cen anii care au urmat Primului R\u0103zboi Mondial Rom\u00e2nia a cunoscut o serie de transform\u0103ri profunde, \u00een special prin aplicarea reformei agrare \u0219i a votului universal.<\/p>\n
\u00cen anul 1925 a izbucnit criza dinastic\u0103, provocat\u0103 de renun\u021barea principelui Carol la drepturile sale de succesiune la Coroana Rom\u00e2niei, fapt ce l-a determinat pe Ferdinand s\u0103 \u00eel exclud\u0103 pe Carol din Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i s\u0103 \u00eel numeasc\u0103 drept principe mo\u0219tenitor pe fiul acestuia, Mihai, care avea s\u0103 succead\u0103 la tron.<\/p>\n
Ferdinand a murit la Sinaia, la 20 iulie 1927, \u00een urma unui cancer galopant la colon. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u0219.<\/p>\n
Ferdinand Victor Albert Mainrad, prin\u021b de Hohenzollern-Sigmaringen, s-a n\u0103scut la 24 august 1865 la Sigmaringen, Germania, fiind al doilea fiu al prin\u021bului Leopold \u0219i al prin\u021besei Ant\u00f3nia de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin tat\u0103, se tr\u0103gea dintr-o veche ramur\u0103 a familiei regale germane: Hohenzollern. Prin mam\u0103, se \u00eenrudea cu casa domnitoare portughez\u0103 \u0219i cu familia de Saxa-Coburg \u0219i Gotha.[8] Familia sa f\u0103cea parte din ramura minor\u0103, catolic\u0103, a familiei domnitoare prusace de Hohenzollern.[9]:pp 32-33 (este de men\u021bionat astfel c\u0103 Maria de Edinburgh \u2013 viitoarea Regina Maria a Rom\u00e2niei, avea un grad de rudenie mai apropiat de ramura imperial\u0103 a Hohenzollernilor de la Berlin, dec\u00e2t chiar Regele Carol I sau Regele Ferdinand I).[10]<\/p>\n
Ferdinand \u0219i-a petrecut copil\u0103ria la re\u0219edin\u021ba familiei din Sigmaringen. Urmeaz\u0103 studiile gimnaziale \u0219i liceale la Dusseldorf, pe care le va absolvi \u00een 1885. Dup\u0103 terminarea liceului a devenit elev al \u0218colii Militare din Kassel, absolvind \u00een 1897 cu gradul de sublocotenent. Urmeaz\u0103 pentru trei semestre, p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anului 1889 c\u00e2nd este nevoit s\u0103 se mute \u00een Rom\u00e2nia, cursurile Universit\u0103\u021bii din Leipzig \u0219i ale \u0218colii Superioare de \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Economice din T\u00fcbingen.[11]:p. 94<\/p>\n
Fiul preferat al mamei sale, \u201eFerdinand era un t\u00e2n\u0103r prezentabil, de\u0219i destul de lipsit de gra\u021bie, extrem de timid \u0219i penibil de t\u0103cut. De\u0219i urmase Academia de R\u0103zboi din Kassel \u0219i fusese vreme de doi ani \u00een armata german\u0103, era mai mult atras de Biserica Catolic\u0103 \u0219i de c\u0103r\u021bile sale de botanic\u0103.\u201d[12]:p. 56<\/p>\n
\u00cen \u0219coal\u0103 va manifesta un talent deosebit pentru \u00eenv\u0103\u021barea limbilor str\u0103ine, \u00eensu\u0219indu-\u0219i limbile francez\u0103, englez\u0103 \u0219i rus\u0103. Din 1883 \u0219i p\u00e2n\u0103 la stabilirea definitiv\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1889, a avut \u00een permanen\u021b\u0103 un profesor rom\u00e2n trimis de regele Carol I: profesorul Vasile D. P\u0103un, fost director al Liceului Gheorghe Laz\u0103r din Bucure\u0219ti. Acesta avea obliga\u021bia de a-l \u00eenv\u0103\u021ba limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i de a-i preda lec\u021bii de literatura, istoria \u0219i geografia rom\u00e2nilor.[13]:p. 73<\/p>\n
Educa\u021bia sa a fost una destul de spartan\u0103, \u00een ciuda originii sale princiare. Vasile D. P\u0103un, profesorul s\u0103u de limba rom\u00e2n\u0103 pe perioada studiilor \u00een Germania, o prezenta astfel:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNu \u00eenconjurat de dasc\u0103li adu\u0219i acas\u0103, ca doctorii la patul unui sl\u0103b\u0103nog, ci trimis la gimnasiul public, ca \u0219i \u00cemp\u0103ratul de acum al Germaniei, ca \u0219i Regele nostru, nu \u00een tr\u0103sur\u0103, ci fie c\u00e2t de rea vremea, pe jos, f\u0103r\u0103 m\u0103nu\u0219i iarna \u0219i f\u0103r\u0103 umbrel\u0103 de soare vara; supus acas\u0103 la disciplin\u0103 militar\u0103; sculat la \u0219ase diminea\u021ba, b\u0103gat \u00eentr-o baie rece, la aceea\u0219i temperatur\u0103 \u00een tot timpul; hr\u0103nit, negre\u0219it mai bine dec\u00e2t un spartan dar \u00eendestul de frugal; dus la biseric\u0103 \u00een toate duminicile; \u021binut departe de toate petrecerile cari i-ar fi umplut mintea de vedenii de\u0219arte \u0219i inima de doruri sterpe; obi\u0219nuit a dispune de sume foarte ne\u00eensemnate de bani, da\u021bi lunar, cheltui\u021bi cu rost, pe lucruri trebuincioase, \u0219i justifica\u021bi p\u00e2n\u0103 la cel din urm\u0103 pfennig; priveghiat, apoi, de ochii ne\u00eendura\u021bi a doi pedagogi, unul civil \u0219i cel\u0103lalt militar, departe, departe de s\u00e2nul familiei, pe care nu-i era dat s-o vad\u0103 dec\u00e2t la Sigmaringen, de trei ori pe an: la Cr\u0103ciun, la Pa\u0219ti, \u0219i \u00een vacan\u021bele de var\u0103; deprins, \u00een sf\u00e2r\u0219it, a auzi repet\u00e2ndu-i-se des cuvintele de aur ale A. Sale Regale, Principele Carol-Anton: \u00ab Nu-i destul c\u0103 v-a\u021bi n\u0103scut principi ci trebuie s\u0103 munci\u021bi ca s\u0103 dovedi\u021bi c\u0103 merita\u021bi titlul vostru \u00bb.[14]\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Prof. Vasile D. P\u0103un, Principele Ferdinad de Hohenzollern<\/p>\n
Din momentul \u00een care Ferdinand a devenit unul dintre principii mo\u0219tenitori ai tronului Rom\u00e2niei, via\u021ba \u0219i activitatea t\u00e2n\u0103rului prin\u021b a fost constant \u00een aten\u021bia opiniei publice din Rom\u00e2nia. De exemplu o \u0219tire din 1887 spunea c\u0103 \u201eSe zice c\u0103 prin\u021bul Ferdinand de Hohenzollern este destul de serios bolnav la Duesseldorf.\u201d[15] O alt\u0103 \u0219tire de la o dat\u0103 ulterioar\u0103 ar\u0103ta c\u0103 \u201ePrincipele Ferdinand \u00een garnizoana Potsdamului \u00ee\u0219i petrece admirabil de pl\u0103cut timpul.\u201d[16]<\/p>\n
Nu erau neglijate nici aspectele referitoare la incertitudinea desemn\u0103rii oficiale a unui succesor la tron. Astfel, de\u0219i prin\u021bii sunt critica\u021bi pentru mai slabul interes \u00een \u00eensu\u0219irea limbii rom\u00e2ne, li se g\u0103sesc circumstan\u021be atenuante \u00een situa\u021bia dinastic\u0103 neclar\u0103. \u201eAugu\u0219tii nepo\u021bi ai Regelui nostru, nu \u00ee\u0219i dau mult\u0103 osteneal\u0103 ca s\u0103 \u00eenve\u021be limba rom\u00e2n\u0103. [\u2026] Poate c\u0103 incertitudinea care \u00eenconjur\u0103 \u00eenc\u0103 chestia succesiunei la Tronul Rom\u00e2niei contribue \u0219i ea, \u00een mare parte, la pu\u021bina \u00eengrijire ce principii Ferdinand \u0219i Carol arat\u0103 pentru limba rom\u00e2n\u0103.\u201d[16]<\/p>\n
Principe de Coroan\u0103<\/p>\n
La 21 noiembrie 1880 \u0219eful casei de Hohenzollern-Sigmaringen, principele Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, \u00eempreun\u0103 cu fiii s\u0103i, Carol, rege al Rom\u00e2niei, prin\u021bul Leopold \u0219i prin\u021bul Frederic, \u00eencheie \u201ePactul de familie\u201d prin care ace\u0219tia recuno\u0219teau dispozi\u021biile constitu\u021bionale relative la succesiunea tronului Rom\u00e2niei. Prin acest act, prin\u021bul Leopold a renun\u021bat la drepturile sale de succesiune \u00een favoarea fiilor s\u0103i.:pp 91-92<\/p>\n
Astfel, conform documentului, cei trei fii ai prin\u021bului Leopold, prin\u021bii Wilhelm, Ferdinand \u0219i Carol, au devenit din acel moment \u201emo\u0219tenitori prezumtivi\u201d ai regelui Rom\u00e2niei, Carol I.<\/p>\n
La 14 martie 1881 adun\u0103rile legiuitoare aprob\u0103 modificarea Constitu\u021biei Rom\u00e2niei, care este proclamat\u0103 regat, iar domnitorul Carol este proclamat rege. Ceremonia de \u00eencoronare s-a desf\u0103\u0219urat la 10 mai 1881 \u0219i a fost urmat\u0103 de 8 zile de s\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103. Cu aceast\u0103 ocazie, principele Ferdinand face prima sa c\u0103l\u0103torie \u00een Rom\u00e2nia, \u00eenso\u021bindu-l pe tat\u0103l s\u0103u.[18]:pp 161-162 Ulterior Ferdinand, singur sau \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u Carol, a mai vizitat Rom\u00e2nia \u00een mai 1883,[19] mai 1895[20]:p.295 \u0219i noiembrie 1896[20]:p.366<\/p>\n
Dup\u0103 tat\u0103l s\u0103u (\u00een 1880) \u0219i fratele s\u0103u mai mare, Wilhelm (\u00een 1886) a renun\u021bat la drepturile sale succesorale la tronul Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eChemat \u00eens\u0103, ca principe ereditar de Hohenzollern, a \u00eendeplini c\u0103tre Casa Noastr\u0103 datorii de c\u0103petenie, con\u0219tiin\u021ba mea \u00eemi impune obliga\u021bia s\u0103 nu las nici o \u00eendoial\u0103 asupra posi\u021biunei mele fa\u021b\u0103 cu a\u0219ez\u0103mintele constitu\u021bionale privitoare la succesiunea Tronului rom\u00e2nesc, la care familia noastr\u0103 a aderat \u00een mod solemn \u0219i deplin prin actul din 21 noiembrie 1880. M\u0103 c\u0103l\u0103uzesc dar de aceste sentimente aduc\u00e2nd la cuno\u0219tin\u021ba Majest\u0103\u021bii Voastre renun\u021barea mea la drepturile eventuale ce am asupra Coroanei Rom\u00e2niei, drepturi cari mi-ar fi dob\u00e2ndite \u00een lipsa unui mo\u0219tenitor direct al Majest\u0103\u021bii Voastre. Am \u00eens\u0103 \u00eencrederea deplin\u0103 c\u0103 dac\u0103 Principele Ferdinand, fratele meu, ar fi chemat s\u0103 urmeze marea oper\u0103 \u00eenceput\u0103 de Majestatea Voastr\u0103, el va pune \u00een \u00eendeplinirea acestei misiuni m\u0103re\u021be o voin\u021b\u0103 hot\u0103r\u00e2t\u0103, o munc\u0103 con\u0219tiincioas\u0103 \u0219i neobosit\u0103, \u0219i toat\u0103 onoarea sa.[21]\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Scrisoarea de renun\u021bare a prin\u021bului Wilhelm, Baden-Baden, 29 decembrie 1886<\/p>\n
La 14 noiembrie 1886, principele Ferdinand este \u00eencadrat \u00een Armata Rom\u00e2niei, cu gradul de sublocotenent \u00een Regimentul 3 Linie.[22]<\/p>\n
Prin renun\u021barea fratelui s\u0103u mai mare Ferdinand a devenit, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i doreasc\u0103, mo\u0219tenitor al unchiului s\u0103u, regele Carol I al Rom\u00e2niei. \u201eWilhelm, fratele mai mare al lui Ferdinand, a \u00eencercat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een Balcani vreme de un an, dar a g\u0103sit via\u021ba de acolo nemul\u021bumitoare. Preferind s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een Germania ca Prin\u021b de Hohenzollern, el a predat onorurile rom\u00e2ne\u0219ti fratelui s\u0103u mai mic. Ferdinand, care \u00ee\u0219i tr\u0103ia via\u021ba mai mult prin absen\u021b\u0103, a fost prea slab s\u0103 refuze o pozi\u021bie care \u00eei displ\u0103cea \u0219i pentru care era extrem de nepotrivit.\u201d[12]:p. 56<\/p>\n
La 14 martie 1889 Senatul Rom\u00e2niei a votat o mo\u021biune de \u201ea \u00eenscrie \u00een apelul s\u0103u nominal pe al doilea fiu al A. S. R. Principele Leopold, Principele Ferdinand, cu urm\u0103torul titlu \u00abAlteta Sa Regal\u0103 Ferdinand, Principe al Romaniei, mo\u0219tenitor presumptiv al Coroanei\u00bb\u201d.[18][23]<\/p>\n
La 27 martie 1889, Ferdinand trimitea din Cannes pre\u0219edintelui Senatului o scrisoare de r\u0103spuns prin care lua act cu vie mul\u021bumire de decizia corpului legiuitor \u0219i transmitea inten\u021bia de a veni definitiv \u00een Rom\u00e2nia precum \u0219i hot\u0103r\u00e2rea sa de a-\u0219i \u00eendeplini cu credin\u021b\u0103 \u00eendatoririle ce \u00eei reveneau \u00een noua sa calitate.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e S\u0103 fi\u021bi bine convin\u0219i c\u0103 toate actele mele vor fi \u00eensufle\u021bite de cea mai ad\u00e2nc\u0103 iubire c\u0103tre \u021bar\u0103, pe care m\u0103 voi sili a o servi din toate puterile mele, lu\u00e2nd c\u0103l\u0103uz\u0103 pilda marilor s\u0103i Domni din trecut, inspir\u00e2ndu-m\u0103 de frumoasele amintiri ce au l\u0103sa \u0219i av\u00e2nd ne\u00eencetat sub ochi nobilul exemplu al regelui Carol I. Astfel sper a corespunde \u00eencrederei \u0219i a\u0219tept\u0103rilor poporului rom\u00e2n.[24]:pp 227-228\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Principele Ferdinand<\/p>\n
La 17 aprilie 1889, primul ministru Lasc\u0103r Catargiu trimite spre aprobare regelui, raportul nr. 705, prin care se cerea aprobarea pentru publicare \u00een Monitorul Oficial \u201ea celor 4 acte relative la regularea succesiunei la Tron din 1880 […], precum \u0219i a scrisorii A. S. Principelui Guillaume, principe ereditar de Hohenzollern, din 29 Decembre 1886, care completeaz\u0103 aceste acte.\u201d[23] Potrivit Constitu\u021biei, Ferdinand nu era nevoit s\u0103 treac\u0103 la ortodoxism, \u00eens\u0103 se prevedea ca urma\u0219ii s\u0103i s\u0103 fie boteza\u021bi \u00een religia ortodox\u0103.<\/p>\n
Principele Ferdinand a sosit \u00een Rom\u00e2nia, \u00een data de 19 aprilie 1889, \u00eembr\u0103cat \u00een uniforma de sublocotenent a Regimentului 3 Linie, fiind \u00eent\u00e2mpinat la Gara de Nord de oficialit\u0103\u021bile statului, \u00een frunte cu regale Carol \u0219i regina Elisabeta.[25]<\/p>\n
La 23 aprilie 1889, la propunerea ministrului de r\u0103zboi, Ferdinand este \u00eenaintat \u201ela alegere\u201d, la gradul de locotenent, \u00een cadrul aceluia\u0219i regiment, al c\u0103rui comandant onorific era tat\u0103l s\u0103u, prin\u021bul Leopold.[26]<\/p>\n
C\u0103s\u0103toria<\/p>\n
Articol principal: Maria a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Principesa Maria \u00een anul c\u0103s\u0103toriei, 1893<\/p>\n
Principele Ferdinand \u00een anul c\u0103s\u0103toriei, 1893<\/p>\n
Dup\u0103 curmarea din fa\u0219\u0103 de c\u0103tre regele Carol I a unei idile cu Elena V\u0103c\u0103rescu, Ferdinand a devenit obiectul complicatului balet politico-diplomatic al c\u0103s\u0103toriilor monarhice europene din a doua parte a secolului XIX. \u201e\u00cen acea epoc\u0103 nici nu se punea problema s\u0103 ceri p\u0103rerea copiilor, care trebuiau s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 din motive ce nu \u021bineau de sentimente, ci de politic\u0103.\u201d[27]:p. 28<\/p>\n
Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei a \u00eenceput c\u0103utarea unei partide pentru prin\u021bul de coroan\u0103 Ferdinand, menite s\u0103 asigure viitorul acestei dinastii. Astfel vor fi declan\u0219ate o serie de ac\u021biuni menite s\u0103 contribuie la cunoa\u0219terea \u0219i apropierea dintre Ferdinand \u0219i principesa Maria de Edinburgh. Primele \u00eent\u00e2lniri din anul 1891 vor fi e\u0219ecuri totale, dar apoi prin interven\u021bia energic\u0103 a \u00eemp\u0103ratului german care \u00eel cheam\u0103 pe timidul Ferdinand \u0219i \u00eei ordon\u0103 s\u0103 rezolve situa\u021bia, simultan cu presiunile f\u0103cute de marea duces\u0103 Maria Alexandrovna asupra Mariei, lucrurile se vor aranja prin anun\u021barea logodnei noului cuplu, \u00een vara lui 1892.[27]:pp. 30-47<\/p>\n
Castelul din Sigmaringen, locul c\u0103s\u0103toriei<\/p>\n
Castelul Krauchenwies – luna de miere<\/p>\n
Pentru oficializarea logodnei, regele Carol I a efectuat \u00een toamna lui 1892 o vizit\u0103 la Londra pentru a se \u00eent\u00e2lni cu ducele de Edinburgh, tat\u0103l Mariei, \u0219i apoi cu regina Victoria, care a fost de acord cu c\u0103s\u0103toria preconizat\u0103, oferindu-i cu acest prilej lui Carol Ordinul Jartierei.[28]<\/p>\n
La 10 ianuarie 1893, la Sigmaringen \u00een Germania, este celebrat\u0103 c\u0103s\u0103toria Alte\u021bei Sale Regale Ferdinand, Prin\u021bul de Coroan\u0103 al Rom\u00e2niei cu Alte\u021ba Sa Regal\u0103 Marie de Edinburgh. Celebrarea a cuprins de fapt un num\u0103r de trei ceremonii de c\u0103s\u0103torie: civil\u0103, catolic\u0103 (religia lui Ferdinand) \u0219i protestant\u0103 (religia Mariei).<\/p>\n
C\u0103s\u0103toria civil\u0103 a avut loc \u00een Salonul Ro\u0219u al castelului din Sigmaringen, fiind oficiat\u0103 de Karl von Wedel, mare\u0219alul cur\u021bii imperiale, \u00eemp\u0103ratul Wilhelm al II-lea al Germaniei fiind primul dintre martorii care \u0219i-au pus semn\u0103tura pe actul de c\u0103s\u0103torie.<\/p>\n
Principala ceremonie, cea catolic\u0103, a avut loc la catedrala ora\u0219ului, fiind prima c\u0103s\u0103torie a unei prin\u021bese britanice cu un prin\u021b catolic, dup\u0103 c\u00e2teva sute de ani.[29]<\/p>\n
Cea de-a treia ceremonie, cea protestant\u0103, a fost una mai modest\u0103, fiind oficiat\u0103 \u00een unul din saloanele palatului de c\u0103tre un capelan al Marinei Regale Britanice.[30]<\/p>\n
De\u0219i regele Carol I, preocupat permanent de sim\u021bul datoriei, le-a urat doar \u201eHonigtag\u201d (\u201eo zi de miere\u201d),[28] proasp\u0103tul cuplu regal avea s\u0103 petreac\u0103 totu\u0219i o lun\u0103 de miere la castelul Krauchenwies de l\u00e2ng\u0103 Sigmaringen . De aici au plecat spre \u021bar\u0103, cu o scurt\u0103 oprire la Viena unde \u00ee\u0219i vor \u00eendeplini prima lor sarcin\u0103 oficial\u0103, aceea de a-l vizita pe \u00eemp\u0103ratul Franz Josef. Av\u00e2nd \u00een vedere situa\u021bia politic\u0103 delicat\u0103 a momentului (era \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare procesul memorandi\u0219tilor) vizita avea s\u0103 fie scurt\u0103 urmat\u0103 de o traversare a Transilvaniei pe timp de noapte \u0219i cu luminile trenului stinse.[31] Cuplul princiar va avea parte de o primire c\u0103lduroas\u0103 \u00eenc\u0103 de la trecerea frontierei, la Predeal, urmat\u0103 de o serie \u00eentreag\u0103 de ceremonii \u0219i recep\u021bii oficiale.[27]:p. 52 La \u00eentoarcerea \u00een \u021bar\u0103 a cuplului princiar s-au oficiat 32 de nun\u021bi ale unor \u021b\u0103rani rom\u00e2ni, la Biserica Sf\u00e2ntul Spiridon Nou din Bucure\u0219ti, urmate de o mas\u0103 la Ateneul Rom\u00e2n, unde Prin\u021bul Ferdinand \u0219i-a adus \u0219i el so\u021bia.[32]<\/p>\n
Rela\u021biile \u00een familie<\/p>\n
Articol principal: Maria a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Rela\u021bia cuplului princiar \u0219i apoi regal Ferdinand \u0219i Maria a fost una complex\u0103 \u0219i cu o evolu\u021bie sinuoas\u0103 \u00een timp, dar ceea ce a constituit o constant\u0103 a acestei rela\u021bii a fost permanenta disociere \u00eentre via\u021ba public\u0103 \u0219i cea privat\u0103, pe care at\u00e2t Ferdinand c\u00e2t \u0219i Maria au f\u0103cut-o. Ei nu au l\u0103sat niciodat\u0103 ca problemele personale sau de cuplu s\u0103 primeze \u00een detrimentul func\u021biunilor publice pe care le aveau la nivelul societ\u0103\u021bii, focaliz\u00e2ndu-\u0219i energiile \u0219i eforturile \u00eentr-un mod concertat, pentru \u00eendeplinirea misiunii care le revenea. \u201dPreocuparea noastr\u0103 cinstit\u0103 a avut \u00eentotdeauna un singur obiect: Rom\u00e2nia. Orice gre\u0219eli vom fi f\u0103cut, pe noi ne-au animat de fiecare dat\u0103 inten\u021biile cele mai bune.\u201d[33]:p. 214<\/p>\n
Faptul c\u0103 aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie a fost stabilit\u0103 din interese dinastice, f\u0103r\u0103 ca cei doi viitori so\u021bi s\u0103 aib\u0103 vreun cuv\u00e2nt de spus, ca \u0219i diferen\u021ba de v\u00e2rst\u0103 \u0219i temperament a lor, a f\u0103cut ca \u00een primii ani de c\u0103s\u0103torie rela\u021bia celor doi s\u0103 fie una destul de tumultuoas\u0103 \u0219i inegal\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNoi suntem naturi total diferite, nu putem \u00een\u021belege anumite lucruri pentru c\u0103 mintea noastr\u0103 lucreaz\u0103 complet altfel. \u00cen tinere\u021bea noastr\u0103 ne f\u0103ceam unul pe altul s\u0103 suferim, eram ca doi cai r\u0103u \u00eemperechea\u021bi, de\u0219i erau \u00eentotdeauna probleme asupra c\u0103rora c\u0103deam de acord.[34]:p. 122\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Regina Maria, \u00censemn\u0103ri zilnice<\/p>\n
Cu timpul, cu apari\u021bia copiilor, cu o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere din partea lui Ferdinand \u0219i cu mai buna integrare a principesei Maria \u00een Casa Regal\u0103 \u0219i \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, perechea princiar\u0103 a reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 peste cele mai multe dintre aceste asperit\u0103\u021bi, reprezent\u00e2nd un factor de stabilitate pentru viitorul dinastiei \u0219i al Rom\u00e2niei \u00een general. Cel mai bine a sintetizat aceast\u0103 perioad\u0103 tot regina Maria care \u00eei m\u0103rturisea la un moment dat regelui Ferdinand \u201dce p\u0103cat c\u0103 a trebuit s\u0103 irosim at\u00e2\u021bia ani ai tinere\u021bii ca s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m cum s\u0103 convie\u021buim!\u201d[33]:p. 214<\/p>\n
Ferdinand \u0219i Maria ca rege \u0219i regin\u0103<\/p>\n
Diferen\u021ba de temperament dintre Maria \u0219i Ferdinand a indus \u00een anumite momente percep\u021bia c\u0103 acesta ar fi fost sub domina\u021bia energicei sale so\u021bii, ceea ce era de multe ori doar o aparen\u021b\u0103. Chiar dac\u0103 Ferdinand lua hot\u0103r\u00e2rile cu greutate \u0219i de multe ori ajutat de al\u021bii, inclusiv de c\u0103tre regin\u0103, el nu lua dec\u00e2t acele hot\u0103r\u00e2ri la care singur ajunsese la concluzia c\u0103 sunt cele corecte.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eP\u0103rerea obi\u0219nuit\u0103 este c\u0103 era sub influen\u021ba Reginei Maria, c\u0103 ei i se datoreaz\u0103 hot\u0103r\u00e2rile care l-au dus la gloria \u00eentregirii neamului. Lucrul nu este exact. Desigur c\u0103 \u00een unele probleme Regina Maria a exercitat o \u00eenr\u00e2urire asupra lui \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103. Chiar personalit\u0103\u021bi mai puternice din apropierea lui l-au putut influen\u021ba, ca s\u0103 nu mai vorbim de o personalitate at\u00e2t de hot\u0103r\u00e2t\u0103, de vie ca a Suveranei. \u00cens\u0103 o adev\u0103rat\u0103, o decisiv\u0103 influen\u021b\u0103 d\u00e2nsa nu putea exercita, fiindc\u0103 leg\u0103tura sufleteasc\u0103 dintre ei era prea sl\u0103bit\u0103, prea erau departe \u0219i str\u0103ini unul de altul. \u00cen tinere\u021bile lui d\u00e2nsul o iubise mult, aceast\u0103 dragoste nu fusese \u00eens\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103.[35]:p. 122\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Ion G. Duca, Amintiri<\/p>\n
Dincolo de iubirile pasagere ale regelui Ferdinand \u0219i ale reginei Maria, rela\u021bia lor de cuplu s-a consolidat ajung\u00e2nd ca \u00eentre ei s\u0103 se stabileasc\u0103 o toleran\u021b\u0103 \u0219i o camaraderie bazate pe preocup\u0103rile comune pentru \u021bar\u0103 \u0219i familie. Ea se \u00eenchina \u00een fa\u021ba superiorit\u0103\u021bii sale ca rege \u0219i b\u0103rbat \u00een public. El se pleca \u00een fa\u021ba ei \u00een via\u021ba particular\u0103.[36]:p. 22 \u201eAcum suntem cei mai buni asocia\u021bi, cei mai loiali tovar\u0103\u0219i, dar vie\u021bile noastre se \u00eentretaie doar \u00een anumite chestiuni.\u201d[34]:p. 122<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eC\u00e2nd s-au urcat pe tron dragostea lor se stinsese de ani de zile. […] Regele \u00eens\u0103 admira multe din \u00eensu\u0219irile so\u021biei lui \u2014 voin\u021ba, sinceritatea, vitalitatea, veselia dar at\u00e2ta tot. Treceau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i luni f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i vorbeasc\u0103 altceva dec\u00e2t banalit\u0103\u021bi la mas\u0103 \u0219i fa\u021b\u0103 de martori. Nici o intimitate \u00eentre dou\u0103 vie\u021bi \u00eendreptate pe c\u0103r\u0103ri desp\u0103r\u021bite. Tronul pe de o parte, \u00eencerc\u0103rile ei repetate pe de alt\u0103 parte, \u00eei apropia din nou vr\u00e2nd ne vr\u00e2nd, dar nu destul. Este sigur c\u0103 \u00een fundul sufletului s\u0103u el a avut fa\u021b\u0103 de d\u00e2nsa adev\u0103rata stim\u0103 \u0219i adev\u0103rata \u00eencredere, o cuno\u0219tea \u00eens\u0103 prea bine ca s\u0103 nu se sfiasc\u0103 de ea.[35]:p. 122\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Ion G. Duca, Amintiri<\/p>\n
Via\u021ba la Curtea Regal\u0103<\/p>\n
Articol principal: Maria a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Palatul Regal la 1900<\/p>\n
Palatul Cotroceni la 1900<\/p>\n
Castelul Peli\u0219or<\/p>\n
Ferdinand \u0219i Maria au trebuit s\u0103 participe \u00een perioada imediat revenirii \u00een \u021bar\u0103 la o \u00eentreag\u0103 suit\u0103 de manifest\u0103ri oficiale prilejuite de c\u0103s\u0103toria cuplului princiar unde, de\u0219i au \u00eent\u00e2lnit toat\u0103 elita politic\u0103, cultural\u0103 \u0219i militar\u0103 a Rom\u00e2niei, regele Carol veghea ca ace\u0219tia s\u0103 nu-\u0219i fac\u0103 prieteni \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 deoarece \u201eprietenii nu erau \u00eentotdeauna cei mai buni sf\u0103tuitori, plus c\u0103 favoritismul creeaz\u0103 gelozii, a\u0219a c\u0103 e mai sigur s\u0103 nu ai prieteni.\u201d[37]:p. 106 Primii ani ai c\u0103sniciei nu au fost dintre cei mai ferici\u021bi, fiind marca\u021bi de faptul c\u0103, a\u0219a cum ar\u0103ta Maria, \u201eso\u021bul meu era subjugat de cultul pentru b\u0103tr\u00e2nul de fier, tremur\u00e2nd mereu la g\u00e2ndul c\u0103 ac\u021biunile sale l-ar putea nemul\u021bumi pe acest sclav al datoriei care era capul familiei.\u201d[37]:p. 105<\/p>\n
\u00cen viziunea lui Carol, \u201eacest rege conservator \u0219i maniac al disciplinei, care s-a zb\u0103tut mai mult dec\u00e2t oricine altcineva s\u0103 construiasc\u0103 Rom\u00e2nia modern\u0103\u201d,[38] singurul rol pe care perechea mo\u0219tenitoare trebuia s\u0103 \u00eel joace era acela de a-\u0219i face datoria \u00een ducerea mai departe la \u00eendeplinire a acestui proiect al s\u0103u. \u00cen acest scop, i-a tratat pe Ferdinand \u0219i Maria f\u0103r\u0103 nici un fel de menajamente. \u201eRegele Carol nu avea nici o afec\u021biune pentru Principele Ferdinand, \u00eel tiraniza c\u00e2t putea \u0219i \u00eel umilea mai mult dec\u00e2t trebuia.\u201d[35]:p. 99 C\u00e2t despre Maria, Carol afirma simplu c\u0103 \u201eo prin\u021bes\u0103 mo\u0219tenitoare are doar datorii \u0219i singurele sale drepturi sunt cele care decurg din aceast\u0103 situa\u021bie.\u201d[27]:p. 56<\/p>\n
De asemenea, raporturile lui financiare cu perechea princiar\u0103 au fost \u00een aceea\u0219i not\u0103: \u201ei-a l\u0103sat ve\u0219nic s\u0103 se zbat\u0103 cu ridicole greut\u0103\u021bi financiare, cu o numeroas\u0103 \u0219i costisitoare familie, c\u00e2nd ar fi putut s\u0103 le asigure traiul cuvenit, m\u0103rindu-le subven\u021bia sa numai cu c\u00e2teva zeci de mii de lei \u00een plus.\u201d[35]:p. 103<\/p>\n
\u00cen martie 1896 cuplul mo\u0219tenitor al coroanei Rom\u00e2niei se mut\u0103 \u00een noua re\u0219edin\u021b\u0103 princiar\u0103, Palatul Cotroceni, care, \u00eencep\u00e2nd cu 1892, \u00eencepuse s\u0103 fie amenajat special \u00een acest scop de c\u0103tre Regele Carol I. Acest fapt va permite ob\u021binerea unui grad mai mare de independen\u021b\u0103 \u00een via\u021ba privat\u0103 a familiei princiare, \u0219i \u00eenceputul unei desprinderi de tutela regelui.[39] Tot Carol va construi \u0219i o nou\u0103 re\u0219edin\u021b\u0103 de var\u0103 pentru principii mo\u0219tenitori, Castelul Peli\u0219or, situat \u00een complexul familiei regale de la Sinaia, inaugurat \u00een anul 1903.[40]<\/p>\n
\u00cen anul 1896, Ferdinand \u0219i Maria vor reprezenta familia regal\u0103 rom\u00e2n\u0103 la festivit\u0103\u021bile prilejuite de \u00eencoronarea \u021barului Nicolae al II-lea al Rusiei.[41]<\/p>\n
\u00cen conformitate cu uzan\u021bele caselor regale \u0219i \u00eentr-o \u00eencercare de a asigura o implicare mai mare a principelui de coroan\u0103 \u00een activit\u0103\u021bile statului, Regele Carol I decide, \u00een 1896, numirea principelui Ferdinand \u00een calitate de comandant onorific al Regimentului 4 Ro\u0219iori.<\/p>\n
\u00cen 1897 principele Ferdinand se \u00eemboln\u0103ve\u0219te de o form\u0103 grav\u0103 de febr\u0103 tifoid\u0103, care a fost aproape de a-i cauza moartea. Dup\u0103 convalescen\u021ba \u0219i \u00eens\u0103n\u0103to\u0219irea lui Ferdinand, perechea va pleca \u0219i va petrece iarna 1897\/1898 pe Coasta de Azur, \u00een compania rudelor Mariei din familia imperial\u0103 rus\u0103, fapt care va provoca nemul\u021bumirea regelui Carol.[27]:p. 93<\/p>\n
Copiii \u0219i educa\u021bia acestora<\/p>\n
Articol principal: Maria a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Principele Ferdinand, Principesa Maria \u0219i copiii Carol, Elisabeta, Maria \u0219i Ileana, 1913.<\/p>\n
Cuplul princiar (\u0219i apoi regal) Ferdinand \u0219i Maria va avea un num\u0103r de 6 copii, din care unul, principele Mircea, a murit la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103. Primul lor copil s-a n\u0103scut la numai nou\u0103 luni \u0219i cinci zile de la c\u0103s\u0103toria lor, este vorba despre principele Carol, n\u0103scut la castelul Pele\u0219, \u00een 1893. A urmat apoi principesa Elisabeta (1894), principesa Maria (1900), principele Nicolae (1903), principesa Ileana (1909) \u0219i principele Mircea, n\u0103scut \u00een ianuarie 1913.<\/p>\n
Rela\u021biile dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii \u00een familia regal\u0103 Ferdinand \u0219i Maria au fost \u00een aparen\u021b\u0103 normale, dar \u00een fapt at\u00e2t regele c\u00e2t \u0219i regina nu s-au implicat \u00een educa\u021bia copiilor regali a\u0219a de mult pe c\u00e2t ar fi fost necesar, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u0219tia s\u0103 con\u0219tientizeze \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 pe deplin misiunea care le revenea \u00een cadrul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Maria, fire copil\u0103roas\u0103 \u0219i \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, nu a reu\u0219it s\u0103-\u0219i supravegheze copiii cu stricte\u021be, \u00een vreme ce Ferdinand, datorit\u0103 incapacit\u0103\u021bii sale de a lua hot\u0103r\u00e2ri \u0219i mai ales datorit\u0103 timidit\u0103\u021bii sale excesive, nu a reu\u0219it la r\u00e2ndu-i s\u0103 se impun\u0103 \u00een via\u021ba copiilor s\u0103i. Copiii au primit, desigur, instruc\u021bia cuvenit\u0103 rangului, dar Casa Regal\u0103 nu putea \u021bine locul unei adev\u0103rate institu\u021bii pedagogice. Curtea a reprezentat mai degrab\u0103 un mediu del\u0103s\u0103tor, \u00een care fiecare copil regal a crescut \u00een voia lui, f\u0103r\u0103 o educa\u021bie riguroas\u0103, corespunz\u0103toare viitoarei lor misiuni, formarea personalit\u0103\u021bii lor suferind de lacune serioase.[36]:p. 92<\/p>\n
Principesa Maria cu primii s\u0103i copii, Carol \u0219i Elisabeta, \u00een 1895.<\/p>\n
Maria recuno\u0219tea c\u0103 \u201enu aveam deloc fire de pedagog\u201d iar \u00een ceea ce-l privea pe principele Ferdinand, ea spunea c\u0103: \u201eNando se ocup\u0103 de timbrele lui \u0219i de regulamentele militare l\u0103s\u00e2nd educa\u021bia copiilor \u00een seama primei persoane care insist\u0103 s\u0103 o fac\u0103. La el groaza de a nu face cumva ceva ce nu se cuvine \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fac\u0103 lucrurile pe care ar trebui s\u0103 le fac\u0103.\u201d[12]:p. 195<\/p>\n
Peste toate acestea s-a mai suprapus \u0219i ingerin\u021ba regal\u0103, Regele Carol I \u0219i regina Elisabeta lu\u00e2ndu-i pe micii Carol \u0219i Elisabeta din m\u00e2inile p\u0103rin\u021bilor s\u0103i c\u00e2t mai devreme, deoarece regele considera c\u0103 educa\u021bia viitorului mo\u0219tenitor al tronului era una din responsabilit\u0103\u021bile sale \u0219i era dreptul s\u0103u \u00een calitate de \u0219ef al familiei \u0219i de rege.[36]:p. 51<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSe \u0219tie c\u0103 este o tradi\u021bie \u00een neamul Hohenzollern ca domnitorii s\u0103 fie \u00een rele raporturi cu mo\u0219tenitorii lor. Regele Carol nu s-a ab\u0103tut de la aceast\u0103 tradi\u021bie familiar\u0103. Nu avea nici o afec\u021biune pentru Principele Ferdinand, \u00eel tiraniza c\u00e2t putea \u0219i \u00eel umilea mai mult dec\u00e2t trebuia. Dar nici de Principele Carol pe care pretindea c\u0103-l iube\u0219te \u2014 mai pu\u021bin totu\u0219i dec\u00e2t pe Principele Nicolae, incontestabil nepotul sau r\u0103sf\u0103\u021bat \u2014 nu s-a ocupat de fel. A neglijat complet instruc\u021bia \u0219i educa\u021bia lui, ca \u0219i cum ar fi vrut s\u0103 lase Rom\u00e2niei urma\u0219i cu totul nepreg\u0103ti\u021bi spre a-i lua succesiunea.[35]:p. 103\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Ion G. Duca, Amintiri politice<\/p>\n
E\u0219ecul educ\u0103rii copiilor familiei princiare \u00een sensul \u00een\u021belegerii rolului \u0219i menirii lor publice a fost \u201eun produs al cooper\u0103rii dintre prea multe autorit\u0103\u021bi \u0219i prea pu\u021bin\u0103 disciplin\u0103\u201d.[12]:p. 197<\/p>\n
Rege al Rom\u00e2niei<\/p>\n
Neutralitatea<\/p>\n
Principele Ferdinand a ajuns pe tronul Rom\u00e2niei la 11 octombrie 1914, dup\u0103 moartea regelui Carol I. Era o perioad\u0103 crucial\u0103 din istoria Rom\u00e2niei, marcat\u0103 de izbucnirea Primului R\u0103zboi Mondial, \u00een care at\u00e2t familia regal\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103 era profund divizat\u0103 \u00een tabere ce sus\u021bineau fie neutralitatea fie intrarea \u00een r\u0103zboi de partea uneia sau alteia dintre cele dou\u0103 alian\u021be aflate \u00een conflict.<\/p>\n
Prin moartea regelui Carol I se deblocase de la sine o stare politic\u0103 tensionat\u0103. \u00cen parlament noua pereche conduc\u0103toare a fost primit\u0103 cu c\u0103ldur\u0103 \u0219i speran\u021b\u0103, fiind aclama\u021bi \u00eendelung.[12]:p. 223<\/p>\n
\u00cen ciuda presiunilor financiare \u0219i morale at\u00e2t din partea Antantei, c\u00e2t \u0219i a Puterilor Centrale, Rom\u00e2nia a r\u0103mas credincioas\u0103 neutralit\u0103\u021bii \u00een decursul primilor doi ani ai primului r\u0103zboi mondial. \u021aara nu era preg\u0103tit\u0103 de r\u0103zboi. Ferdinand reu\u0219e\u0219te s\u0103 reziste presiunilor interne \u0219i externe, pentru a se al\u0103tura uneia dintre tabere.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eFerdinand este \u00eenainte de toate Regele Rom\u00e2niei \u0219i un excelent patriot… Nando poate c\u0103 nu este foarte energic, dar are o ciudat de puternic\u0103 doz\u0103 de rezisten\u021b\u0103 \u0219i cu c\u00e2t este mai constr\u00e2ns \u0219i amenin\u021bat, cu at\u00e2t mai pu\u021bin se va pune \u00een mi\u0219care; el nu este ceea ce poate fi numit un om de ac\u021biune, dar nu poate fi intimidat.[12]:pp 236-237\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Regina Maria despre regele Ferdinand<\/p>\n
Ferdinand \u0219i primul ministru Ionel Br\u0103tianu s-au folosit de leg\u0103turile reginei Maria cu casele regale rus\u0103 \u0219i britanic\u0103 pentru a prezenta detaliat dorin\u021bele Rom\u00e2niei de realizare a unui stat na\u021bional unitar, precum \u0219i justific\u0103rile temeiurilor pe care se bazau aceste dorin\u021be. Prin aceste contacte \u201eneoficiale\u201d a fost posibil\u0103 \u201eocolirea\u201d constr\u00e2ngerilor neutralit\u0103\u021bii \u0219i facerea cunoscut\u0103 a pozi\u021bei Rom\u00e2niei.[42]:p. xxv<\/p>\n
Dup\u0103 finalizarea unor lungi \u0219i dificile negocieri cu reprezentan\u021bii Antantei, concretizate prin \u00eencheierea unui tratat politic \u0219i a unei conven\u021bii militare, Rom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboi la 14 septembrie 1916, declar\u00e2nd r\u0103zboi Imperiului Austro-Ungar.[43]<\/p>\n
R\u0103zboiul \u0219i Conferin\u021ba de Pace<\/p>\n
\u00cen perioada \u00een care Rom\u00e2nia a r\u0103mas neutr\u0103, misiunea principal\u0103 a armatei a constat \u00een asigurarea grani\u021belor \u021b\u0103rii, concomitent cu organizarea \u0219i desf\u0103\u0219urarea preg\u0103tirii marilor unit\u0103\u021bi \u0219i unit\u0103\u021bilor din subordine pentru o eventual\u0103 intrare \u00een r\u0103zboi, cu temeinicie dar cu discre\u021bie \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 par\u0103 provocatoare. Misiunea era \u00eengreunat\u0103 de faptul c\u0103 cei doi vecini, Rusia \u0219i Austro\u2011Ungaria erau angrena\u021bi \u00een \u00eenfrunt\u0103ri militare de amploare, chiar la frontiera Rom\u00e2niei, pe frontul din Bucovina \u0219i Gali\u021bia.[44]:p. 12<\/p>\n
La 4\/17 august 1916, \u00een casa lui Vintil\u0103 Br\u0103tianu din Bucure\u0219ti, primul ministru Ionel Br\u0103tianu a semnat \u00een secret, din partea Rom\u00e2niei, documentele prin care Rom\u00e2nia se angaja s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi de partea Antantei.[45]<\/p>\n
La 14 august 1916 regele Ferdinand a prezidat Consiliul de Coroan\u0103 \u00een cadrul c\u0103ruia s-a luat o hot\u0103r\u00e2re dramatic\u0103: intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva \u021b\u0103rii sale natale, Germania. La aflarea ve\u0219tii c\u0103 Rom\u00e2nia s-a aliat cu Antanta, familia din Germania l-a renegat, iar la Castelul Hohenzollern s-a arborat \u00een doliu stindardul heraldic al familiei.<\/p>\n
Planul de campanie pentru anul 1916, \u201eIpoteza Z\u201d definea obiectivul politic major al r\u0103zboiului ca fiind \u201erealizarea idealului nostru na\u021bional, adic\u0103 \u00eentregirea neamului, prin eliberarea teritoriilor locuite de rom\u00e2ni, care se g\u0103sesc ast\u0103zi \u00eenglobate \u00een monarhia austro\u2011ungar\u0103\u201d.[46]<\/p>\n
\u00cen conformitate cu prevederile aceluia\u0219i plan, \u00een momentul declar\u0103rii mobiliz\u0103rii se \u00eenfiin\u021bau patru armate: Armata 1, Armata 2, Armata 3 \u0219i Armata de Nord, prin transformarea corpurilor de armat\u0103 existente. Un element care a impietat puternic punerea \u00een execu\u021bie a acestui plan a fost faptul c\u0103 formarea celor patru comandamente de armat\u0103 s\u2011a f\u0103cut dup\u0103 declan\u0219area mobiliz\u0103rii \u0219i nu \u00eenaintea ei, a\u0219a cum ar fi fost normal. Prin urmare, comandamentele nou create, nu au putut s\u0103 gestioneze aceast\u0103 opera\u021bie dificil\u0103, prelu\u00e2nd comanda asupra for\u021belor subordonate \u0219i controlul opera\u021biilor aflate \u00een curs de desf\u0103\u0219urare simultan cu propria lor constituire. Excep\u021bia a constituit-o Armata de Nord unde generalul Prezan, comandant al Corpului 4 Armat\u0103 a fost numit comandant al nou-\u00eenfiin\u021batei Armate de Nord, fiind singurul care a avut \u0219ansa de a comanda trupele pe care le avea deja \u00een subordine, lucru care nu s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul celorlalte trei armate. Acesta este \u0219i unul din factorii majori care au contribuit la modul organizat \u0219i disciplinat \u00een care au fost conduse \u0219i desf\u0103\u0219urate ac\u021biunile militare ale Armatei de Nord, fa\u021b\u0103 de ezit\u0103rile \u0219i improviza\u021biile care s-au manifestat \u00een cazul opera\u021biilor desf\u0103\u0219urate de restul armatei rom\u00e2ne.[47]:p. 240<\/p>\n
Cu tot entuziasmul din faza ini\u021bial\u0103 a r\u0103zboiului, favorizat de \u00eenaintarea rapid\u0103 \u00een Transilvania, o serie de decizii politice \u0219i militare eronate, precum \u0219i intrarea Bulgariei \u00een r\u0103zboi, a f\u0103cut ca situa\u021bia de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 rapid, o bun\u0103 parte din teritoriul Rom\u00e2niei fiind ocupat de c\u0103tre trupele Puterilor Centrale.<\/p>\n
\u00cen armat\u0103, pe fondul incompeten\u021bei manifestate de o bun\u0103 parte din corpul superior de comand\u0103, \u00eencepuse s\u0103 se manifeste o atitudine defetist\u0103 \u0219i resemnat\u0103, pe care regele a \u00eencercat s\u0103 o combat\u0103 cu fermitate.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen situa\u021bia actual\u0103 nu admit s\u0103 se vorbeasc\u0103 de retragere. Trebuie ca toat\u0103 lumea, \u00eencep\u00e2nd cu generalul comandant de armat\u0103 s\u0103 desf\u0103\u0219oare o energie extrem\u0103 […] Orice defec\u021biune, orice idee de retragere nemotivat\u0103 de presiunea real\u0103 a inamicului, trebuie reprimat\u0103 imediat cu pedepse capitale. Armata de Nord, \u00eentr-o situa\u021bie dificil\u0103 \u0219i \u00een fa\u021ba atacurilor unor for\u021be superioare, a contraatacat admirabil, 10 zile de-a r\u00e2ndul \u0219i a reu\u0219it s\u0103 izgoneasc\u0103 pe inamic peste frontier\u0103. A\u0219tept acela\u0219i lucru \u0219i de la celelalte armate.[48]:p. 145\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Regele Ferdinand I, Ordinul Comandamentului de C\u0103petenie nr. 2262 din 11 octombrie 1916<\/p>\n
Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerile \u00een serie suferite de Armata Rom\u00e2niei \u00een Oltenia \u0219i Muntenia, pierderea b\u0103t\u0103liei pentru Bucure\u0219ti compromitea definitiv situa\u021bia \u0219efului Marelui Cartier General al Armatei, generalul de brigad\u0103 Dumitru Iliescu. Ferdinand intervine cu hot\u0103r\u00e2re \u0219i \u00eei cere primului ministru destituirea protejatului s\u0103u \u0219i s\u0103 lase de acum \u00eenainte conducerea efectiv\u0103 a opera\u021biunilor armatei Marelui Cartier General, f\u0103r\u0103 imixtiunea Ministerului de R\u0103zboi pe care \u00eel conducea.<\/p>\n
Ferdinand \u0219i \u00eentregul guvern rom\u00e2n s-au refugiat, \u00een decembrie 1916, la Ia\u0219i. Pentru rege \u0219i familia sa a fost o perioad\u0103 extrem de grea, \u00eentruc\u00e2t \u00een noiembrie 1916, murise de febr\u0103 tifoid\u0103, la numai 3 ani, principele Mircea, cel de-al \u0219aselea copil al cuplului regal. Au fost nevoi\u021bi s\u0103-l \u00eengroape \u00een grab\u0103, regina Maria amintind \u00een memoriile ei durerea de a nu putea vizita morm\u00e2ntul din cauza ocupa\u021biei.<\/p>\n
Rom\u00e2nia era confruntat\u0103 cu ravagiile f\u0103cute de tifosul exantematic,[49] \u00een timp ce dinspre Basarabia se infiltrau agitatori bol\u0219evici care \u00eendemnau militarii demoraliza\u021bi s\u0103 abandoneze lupta \u0219i s\u0103 se ridice \u00eempotriva \u201eclasei asupritoare\u201d. \u00cen acest context, Ferdinand \u0219i-a luat leg\u0103m\u00e2ntul de a \u00eenf\u0103ptui dup\u0103 r\u0103zboi o reform\u0103 agrar\u0103, reu\u0219ind astfel s\u0103 curme aceste tendin\u021be centrifuge.<\/p>\n
Regele Ferdinand \u0219i Regina Maria decor\u00e2nd militarii care au luptat la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, august 1917<\/p>\n
Prezen\u021ba permanent\u0103 \u0219i direct\u0103 a regelui Ferdinand \u0219i reginei Maria \u00een mijlocul solda\u021bilor care luptau \u00een cele mai grele sectoare ale frontului, ca \u0219i promisiunea solemn\u0103 a regelui c\u0103 o parte din p\u0103m\u00e2ntul \u021b\u0103rii le va reveni lor, a dus la crearea unei simbioze \u00eentre familia domnitoare \u0219i popor, fapt care se va proba \u00een condi\u021biile dificile ale anilor 1917-1918. \u201eDe\u0219i ru\u0219ii ne-au dat un prost exemplu pentru c\u0103 mul\u021bi dintre ei au devenit bol\u0219evici \u0219i \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103seau posturile cu miile, solda\u021bii no\u0219tri prost hr\u0103ni\u021bi, \u00eenarma\u021bi insuficient, rareori l\u0103uda\u021bi, ve\u0219nic obosi\u021bi, au r\u0103mas credincio\u0219i regelui, de neclintit \u00een mijlocul debandadei fo\u0219tilor lor alia\u021bi. Am tr\u0103it printre ei pretutindeni, \u00een spitale, pe front, chiar \u0219i \u00een tran\u0219ee, i-am v\u0103zut \u00eenfometa\u021bi, scheletici, ren\u0103sc\u00e2nd la via\u021b\u0103, redevenind fiin\u021be s\u0103n\u0103toase \u0219i puternice. Juraser\u0103 s\u0103 reziste ca un zid pentru a ap\u0103ra ultima p\u0103rticic\u0103 de p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc care era \u00eenc\u0103 al nostru\u201d.[50]<\/p>\n
\u00cen timpul r\u0103zboiului, Ferdinand \u0219i mai ales Maria au contribuit esen\u021bial la concentrarea efortului de r\u0103zboi \u0219i la p\u0103strarea moralului armatei, de\u0219i \u00eencheierea de c\u0103tre Rusia a unui tratat de pace separat a provocat c\u0103derea frontului estic, l\u0103s\u00e2nd Rom\u00e2nia singur\u0103 \u00eempotriva puterilor centrale. Fusese luat\u0103 \u00een considerare chiar op\u021biunea ca armata rom\u00e2n\u0103 s\u0103 se refugieze \u00een Rusia, pentru a fi transportat\u0103 de flota britanic\u0103 pe frontul de vest.[51]<\/p>\n
Dup\u0103 semnarea Armisti\u021biului de la Foc\u0219ani cu Puterile Centrale la 26 noiembrie 1917,[52] rela\u021biile dintre Regina Maria pe de o parte, regele Ferdinand, Ion I.C. Br\u0103tianu \u0219i Barbu \u0218tirbey se deterioreaz\u0103, ca urmare a situ\u0103rii pe pozi\u021bii divergente privind ac\u021biunea viitoare. Maria consider\u0103 armisti\u021biul un angrenaj \u00een care Rom\u00e2nia \u0219i-a prins m\u00e2na, \u00een vreme ce Br\u0103tianu \u0219i \u0218tirbey \u00eel consider\u0103 o manevr\u0103 diplomatic\u0103 menit\u0103 s\u0103 c\u00e2\u0219tige timp. Evolu\u021biile viitoare vor confirma punctul de vedere al reginei, din acel moment Puterile Centrale nef\u0103c\u00e2nd altceva dec\u00e2t s\u0103 \u201estr\u00e2ng\u0103 \u0219urubul angrenajului\u201d conduc\u00e2nd \u00een numai trei luni la semnarea umilitoarei p\u0103ci separate.[27]:p. 215<\/p>\n
Incapacitatea conducerii politice a \u021b\u0103rii de a identifica o solu\u021bie viabil\u0103, precum \u0219i contextul extern defavorabil, \u00eel silesc pe Regele Ferdinand s\u0103 accepte o \u00eent\u00e2lnire cu ministrul Imperiului Austro-Ungar, contele Czernin, la 27 februarie 1918, care, pe un ton arogant \u0219i umilitor, \u00eei cere s\u0103 semneze pacea sau va fi \u00eenlocuit cu un alt rege din casele regale austriac\u0103 sau german\u0103. \u201eRegele a pl\u00e2ns \u0219i a l\u0103sat impresia c\u0103 ar vrea s\u0103 fac\u0103 pace dar c\u0103 este \u00eenc\u0103 \u00een m\u00e2inile celor ce-l \u00eenconjoar\u0103\u201d, consemneaz\u0103 Alexandru Marghiloman.[53]:p. 376<\/p>\n
Regele \u0219i guvernul se resemneaz\u0103 \u0219i, \u00een lipsa altor op\u021biuni, decid s\u0103 \u00eenceap\u0103 negocierile pentru o pace separat\u0103, de\u0219i erau con\u0219tien\u021bi c\u0103 odat\u0103 \u00eencheiat\u0103 o astfel de pace, \u00een conformitate cu prevederile tratatului din august 1916, Rom\u00e2nia se autoexcludea din Antant\u0103 \u0219i implicit ar fi fost \u00een imposibilitatea de a putea participa ca \u021bar\u0103 aliat\u0103 la conferin\u021ba de pace, \u00een cazul unei victorii a Antantei. Regina Maria s-a opus cu vehemen\u021b\u0103 semn\u0103rii acestei p\u0103ci, fapt ce \u00eei va atrage repro\u0219uri din partea lui Ferdinand, Br\u0103tianu \u0219i \u0218tirbey. \u00centr-un act f\u0103r\u0103 precedent \u0219i care nici nu a mai fost repetat ulterior, regina \u00eei \u00eenfrunt\u0103 pe ace\u0219tia, demonstr\u00e2nd pentru prima dat\u0103 c\u0103 poate fi un factor politic de care trebuie s\u0103 se \u021bin\u0103 seama.<\/p>\n
Regina l-a c\u00e2\u0219tigat de partea ei \u0219i pe principele mo\u0219tenitor Carol, care \u00een Consiliul de Coroan\u0103 din 3 martie 1918 s-a opus semn\u0103rii p\u0103cii separate, spun\u00e2nd: \u201eSper ca \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 se va g\u0103si un om de stat care s\u0103 ajute pe Rege s\u0103 nu semneze o pace \u00eenjositoare\u201d.[54]<\/p>\n
Perspectiva diviz\u0103rii monarhiei, dar \u0219i con\u0219tientizarea de c\u0103tre liderii politici c\u0103 \u00een situa\u021bia disperat\u0103 respectiv\u0103 singura leg\u0103tur\u0103 viabil\u0103 a \u021b\u0103rii cu Antanta mai era reprezentat\u0103 doar de regina Maria, l-a determinat pe Ferdinand s\u0103 fac\u0103 tot ceea ce a depins de el pentru a nu semna tratatul de pace separat. Dup\u0103 r\u0103zboi, majoritatea oamenilor politici au recunoscut c\u0103 acesta a fost momentul crucial care a contribuit la conservarea drepturilor Rom\u00e2niei ca stat aliat, recunosc\u00e2nd meritele ac\u021biunii regelui \u0219i reginei \u00een luarea \u0219i ducerea la \u00eendeplinire a acestei decizii extrem de dificile.[55][56]<\/p>\n
\u00cen cele din urm\u0103, situa\u021bia avea s\u0103 se schimbe. \u00cen cursul anului 1918, anul de na\u0219tere al Rom\u00e2niei Mari, situa\u021bia r\u0103zboiului s-a \u00eentors \u00eempotriva Puterilor Centrale \u0219i Ferdinand s-a \u00eentors la Bucure\u0219ti \u00een fruntea armatei, trec\u00e2nd pe sub Arcul de Triumf, \u00eent\u00e2mpinat fiind de popula\u021bia entuziast\u0103. Armata Rom\u00e2n\u0103 a ajuns p\u00e2n\u0103 la Budapesta, intr\u00e2nd \u00een capitala Ungariei la 4 august 1919 \u0219i eliber\u00e2nd Ungaria de regimul comunist al lui B\u00e9la Kun. Acesta din urm\u0103 a fugit, via Viena, \u00een URSS.<\/p>\n
Rege al Rom\u00e2niei Mari<\/p>\n
Pictur\u0103 reprezent\u00e2ndu-l pe regele Ferdinand I al Rom\u00e2niei, aflat\u0103 \u00een Catedrala din Alba Iulia<\/p>\n
Timbru rom\u00e2nesc din 1926<\/p>\n
Ferdinand a fost \u00eencoronat rege al Rom\u00e2niei Mari la 15 octombrie 1922 \u00een Catedrala din Alba Iulia.[57]<\/p>\n
Via\u021ba politic\u0103 intern\u0103 \u00een timpul domniei sale a fost dominat\u0103 de Partidul Na\u021bional Liberal, condus de fra\u021bii Ion Br\u0103tianu \u0219i Vintil\u0103 Br\u0103tianu. Unirea cu Transilvania a l\u0103rgit, \u00eens\u0103, baza electoral\u0103 a opozi\u021biei, a c\u0103ror partide principale s-au unit \u00een ianuarie 1925 – octombrie 1926 pentru a forma Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc.<\/p>\n
Criza dinastic\u0103<\/p>\n
Contrar succeselor dob\u00e2ndite \u00een urma r\u0103zboiului, \u00eencununate prin realizarea Rom\u00e2niei Mari, via\u021ba personal\u0103 a regelui se confrunta cu probleme cauzate de Carol, prin\u021bul mo\u0219tenitor, care tr\u0103ia o via\u021b\u0103 scandaloas\u0103 \u0219i, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd legea monarhic\u0103, s-a c\u0103s\u0103torit clandestin, la Odesa, cu Ioana Lambrino. C\u0103s\u0103toria a fost, \u00een cele din urm\u0103, anulat\u0103 la Tribunalul Ilfov, Ioana Lambrino fiind exilat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu fiul nelegitim al lui Carol iar principele fiind trimis \u00eentr-o lung\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een jurul lumii, pentru \u201ea o uita\u201d pe Ioana Lambrino.<\/p>\n
La 10 mai 1921, Carol s-a c\u0103s\u0103torit, la Atena, cu Elena, fiica regelui Constantin I al Greciei, iar \u00een anul 1921, Ferdinand a tr\u0103it na\u0219terea nepotului s\u0103u, Mihai, fiul lui Carol \u0219i al Elenei. Dar cu toate acestea, mariajul dintre Carol \u0219i Elena nu avea s\u0103 fie de durat\u0103, mo\u0219tenitorul tronului p\u0103r\u0103sindu-\u0219i so\u021bia \u0219i fiul \u0219i plec\u00e2nd la Paris \u00eempreun\u0103 cu amanta sa, Elena Lupescu. \u00cen aceste condi\u021bii, \u00een decembrie 1925, Ferdinand \u00eel desemneaz\u0103 ca urma\u0219 la tron pe nepotul s\u0103u, Mihai, dezmo\u0219tenindu-l, \u00een acela\u0219i timp, pe fiul s\u0103u Carol.<\/p>\n
Ferdinand a murit la 20 iulie 1927, de cancer intestinal[58] \u0219i a fost urmat la tron de nepotul s\u0103u Mihai, sub o regen\u021b\u0103 format\u0103 din trei persoane, din care f\u0103ceau parte cel de al doilea fiu al lui Ferdinand, prin\u021bul Nicolae, patriarhul Miron Cristea \u0219i Gheorghe Buzdugan, pre\u0219edintele Cur\u021bii Supreme de Justi\u021bie. La moartea lui Buzdugan, \u00een octombrie 1929 Parlamentul \u00eel alege \u00een regen\u021b\u0103 pe Constantin S\u0103r\u0103\u021beanu.[59]Rom\u00e2nia s-a aflat sub autoritatea regen\u021bei \u00eentre 1927 \u0219i 1930.<\/p>\n
Istoriografie<\/p>\n
Istoricul Gerhard Grimm scria despre el:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eFerdinand a condus \u021bara cu respectarea strict\u0103 a Constitu\u021biei \u0219i a pus datoria sa ca rege al Rom\u00e2niei, \u00eenaintea sim\u021b\u0103mintele sale personale (cum a fost \u00een cazul intr\u0103rii \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva \u021b\u0103rii sale natale sau excluderii propriului fiu din r\u00e2ndul Casei Regale a Rom\u00e2niei). A fost d\u0103ruit cu un devotament neobosit fa\u021b\u0103 de datorie, o g\u00e2ndire social\u0103 profund\u0103 \u0219i capacitatea de a g\u0103si echilibrul \u00eentre adversit\u0103\u021bi.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Cu sprijinul puternicei, energicei \u0219i voluntarei sale so\u021bii, a reu\u0219it s\u0103-\u0219i conduc\u0103 \u021bara cu bine prin Primul R\u0103zboi Mondial, s\u0103 promoveze reforma agrar\u0103, s\u0103 adopte o politic\u0103 moderat\u0103 fa\u021b\u0103 de minorit\u0103\u021bi, cerut\u0103 prin Tratatele de Pace de la Paris \u0219i s\u0103 asigure astfel stabilitatea intern\u0103 a Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Viziunea politic\u0103 a lui Ferdinand nu a putut fi transpus\u0103 integral \u00een practic\u0103, din cauza limit\u0103rilor puterilor sale prin regimul constitu\u021bional existent. Sub aparen\u021ba sa modest\u0103, retras\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de hot\u0103r\u00e2re se ascundea o con\u0219tiin\u021b\u0103 superioar\u0103 \u0219i o bogat\u0103 via\u021b\u0103 interioar\u0103.[11]:p. 94\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Gerhard Grimm, Biografii germane<\/p>\n
Personalitatea<\/p>\n
Personalitatea regelui Ferdinand a fost una complex\u0103 rezultat\u0103 din influen\u021bele uneori contradictorii ale credin\u021bei catolice profunde, forma\u021biei sale umaniste, educa\u021biei burgheze germane \u0219i cerin\u021belor oficiale ale statutului s\u0103u de prin\u021b mo\u0219tenitor \u0219i apoi rege. Aceste tr\u0103s\u0103turi se puteau \u00eentrez\u0103ri \u00eenc\u0103 din perioada sa de formare, \u00een Germania. Profesorul Vasile D. P\u0103un, \u00eei face urm\u0103torul portret prin\u021bului din respectiva perioad\u0103:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eB\u0103lai, n\u0103ltu\u021b \u0219i sub\u021birel la trup, cu ochii alba\u0219tri \u00eenchi\u0219i, foarte bl\u00e2nzi, cu nasul arcat, semnul cel mai caracteristic al liniei suabe de Hohenzollern, cu expresia gurii \u0219i a fe\u021bei a\u0219a de fin\u0103 \u0219i de curat\u0103, ca ai crede-o de fat\u0103 mare, amestec armonic al s\u00e2ngelui latin, cu tipul pl\u0103vit, g\u00e2nditor \u0219i vesel tot deodat\u0103 al germanilor de la sud. Ar prinde, poate, mirare pe cineva, dac\u0103 i-ai spune c\u0103 acest t\u00e2n\u0103r are \u00eenc\u0103 sfiiciuni de femeie, se ro\u0219e\u0219te \u00eenc\u0103 la obraz ca o fecioar\u0103 de abia scoas\u0103 \u00een lume. Minte cump\u0103nit\u0103, vorba m\u0103surat\u0103, precis\u0103; judecata clara, \u00een\u021belege lucrurile dintr-o dat\u0103 \u00ee\u0219i \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 limba numai atuncea, c\u00e2nd ar avea de spus ceva bine g\u00e2ndit. \u00cen intimitate, voios, glume\u021b pe socoteala sl\u0103biciunilor omene\u0219ti, \u00eens\u0103 niciodat\u0103 personal; comp\u0103timitor \u0219i darnic, blajin cu toat\u0103 lumea, prieten de temei.[14]\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Prof. Vasile D. P\u0103un, Principele Ferdinand de Hohenzollern<\/p>\n
La r\u00e2ndul s\u0103u Sterie Diamandi, schi\u021ba \u00een 1934 dou\u0103 portrete antinomice ale lui Ferdinand, care coexistau \u00een spa\u021biul public rom\u00e2nesc:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAsupra Regelui Ferdinand au circulat \u0219i continu\u0103 s\u0103 circule \u00eenc\u0103 dou\u0103 versiuni, diametral opuse una de alta. Dup\u0103 una din acestea, regele, sub a c\u0103rui Domnie s-a \u00eenf\u0103ptuit Rom\u00e2nia Mare, e \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at \u00een culori vii \u0219i str\u0103lucitoare, atribuindu-i-se calit\u0103\u021bi dintre cele mai rare. Este versiunea oficial\u0103 pe care o \u00eent\u00e2lne\u0219ti \u00een manualele de \u0219coal\u0103, \u00een discursurile protocolare \u021binute \u00een ocazii festive [\u2026] Aceast\u0103 versiune \u00eens\u0103 are marele cusur c\u0103-i suspectat\u0103 de c\u0103tre public. Acesta a preferat mai degrab\u0103 s\u0103 dea crezare celeilalte, care-l \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe regele Ferdinand \u00eentr-o lumin\u0103 cu totul defavorabil\u0103. Dup\u0103 aceast\u0103 ultim\u0103 versiune, regele Ferdinand ar fi fost un om f\u0103r\u0103 personalitate, submediocru ca inteligen\u021b\u0103 \u0219i plin de p\u0103cate. [\u2026] Pentru mul\u021bi, prin\u021bul mo\u0219tenitor nu era dec\u00e2t \u201ebietul Fritz\u201d, cel cu urechile blegi, pe socoteala c\u0103ruia unii cleveteau, iar al\u021bii se amuzau. \u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Diamandi, Galeria oamenilor politici, 1934[60]<\/p>\n
Diamandi, arom\u00e2n originar din Macedonia, relateaz\u0103 c\u0103 portretul negativ, care ajunsese chiar p\u00e2n\u0103 \u00een \u0219colile primare din Macedonia, se impusese at\u00e2t de tare \u00een con\u0219tiin\u021ba publicului rom\u00e2n, \u00eenc\u00e2t erau voci care depl\u00e2ngeau vindecarea lui Ferdinand de tifos \u0219i \u00ee\u0219i puneau speran\u021be mari \u00een fiul s\u0103u, prin\u021bul Carol.[61]<\/p>\n
Dotat cu o inteligen\u021b\u0103 superioar\u0103 \u0219i o cultur\u0103 vast\u0103, Ferdinand era o persoan\u0103 introvertit\u0103, nepotrivit\u0103 pentru pozi\u021bia public\u0103 de prim-plan pe care o presupunea rolul de monarh. Ajuns rege \u00een 1914, c\u00e2nd a debutat Primul R\u0103zboi Mondial, Ferdinand a fost \u00een cur\u00e2nd pus \u00een situa\u021bia grea de a alege \u00eentre interesele \u021b\u0103rii sale de adop\u021bie, Rom\u00e2nia, \u0219i identitatea sa german\u0103, care se aflau \u00een conflict ireductibil. Dup\u0103 o perioad\u0103 de neutralitate, \u00een 1916 Rom\u00e2nia a ales s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi pentru realizarea dezideratelor sale na\u021bionale. \u00cen timpul retragerii guvernului la Ia\u0219i, c\u00e2nd situa\u021bia militar\u0103 era disperat\u0103, familia regal\u0103 a avut un rol esen\u021bial \u00een p\u0103strarea moralului. Pentru a contracara influen\u021ba agitatorilor sovietici, regele a promis \u021b\u0103ranilor care luptau \u00eenf\u0103ptuirea reformei agrare, care s-a realizat dup\u0103 r\u0103zboi.<\/p>\n
Pentru c\u0103 nu \u0219i-a pus semn\u0103tura pe tratatul separat de pace cu Puterile centrale din 1918, Rom\u00e2nia a putut intra din nou \u00een r\u0103zboi cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de sf\u00e2r\u0219itul acestuia. Odat\u0103 recunoscut\u0103 Marea Unire din 1918, Ferdinand \u0219i Maria s-au \u00eencoronat regi pe 15 octombrie 1922, la Alba Iulia. \u00cen urm\u0103torii ani, Rom\u00e2nia \u0219i-a dat o nou\u0103 constitu\u021bie democratic\u0103 (1923) \u0219i a s\u0103v\u00e2r\u0219it reforma administrativ\u0103 (1925). Ferdinand a fost criticat adesea pentru personalitatea slab\u0103, unii sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 a fost sub influen\u021ba so\u021biei sale \u0219i a politicienilor Ionel Br\u0103tianu \u0219i Barbu \u0218tirbei, colaboratori apropia\u021bi ai s\u0103i. Ultimii ani ai suveranului au fost umbri\u021bi de noua renun\u021bare la tron a prin\u021bului Carol (decembrie 1925), pe care Ferdinand n-a mai tolerat-o, numindu-l mo\u0219tenitor al tronului pe prin\u021bul Mihai, care i-a urmat ca rege.<\/p>\n
<\/p>\n
De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nCereri<\/strong>Doresc s\u0103 am grij\u0103 de un copil de…<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>\u00a0Primesc \u00een gazd\u0103 la cas\u0103.<\/p>\nTel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>Primesc \u00een gazd\u0103 la bloc o elev\u0103. <\/p>\nTel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Educa\u021bie<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/educatie\/vrancea-nu-l-a-uitat-21-de-ani-de-la-disparitia-profesorului-ionel-sirbu-istoricul-care-a-marcat-educatia-si-societatea-civila\/mediaPool\/uwSGE2Q.png\")
<\/a><\/div>\nVrancea nu l-a uitat: 21 de ani de la dispari\u021bia profesorului Ionel S\u00eerbu, istoricul care a marcat educa\u021bia \u0219i societatea civil\u0103<\/a><\/h2>\nMaria BRATU<\/a>, 22 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/educatie\/admiterea-la-liceu-2026-elevii-din-vrancea-isi-pot-afla-repartizarea.-incepe-confirmarea-locurilor-in-licee\/mediaPool\/ukGiqE7.jpg\")
<\/a><\/div>\nAdmiterea la liceu 2026: Elevii din Vrancea \u00ee\u0219i pot afla repartizarea. \u00cencepe confirmarea locurilor \u00een licee<\/a><\/h2>\nMaria BRATU<\/a>, 22 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/educatie\/doi-olimpici-din-focsani-admisi-fara-concurs-la-umf-carol-davila\/mediaPool\/unxFdCU.jpg\")
<\/a><\/div>\nDoi olimpici din Foc\u0219ani, admi\u0219i f\u0103r\u0103 concurs la UMF \u201eCarol Davila\u201d<\/a><\/h2>\nMaria BRATU<\/a>, 22 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/astazi-despre-cel-mai-complex-chirurg-al-epocii-sale-dan-setlacec\/mediaPool\/uicuNmq.jpg\")
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre: Cel mai complex chirurg rom\u00e2n al epocii sale: Dan Setlacec. Format la \u0219coala Grigore T. Popa \u0219i a chirurgilor Amza Jianu, Nicolae Hortolomei \u0219i Ion Juvara. Chirirgul care a abordat toat\u0103 gama interven\u021biilor cunoscute \u00een chirurgia general\u0103 <\/a><\/h2>\n 1<\/a>Ziarul de Vrancea<\/a>, 23 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/video-astazi-despre-un-adevarat-zeu-in-salile-de-concert-in-cele-mai-selecte-restaurante-de-pe-litoral-si-in-cele-mai-scumpe-baruri-din-bucuresti-desi-n-a-fost-nici-pe-departe-atat-de-apreciat-pe-cat-de-urias-i-a-fost-talentul-aurelian-andreescu\/mediaPool\/uTLH3Rx.jpg\")
<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre: un adev\u0103rat zeu \u00een s\u0103lile de concert, \u00een cele mai selecte restaurante de pe Litoral \u015fi \u00een cele mai scumpe baruri din Bucure\u015fti, de\u015fi n-a fost nici pe departe at\u00e2t de apreciat pe c\u00e2t de uria\u015f i-a fost talentul: Aurelian Andreescu<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 22 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/horoscop-22-iulie-2026\/mediaPool\/uA8enxT.jpg\")
<\/a><\/div>\nHoroscop 22 iulie 2026 <\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 22 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103, v\u00e2rsta…<\/span>20.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Domn de la \u021bar\u0103, 55 de ani, cu locuin\u021b\u0103, teren…<\/span>16.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nSERVICII<\/strong>Solicit\u0103m servicii de buc\u0103t\u0103rie acordate unei…<\/span>16.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nZiarul de Vrancea<\/a><\/h5>\n20 iul 2026<\/span>7342 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nFerdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12\/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Pele\u0219, Sinaia) a fost al doilea rege al Rom\u00e2niei, din 10 octombrie 1914 p\u00e2n\u0103 la moartea sa. Regele Ferdinand a fost regele Marii Uniri de la 1918, regele reformei
\nagrare \u0219i al Constitu\u021biei din 1923. Un mare rege, care s-a stins mult
\nprea devreme, la doar 62 de ani, \u00een 20 iulie 1927.
\n Ferdinand (nume la na\u0219tere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prin\u021bului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen \u0219i al Infantei Ant\u00f3nia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei \u0219i a reginei Maria a II-a a Portugaliei. Familia sa f\u0103cea parte din ramura catolic\u0103 a familiei regale prusace de Hohenzollern.<\/p>\n
A domnit 13 ani \u00een condi\u0163ii extraordinar de grele, dar a \u00eenf\u0103ptuit lucruri m\u0103re\u021be. A urcat pe tron \u00een septembrie 1914, la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 ce \u00eencepuse r\u0103zboiul. A fost un conflict armat devastator, cu milioane de combatan\u0163i, un carnagiu. La sf\u00e2r\u015fitul anului 1916, la c\u00e2teva luni dup\u0103 ce Rom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboi de partea Antantei, a urmat contraofensiva Triplei Alian\u0163e \u015fi dramaticul refugiu \u00een nordul Moldovei, cu \u0163ara ocupat\u0103 de armate str\u0103ine. Abnega\u0163ia regelui, t\u0103ria sa de caracter, au f\u0103cut ca \u0163ara s\u0103 nu se pr\u0103bu\u015feasc\u0103. Jertfa soldatului rom\u00e2n a fost efectul atitudinii sale ferme, a exemplului dat de rege. Ferdinand se face foarte iubit de soldat, de \u0163\u0103ranul rom\u00e2n, este respectat.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Ferdinand \u0219i-a petrecut copil\u0103ria \u0219i adolescen\u021ba la re\u0219edin\u021ba familiei din Sigmaringen, Germania. \u00cen 1885 a terminat cursurile \u0218colii de ofi\u021beri din Kassel, fiind numit cu gradul de sublocotenent \u00een cadrul Regimentului 1 Gard\u0103 de la Curtea Regal\u0103 a Prusiei. A urmat apoi studii la Universitatea din Leipzig \u0219i la \u0218coala Superioar\u0103 de \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Economice din T\u00fcbingen, pe care le-a absolvit \u00een 1889.<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd cu 1889 a devenit Principe de Coroan\u0103 al Regatului Rom\u00e2niei, \u00een urma renun\u021b\u0103rii tat\u0103lui \u0219i fratelui s\u0103u mai mare, Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regal\u0103 a Rom\u00e2niei. Din acel moment s-a stabilit \u00een Rom\u00e2nia, unde \u0219i-a continuat cariera militar\u0103, av\u00e2nd \u0219i o serie de comenzi onorifice, fiind \u00eenaintat p\u00e2n\u0103 la gradul de general de corp de armat\u0103.<\/p>\n
S-a c\u0103s\u0103torit la 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, cu prin\u021besa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg \u0219i Gotha, nepoat\u0103 a reginei Victoria, fiic\u0103 a ducelui Albert de Edinburgh \u0219i a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiic\u0103 a \u021barului Alexandru al II-lea al Rusiei.<\/p>\n
Ferdinand a devenit rege al Regatului Rom\u00e2niei la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, \u00een urma mor\u021bii unchiului s\u0103u, regele Carol I. A condus Rom\u00e2nia \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, aleg\u00e2nd s\u0103 lupte de partea Antantei \u00eempotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regal\u0103 de Hohenzollern de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.<\/p>\n
La sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului Rom\u00e2nia a \u00eencheiat procesul de realizare a statului na\u021bional-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei \u0219i Transilvaniei cu Vechiul Regat. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a \u00eencoronat drept rege al Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n
\u00cen anii care au urmat Primului R\u0103zboi Mondial Rom\u00e2nia a cunoscut o serie de transform\u0103ri profunde, \u00een special prin aplicarea reformei agrare \u0219i a votului universal.<\/p>\n
\u00cen anul 1925 a izbucnit criza dinastic\u0103, provocat\u0103 de renun\u021barea principelui Carol la drepturile sale de succesiune la Coroana Rom\u00e2niei, fapt ce l-a determinat pe Ferdinand s\u0103 \u00eel exclud\u0103 pe Carol din Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i s\u0103 \u00eel numeasc\u0103 drept principe mo\u0219tenitor pe fiul acestuia, Mihai, care avea s\u0103 succead\u0103 la tron.<\/p>\n
Ferdinand a murit la Sinaia, la 20 iulie 1927, \u00een urma unui cancer galopant la colon. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u0219.<\/p>\n
Ferdinand Victor Albert Mainrad, prin\u021b de Hohenzollern-Sigmaringen, s-a n\u0103scut la 24 august 1865 la Sigmaringen, Germania, fiind al doilea fiu al prin\u021bului Leopold \u0219i al prin\u021besei Ant\u00f3nia de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin tat\u0103, se tr\u0103gea dintr-o veche ramur\u0103 a familiei regale germane: Hohenzollern. Prin mam\u0103, se \u00eenrudea cu casa domnitoare portughez\u0103 \u0219i cu familia de Saxa-Coburg \u0219i Gotha.[8] Familia sa f\u0103cea parte din ramura minor\u0103, catolic\u0103, a familiei domnitoare prusace de Hohenzollern.[9]:pp 32-33 (este de men\u021bionat astfel c\u0103 Maria de Edinburgh \u2013 viitoarea Regina Maria a Rom\u00e2niei, avea un grad de rudenie mai apropiat de ramura imperial\u0103 a Hohenzollernilor de la Berlin, dec\u00e2t chiar Regele Carol I sau Regele Ferdinand I).[10]<\/p>\n
Ferdinand \u0219i-a petrecut copil\u0103ria la re\u0219edin\u021ba familiei din Sigmaringen. Urmeaz\u0103 studiile gimnaziale \u0219i liceale la Dusseldorf, pe care le va absolvi \u00een 1885. Dup\u0103 terminarea liceului a devenit elev al \u0218colii Militare din Kassel, absolvind \u00een 1897 cu gradul de sublocotenent. Urmeaz\u0103 pentru trei semestre, p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anului 1889 c\u00e2nd este nevoit s\u0103 se mute \u00een Rom\u00e2nia, cursurile Universit\u0103\u021bii din Leipzig \u0219i ale \u0218colii Superioare de \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Economice din T\u00fcbingen.[11]:p. 94<\/p>\n
Fiul preferat al mamei sale, \u201eFerdinand era un t\u00e2n\u0103r prezentabil, de\u0219i destul de lipsit de gra\u021bie, extrem de timid \u0219i penibil de t\u0103cut. De\u0219i urmase Academia de R\u0103zboi din Kassel \u0219i fusese vreme de doi ani \u00een armata german\u0103, era mai mult atras de Biserica Catolic\u0103 \u0219i de c\u0103r\u021bile sale de botanic\u0103.\u201d[12]:p. 56<\/p>\n
\u00cen \u0219coal\u0103 va manifesta un talent deosebit pentru \u00eenv\u0103\u021barea limbilor str\u0103ine, \u00eensu\u0219indu-\u0219i limbile francez\u0103, englez\u0103 \u0219i rus\u0103. Din 1883 \u0219i p\u00e2n\u0103 la stabilirea definitiv\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1889, a avut \u00een permanen\u021b\u0103 un profesor rom\u00e2n trimis de regele Carol I: profesorul Vasile D. P\u0103un, fost director al Liceului Gheorghe Laz\u0103r din Bucure\u0219ti. Acesta avea obliga\u021bia de a-l \u00eenv\u0103\u021ba limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i de a-i preda lec\u021bii de literatura, istoria \u0219i geografia rom\u00e2nilor.[13]:p. 73<\/p>\n
Educa\u021bia sa a fost una destul de spartan\u0103, \u00een ciuda originii sale princiare. Vasile D. P\u0103un, profesorul s\u0103u de limba rom\u00e2n\u0103 pe perioada studiilor \u00een Germania, o prezenta astfel:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNu \u00eenconjurat de dasc\u0103li adu\u0219i acas\u0103, ca doctorii la patul unui sl\u0103b\u0103nog, ci trimis la gimnasiul public, ca \u0219i \u00cemp\u0103ratul de acum al Germaniei, ca \u0219i Regele nostru, nu \u00een tr\u0103sur\u0103, ci fie c\u00e2t de rea vremea, pe jos, f\u0103r\u0103 m\u0103nu\u0219i iarna \u0219i f\u0103r\u0103 umbrel\u0103 de soare vara; supus acas\u0103 la disciplin\u0103 militar\u0103; sculat la \u0219ase diminea\u021ba, b\u0103gat \u00eentr-o baie rece, la aceea\u0219i temperatur\u0103 \u00een tot timpul; hr\u0103nit, negre\u0219it mai bine dec\u00e2t un spartan dar \u00eendestul de frugal; dus la biseric\u0103 \u00een toate duminicile; \u021binut departe de toate petrecerile cari i-ar fi umplut mintea de vedenii de\u0219arte \u0219i inima de doruri sterpe; obi\u0219nuit a dispune de sume foarte ne\u00eensemnate de bani, da\u021bi lunar, cheltui\u021bi cu rost, pe lucruri trebuincioase, \u0219i justifica\u021bi p\u00e2n\u0103 la cel din urm\u0103 pfennig; priveghiat, apoi, de ochii ne\u00eendura\u021bi a doi pedagogi, unul civil \u0219i cel\u0103lalt militar, departe, departe de s\u00e2nul familiei, pe care nu-i era dat s-o vad\u0103 dec\u00e2t la Sigmaringen, de trei ori pe an: la Cr\u0103ciun, la Pa\u0219ti, \u0219i \u00een vacan\u021bele de var\u0103; deprins, \u00een sf\u00e2r\u0219it, a auzi repet\u00e2ndu-i-se des cuvintele de aur ale A. Sale Regale, Principele Carol-Anton: \u00ab Nu-i destul c\u0103 v-a\u021bi n\u0103scut principi ci trebuie s\u0103 munci\u021bi ca s\u0103 dovedi\u021bi c\u0103 merita\u021bi titlul vostru \u00bb.[14]\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Prof. Vasile D. P\u0103un, Principele Ferdinad de Hohenzollern<\/p>\n
Din momentul \u00een care Ferdinand a devenit unul dintre principii mo\u0219tenitori ai tronului Rom\u00e2niei, via\u021ba \u0219i activitatea t\u00e2n\u0103rului prin\u021b a fost constant \u00een aten\u021bia opiniei publice din Rom\u00e2nia. De exemplu o \u0219tire din 1887 spunea c\u0103 \u201eSe zice c\u0103 prin\u021bul Ferdinand de Hohenzollern este destul de serios bolnav la Duesseldorf.\u201d[15] O alt\u0103 \u0219tire de la o dat\u0103 ulterioar\u0103 ar\u0103ta c\u0103 \u201ePrincipele Ferdinand \u00een garnizoana Potsdamului \u00ee\u0219i petrece admirabil de pl\u0103cut timpul.\u201d[16]<\/p>\n
Nu erau neglijate nici aspectele referitoare la incertitudinea desemn\u0103rii oficiale a unui succesor la tron. Astfel, de\u0219i prin\u021bii sunt critica\u021bi pentru mai slabul interes \u00een \u00eensu\u0219irea limbii rom\u00e2ne, li se g\u0103sesc circumstan\u021be atenuante \u00een situa\u021bia dinastic\u0103 neclar\u0103. \u201eAugu\u0219tii nepo\u021bi ai Regelui nostru, nu \u00ee\u0219i dau mult\u0103 osteneal\u0103 ca s\u0103 \u00eenve\u021be limba rom\u00e2n\u0103. [\u2026] Poate c\u0103 incertitudinea care \u00eenconjur\u0103 \u00eenc\u0103 chestia succesiunei la Tronul Rom\u00e2niei contribue \u0219i ea, \u00een mare parte, la pu\u021bina \u00eengrijire ce principii Ferdinand \u0219i Carol arat\u0103 pentru limba rom\u00e2n\u0103.\u201d[16]<\/p>\n
Principe de Coroan\u0103<\/p>\n
La 21 noiembrie 1880 \u0219eful casei de Hohenzollern-Sigmaringen, principele Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, \u00eempreun\u0103 cu fiii s\u0103i, Carol, rege al Rom\u00e2niei, prin\u021bul Leopold \u0219i prin\u021bul Frederic, \u00eencheie \u201ePactul de familie\u201d prin care ace\u0219tia recuno\u0219teau dispozi\u021biile constitu\u021bionale relative la succesiunea tronului Rom\u00e2niei. Prin acest act, prin\u021bul Leopold a renun\u021bat la drepturile sale de succesiune \u00een favoarea fiilor s\u0103i.:pp 91-92<\/p>\n
Astfel, conform documentului, cei trei fii ai prin\u021bului Leopold, prin\u021bii Wilhelm, Ferdinand \u0219i Carol, au devenit din acel moment \u201emo\u0219tenitori prezumtivi\u201d ai regelui Rom\u00e2niei, Carol I.<\/p>\n
La 14 martie 1881 adun\u0103rile legiuitoare aprob\u0103 modificarea Constitu\u021biei Rom\u00e2niei, care este proclamat\u0103 regat, iar domnitorul Carol este proclamat rege. Ceremonia de \u00eencoronare s-a desf\u0103\u0219urat la 10 mai 1881 \u0219i a fost urmat\u0103 de 8 zile de s\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103. Cu aceast\u0103 ocazie, principele Ferdinand face prima sa c\u0103l\u0103torie \u00een Rom\u00e2nia, \u00eenso\u021bindu-l pe tat\u0103l s\u0103u.[18]:pp 161-162 Ulterior Ferdinand, singur sau \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u Carol, a mai vizitat Rom\u00e2nia \u00een mai 1883,[19] mai 1895[20]:p.295 \u0219i noiembrie 1896[20]:p.366<\/p>\n
Dup\u0103 tat\u0103l s\u0103u (\u00een 1880) \u0219i fratele s\u0103u mai mare, Wilhelm (\u00een 1886) a renun\u021bat la drepturile sale succesorale la tronul Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eChemat \u00eens\u0103, ca principe ereditar de Hohenzollern, a \u00eendeplini c\u0103tre Casa Noastr\u0103 datorii de c\u0103petenie, con\u0219tiin\u021ba mea \u00eemi impune obliga\u021bia s\u0103 nu las nici o \u00eendoial\u0103 asupra posi\u021biunei mele fa\u021b\u0103 cu a\u0219ez\u0103mintele constitu\u021bionale privitoare la succesiunea Tronului rom\u00e2nesc, la care familia noastr\u0103 a aderat \u00een mod solemn \u0219i deplin prin actul din 21 noiembrie 1880. M\u0103 c\u0103l\u0103uzesc dar de aceste sentimente aduc\u00e2nd la cuno\u0219tin\u021ba Majest\u0103\u021bii Voastre renun\u021barea mea la drepturile eventuale ce am asupra Coroanei Rom\u00e2niei, drepturi cari mi-ar fi dob\u00e2ndite \u00een lipsa unui mo\u0219tenitor direct al Majest\u0103\u021bii Voastre. Am \u00eens\u0103 \u00eencrederea deplin\u0103 c\u0103 dac\u0103 Principele Ferdinand, fratele meu, ar fi chemat s\u0103 urmeze marea oper\u0103 \u00eenceput\u0103 de Majestatea Voastr\u0103, el va pune \u00een \u00eendeplinirea acestei misiuni m\u0103re\u021be o voin\u021b\u0103 hot\u0103r\u00e2t\u0103, o munc\u0103 con\u0219tiincioas\u0103 \u0219i neobosit\u0103, \u0219i toat\u0103 onoarea sa.[21]\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Scrisoarea de renun\u021bare a prin\u021bului Wilhelm, Baden-Baden, 29 decembrie 1886<\/p>\n
La 14 noiembrie 1886, principele Ferdinand este \u00eencadrat \u00een Armata Rom\u00e2niei, cu gradul de sublocotenent \u00een Regimentul 3 Linie.[22]<\/p>\n
Prin renun\u021barea fratelui s\u0103u mai mare Ferdinand a devenit, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i doreasc\u0103, mo\u0219tenitor al unchiului s\u0103u, regele Carol I al Rom\u00e2niei. \u201eWilhelm, fratele mai mare al lui Ferdinand, a \u00eencercat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een Balcani vreme de un an, dar a g\u0103sit via\u021ba de acolo nemul\u021bumitoare. Preferind s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een Germania ca Prin\u021b de Hohenzollern, el a predat onorurile rom\u00e2ne\u0219ti fratelui s\u0103u mai mic. Ferdinand, care \u00ee\u0219i tr\u0103ia via\u021ba mai mult prin absen\u021b\u0103, a fost prea slab s\u0103 refuze o pozi\u021bie care \u00eei displ\u0103cea \u0219i pentru care era extrem de nepotrivit.\u201d[12]:p. 56<\/p>\n
La 14 martie 1889 Senatul Rom\u00e2niei a votat o mo\u021biune de \u201ea \u00eenscrie \u00een apelul s\u0103u nominal pe al doilea fiu al A. S. R. Principele Leopold, Principele Ferdinand, cu urm\u0103torul titlu \u00abAlteta Sa Regal\u0103 Ferdinand, Principe al Romaniei, mo\u0219tenitor presumptiv al Coroanei\u00bb\u201d.[18][23]<\/p>\n
La 27 martie 1889, Ferdinand trimitea din Cannes pre\u0219edintelui Senatului o scrisoare de r\u0103spuns prin care lua act cu vie mul\u021bumire de decizia corpului legiuitor \u0219i transmitea inten\u021bia de a veni definitiv \u00een Rom\u00e2nia precum \u0219i hot\u0103r\u00e2rea sa de a-\u0219i \u00eendeplini cu credin\u021b\u0103 \u00eendatoririle ce \u00eei reveneau \u00een noua sa calitate.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e S\u0103 fi\u021bi bine convin\u0219i c\u0103 toate actele mele vor fi \u00eensufle\u021bite de cea mai ad\u00e2nc\u0103 iubire c\u0103tre \u021bar\u0103, pe care m\u0103 voi sili a o servi din toate puterile mele, lu\u00e2nd c\u0103l\u0103uz\u0103 pilda marilor s\u0103i Domni din trecut, inspir\u00e2ndu-m\u0103 de frumoasele amintiri ce au l\u0103sa \u0219i av\u00e2nd ne\u00eencetat sub ochi nobilul exemplu al regelui Carol I. Astfel sper a corespunde \u00eencrederei \u0219i a\u0219tept\u0103rilor poporului rom\u00e2n.[24]:pp 227-228\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Principele Ferdinand<\/p>\n
La 17 aprilie 1889, primul ministru Lasc\u0103r Catargiu trimite spre aprobare regelui, raportul nr. 705, prin care se cerea aprobarea pentru publicare \u00een Monitorul Oficial \u201ea celor 4 acte relative la regularea succesiunei la Tron din 1880 […], precum \u0219i a scrisorii A. S. Principelui Guillaume, principe ereditar de Hohenzollern, din 29 Decembre 1886, care completeaz\u0103 aceste acte.\u201d[23] Potrivit Constitu\u021biei, Ferdinand nu era nevoit s\u0103 treac\u0103 la ortodoxism, \u00eens\u0103 se prevedea ca urma\u0219ii s\u0103i s\u0103 fie boteza\u021bi \u00een religia ortodox\u0103.<\/p>\n
Principele Ferdinand a sosit \u00een Rom\u00e2nia, \u00een data de 19 aprilie 1889, \u00eembr\u0103cat \u00een uniforma de sublocotenent a Regimentului 3 Linie, fiind \u00eent\u00e2mpinat la Gara de Nord de oficialit\u0103\u021bile statului, \u00een frunte cu regale Carol \u0219i regina Elisabeta.[25]<\/p>\n
La 23 aprilie 1889, la propunerea ministrului de r\u0103zboi, Ferdinand este \u00eenaintat \u201ela alegere\u201d, la gradul de locotenent, \u00een cadrul aceluia\u0219i regiment, al c\u0103rui comandant onorific era tat\u0103l s\u0103u, prin\u021bul Leopold.[26]<\/p>\n
C\u0103s\u0103toria<\/p>\n
Articol principal: Maria a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Principesa Maria \u00een anul c\u0103s\u0103toriei, 1893<\/p>\n
Principele Ferdinand \u00een anul c\u0103s\u0103toriei, 1893<\/p>\n
Dup\u0103 curmarea din fa\u0219\u0103 de c\u0103tre regele Carol I a unei idile cu Elena V\u0103c\u0103rescu, Ferdinand a devenit obiectul complicatului balet politico-diplomatic al c\u0103s\u0103toriilor monarhice europene din a doua parte a secolului XIX. \u201e\u00cen acea epoc\u0103 nici nu se punea problema s\u0103 ceri p\u0103rerea copiilor, care trebuiau s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 din motive ce nu \u021bineau de sentimente, ci de politic\u0103.\u201d[27]:p. 28<\/p>\n
Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei a \u00eenceput c\u0103utarea unei partide pentru prin\u021bul de coroan\u0103 Ferdinand, menite s\u0103 asigure viitorul acestei dinastii. Astfel vor fi declan\u0219ate o serie de ac\u021biuni menite s\u0103 contribuie la cunoa\u0219terea \u0219i apropierea dintre Ferdinand \u0219i principesa Maria de Edinburgh. Primele \u00eent\u00e2lniri din anul 1891 vor fi e\u0219ecuri totale, dar apoi prin interven\u021bia energic\u0103 a \u00eemp\u0103ratului german care \u00eel cheam\u0103 pe timidul Ferdinand \u0219i \u00eei ordon\u0103 s\u0103 rezolve situa\u021bia, simultan cu presiunile f\u0103cute de marea duces\u0103 Maria Alexandrovna asupra Mariei, lucrurile se vor aranja prin anun\u021barea logodnei noului cuplu, \u00een vara lui 1892.[27]:pp. 30-47<\/p>\n
Castelul din Sigmaringen, locul c\u0103s\u0103toriei<\/p>\n
Castelul Krauchenwies – luna de miere<\/p>\n
Pentru oficializarea logodnei, regele Carol I a efectuat \u00een toamna lui 1892 o vizit\u0103 la Londra pentru a se \u00eent\u00e2lni cu ducele de Edinburgh, tat\u0103l Mariei, \u0219i apoi cu regina Victoria, care a fost de acord cu c\u0103s\u0103toria preconizat\u0103, oferindu-i cu acest prilej lui Carol Ordinul Jartierei.[28]<\/p>\n
La 10 ianuarie 1893, la Sigmaringen \u00een Germania, este celebrat\u0103 c\u0103s\u0103toria Alte\u021bei Sale Regale Ferdinand, Prin\u021bul de Coroan\u0103 al Rom\u00e2niei cu Alte\u021ba Sa Regal\u0103 Marie de Edinburgh. Celebrarea a cuprins de fapt un num\u0103r de trei ceremonii de c\u0103s\u0103torie: civil\u0103, catolic\u0103 (religia lui Ferdinand) \u0219i protestant\u0103 (religia Mariei).<\/p>\n
C\u0103s\u0103toria civil\u0103 a avut loc \u00een Salonul Ro\u0219u al castelului din Sigmaringen, fiind oficiat\u0103 de Karl von Wedel, mare\u0219alul cur\u021bii imperiale, \u00eemp\u0103ratul Wilhelm al II-lea al Germaniei fiind primul dintre martorii care \u0219i-au pus semn\u0103tura pe actul de c\u0103s\u0103torie.<\/p>\n
Principala ceremonie, cea catolic\u0103, a avut loc la catedrala ora\u0219ului, fiind prima c\u0103s\u0103torie a unei prin\u021bese britanice cu un prin\u021b catolic, dup\u0103 c\u00e2teva sute de ani.[29]<\/p>\n
Cea de-a treia ceremonie, cea protestant\u0103, a fost una mai modest\u0103, fiind oficiat\u0103 \u00een unul din saloanele palatului de c\u0103tre un capelan al Marinei Regale Britanice.[30]<\/p>\n
De\u0219i regele Carol I, preocupat permanent de sim\u021bul datoriei, le-a urat doar \u201eHonigtag\u201d (\u201eo zi de miere\u201d),[28] proasp\u0103tul cuplu regal avea s\u0103 petreac\u0103 totu\u0219i o lun\u0103 de miere la castelul Krauchenwies de l\u00e2ng\u0103 Sigmaringen . De aici au plecat spre \u021bar\u0103, cu o scurt\u0103 oprire la Viena unde \u00ee\u0219i vor \u00eendeplini prima lor sarcin\u0103 oficial\u0103, aceea de a-l vizita pe \u00eemp\u0103ratul Franz Josef. Av\u00e2nd \u00een vedere situa\u021bia politic\u0103 delicat\u0103 a momentului (era \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare procesul memorandi\u0219tilor) vizita avea s\u0103 fie scurt\u0103 urmat\u0103 de o traversare a Transilvaniei pe timp de noapte \u0219i cu luminile trenului stinse.[31] Cuplul princiar va avea parte de o primire c\u0103lduroas\u0103 \u00eenc\u0103 de la trecerea frontierei, la Predeal, urmat\u0103 de o serie \u00eentreag\u0103 de ceremonii \u0219i recep\u021bii oficiale.[27]:p. 52 La \u00eentoarcerea \u00een \u021bar\u0103 a cuplului princiar s-au oficiat 32 de nun\u021bi ale unor \u021b\u0103rani rom\u00e2ni, la Biserica Sf\u00e2ntul Spiridon Nou din Bucure\u0219ti, urmate de o mas\u0103 la Ateneul Rom\u00e2n, unde Prin\u021bul Ferdinand \u0219i-a adus \u0219i el so\u021bia.[32]<\/p>\n
Rela\u021biile \u00een familie<\/p>\n
Articol principal: Maria a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Rela\u021bia cuplului princiar \u0219i apoi regal Ferdinand \u0219i Maria a fost una complex\u0103 \u0219i cu o evolu\u021bie sinuoas\u0103 \u00een timp, dar ceea ce a constituit o constant\u0103 a acestei rela\u021bii a fost permanenta disociere \u00eentre via\u021ba public\u0103 \u0219i cea privat\u0103, pe care at\u00e2t Ferdinand c\u00e2t \u0219i Maria au f\u0103cut-o. Ei nu au l\u0103sat niciodat\u0103 ca problemele personale sau de cuplu s\u0103 primeze \u00een detrimentul func\u021biunilor publice pe care le aveau la nivelul societ\u0103\u021bii, focaliz\u00e2ndu-\u0219i energiile \u0219i eforturile \u00eentr-un mod concertat, pentru \u00eendeplinirea misiunii care le revenea. \u201dPreocuparea noastr\u0103 cinstit\u0103 a avut \u00eentotdeauna un singur obiect: Rom\u00e2nia. Orice gre\u0219eli vom fi f\u0103cut, pe noi ne-au animat de fiecare dat\u0103 inten\u021biile cele mai bune.\u201d[33]:p. 214<\/p>\n
Faptul c\u0103 aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie a fost stabilit\u0103 din interese dinastice, f\u0103r\u0103 ca cei doi viitori so\u021bi s\u0103 aib\u0103 vreun cuv\u00e2nt de spus, ca \u0219i diferen\u021ba de v\u00e2rst\u0103 \u0219i temperament a lor, a f\u0103cut ca \u00een primii ani de c\u0103s\u0103torie rela\u021bia celor doi s\u0103 fie una destul de tumultuoas\u0103 \u0219i inegal\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNoi suntem naturi total diferite, nu putem \u00een\u021belege anumite lucruri pentru c\u0103 mintea noastr\u0103 lucreaz\u0103 complet altfel. \u00cen tinere\u021bea noastr\u0103 ne f\u0103ceam unul pe altul s\u0103 suferim, eram ca doi cai r\u0103u \u00eemperechea\u021bi, de\u0219i erau \u00eentotdeauna probleme asupra c\u0103rora c\u0103deam de acord.[34]:p. 122\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Regina Maria, \u00censemn\u0103ri zilnice<\/p>\n
Cu timpul, cu apari\u021bia copiilor, cu o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere din partea lui Ferdinand \u0219i cu mai buna integrare a principesei Maria \u00een Casa Regal\u0103 \u0219i \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, perechea princiar\u0103 a reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 peste cele mai multe dintre aceste asperit\u0103\u021bi, reprezent\u00e2nd un factor de stabilitate pentru viitorul dinastiei \u0219i al Rom\u00e2niei \u00een general. Cel mai bine a sintetizat aceast\u0103 perioad\u0103 tot regina Maria care \u00eei m\u0103rturisea la un moment dat regelui Ferdinand \u201dce p\u0103cat c\u0103 a trebuit s\u0103 irosim at\u00e2\u021bia ani ai tinere\u021bii ca s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m cum s\u0103 convie\u021buim!\u201d[33]:p. 214<\/p>\n
Ferdinand \u0219i Maria ca rege \u0219i regin\u0103<\/p>\n
Diferen\u021ba de temperament dintre Maria \u0219i Ferdinand a indus \u00een anumite momente percep\u021bia c\u0103 acesta ar fi fost sub domina\u021bia energicei sale so\u021bii, ceea ce era de multe ori doar o aparen\u021b\u0103. Chiar dac\u0103 Ferdinand lua hot\u0103r\u00e2rile cu greutate \u0219i de multe ori ajutat de al\u021bii, inclusiv de c\u0103tre regin\u0103, el nu lua dec\u00e2t acele hot\u0103r\u00e2ri la care singur ajunsese la concluzia c\u0103 sunt cele corecte.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eP\u0103rerea obi\u0219nuit\u0103 este c\u0103 era sub influen\u021ba Reginei Maria, c\u0103 ei i se datoreaz\u0103 hot\u0103r\u00e2rile care l-au dus la gloria \u00eentregirii neamului. Lucrul nu este exact. Desigur c\u0103 \u00een unele probleme Regina Maria a exercitat o \u00eenr\u00e2urire asupra lui \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103. Chiar personalit\u0103\u021bi mai puternice din apropierea lui l-au putut influen\u021ba, ca s\u0103 nu mai vorbim de o personalitate at\u00e2t de hot\u0103r\u00e2t\u0103, de vie ca a Suveranei. \u00cens\u0103 o adev\u0103rat\u0103, o decisiv\u0103 influen\u021b\u0103 d\u00e2nsa nu putea exercita, fiindc\u0103 leg\u0103tura sufleteasc\u0103 dintre ei era prea sl\u0103bit\u0103, prea erau departe \u0219i str\u0103ini unul de altul. \u00cen tinere\u021bile lui d\u00e2nsul o iubise mult, aceast\u0103 dragoste nu fusese \u00eens\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103.[35]:p. 122\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Ion G. Duca, Amintiri<\/p>\n
Dincolo de iubirile pasagere ale regelui Ferdinand \u0219i ale reginei Maria, rela\u021bia lor de cuplu s-a consolidat ajung\u00e2nd ca \u00eentre ei s\u0103 se stabileasc\u0103 o toleran\u021b\u0103 \u0219i o camaraderie bazate pe preocup\u0103rile comune pentru \u021bar\u0103 \u0219i familie. Ea se \u00eenchina \u00een fa\u021ba superiorit\u0103\u021bii sale ca rege \u0219i b\u0103rbat \u00een public. El se pleca \u00een fa\u021ba ei \u00een via\u021ba particular\u0103.[36]:p. 22 \u201eAcum suntem cei mai buni asocia\u021bi, cei mai loiali tovar\u0103\u0219i, dar vie\u021bile noastre se \u00eentretaie doar \u00een anumite chestiuni.\u201d[34]:p. 122<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eC\u00e2nd s-au urcat pe tron dragostea lor se stinsese de ani de zile. […] Regele \u00eens\u0103 admira multe din \u00eensu\u0219irile so\u021biei lui \u2014 voin\u021ba, sinceritatea, vitalitatea, veselia dar at\u00e2ta tot. Treceau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i luni f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i vorbeasc\u0103 altceva dec\u00e2t banalit\u0103\u021bi la mas\u0103 \u0219i fa\u021b\u0103 de martori. Nici o intimitate \u00eentre dou\u0103 vie\u021bi \u00eendreptate pe c\u0103r\u0103ri desp\u0103r\u021bite. Tronul pe de o parte, \u00eencerc\u0103rile ei repetate pe de alt\u0103 parte, \u00eei apropia din nou vr\u00e2nd ne vr\u00e2nd, dar nu destul. Este sigur c\u0103 \u00een fundul sufletului s\u0103u el a avut fa\u021b\u0103 de d\u00e2nsa adev\u0103rata stim\u0103 \u0219i adev\u0103rata \u00eencredere, o cuno\u0219tea \u00eens\u0103 prea bine ca s\u0103 nu se sfiasc\u0103 de ea.[35]:p. 122\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Ion G. Duca, Amintiri<\/p>\n
Via\u021ba la Curtea Regal\u0103<\/p>\n
Articol principal: Maria a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Palatul Regal la 1900<\/p>\n
Palatul Cotroceni la 1900<\/p>\n
Castelul Peli\u0219or<\/p>\n
Ferdinand \u0219i Maria au trebuit s\u0103 participe \u00een perioada imediat revenirii \u00een \u021bar\u0103 la o \u00eentreag\u0103 suit\u0103 de manifest\u0103ri oficiale prilejuite de c\u0103s\u0103toria cuplului princiar unde, de\u0219i au \u00eent\u00e2lnit toat\u0103 elita politic\u0103, cultural\u0103 \u0219i militar\u0103 a Rom\u00e2niei, regele Carol veghea ca ace\u0219tia s\u0103 nu-\u0219i fac\u0103 prieteni \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 deoarece \u201eprietenii nu erau \u00eentotdeauna cei mai buni sf\u0103tuitori, plus c\u0103 favoritismul creeaz\u0103 gelozii, a\u0219a c\u0103 e mai sigur s\u0103 nu ai prieteni.\u201d[37]:p. 106 Primii ani ai c\u0103sniciei nu au fost dintre cei mai ferici\u021bi, fiind marca\u021bi de faptul c\u0103, a\u0219a cum ar\u0103ta Maria, \u201eso\u021bul meu era subjugat de cultul pentru b\u0103tr\u00e2nul de fier, tremur\u00e2nd mereu la g\u00e2ndul c\u0103 ac\u021biunile sale l-ar putea nemul\u021bumi pe acest sclav al datoriei care era capul familiei.\u201d[37]:p. 105<\/p>\n
\u00cen viziunea lui Carol, \u201eacest rege conservator \u0219i maniac al disciplinei, care s-a zb\u0103tut mai mult dec\u00e2t oricine altcineva s\u0103 construiasc\u0103 Rom\u00e2nia modern\u0103\u201d,[38] singurul rol pe care perechea mo\u0219tenitoare trebuia s\u0103 \u00eel joace era acela de a-\u0219i face datoria \u00een ducerea mai departe la \u00eendeplinire a acestui proiect al s\u0103u. \u00cen acest scop, i-a tratat pe Ferdinand \u0219i Maria f\u0103r\u0103 nici un fel de menajamente. \u201eRegele Carol nu avea nici o afec\u021biune pentru Principele Ferdinand, \u00eel tiraniza c\u00e2t putea \u0219i \u00eel umilea mai mult dec\u00e2t trebuia.\u201d[35]:p. 99 C\u00e2t despre Maria, Carol afirma simplu c\u0103 \u201eo prin\u021bes\u0103 mo\u0219tenitoare are doar datorii \u0219i singurele sale drepturi sunt cele care decurg din aceast\u0103 situa\u021bie.\u201d[27]:p. 56<\/p>\n
De asemenea, raporturile lui financiare cu perechea princiar\u0103 au fost \u00een aceea\u0219i not\u0103: \u201ei-a l\u0103sat ve\u0219nic s\u0103 se zbat\u0103 cu ridicole greut\u0103\u021bi financiare, cu o numeroas\u0103 \u0219i costisitoare familie, c\u00e2nd ar fi putut s\u0103 le asigure traiul cuvenit, m\u0103rindu-le subven\u021bia sa numai cu c\u00e2teva zeci de mii de lei \u00een plus.\u201d[35]:p. 103<\/p>\n
\u00cen martie 1896 cuplul mo\u0219tenitor al coroanei Rom\u00e2niei se mut\u0103 \u00een noua re\u0219edin\u021b\u0103 princiar\u0103, Palatul Cotroceni, care, \u00eencep\u00e2nd cu 1892, \u00eencepuse s\u0103 fie amenajat special \u00een acest scop de c\u0103tre Regele Carol I. Acest fapt va permite ob\u021binerea unui grad mai mare de independen\u021b\u0103 \u00een via\u021ba privat\u0103 a familiei princiare, \u0219i \u00eenceputul unei desprinderi de tutela regelui.[39] Tot Carol va construi \u0219i o nou\u0103 re\u0219edin\u021b\u0103 de var\u0103 pentru principii mo\u0219tenitori, Castelul Peli\u0219or, situat \u00een complexul familiei regale de la Sinaia, inaugurat \u00een anul 1903.[40]<\/p>\n
\u00cen anul 1896, Ferdinand \u0219i Maria vor reprezenta familia regal\u0103 rom\u00e2n\u0103 la festivit\u0103\u021bile prilejuite de \u00eencoronarea \u021barului Nicolae al II-lea al Rusiei.[41]<\/p>\n
\u00cen conformitate cu uzan\u021bele caselor regale \u0219i \u00eentr-o \u00eencercare de a asigura o implicare mai mare a principelui de coroan\u0103 \u00een activit\u0103\u021bile statului, Regele Carol I decide, \u00een 1896, numirea principelui Ferdinand \u00een calitate de comandant onorific al Regimentului 4 Ro\u0219iori.<\/p>\n
\u00cen 1897 principele Ferdinand se \u00eemboln\u0103ve\u0219te de o form\u0103 grav\u0103 de febr\u0103 tifoid\u0103, care a fost aproape de a-i cauza moartea. Dup\u0103 convalescen\u021ba \u0219i \u00eens\u0103n\u0103to\u0219irea lui Ferdinand, perechea va pleca \u0219i va petrece iarna 1897\/1898 pe Coasta de Azur, \u00een compania rudelor Mariei din familia imperial\u0103 rus\u0103, fapt care va provoca nemul\u021bumirea regelui Carol.[27]:p. 93<\/p>\n
Copiii \u0219i educa\u021bia acestora<\/p>\n
Articol principal: Maria a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Principele Ferdinand, Principesa Maria \u0219i copiii Carol, Elisabeta, Maria \u0219i Ileana, 1913.<\/p>\n
Cuplul princiar (\u0219i apoi regal) Ferdinand \u0219i Maria va avea un num\u0103r de 6 copii, din care unul, principele Mircea, a murit la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103. Primul lor copil s-a n\u0103scut la numai nou\u0103 luni \u0219i cinci zile de la c\u0103s\u0103toria lor, este vorba despre principele Carol, n\u0103scut la castelul Pele\u0219, \u00een 1893. A urmat apoi principesa Elisabeta (1894), principesa Maria (1900), principele Nicolae (1903), principesa Ileana (1909) \u0219i principele Mircea, n\u0103scut \u00een ianuarie 1913.<\/p>\n
Rela\u021biile dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii \u00een familia regal\u0103 Ferdinand \u0219i Maria au fost \u00een aparen\u021b\u0103 normale, dar \u00een fapt at\u00e2t regele c\u00e2t \u0219i regina nu s-au implicat \u00een educa\u021bia copiilor regali a\u0219a de mult pe c\u00e2t ar fi fost necesar, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u0219tia s\u0103 con\u0219tientizeze \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 pe deplin misiunea care le revenea \u00een cadrul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Maria, fire copil\u0103roas\u0103 \u0219i \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, nu a reu\u0219it s\u0103-\u0219i supravegheze copiii cu stricte\u021be, \u00een vreme ce Ferdinand, datorit\u0103 incapacit\u0103\u021bii sale de a lua hot\u0103r\u00e2ri \u0219i mai ales datorit\u0103 timidit\u0103\u021bii sale excesive, nu a reu\u0219it la r\u00e2ndu-i s\u0103 se impun\u0103 \u00een via\u021ba copiilor s\u0103i. Copiii au primit, desigur, instruc\u021bia cuvenit\u0103 rangului, dar Casa Regal\u0103 nu putea \u021bine locul unei adev\u0103rate institu\u021bii pedagogice. Curtea a reprezentat mai degrab\u0103 un mediu del\u0103s\u0103tor, \u00een care fiecare copil regal a crescut \u00een voia lui, f\u0103r\u0103 o educa\u021bie riguroas\u0103, corespunz\u0103toare viitoarei lor misiuni, formarea personalit\u0103\u021bii lor suferind de lacune serioase.[36]:p. 92<\/p>\n
Principesa Maria cu primii s\u0103i copii, Carol \u0219i Elisabeta, \u00een 1895.<\/p>\n
Maria recuno\u0219tea c\u0103 \u201enu aveam deloc fire de pedagog\u201d iar \u00een ceea ce-l privea pe principele Ferdinand, ea spunea c\u0103: \u201eNando se ocup\u0103 de timbrele lui \u0219i de regulamentele militare l\u0103s\u00e2nd educa\u021bia copiilor \u00een seama primei persoane care insist\u0103 s\u0103 o fac\u0103. La el groaza de a nu face cumva ceva ce nu se cuvine \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fac\u0103 lucrurile pe care ar trebui s\u0103 le fac\u0103.\u201d[12]:p. 195<\/p>\n
Peste toate acestea s-a mai suprapus \u0219i ingerin\u021ba regal\u0103, Regele Carol I \u0219i regina Elisabeta lu\u00e2ndu-i pe micii Carol \u0219i Elisabeta din m\u00e2inile p\u0103rin\u021bilor s\u0103i c\u00e2t mai devreme, deoarece regele considera c\u0103 educa\u021bia viitorului mo\u0219tenitor al tronului era una din responsabilit\u0103\u021bile sale \u0219i era dreptul s\u0103u \u00een calitate de \u0219ef al familiei \u0219i de rege.[36]:p. 51<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSe \u0219tie c\u0103 este o tradi\u021bie \u00een neamul Hohenzollern ca domnitorii s\u0103 fie \u00een rele raporturi cu mo\u0219tenitorii lor. Regele Carol nu s-a ab\u0103tut de la aceast\u0103 tradi\u021bie familiar\u0103. Nu avea nici o afec\u021biune pentru Principele Ferdinand, \u00eel tiraniza c\u00e2t putea \u0219i \u00eel umilea mai mult dec\u00e2t trebuia. Dar nici de Principele Carol pe care pretindea c\u0103-l iube\u0219te \u2014 mai pu\u021bin totu\u0219i dec\u00e2t pe Principele Nicolae, incontestabil nepotul sau r\u0103sf\u0103\u021bat \u2014 nu s-a ocupat de fel. A neglijat complet instruc\u021bia \u0219i educa\u021bia lui, ca \u0219i cum ar fi vrut s\u0103 lase Rom\u00e2niei urma\u0219i cu totul nepreg\u0103ti\u021bi spre a-i lua succesiunea.[35]:p. 103\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Ion G. Duca, Amintiri politice<\/p>\n
E\u0219ecul educ\u0103rii copiilor familiei princiare \u00een sensul \u00een\u021belegerii rolului \u0219i menirii lor publice a fost \u201eun produs al cooper\u0103rii dintre prea multe autorit\u0103\u021bi \u0219i prea pu\u021bin\u0103 disciplin\u0103\u201d.[12]:p. 197<\/p>\n
Rege al Rom\u00e2niei<\/p>\n
Neutralitatea<\/p>\n
Principele Ferdinand a ajuns pe tronul Rom\u00e2niei la 11 octombrie 1914, dup\u0103 moartea regelui Carol I. Era o perioad\u0103 crucial\u0103 din istoria Rom\u00e2niei, marcat\u0103 de izbucnirea Primului R\u0103zboi Mondial, \u00een care at\u00e2t familia regal\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103 era profund divizat\u0103 \u00een tabere ce sus\u021bineau fie neutralitatea fie intrarea \u00een r\u0103zboi de partea uneia sau alteia dintre cele dou\u0103 alian\u021be aflate \u00een conflict.<\/p>\n
Prin moartea regelui Carol I se deblocase de la sine o stare politic\u0103 tensionat\u0103. \u00cen parlament noua pereche conduc\u0103toare a fost primit\u0103 cu c\u0103ldur\u0103 \u0219i speran\u021b\u0103, fiind aclama\u021bi \u00eendelung.[12]:p. 223<\/p>\n
\u00cen ciuda presiunilor financiare \u0219i morale at\u00e2t din partea Antantei, c\u00e2t \u0219i a Puterilor Centrale, Rom\u00e2nia a r\u0103mas credincioas\u0103 neutralit\u0103\u021bii \u00een decursul primilor doi ani ai primului r\u0103zboi mondial. \u021aara nu era preg\u0103tit\u0103 de r\u0103zboi. Ferdinand reu\u0219e\u0219te s\u0103 reziste presiunilor interne \u0219i externe, pentru a se al\u0103tura uneia dintre tabere.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eFerdinand este \u00eenainte de toate Regele Rom\u00e2niei \u0219i un excelent patriot… Nando poate c\u0103 nu este foarte energic, dar are o ciudat de puternic\u0103 doz\u0103 de rezisten\u021b\u0103 \u0219i cu c\u00e2t este mai constr\u00e2ns \u0219i amenin\u021bat, cu at\u00e2t mai pu\u021bin se va pune \u00een mi\u0219care; el nu este ceea ce poate fi numit un om de ac\u021biune, dar nu poate fi intimidat.[12]:pp 236-237\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Regina Maria despre regele Ferdinand<\/p>\n
Ferdinand \u0219i primul ministru Ionel Br\u0103tianu s-au folosit de leg\u0103turile reginei Maria cu casele regale rus\u0103 \u0219i britanic\u0103 pentru a prezenta detaliat dorin\u021bele Rom\u00e2niei de realizare a unui stat na\u021bional unitar, precum \u0219i justific\u0103rile temeiurilor pe care se bazau aceste dorin\u021be. Prin aceste contacte \u201eneoficiale\u201d a fost posibil\u0103 \u201eocolirea\u201d constr\u00e2ngerilor neutralit\u0103\u021bii \u0219i facerea cunoscut\u0103 a pozi\u021bei Rom\u00e2niei.[42]:p. xxv<\/p>\n
Dup\u0103 finalizarea unor lungi \u0219i dificile negocieri cu reprezentan\u021bii Antantei, concretizate prin \u00eencheierea unui tratat politic \u0219i a unei conven\u021bii militare, Rom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboi la 14 septembrie 1916, declar\u00e2nd r\u0103zboi Imperiului Austro-Ungar.[43]<\/p>\n
R\u0103zboiul \u0219i Conferin\u021ba de Pace<\/p>\n
\u00cen perioada \u00een care Rom\u00e2nia a r\u0103mas neutr\u0103, misiunea principal\u0103 a armatei a constat \u00een asigurarea grani\u021belor \u021b\u0103rii, concomitent cu organizarea \u0219i desf\u0103\u0219urarea preg\u0103tirii marilor unit\u0103\u021bi \u0219i unit\u0103\u021bilor din subordine pentru o eventual\u0103 intrare \u00een r\u0103zboi, cu temeinicie dar cu discre\u021bie \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 par\u0103 provocatoare. Misiunea era \u00eengreunat\u0103 de faptul c\u0103 cei doi vecini, Rusia \u0219i Austro\u2011Ungaria erau angrena\u021bi \u00een \u00eenfrunt\u0103ri militare de amploare, chiar la frontiera Rom\u00e2niei, pe frontul din Bucovina \u0219i Gali\u021bia.[44]:p. 12<\/p>\n
La 4\/17 august 1916, \u00een casa lui Vintil\u0103 Br\u0103tianu din Bucure\u0219ti, primul ministru Ionel Br\u0103tianu a semnat \u00een secret, din partea Rom\u00e2niei, documentele prin care Rom\u00e2nia se angaja s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi de partea Antantei.[45]<\/p>\n
La 14 august 1916 regele Ferdinand a prezidat Consiliul de Coroan\u0103 \u00een cadrul c\u0103ruia s-a luat o hot\u0103r\u00e2re dramatic\u0103: intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva \u021b\u0103rii sale natale, Germania. La aflarea ve\u0219tii c\u0103 Rom\u00e2nia s-a aliat cu Antanta, familia din Germania l-a renegat, iar la Castelul Hohenzollern s-a arborat \u00een doliu stindardul heraldic al familiei.<\/p>\n
Planul de campanie pentru anul 1916, \u201eIpoteza Z\u201d definea obiectivul politic major al r\u0103zboiului ca fiind \u201erealizarea idealului nostru na\u021bional, adic\u0103 \u00eentregirea neamului, prin eliberarea teritoriilor locuite de rom\u00e2ni, care se g\u0103sesc ast\u0103zi \u00eenglobate \u00een monarhia austro\u2011ungar\u0103\u201d.[46]<\/p>\n
\u00cen conformitate cu prevederile aceluia\u0219i plan, \u00een momentul declar\u0103rii mobiliz\u0103rii se \u00eenfiin\u021bau patru armate: Armata 1, Armata 2, Armata 3 \u0219i Armata de Nord, prin transformarea corpurilor de armat\u0103 existente. Un element care a impietat puternic punerea \u00een execu\u021bie a acestui plan a fost faptul c\u0103 formarea celor patru comandamente de armat\u0103 s\u2011a f\u0103cut dup\u0103 declan\u0219area mobiliz\u0103rii \u0219i nu \u00eenaintea ei, a\u0219a cum ar fi fost normal. Prin urmare, comandamentele nou create, nu au putut s\u0103 gestioneze aceast\u0103 opera\u021bie dificil\u0103, prelu\u00e2nd comanda asupra for\u021belor subordonate \u0219i controlul opera\u021biilor aflate \u00een curs de desf\u0103\u0219urare simultan cu propria lor constituire. Excep\u021bia a constituit-o Armata de Nord unde generalul Prezan, comandant al Corpului 4 Armat\u0103 a fost numit comandant al nou-\u00eenfiin\u021batei Armate de Nord, fiind singurul care a avut \u0219ansa de a comanda trupele pe care le avea deja \u00een subordine, lucru care nu s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul celorlalte trei armate. Acesta este \u0219i unul din factorii majori care au contribuit la modul organizat \u0219i disciplinat \u00een care au fost conduse \u0219i desf\u0103\u0219urate ac\u021biunile militare ale Armatei de Nord, fa\u021b\u0103 de ezit\u0103rile \u0219i improviza\u021biile care s-au manifestat \u00een cazul opera\u021biilor desf\u0103\u0219urate de restul armatei rom\u00e2ne.[47]:p. 240<\/p>\n
Cu tot entuziasmul din faza ini\u021bial\u0103 a r\u0103zboiului, favorizat de \u00eenaintarea rapid\u0103 \u00een Transilvania, o serie de decizii politice \u0219i militare eronate, precum \u0219i intrarea Bulgariei \u00een r\u0103zboi, a f\u0103cut ca situa\u021bia de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 rapid, o bun\u0103 parte din teritoriul Rom\u00e2niei fiind ocupat de c\u0103tre trupele Puterilor Centrale.<\/p>\n
\u00cen armat\u0103, pe fondul incompeten\u021bei manifestate de o bun\u0103 parte din corpul superior de comand\u0103, \u00eencepuse s\u0103 se manifeste o atitudine defetist\u0103 \u0219i resemnat\u0103, pe care regele a \u00eencercat s\u0103 o combat\u0103 cu fermitate.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen situa\u021bia actual\u0103 nu admit s\u0103 se vorbeasc\u0103 de retragere. Trebuie ca toat\u0103 lumea, \u00eencep\u00e2nd cu generalul comandant de armat\u0103 s\u0103 desf\u0103\u0219oare o energie extrem\u0103 […] Orice defec\u021biune, orice idee de retragere nemotivat\u0103 de presiunea real\u0103 a inamicului, trebuie reprimat\u0103 imediat cu pedepse capitale. Armata de Nord, \u00eentr-o situa\u021bie dificil\u0103 \u0219i \u00een fa\u021ba atacurilor unor for\u021be superioare, a contraatacat admirabil, 10 zile de-a r\u00e2ndul \u0219i a reu\u0219it s\u0103 izgoneasc\u0103 pe inamic peste frontier\u0103. A\u0219tept acela\u0219i lucru \u0219i de la celelalte armate.[48]:p. 145\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Regele Ferdinand I, Ordinul Comandamentului de C\u0103petenie nr. 2262 din 11 octombrie 1916<\/p>\n
Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerile \u00een serie suferite de Armata Rom\u00e2niei \u00een Oltenia \u0219i Muntenia, pierderea b\u0103t\u0103liei pentru Bucure\u0219ti compromitea definitiv situa\u021bia \u0219efului Marelui Cartier General al Armatei, generalul de brigad\u0103 Dumitru Iliescu. Ferdinand intervine cu hot\u0103r\u00e2re \u0219i \u00eei cere primului ministru destituirea protejatului s\u0103u \u0219i s\u0103 lase de acum \u00eenainte conducerea efectiv\u0103 a opera\u021biunilor armatei Marelui Cartier General, f\u0103r\u0103 imixtiunea Ministerului de R\u0103zboi pe care \u00eel conducea.<\/p>\n
Ferdinand \u0219i \u00eentregul guvern rom\u00e2n s-au refugiat, \u00een decembrie 1916, la Ia\u0219i. Pentru rege \u0219i familia sa a fost o perioad\u0103 extrem de grea, \u00eentruc\u00e2t \u00een noiembrie 1916, murise de febr\u0103 tifoid\u0103, la numai 3 ani, principele Mircea, cel de-al \u0219aselea copil al cuplului regal. Au fost nevoi\u021bi s\u0103-l \u00eengroape \u00een grab\u0103, regina Maria amintind \u00een memoriile ei durerea de a nu putea vizita morm\u00e2ntul din cauza ocupa\u021biei.<\/p>\n
Rom\u00e2nia era confruntat\u0103 cu ravagiile f\u0103cute de tifosul exantematic,[49] \u00een timp ce dinspre Basarabia se infiltrau agitatori bol\u0219evici care \u00eendemnau militarii demoraliza\u021bi s\u0103 abandoneze lupta \u0219i s\u0103 se ridice \u00eempotriva \u201eclasei asupritoare\u201d. \u00cen acest context, Ferdinand \u0219i-a luat leg\u0103m\u00e2ntul de a \u00eenf\u0103ptui dup\u0103 r\u0103zboi o reform\u0103 agrar\u0103, reu\u0219ind astfel s\u0103 curme aceste tendin\u021be centrifuge.<\/p>\n
Regele Ferdinand \u0219i Regina Maria decor\u00e2nd militarii care au luptat la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, august 1917<\/p>\n
Prezen\u021ba permanent\u0103 \u0219i direct\u0103 a regelui Ferdinand \u0219i reginei Maria \u00een mijlocul solda\u021bilor care luptau \u00een cele mai grele sectoare ale frontului, ca \u0219i promisiunea solemn\u0103 a regelui c\u0103 o parte din p\u0103m\u00e2ntul \u021b\u0103rii le va reveni lor, a dus la crearea unei simbioze \u00eentre familia domnitoare \u0219i popor, fapt care se va proba \u00een condi\u021biile dificile ale anilor 1917-1918. \u201eDe\u0219i ru\u0219ii ne-au dat un prost exemplu pentru c\u0103 mul\u021bi dintre ei au devenit bol\u0219evici \u0219i \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103seau posturile cu miile, solda\u021bii no\u0219tri prost hr\u0103ni\u021bi, \u00eenarma\u021bi insuficient, rareori l\u0103uda\u021bi, ve\u0219nic obosi\u021bi, au r\u0103mas credincio\u0219i regelui, de neclintit \u00een mijlocul debandadei fo\u0219tilor lor alia\u021bi. Am tr\u0103it printre ei pretutindeni, \u00een spitale, pe front, chiar \u0219i \u00een tran\u0219ee, i-am v\u0103zut \u00eenfometa\u021bi, scheletici, ren\u0103sc\u00e2nd la via\u021b\u0103, redevenind fiin\u021be s\u0103n\u0103toase \u0219i puternice. Juraser\u0103 s\u0103 reziste ca un zid pentru a ap\u0103ra ultima p\u0103rticic\u0103 de p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc care era \u00eenc\u0103 al nostru\u201d.[50]<\/p>\n
\u00cen timpul r\u0103zboiului, Ferdinand \u0219i mai ales Maria au contribuit esen\u021bial la concentrarea efortului de r\u0103zboi \u0219i la p\u0103strarea moralului armatei, de\u0219i \u00eencheierea de c\u0103tre Rusia a unui tratat de pace separat a provocat c\u0103derea frontului estic, l\u0103s\u00e2nd Rom\u00e2nia singur\u0103 \u00eempotriva puterilor centrale. Fusese luat\u0103 \u00een considerare chiar op\u021biunea ca armata rom\u00e2n\u0103 s\u0103 se refugieze \u00een Rusia, pentru a fi transportat\u0103 de flota britanic\u0103 pe frontul de vest.[51]<\/p>\n
Dup\u0103 semnarea Armisti\u021biului de la Foc\u0219ani cu Puterile Centrale la 26 noiembrie 1917,[52] rela\u021biile dintre Regina Maria pe de o parte, regele Ferdinand, Ion I.C. Br\u0103tianu \u0219i Barbu \u0218tirbey se deterioreaz\u0103, ca urmare a situ\u0103rii pe pozi\u021bii divergente privind ac\u021biunea viitoare. Maria consider\u0103 armisti\u021biul un angrenaj \u00een care Rom\u00e2nia \u0219i-a prins m\u00e2na, \u00een vreme ce Br\u0103tianu \u0219i \u0218tirbey \u00eel consider\u0103 o manevr\u0103 diplomatic\u0103 menit\u0103 s\u0103 c\u00e2\u0219tige timp. Evolu\u021biile viitoare vor confirma punctul de vedere al reginei, din acel moment Puterile Centrale nef\u0103c\u00e2nd altceva dec\u00e2t s\u0103 \u201estr\u00e2ng\u0103 \u0219urubul angrenajului\u201d conduc\u00e2nd \u00een numai trei luni la semnarea umilitoarei p\u0103ci separate.[27]:p. 215<\/p>\n
Incapacitatea conducerii politice a \u021b\u0103rii de a identifica o solu\u021bie viabil\u0103, precum \u0219i contextul extern defavorabil, \u00eel silesc pe Regele Ferdinand s\u0103 accepte o \u00eent\u00e2lnire cu ministrul Imperiului Austro-Ungar, contele Czernin, la 27 februarie 1918, care, pe un ton arogant \u0219i umilitor, \u00eei cere s\u0103 semneze pacea sau va fi \u00eenlocuit cu un alt rege din casele regale austriac\u0103 sau german\u0103. \u201eRegele a pl\u00e2ns \u0219i a l\u0103sat impresia c\u0103 ar vrea s\u0103 fac\u0103 pace dar c\u0103 este \u00eenc\u0103 \u00een m\u00e2inile celor ce-l \u00eenconjoar\u0103\u201d, consemneaz\u0103 Alexandru Marghiloman.[53]:p. 376<\/p>\n
Regele \u0219i guvernul se resemneaz\u0103 \u0219i, \u00een lipsa altor op\u021biuni, decid s\u0103 \u00eenceap\u0103 negocierile pentru o pace separat\u0103, de\u0219i erau con\u0219tien\u021bi c\u0103 odat\u0103 \u00eencheiat\u0103 o astfel de pace, \u00een conformitate cu prevederile tratatului din august 1916, Rom\u00e2nia se autoexcludea din Antant\u0103 \u0219i implicit ar fi fost \u00een imposibilitatea de a putea participa ca \u021bar\u0103 aliat\u0103 la conferin\u021ba de pace, \u00een cazul unei victorii a Antantei. Regina Maria s-a opus cu vehemen\u021b\u0103 semn\u0103rii acestei p\u0103ci, fapt ce \u00eei va atrage repro\u0219uri din partea lui Ferdinand, Br\u0103tianu \u0219i \u0218tirbey. \u00centr-un act f\u0103r\u0103 precedent \u0219i care nici nu a mai fost repetat ulterior, regina \u00eei \u00eenfrunt\u0103 pe ace\u0219tia, demonstr\u00e2nd pentru prima dat\u0103 c\u0103 poate fi un factor politic de care trebuie s\u0103 se \u021bin\u0103 seama.<\/p>\n
Regina l-a c\u00e2\u0219tigat de partea ei \u0219i pe principele mo\u0219tenitor Carol, care \u00een Consiliul de Coroan\u0103 din 3 martie 1918 s-a opus semn\u0103rii p\u0103cii separate, spun\u00e2nd: \u201eSper ca \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 se va g\u0103si un om de stat care s\u0103 ajute pe Rege s\u0103 nu semneze o pace \u00eenjositoare\u201d.[54]<\/p>\n
Perspectiva diviz\u0103rii monarhiei, dar \u0219i con\u0219tientizarea de c\u0103tre liderii politici c\u0103 \u00een situa\u021bia disperat\u0103 respectiv\u0103 singura leg\u0103tur\u0103 viabil\u0103 a \u021b\u0103rii cu Antanta mai era reprezentat\u0103 doar de regina Maria, l-a determinat pe Ferdinand s\u0103 fac\u0103 tot ceea ce a depins de el pentru a nu semna tratatul de pace separat. Dup\u0103 r\u0103zboi, majoritatea oamenilor politici au recunoscut c\u0103 acesta a fost momentul crucial care a contribuit la conservarea drepturilor Rom\u00e2niei ca stat aliat, recunosc\u00e2nd meritele ac\u021biunii regelui \u0219i reginei \u00een luarea \u0219i ducerea la \u00eendeplinire a acestei decizii extrem de dificile.[55][56]<\/p>\n
\u00cen cele din urm\u0103, situa\u021bia avea s\u0103 se schimbe. \u00cen cursul anului 1918, anul de na\u0219tere al Rom\u00e2niei Mari, situa\u021bia r\u0103zboiului s-a \u00eentors \u00eempotriva Puterilor Centrale \u0219i Ferdinand s-a \u00eentors la Bucure\u0219ti \u00een fruntea armatei, trec\u00e2nd pe sub Arcul de Triumf, \u00eent\u00e2mpinat fiind de popula\u021bia entuziast\u0103. Armata Rom\u00e2n\u0103 a ajuns p\u00e2n\u0103 la Budapesta, intr\u00e2nd \u00een capitala Ungariei la 4 august 1919 \u0219i eliber\u00e2nd Ungaria de regimul comunist al lui B\u00e9la Kun. Acesta din urm\u0103 a fugit, via Viena, \u00een URSS.<\/p>\n
Rege al Rom\u00e2niei Mari<\/p>\n
Pictur\u0103 reprezent\u00e2ndu-l pe regele Ferdinand I al Rom\u00e2niei, aflat\u0103 \u00een Catedrala din Alba Iulia<\/p>\n
Timbru rom\u00e2nesc din 1926<\/p>\n
Ferdinand a fost \u00eencoronat rege al Rom\u00e2niei Mari la 15 octombrie 1922 \u00een Catedrala din Alba Iulia.[57]<\/p>\n
Via\u021ba politic\u0103 intern\u0103 \u00een timpul domniei sale a fost dominat\u0103 de Partidul Na\u021bional Liberal, condus de fra\u021bii Ion Br\u0103tianu \u0219i Vintil\u0103 Br\u0103tianu. Unirea cu Transilvania a l\u0103rgit, \u00eens\u0103, baza electoral\u0103 a opozi\u021biei, a c\u0103ror partide principale s-au unit \u00een ianuarie 1925 – octombrie 1926 pentru a forma Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc.<\/p>\n
Criza dinastic\u0103<\/p>\n
Contrar succeselor dob\u00e2ndite \u00een urma r\u0103zboiului, \u00eencununate prin realizarea Rom\u00e2niei Mari, via\u021ba personal\u0103 a regelui se confrunta cu probleme cauzate de Carol, prin\u021bul mo\u0219tenitor, care tr\u0103ia o via\u021b\u0103 scandaloas\u0103 \u0219i, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd legea monarhic\u0103, s-a c\u0103s\u0103torit clandestin, la Odesa, cu Ioana Lambrino. C\u0103s\u0103toria a fost, \u00een cele din urm\u0103, anulat\u0103 la Tribunalul Ilfov, Ioana Lambrino fiind exilat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu fiul nelegitim al lui Carol iar principele fiind trimis \u00eentr-o lung\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een jurul lumii, pentru \u201ea o uita\u201d pe Ioana Lambrino.<\/p>\n
La 10 mai 1921, Carol s-a c\u0103s\u0103torit, la Atena, cu Elena, fiica regelui Constantin I al Greciei, iar \u00een anul 1921, Ferdinand a tr\u0103it na\u0219terea nepotului s\u0103u, Mihai, fiul lui Carol \u0219i al Elenei. Dar cu toate acestea, mariajul dintre Carol \u0219i Elena nu avea s\u0103 fie de durat\u0103, mo\u0219tenitorul tronului p\u0103r\u0103sindu-\u0219i so\u021bia \u0219i fiul \u0219i plec\u00e2nd la Paris \u00eempreun\u0103 cu amanta sa, Elena Lupescu. \u00cen aceste condi\u021bii, \u00een decembrie 1925, Ferdinand \u00eel desemneaz\u0103 ca urma\u0219 la tron pe nepotul s\u0103u, Mihai, dezmo\u0219tenindu-l, \u00een acela\u0219i timp, pe fiul s\u0103u Carol.<\/p>\n
Ferdinand a murit la 20 iulie 1927, de cancer intestinal[58] \u0219i a fost urmat la tron de nepotul s\u0103u Mihai, sub o regen\u021b\u0103 format\u0103 din trei persoane, din care f\u0103ceau parte cel de al doilea fiu al lui Ferdinand, prin\u021bul Nicolae, patriarhul Miron Cristea \u0219i Gheorghe Buzdugan, pre\u0219edintele Cur\u021bii Supreme de Justi\u021bie. La moartea lui Buzdugan, \u00een octombrie 1929 Parlamentul \u00eel alege \u00een regen\u021b\u0103 pe Constantin S\u0103r\u0103\u021beanu.[59]Rom\u00e2nia s-a aflat sub autoritatea regen\u021bei \u00eentre 1927 \u0219i 1930.<\/p>\n
Istoriografie<\/p>\n
Istoricul Gerhard Grimm scria despre el:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eFerdinand a condus \u021bara cu respectarea strict\u0103 a Constitu\u021biei \u0219i a pus datoria sa ca rege al Rom\u00e2niei, \u00eenaintea sim\u021b\u0103mintele sale personale (cum a fost \u00een cazul intr\u0103rii \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva \u021b\u0103rii sale natale sau excluderii propriului fiu din r\u00e2ndul Casei Regale a Rom\u00e2niei). A fost d\u0103ruit cu un devotament neobosit fa\u021b\u0103 de datorie, o g\u00e2ndire social\u0103 profund\u0103 \u0219i capacitatea de a g\u0103si echilibrul \u00eentre adversit\u0103\u021bi.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Cu sprijinul puternicei, energicei \u0219i voluntarei sale so\u021bii, a reu\u0219it s\u0103-\u0219i conduc\u0103 \u021bara cu bine prin Primul R\u0103zboi Mondial, s\u0103 promoveze reforma agrar\u0103, s\u0103 adopte o politic\u0103 moderat\u0103 fa\u021b\u0103 de minorit\u0103\u021bi, cerut\u0103 prin Tratatele de Pace de la Paris \u0219i s\u0103 asigure astfel stabilitatea intern\u0103 a Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Viziunea politic\u0103 a lui Ferdinand nu a putut fi transpus\u0103 integral \u00een practic\u0103, din cauza limit\u0103rilor puterilor sale prin regimul constitu\u021bional existent. Sub aparen\u021ba sa modest\u0103, retras\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de hot\u0103r\u00e2re se ascundea o con\u0219tiin\u021b\u0103 superioar\u0103 \u0219i o bogat\u0103 via\u021b\u0103 interioar\u0103.[11]:p. 94\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Gerhard Grimm, Biografii germane<\/p>\n
Personalitatea<\/p>\n
Personalitatea regelui Ferdinand a fost una complex\u0103 rezultat\u0103 din influen\u021bele uneori contradictorii ale credin\u021bei catolice profunde, forma\u021biei sale umaniste, educa\u021biei burgheze germane \u0219i cerin\u021belor oficiale ale statutului s\u0103u de prin\u021b mo\u0219tenitor \u0219i apoi rege. Aceste tr\u0103s\u0103turi se puteau \u00eentrez\u0103ri \u00eenc\u0103 din perioada sa de formare, \u00een Germania. Profesorul Vasile D. P\u0103un, \u00eei face urm\u0103torul portret prin\u021bului din respectiva perioad\u0103:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eB\u0103lai, n\u0103ltu\u021b \u0219i sub\u021birel la trup, cu ochii alba\u0219tri \u00eenchi\u0219i, foarte bl\u00e2nzi, cu nasul arcat, semnul cel mai caracteristic al liniei suabe de Hohenzollern, cu expresia gurii \u0219i a fe\u021bei a\u0219a de fin\u0103 \u0219i de curat\u0103, ca ai crede-o de fat\u0103 mare, amestec armonic al s\u00e2ngelui latin, cu tipul pl\u0103vit, g\u00e2nditor \u0219i vesel tot deodat\u0103 al germanilor de la sud. Ar prinde, poate, mirare pe cineva, dac\u0103 i-ai spune c\u0103 acest t\u00e2n\u0103r are \u00eenc\u0103 sfiiciuni de femeie, se ro\u0219e\u0219te \u00eenc\u0103 la obraz ca o fecioar\u0103 de abia scoas\u0103 \u00een lume. Minte cump\u0103nit\u0103, vorba m\u0103surat\u0103, precis\u0103; judecata clara, \u00een\u021belege lucrurile dintr-o dat\u0103 \u00ee\u0219i \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 limba numai atuncea, c\u00e2nd ar avea de spus ceva bine g\u00e2ndit. \u00cen intimitate, voios, glume\u021b pe socoteala sl\u0103biciunilor omene\u0219ti, \u00eens\u0103 niciodat\u0103 personal; comp\u0103timitor \u0219i darnic, blajin cu toat\u0103 lumea, prieten de temei.[14]\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Prof. Vasile D. P\u0103un, Principele Ferdinand de Hohenzollern<\/p>\n
La r\u00e2ndul s\u0103u Sterie Diamandi, schi\u021ba \u00een 1934 dou\u0103 portrete antinomice ale lui Ferdinand, care coexistau \u00een spa\u021biul public rom\u00e2nesc:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAsupra Regelui Ferdinand au circulat \u0219i continu\u0103 s\u0103 circule \u00eenc\u0103 dou\u0103 versiuni, diametral opuse una de alta. Dup\u0103 una din acestea, regele, sub a c\u0103rui Domnie s-a \u00eenf\u0103ptuit Rom\u00e2nia Mare, e \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at \u00een culori vii \u0219i str\u0103lucitoare, atribuindu-i-se calit\u0103\u021bi dintre cele mai rare. Este versiunea oficial\u0103 pe care o \u00eent\u00e2lne\u0219ti \u00een manualele de \u0219coal\u0103, \u00een discursurile protocolare \u021binute \u00een ocazii festive [\u2026] Aceast\u0103 versiune \u00eens\u0103 are marele cusur c\u0103-i suspectat\u0103 de c\u0103tre public. Acesta a preferat mai degrab\u0103 s\u0103 dea crezare celeilalte, care-l \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe regele Ferdinand \u00eentr-o lumin\u0103 cu totul defavorabil\u0103. Dup\u0103 aceast\u0103 ultim\u0103 versiune, regele Ferdinand ar fi fost un om f\u0103r\u0103 personalitate, submediocru ca inteligen\u021b\u0103 \u0219i plin de p\u0103cate. [\u2026] Pentru mul\u021bi, prin\u021bul mo\u0219tenitor nu era dec\u00e2t \u201ebietul Fritz\u201d, cel cu urechile blegi, pe socoteala c\u0103ruia unii cleveteau, iar al\u021bii se amuzau. \u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Diamandi, Galeria oamenilor politici, 1934[60]<\/p>\n
Diamandi, arom\u00e2n originar din Macedonia, relateaz\u0103 c\u0103 portretul negativ, care ajunsese chiar p\u00e2n\u0103 \u00een \u0219colile primare din Macedonia, se impusese at\u00e2t de tare \u00een con\u0219tiin\u021ba publicului rom\u00e2n, \u00eenc\u00e2t erau voci care depl\u00e2ngeau vindecarea lui Ferdinand de tifos \u0219i \u00ee\u0219i puneau speran\u021be mari \u00een fiul s\u0103u, prin\u021bul Carol.[61]<\/p>\n
Dotat cu o inteligen\u021b\u0103 superioar\u0103 \u0219i o cultur\u0103 vast\u0103, Ferdinand era o persoan\u0103 introvertit\u0103, nepotrivit\u0103 pentru pozi\u021bia public\u0103 de prim-plan pe care o presupunea rolul de monarh. Ajuns rege \u00een 1914, c\u00e2nd a debutat Primul R\u0103zboi Mondial, Ferdinand a fost \u00een cur\u00e2nd pus \u00een situa\u021bia grea de a alege \u00eentre interesele \u021b\u0103rii sale de adop\u021bie, Rom\u00e2nia, \u0219i identitatea sa german\u0103, care se aflau \u00een conflict ireductibil. Dup\u0103 o perioad\u0103 de neutralitate, \u00een 1916 Rom\u00e2nia a ales s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi pentru realizarea dezideratelor sale na\u021bionale. \u00cen timpul retragerii guvernului la Ia\u0219i, c\u00e2nd situa\u021bia militar\u0103 era disperat\u0103, familia regal\u0103 a avut un rol esen\u021bial \u00een p\u0103strarea moralului. Pentru a contracara influen\u021ba agitatorilor sovietici, regele a promis \u021b\u0103ranilor care luptau \u00eenf\u0103ptuirea reformei agrare, care s-a realizat dup\u0103 r\u0103zboi.<\/p>\n
Pentru c\u0103 nu \u0219i-a pus semn\u0103tura pe tratatul separat de pace cu Puterile centrale din 1918, Rom\u00e2nia a putut intra din nou \u00een r\u0103zboi cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de sf\u00e2r\u0219itul acestuia. Odat\u0103 recunoscut\u0103 Marea Unire din 1918, Ferdinand \u0219i Maria s-au \u00eencoronat regi pe 15 octombrie 1922, la Alba Iulia. \u00cen urm\u0103torii ani, Rom\u00e2nia \u0219i-a dat o nou\u0103 constitu\u021bie democratic\u0103 (1923) \u0219i a s\u0103v\u00e2r\u0219it reforma administrativ\u0103 (1925). Ferdinand a fost criticat adesea pentru personalitatea slab\u0103, unii sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 a fost sub influen\u021ba so\u021biei sale \u0219i a politicienilor Ionel Br\u0103tianu \u0219i Barbu \u0218tirbei, colaboratori apropia\u021bi ai s\u0103i. Ultimii ani ai suveranului au fost umbri\u021bi de noua renun\u021bare la tron a prin\u021bului Carol (decembrie 1925), pe care Ferdinand n-a mai tolerat-o, numindu-l mo\u0219tenitor al tronului pe prin\u021bul Mihai, care i-a urmat ca rege.<\/p>\n
<\/p>\n
De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nCereri<\/strong>Doresc s\u0103 am grij\u0103 de un copil de…<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>\u00a0Primesc \u00een gazd\u0103 la cas\u0103.<\/p>\nTel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>Primesc \u00een gazd\u0103 la bloc o elev\u0103. <\/p>\nTel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Educa\u021bie<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nVrancea nu l-a uitat: 21 de ani de la dispari\u021bia profesorului Ionel S\u00eerbu, istoricul care a marcat educa\u021bia \u0219i societatea civil\u0103<\/a><\/h2>\nMaria BRATU<\/a>, 22 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nAdmiterea la liceu 2026: Elevii din Vrancea \u00ee\u0219i pot afla repartizarea. \u00cencepe confirmarea locurilor \u00een licee<\/a><\/h2>\nMaria BRATU<\/a>, 22 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nDoi olimpici din Foc\u0219ani, admi\u0219i f\u0103r\u0103 concurs la UMF \u201eCarol Davila\u201d<\/a><\/h2>\nMaria BRATU<\/a>, 22 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre: Cel mai complex chirurg rom\u00e2n al epocii sale: Dan Setlacec. Format la \u0219coala Grigore T. Popa \u0219i a chirurgilor Amza Jianu, Nicolae Hortolomei \u0219i Ion Juvara. Chirirgul care a abordat toat\u0103 gama interven\u021biilor cunoscute \u00een chirurgia general\u0103 <\/a><\/h2>\n 1<\/a>Ziarul de Vrancea<\/a>, 23 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre: un adev\u0103rat zeu \u00een s\u0103lile de concert, \u00een cele mai selecte restaurante de pe Litoral \u015fi \u00een cele mai scumpe baruri din Bucure\u015fti, de\u015fi n-a fost nici pe departe at\u00e2t de apreciat pe c\u00e2t de uria\u015f i-a fost talentul: Aurelian Andreescu<\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 22 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nHoroscop 22 iulie 2026 <\/a><\/h2>\nZiarul de Vrancea<\/a>, 22 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103, v\u00e2rsta…<\/span>20.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Domn de la \u021bar\u0103, 55 de ani, cu locuin\u021b\u0103, teren…<\/span>16.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nSERVICII<\/strong>Solicit\u0103m servicii de buc\u0103t\u0103rie acordate unei…<\/span>16.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nFerdinand I de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 12\/24 august 1865, Sigmaringen – d. 20 iulie 1927, Castelul Pele\u0219, Sinaia) a fost al doilea rege al Rom\u00e2niei, din 10 octombrie 1914 p\u00e2n\u0103 la moartea sa. Regele Ferdinand a fost regele Marii Uniri de la 1918, regele reformei
\nagrare \u0219i al Constitu\u021biei din 1923. Un mare rege, care s-a stins mult
\nprea devreme, la doar 62 de ani, \u00een 20 iulie 1927.
\n Ferdinand (nume la na\u0219tere Ferdinand Viktor Albert Meinrad von Hohenzollern-Sigmaringen) a fost al doilea fiu al prin\u021bului Leopold de Hohenzollern-Sigmaringen \u0219i al Infantei Ant\u00f3nia a Portugaliei, fiica regelui Ferdinand al II-lea al Portugaliei \u0219i a reginei Maria a II-a a Portugaliei. Familia sa f\u0103cea parte din ramura catolic\u0103 a familiei regale prusace de Hohenzollern.<\/p>\n
A domnit 13 ani \u00een condi\u0163ii extraordinar de grele, dar a \u00eenf\u0103ptuit lucruri m\u0103re\u021be. A urcat pe tron \u00een septembrie 1914, la c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni dup\u0103 ce \u00eencepuse r\u0103zboiul. A fost un conflict armat devastator, cu milioane de combatan\u0163i, un carnagiu. La sf\u00e2r\u015fitul anului 1916, la c\u00e2teva luni dup\u0103 ce Rom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboi de partea Antantei, a urmat contraofensiva Triplei Alian\u0163e \u015fi dramaticul refugiu \u00een nordul Moldovei, cu \u0163ara ocupat\u0103 de armate str\u0103ine. Abnega\u0163ia regelui, t\u0103ria sa de caracter, au f\u0103cut ca \u0163ara s\u0103 nu se pr\u0103bu\u015feasc\u0103. Jertfa soldatului rom\u00e2n a fost efectul atitudinii sale ferme, a exemplului dat de rege. Ferdinand se face foarte iubit de soldat, de \u0163\u0103ranul rom\u00e2n, este respectat.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
Ferdinand \u0219i-a petrecut copil\u0103ria \u0219i adolescen\u021ba la re\u0219edin\u021ba familiei din Sigmaringen, Germania. \u00cen 1885 a terminat cursurile \u0218colii de ofi\u021beri din Kassel, fiind numit cu gradul de sublocotenent \u00een cadrul Regimentului 1 Gard\u0103 de la Curtea Regal\u0103 a Prusiei. A urmat apoi studii la Universitatea din Leipzig \u0219i la \u0218coala Superioar\u0103 de \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Economice din T\u00fcbingen, pe care le-a absolvit \u00een 1889.<\/p>\n
\u00cencep\u00e2nd cu 1889 a devenit Principe de Coroan\u0103 al Regatului Rom\u00e2niei, \u00een urma renun\u021b\u0103rii tat\u0103lui \u0219i fratelui s\u0103u mai mare, Wilhelm, la drepturile de succesiune la coroana regal\u0103 a Rom\u00e2niei. Din acel moment s-a stabilit \u00een Rom\u00e2nia, unde \u0219i-a continuat cariera militar\u0103, av\u00e2nd \u0219i o serie de comenzi onorifice, fiind \u00eenaintat p\u00e2n\u0103 la gradul de general de corp de armat\u0103.<\/p>\n
S-a c\u0103s\u0103torit la 29 decembrie 1892, la Sigmaringen, cu prin\u021besa Maria Alexandra Victoria de Saxa-Coburg \u0219i Gotha, nepoat\u0103 a reginei Victoria, fiic\u0103 a ducelui Albert de Edinburgh \u0219i a marii ducese Maria Alexandrovna Romanov, unica fiic\u0103 a \u021barului Alexandru al II-lea al Rusiei.<\/p>\n
Ferdinand a devenit rege al Regatului Rom\u00e2niei la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, \u00een urma mor\u021bii unchiului s\u0103u, regele Carol I. A condus Rom\u00e2nia \u00een timpul Primului R\u0103zboi Mondial, aleg\u00e2nd s\u0103 lupte de partea Antantei \u00eempotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regal\u0103 de Hohenzollern de c\u0103tre \u00eemp\u0103ratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.<\/p>\n
La sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului Rom\u00e2nia a \u00eencheiat procesul de realizare a statului na\u021bional-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei \u0219i Transilvaniei cu Vechiul Regat. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a \u00eencoronat drept rege al Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n
\u00cen anii care au urmat Primului R\u0103zboi Mondial Rom\u00e2nia a cunoscut o serie de transform\u0103ri profunde, \u00een special prin aplicarea reformei agrare \u0219i a votului universal.<\/p>\n
\u00cen anul 1925 a izbucnit criza dinastic\u0103, provocat\u0103 de renun\u021barea principelui Carol la drepturile sale de succesiune la Coroana Rom\u00e2niei, fapt ce l-a determinat pe Ferdinand s\u0103 \u00eel exclud\u0103 pe Carol din Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei \u0219i s\u0103 \u00eel numeasc\u0103 drept principe mo\u0219tenitor pe fiul acestuia, Mihai, care avea s\u0103 succead\u0103 la tron.<\/p>\n
Ferdinand a murit la Sinaia, la 20 iulie 1927, \u00een urma unui cancer galopant la colon. A fost \u00eenmorm\u00e2ntat la M\u0103n\u0103stirea Curtea de Arge\u0219.<\/p>\n
Ferdinand Victor Albert Mainrad, prin\u021b de Hohenzollern-Sigmaringen, s-a n\u0103scut la 24 august 1865 la Sigmaringen, Germania, fiind al doilea fiu al prin\u021bului Leopold \u0219i al prin\u021besei Ant\u00f3nia de Hohenzollern-Sigmaringen. Prin tat\u0103, se tr\u0103gea dintr-o veche ramur\u0103 a familiei regale germane: Hohenzollern. Prin mam\u0103, se \u00eenrudea cu casa domnitoare portughez\u0103 \u0219i cu familia de Saxa-Coburg \u0219i Gotha.[8] Familia sa f\u0103cea parte din ramura minor\u0103, catolic\u0103, a familiei domnitoare prusace de Hohenzollern.[9]:pp 32-33 (este de men\u021bionat astfel c\u0103 Maria de Edinburgh \u2013 viitoarea Regina Maria a Rom\u00e2niei, avea un grad de rudenie mai apropiat de ramura imperial\u0103 a Hohenzollernilor de la Berlin, dec\u00e2t chiar Regele Carol I sau Regele Ferdinand I).[10]<\/p>\n
Ferdinand \u0219i-a petrecut copil\u0103ria la re\u0219edin\u021ba familiei din Sigmaringen. Urmeaz\u0103 studiile gimnaziale \u0219i liceale la Dusseldorf, pe care le va absolvi \u00een 1885. Dup\u0103 terminarea liceului a devenit elev al \u0218colii Militare din Kassel, absolvind \u00een 1897 cu gradul de sublocotenent. Urmeaz\u0103 pentru trei semestre, p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul anului 1889 c\u00e2nd este nevoit s\u0103 se mute \u00een Rom\u00e2nia, cursurile Universit\u0103\u021bii din Leipzig \u0219i ale \u0218colii Superioare de \u0218tiin\u021be Politice \u0219i Economice din T\u00fcbingen.[11]:p. 94<\/p>\n
Fiul preferat al mamei sale, \u201eFerdinand era un t\u00e2n\u0103r prezentabil, de\u0219i destul de lipsit de gra\u021bie, extrem de timid \u0219i penibil de t\u0103cut. De\u0219i urmase Academia de R\u0103zboi din Kassel \u0219i fusese vreme de doi ani \u00een armata german\u0103, era mai mult atras de Biserica Catolic\u0103 \u0219i de c\u0103r\u021bile sale de botanic\u0103.\u201d[12]:p. 56<\/p>\n
\u00cen \u0219coal\u0103 va manifesta un talent deosebit pentru \u00eenv\u0103\u021barea limbilor str\u0103ine, \u00eensu\u0219indu-\u0219i limbile francez\u0103, englez\u0103 \u0219i rus\u0103. Din 1883 \u0219i p\u00e2n\u0103 la stabilirea definitiv\u0103 \u00een Rom\u00e2nia \u00een 1889, a avut \u00een permanen\u021b\u0103 un profesor rom\u00e2n trimis de regele Carol I: profesorul Vasile D. P\u0103un, fost director al Liceului Gheorghe Laz\u0103r din Bucure\u0219ti. Acesta avea obliga\u021bia de a-l \u00eenv\u0103\u021ba limba rom\u00e2n\u0103 \u0219i de a-i preda lec\u021bii de literatura, istoria \u0219i geografia rom\u00e2nilor.[13]:p. 73<\/p>\n
Educa\u021bia sa a fost una destul de spartan\u0103, \u00een ciuda originii sale princiare. Vasile D. P\u0103un, profesorul s\u0103u de limba rom\u00e2n\u0103 pe perioada studiilor \u00een Germania, o prezenta astfel:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNu \u00eenconjurat de dasc\u0103li adu\u0219i acas\u0103, ca doctorii la patul unui sl\u0103b\u0103nog, ci trimis la gimnasiul public, ca \u0219i \u00cemp\u0103ratul de acum al Germaniei, ca \u0219i Regele nostru, nu \u00een tr\u0103sur\u0103, ci fie c\u00e2t de rea vremea, pe jos, f\u0103r\u0103 m\u0103nu\u0219i iarna \u0219i f\u0103r\u0103 umbrel\u0103 de soare vara; supus acas\u0103 la disciplin\u0103 militar\u0103; sculat la \u0219ase diminea\u021ba, b\u0103gat \u00eentr-o baie rece, la aceea\u0219i temperatur\u0103 \u00een tot timpul; hr\u0103nit, negre\u0219it mai bine dec\u00e2t un spartan dar \u00eendestul de frugal; dus la biseric\u0103 \u00een toate duminicile; \u021binut departe de toate petrecerile cari i-ar fi umplut mintea de vedenii de\u0219arte \u0219i inima de doruri sterpe; obi\u0219nuit a dispune de sume foarte ne\u00eensemnate de bani, da\u021bi lunar, cheltui\u021bi cu rost, pe lucruri trebuincioase, \u0219i justifica\u021bi p\u00e2n\u0103 la cel din urm\u0103 pfennig; priveghiat, apoi, de ochii ne\u00eendura\u021bi a doi pedagogi, unul civil \u0219i cel\u0103lalt militar, departe, departe de s\u00e2nul familiei, pe care nu-i era dat s-o vad\u0103 dec\u00e2t la Sigmaringen, de trei ori pe an: la Cr\u0103ciun, la Pa\u0219ti, \u0219i \u00een vacan\u021bele de var\u0103; deprins, \u00een sf\u00e2r\u0219it, a auzi repet\u00e2ndu-i-se des cuvintele de aur ale A. Sale Regale, Principele Carol-Anton: \u00ab Nu-i destul c\u0103 v-a\u021bi n\u0103scut principi ci trebuie s\u0103 munci\u021bi ca s\u0103 dovedi\u021bi c\u0103 merita\u021bi titlul vostru \u00bb.[14]\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Prof. Vasile D. P\u0103un, Principele Ferdinad de Hohenzollern<\/p>\n
Din momentul \u00een care Ferdinand a devenit unul dintre principii mo\u0219tenitori ai tronului Rom\u00e2niei, via\u021ba \u0219i activitatea t\u00e2n\u0103rului prin\u021b a fost constant \u00een aten\u021bia opiniei publice din Rom\u00e2nia. De exemplu o \u0219tire din 1887 spunea c\u0103 \u201eSe zice c\u0103 prin\u021bul Ferdinand de Hohenzollern este destul de serios bolnav la Duesseldorf.\u201d[15] O alt\u0103 \u0219tire de la o dat\u0103 ulterioar\u0103 ar\u0103ta c\u0103 \u201ePrincipele Ferdinand \u00een garnizoana Potsdamului \u00ee\u0219i petrece admirabil de pl\u0103cut timpul.\u201d[16]<\/p>\n
Nu erau neglijate nici aspectele referitoare la incertitudinea desemn\u0103rii oficiale a unui succesor la tron. Astfel, de\u0219i prin\u021bii sunt critica\u021bi pentru mai slabul interes \u00een \u00eensu\u0219irea limbii rom\u00e2ne, li se g\u0103sesc circumstan\u021be atenuante \u00een situa\u021bia dinastic\u0103 neclar\u0103. \u201eAugu\u0219tii nepo\u021bi ai Regelui nostru, nu \u00ee\u0219i dau mult\u0103 osteneal\u0103 ca s\u0103 \u00eenve\u021be limba rom\u00e2n\u0103. [\u2026] Poate c\u0103 incertitudinea care \u00eenconjur\u0103 \u00eenc\u0103 chestia succesiunei la Tronul Rom\u00e2niei contribue \u0219i ea, \u00een mare parte, la pu\u021bina \u00eengrijire ce principii Ferdinand \u0219i Carol arat\u0103 pentru limba rom\u00e2n\u0103.\u201d[16]<\/p>\n
Principe de Coroan\u0103<\/p>\n
La 21 noiembrie 1880 \u0219eful casei de Hohenzollern-Sigmaringen, principele Karl Anton de Hohenzollern-Sigmaringen, \u00eempreun\u0103 cu fiii s\u0103i, Carol, rege al Rom\u00e2niei, prin\u021bul Leopold \u0219i prin\u021bul Frederic, \u00eencheie \u201ePactul de familie\u201d prin care ace\u0219tia recuno\u0219teau dispozi\u021biile constitu\u021bionale relative la succesiunea tronului Rom\u00e2niei. Prin acest act, prin\u021bul Leopold a renun\u021bat la drepturile sale de succesiune \u00een favoarea fiilor s\u0103i.:pp 91-92<\/p>\n
Astfel, conform documentului, cei trei fii ai prin\u021bului Leopold, prin\u021bii Wilhelm, Ferdinand \u0219i Carol, au devenit din acel moment \u201emo\u0219tenitori prezumtivi\u201d ai regelui Rom\u00e2niei, Carol I.<\/p>\n
La 14 martie 1881 adun\u0103rile legiuitoare aprob\u0103 modificarea Constitu\u021biei Rom\u00e2niei, care este proclamat\u0103 regat, iar domnitorul Carol este proclamat rege. Ceremonia de \u00eencoronare s-a desf\u0103\u0219urat la 10 mai 1881 \u0219i a fost urmat\u0103 de 8 zile de s\u0103rb\u0103toare na\u021bional\u0103. Cu aceast\u0103 ocazie, principele Ferdinand face prima sa c\u0103l\u0103torie \u00een Rom\u00e2nia, \u00eenso\u021bindu-l pe tat\u0103l s\u0103u.[18]:pp 161-162 Ulterior Ferdinand, singur sau \u00eempreun\u0103 cu fratele s\u0103u Carol, a mai vizitat Rom\u00e2nia \u00een mai 1883,[19] mai 1895[20]:p.295 \u0219i noiembrie 1896[20]:p.366<\/p>\n
Dup\u0103 tat\u0103l s\u0103u (\u00een 1880) \u0219i fratele s\u0103u mai mare, Wilhelm (\u00een 1886) a renun\u021bat la drepturile sale succesorale la tronul Rom\u00e2niei.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eChemat \u00eens\u0103, ca principe ereditar de Hohenzollern, a \u00eendeplini c\u0103tre Casa Noastr\u0103 datorii de c\u0103petenie, con\u0219tiin\u021ba mea \u00eemi impune obliga\u021bia s\u0103 nu las nici o \u00eendoial\u0103 asupra posi\u021biunei mele fa\u021b\u0103 cu a\u0219ez\u0103mintele constitu\u021bionale privitoare la succesiunea Tronului rom\u00e2nesc, la care familia noastr\u0103 a aderat \u00een mod solemn \u0219i deplin prin actul din 21 noiembrie 1880. M\u0103 c\u0103l\u0103uzesc dar de aceste sentimente aduc\u00e2nd la cuno\u0219tin\u021ba Majest\u0103\u021bii Voastre renun\u021barea mea la drepturile eventuale ce am asupra Coroanei Rom\u00e2niei, drepturi cari mi-ar fi dob\u00e2ndite \u00een lipsa unui mo\u0219tenitor direct al Majest\u0103\u021bii Voastre. Am \u00eens\u0103 \u00eencrederea deplin\u0103 c\u0103 dac\u0103 Principele Ferdinand, fratele meu, ar fi chemat s\u0103 urmeze marea oper\u0103 \u00eenceput\u0103 de Majestatea Voastr\u0103, el va pune \u00een \u00eendeplinirea acestei misiuni m\u0103re\u021be o voin\u021b\u0103 hot\u0103r\u00e2t\u0103, o munc\u0103 con\u0219tiincioas\u0103 \u0219i neobosit\u0103, \u0219i toat\u0103 onoarea sa.[21]\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Scrisoarea de renun\u021bare a prin\u021bului Wilhelm, Baden-Baden, 29 decembrie 1886<\/p>\n
La 14 noiembrie 1886, principele Ferdinand este \u00eencadrat \u00een Armata Rom\u00e2niei, cu gradul de sublocotenent \u00een Regimentul 3 Linie.[22]<\/p>\n
Prin renun\u021barea fratelui s\u0103u mai mare Ferdinand a devenit, f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i doreasc\u0103, mo\u0219tenitor al unchiului s\u0103u, regele Carol I al Rom\u00e2niei. \u201eWilhelm, fratele mai mare al lui Ferdinand, a \u00eencercat s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een Balcani vreme de un an, dar a g\u0103sit via\u021ba de acolo nemul\u021bumitoare. Preferind s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 \u00een Germania ca Prin\u021b de Hohenzollern, el a predat onorurile rom\u00e2ne\u0219ti fratelui s\u0103u mai mic. Ferdinand, care \u00ee\u0219i tr\u0103ia via\u021ba mai mult prin absen\u021b\u0103, a fost prea slab s\u0103 refuze o pozi\u021bie care \u00eei displ\u0103cea \u0219i pentru care era extrem de nepotrivit.\u201d[12]:p. 56<\/p>\n
La 14 martie 1889 Senatul Rom\u00e2niei a votat o mo\u021biune de \u201ea \u00eenscrie \u00een apelul s\u0103u nominal pe al doilea fiu al A. S. R. Principele Leopold, Principele Ferdinand, cu urm\u0103torul titlu \u00abAlteta Sa Regal\u0103 Ferdinand, Principe al Romaniei, mo\u0219tenitor presumptiv al Coroanei\u00bb\u201d.[18][23]<\/p>\n
La 27 martie 1889, Ferdinand trimitea din Cannes pre\u0219edintelui Senatului o scrisoare de r\u0103spuns prin care lua act cu vie mul\u021bumire de decizia corpului legiuitor \u0219i transmitea inten\u021bia de a veni definitiv \u00een Rom\u00e2nia precum \u0219i hot\u0103r\u00e2rea sa de a-\u0219i \u00eendeplini cu credin\u021b\u0103 \u00eendatoririle ce \u00eei reveneau \u00een noua sa calitate.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e S\u0103 fi\u021bi bine convin\u0219i c\u0103 toate actele mele vor fi \u00eensufle\u021bite de cea mai ad\u00e2nc\u0103 iubire c\u0103tre \u021bar\u0103, pe care m\u0103 voi sili a o servi din toate puterile mele, lu\u00e2nd c\u0103l\u0103uz\u0103 pilda marilor s\u0103i Domni din trecut, inspir\u00e2ndu-m\u0103 de frumoasele amintiri ce au l\u0103sa \u0219i av\u00e2nd ne\u00eencetat sub ochi nobilul exemplu al regelui Carol I. Astfel sper a corespunde \u00eencrederei \u0219i a\u0219tept\u0103rilor poporului rom\u00e2n.[24]:pp 227-228\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Principele Ferdinand<\/p>\n
La 17 aprilie 1889, primul ministru Lasc\u0103r Catargiu trimite spre aprobare regelui, raportul nr. 705, prin care se cerea aprobarea pentru publicare \u00een Monitorul Oficial \u201ea celor 4 acte relative la regularea succesiunei la Tron din 1880 […], precum \u0219i a scrisorii A. S. Principelui Guillaume, principe ereditar de Hohenzollern, din 29 Decembre 1886, care completeaz\u0103 aceste acte.\u201d[23] Potrivit Constitu\u021biei, Ferdinand nu era nevoit s\u0103 treac\u0103 la ortodoxism, \u00eens\u0103 se prevedea ca urma\u0219ii s\u0103i s\u0103 fie boteza\u021bi \u00een religia ortodox\u0103.<\/p>\n
Principele Ferdinand a sosit \u00een Rom\u00e2nia, \u00een data de 19 aprilie 1889, \u00eembr\u0103cat \u00een uniforma de sublocotenent a Regimentului 3 Linie, fiind \u00eent\u00e2mpinat la Gara de Nord de oficialit\u0103\u021bile statului, \u00een frunte cu regale Carol \u0219i regina Elisabeta.[25]<\/p>\n
La 23 aprilie 1889, la propunerea ministrului de r\u0103zboi, Ferdinand este \u00eenaintat \u201ela alegere\u201d, la gradul de locotenent, \u00een cadrul aceluia\u0219i regiment, al c\u0103rui comandant onorific era tat\u0103l s\u0103u, prin\u021bul Leopold.[26]<\/p>\n
C\u0103s\u0103toria<\/p>\n
Articol principal: Maria a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Principesa Maria \u00een anul c\u0103s\u0103toriei, 1893<\/p>\n
Principele Ferdinand \u00een anul c\u0103s\u0103toriei, 1893<\/p>\n
Dup\u0103 curmarea din fa\u0219\u0103 de c\u0103tre regele Carol I a unei idile cu Elena V\u0103c\u0103rescu, Ferdinand a devenit obiectul complicatului balet politico-diplomatic al c\u0103s\u0103toriilor monarhice europene din a doua parte a secolului XIX. \u201e\u00cen acea epoc\u0103 nici nu se punea problema s\u0103 ceri p\u0103rerea copiilor, care trebuiau s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 din motive ce nu \u021bineau de sentimente, ci de politic\u0103.\u201d[27]:p. 28<\/p>\n
Casa Regal\u0103 a Rom\u00e2niei a \u00eenceput c\u0103utarea unei partide pentru prin\u021bul de coroan\u0103 Ferdinand, menite s\u0103 asigure viitorul acestei dinastii. Astfel vor fi declan\u0219ate o serie de ac\u021biuni menite s\u0103 contribuie la cunoa\u0219terea \u0219i apropierea dintre Ferdinand \u0219i principesa Maria de Edinburgh. Primele \u00eent\u00e2lniri din anul 1891 vor fi e\u0219ecuri totale, dar apoi prin interven\u021bia energic\u0103 a \u00eemp\u0103ratului german care \u00eel cheam\u0103 pe timidul Ferdinand \u0219i \u00eei ordon\u0103 s\u0103 rezolve situa\u021bia, simultan cu presiunile f\u0103cute de marea duces\u0103 Maria Alexandrovna asupra Mariei, lucrurile se vor aranja prin anun\u021barea logodnei noului cuplu, \u00een vara lui 1892.[27]:pp. 30-47<\/p>\n
Castelul din Sigmaringen, locul c\u0103s\u0103toriei<\/p>\n
Castelul Krauchenwies – luna de miere<\/p>\n
Pentru oficializarea logodnei, regele Carol I a efectuat \u00een toamna lui 1892 o vizit\u0103 la Londra pentru a se \u00eent\u00e2lni cu ducele de Edinburgh, tat\u0103l Mariei, \u0219i apoi cu regina Victoria, care a fost de acord cu c\u0103s\u0103toria preconizat\u0103, oferindu-i cu acest prilej lui Carol Ordinul Jartierei.[28]<\/p>\n
La 10 ianuarie 1893, la Sigmaringen \u00een Germania, este celebrat\u0103 c\u0103s\u0103toria Alte\u021bei Sale Regale Ferdinand, Prin\u021bul de Coroan\u0103 al Rom\u00e2niei cu Alte\u021ba Sa Regal\u0103 Marie de Edinburgh. Celebrarea a cuprins de fapt un num\u0103r de trei ceremonii de c\u0103s\u0103torie: civil\u0103, catolic\u0103 (religia lui Ferdinand) \u0219i protestant\u0103 (religia Mariei).<\/p>\n
C\u0103s\u0103toria civil\u0103 a avut loc \u00een Salonul Ro\u0219u al castelului din Sigmaringen, fiind oficiat\u0103 de Karl von Wedel, mare\u0219alul cur\u021bii imperiale, \u00eemp\u0103ratul Wilhelm al II-lea al Germaniei fiind primul dintre martorii care \u0219i-au pus semn\u0103tura pe actul de c\u0103s\u0103torie.<\/p>\n
Principala ceremonie, cea catolic\u0103, a avut loc la catedrala ora\u0219ului, fiind prima c\u0103s\u0103torie a unei prin\u021bese britanice cu un prin\u021b catolic, dup\u0103 c\u00e2teva sute de ani.[29]<\/p>\n
Cea de-a treia ceremonie, cea protestant\u0103, a fost una mai modest\u0103, fiind oficiat\u0103 \u00een unul din saloanele palatului de c\u0103tre un capelan al Marinei Regale Britanice.[30]<\/p>\n
De\u0219i regele Carol I, preocupat permanent de sim\u021bul datoriei, le-a urat doar \u201eHonigtag\u201d (\u201eo zi de miere\u201d),[28] proasp\u0103tul cuplu regal avea s\u0103 petreac\u0103 totu\u0219i o lun\u0103 de miere la castelul Krauchenwies de l\u00e2ng\u0103 Sigmaringen . De aici au plecat spre \u021bar\u0103, cu o scurt\u0103 oprire la Viena unde \u00ee\u0219i vor \u00eendeplini prima lor sarcin\u0103 oficial\u0103, aceea de a-l vizita pe \u00eemp\u0103ratul Franz Josef. Av\u00e2nd \u00een vedere situa\u021bia politic\u0103 delicat\u0103 a momentului (era \u00een plin\u0103 desf\u0103\u0219urare procesul memorandi\u0219tilor) vizita avea s\u0103 fie scurt\u0103 urmat\u0103 de o traversare a Transilvaniei pe timp de noapte \u0219i cu luminile trenului stinse.[31] Cuplul princiar va avea parte de o primire c\u0103lduroas\u0103 \u00eenc\u0103 de la trecerea frontierei, la Predeal, urmat\u0103 de o serie \u00eentreag\u0103 de ceremonii \u0219i recep\u021bii oficiale.[27]:p. 52 La \u00eentoarcerea \u00een \u021bar\u0103 a cuplului princiar s-au oficiat 32 de nun\u021bi ale unor \u021b\u0103rani rom\u00e2ni, la Biserica Sf\u00e2ntul Spiridon Nou din Bucure\u0219ti, urmate de o mas\u0103 la Ateneul Rom\u00e2n, unde Prin\u021bul Ferdinand \u0219i-a adus \u0219i el so\u021bia.[32]<\/p>\n
Rela\u021biile \u00een familie<\/p>\n
Articol principal: Maria a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Rela\u021bia cuplului princiar \u0219i apoi regal Ferdinand \u0219i Maria a fost una complex\u0103 \u0219i cu o evolu\u021bie sinuoas\u0103 \u00een timp, dar ceea ce a constituit o constant\u0103 a acestei rela\u021bii a fost permanenta disociere \u00eentre via\u021ba public\u0103 \u0219i cea privat\u0103, pe care at\u00e2t Ferdinand c\u00e2t \u0219i Maria au f\u0103cut-o. Ei nu au l\u0103sat niciodat\u0103 ca problemele personale sau de cuplu s\u0103 primeze \u00een detrimentul func\u021biunilor publice pe care le aveau la nivelul societ\u0103\u021bii, focaliz\u00e2ndu-\u0219i energiile \u0219i eforturile \u00eentr-un mod concertat, pentru \u00eendeplinirea misiunii care le revenea. \u201dPreocuparea noastr\u0103 cinstit\u0103 a avut \u00eentotdeauna un singur obiect: Rom\u00e2nia. Orice gre\u0219eli vom fi f\u0103cut, pe noi ne-au animat de fiecare dat\u0103 inten\u021biile cele mai bune.\u201d[33]:p. 214<\/p>\n
Faptul c\u0103 aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie a fost stabilit\u0103 din interese dinastice, f\u0103r\u0103 ca cei doi viitori so\u021bi s\u0103 aib\u0103 vreun cuv\u00e2nt de spus, ca \u0219i diferen\u021ba de v\u00e2rst\u0103 \u0219i temperament a lor, a f\u0103cut ca \u00een primii ani de c\u0103s\u0103torie rela\u021bia celor doi s\u0103 fie una destul de tumultuoas\u0103 \u0219i inegal\u0103.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eNoi suntem naturi total diferite, nu putem \u00een\u021belege anumite lucruri pentru c\u0103 mintea noastr\u0103 lucreaz\u0103 complet altfel. \u00cen tinere\u021bea noastr\u0103 ne f\u0103ceam unul pe altul s\u0103 suferim, eram ca doi cai r\u0103u \u00eemperechea\u021bi, de\u0219i erau \u00eentotdeauna probleme asupra c\u0103rora c\u0103deam de acord.[34]:p. 122\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Regina Maria, \u00censemn\u0103ri zilnice<\/p>\n
Cu timpul, cu apari\u021bia copiilor, cu o mai bun\u0103 \u00een\u021belegere din partea lui Ferdinand \u0219i cu mai buna integrare a principesei Maria \u00een Casa Regal\u0103 \u0219i \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, perechea princiar\u0103 a reu\u0219it s\u0103 treac\u0103 peste cele mai multe dintre aceste asperit\u0103\u021bi, reprezent\u00e2nd un factor de stabilitate pentru viitorul dinastiei \u0219i al Rom\u00e2niei \u00een general. Cel mai bine a sintetizat aceast\u0103 perioad\u0103 tot regina Maria care \u00eei m\u0103rturisea la un moment dat regelui Ferdinand \u201dce p\u0103cat c\u0103 a trebuit s\u0103 irosim at\u00e2\u021bia ani ai tinere\u021bii ca s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m cum s\u0103 convie\u021buim!\u201d[33]:p. 214<\/p>\n
Ferdinand \u0219i Maria ca rege \u0219i regin\u0103<\/p>\n
Diferen\u021ba de temperament dintre Maria \u0219i Ferdinand a indus \u00een anumite momente percep\u021bia c\u0103 acesta ar fi fost sub domina\u021bia energicei sale so\u021bii, ceea ce era de multe ori doar o aparen\u021b\u0103. Chiar dac\u0103 Ferdinand lua hot\u0103r\u00e2rile cu greutate \u0219i de multe ori ajutat de al\u021bii, inclusiv de c\u0103tre regin\u0103, el nu lua dec\u00e2t acele hot\u0103r\u00e2ri la care singur ajunsese la concluzia c\u0103 sunt cele corecte.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eP\u0103rerea obi\u0219nuit\u0103 este c\u0103 era sub influen\u021ba Reginei Maria, c\u0103 ei i se datoreaz\u0103 hot\u0103r\u00e2rile care l-au dus la gloria \u00eentregirii neamului. Lucrul nu este exact. Desigur c\u0103 \u00een unele probleme Regina Maria a exercitat o \u00eenr\u00e2urire asupra lui \u00eentr-o oarecare m\u0103sur\u0103. Chiar personalit\u0103\u021bi mai puternice din apropierea lui l-au putut influen\u021ba, ca s\u0103 nu mai vorbim de o personalitate at\u00e2t de hot\u0103r\u00e2t\u0103, de vie ca a Suveranei. \u00cens\u0103 o adev\u0103rat\u0103, o decisiv\u0103 influen\u021b\u0103 d\u00e2nsa nu putea exercita, fiindc\u0103 leg\u0103tura sufleteasc\u0103 dintre ei era prea sl\u0103bit\u0103, prea erau departe \u0219i str\u0103ini unul de altul. \u00cen tinere\u021bile lui d\u00e2nsul o iubise mult, aceast\u0103 dragoste nu fusese \u00eens\u0103 \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103.[35]:p. 122\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Ion G. Duca, Amintiri<\/p>\n
Dincolo de iubirile pasagere ale regelui Ferdinand \u0219i ale reginei Maria, rela\u021bia lor de cuplu s-a consolidat ajung\u00e2nd ca \u00eentre ei s\u0103 se stabileasc\u0103 o toleran\u021b\u0103 \u0219i o camaraderie bazate pe preocup\u0103rile comune pentru \u021bar\u0103 \u0219i familie. Ea se \u00eenchina \u00een fa\u021ba superiorit\u0103\u021bii sale ca rege \u0219i b\u0103rbat \u00een public. El se pleca \u00een fa\u021ba ei \u00een via\u021ba particular\u0103.[36]:p. 22 \u201eAcum suntem cei mai buni asocia\u021bi, cei mai loiali tovar\u0103\u0219i, dar vie\u021bile noastre se \u00eentretaie doar \u00een anumite chestiuni.\u201d[34]:p. 122<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eC\u00e2nd s-au urcat pe tron dragostea lor se stinsese de ani de zile. […] Regele \u00eens\u0103 admira multe din \u00eensu\u0219irile so\u021biei lui \u2014 voin\u021ba, sinceritatea, vitalitatea, veselia dar at\u00e2ta tot. Treceau s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u0219i luni f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i vorbeasc\u0103 altceva dec\u00e2t banalit\u0103\u021bi la mas\u0103 \u0219i fa\u021b\u0103 de martori. Nici o intimitate \u00eentre dou\u0103 vie\u021bi \u00eendreptate pe c\u0103r\u0103ri desp\u0103r\u021bite. Tronul pe de o parte, \u00eencerc\u0103rile ei repetate pe de alt\u0103 parte, \u00eei apropia din nou vr\u00e2nd ne vr\u00e2nd, dar nu destul. Este sigur c\u0103 \u00een fundul sufletului s\u0103u el a avut fa\u021b\u0103 de d\u00e2nsa adev\u0103rata stim\u0103 \u0219i adev\u0103rata \u00eencredere, o cuno\u0219tea \u00eens\u0103 prea bine ca s\u0103 nu se sfiasc\u0103 de ea.[35]:p. 122\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Ion G. Duca, Amintiri<\/p>\n
Via\u021ba la Curtea Regal\u0103<\/p>\n
Articol principal: Maria a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Palatul Regal la 1900<\/p>\n
Palatul Cotroceni la 1900<\/p>\n
Castelul Peli\u0219or<\/p>\n
Ferdinand \u0219i Maria au trebuit s\u0103 participe \u00een perioada imediat revenirii \u00een \u021bar\u0103 la o \u00eentreag\u0103 suit\u0103 de manifest\u0103ri oficiale prilejuite de c\u0103s\u0103toria cuplului princiar unde, de\u0219i au \u00eent\u00e2lnit toat\u0103 elita politic\u0103, cultural\u0103 \u0219i militar\u0103 a Rom\u00e2niei, regele Carol veghea ca ace\u0219tia s\u0103 nu-\u0219i fac\u0103 prieteni \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103 deoarece \u201eprietenii nu erau \u00eentotdeauna cei mai buni sf\u0103tuitori, plus c\u0103 favoritismul creeaz\u0103 gelozii, a\u0219a c\u0103 e mai sigur s\u0103 nu ai prieteni.\u201d[37]:p. 106 Primii ani ai c\u0103sniciei nu au fost dintre cei mai ferici\u021bi, fiind marca\u021bi de faptul c\u0103, a\u0219a cum ar\u0103ta Maria, \u201eso\u021bul meu era subjugat de cultul pentru b\u0103tr\u00e2nul de fier, tremur\u00e2nd mereu la g\u00e2ndul c\u0103 ac\u021biunile sale l-ar putea nemul\u021bumi pe acest sclav al datoriei care era capul familiei.\u201d[37]:p. 105<\/p>\n
\u00cen viziunea lui Carol, \u201eacest rege conservator \u0219i maniac al disciplinei, care s-a zb\u0103tut mai mult dec\u00e2t oricine altcineva s\u0103 construiasc\u0103 Rom\u00e2nia modern\u0103\u201d,[38] singurul rol pe care perechea mo\u0219tenitoare trebuia s\u0103 \u00eel joace era acela de a-\u0219i face datoria \u00een ducerea mai departe la \u00eendeplinire a acestui proiect al s\u0103u. \u00cen acest scop, i-a tratat pe Ferdinand \u0219i Maria f\u0103r\u0103 nici un fel de menajamente. \u201eRegele Carol nu avea nici o afec\u021biune pentru Principele Ferdinand, \u00eel tiraniza c\u00e2t putea \u0219i \u00eel umilea mai mult dec\u00e2t trebuia.\u201d[35]:p. 99 C\u00e2t despre Maria, Carol afirma simplu c\u0103 \u201eo prin\u021bes\u0103 mo\u0219tenitoare are doar datorii \u0219i singurele sale drepturi sunt cele care decurg din aceast\u0103 situa\u021bie.\u201d[27]:p. 56<\/p>\n
De asemenea, raporturile lui financiare cu perechea princiar\u0103 au fost \u00een aceea\u0219i not\u0103: \u201ei-a l\u0103sat ve\u0219nic s\u0103 se zbat\u0103 cu ridicole greut\u0103\u021bi financiare, cu o numeroas\u0103 \u0219i costisitoare familie, c\u00e2nd ar fi putut s\u0103 le asigure traiul cuvenit, m\u0103rindu-le subven\u021bia sa numai cu c\u00e2teva zeci de mii de lei \u00een plus.\u201d[35]:p. 103<\/p>\n
\u00cen martie 1896 cuplul mo\u0219tenitor al coroanei Rom\u00e2niei se mut\u0103 \u00een noua re\u0219edin\u021b\u0103 princiar\u0103, Palatul Cotroceni, care, \u00eencep\u00e2nd cu 1892, \u00eencepuse s\u0103 fie amenajat special \u00een acest scop de c\u0103tre Regele Carol I. Acest fapt va permite ob\u021binerea unui grad mai mare de independen\u021b\u0103 \u00een via\u021ba privat\u0103 a familiei princiare, \u0219i \u00eenceputul unei desprinderi de tutela regelui.[39] Tot Carol va construi \u0219i o nou\u0103 re\u0219edin\u021b\u0103 de var\u0103 pentru principii mo\u0219tenitori, Castelul Peli\u0219or, situat \u00een complexul familiei regale de la Sinaia, inaugurat \u00een anul 1903.[40]<\/p>\n
\u00cen anul 1896, Ferdinand \u0219i Maria vor reprezenta familia regal\u0103 rom\u00e2n\u0103 la festivit\u0103\u021bile prilejuite de \u00eencoronarea \u021barului Nicolae al II-lea al Rusiei.[41]<\/p>\n
\u00cen conformitate cu uzan\u021bele caselor regale \u0219i \u00eentr-o \u00eencercare de a asigura o implicare mai mare a principelui de coroan\u0103 \u00een activit\u0103\u021bile statului, Regele Carol I decide, \u00een 1896, numirea principelui Ferdinand \u00een calitate de comandant onorific al Regimentului 4 Ro\u0219iori.<\/p>\n
\u00cen 1897 principele Ferdinand se \u00eemboln\u0103ve\u0219te de o form\u0103 grav\u0103 de febr\u0103 tifoid\u0103, care a fost aproape de a-i cauza moartea. Dup\u0103 convalescen\u021ba \u0219i \u00eens\u0103n\u0103to\u0219irea lui Ferdinand, perechea va pleca \u0219i va petrece iarna 1897\/1898 pe Coasta de Azur, \u00een compania rudelor Mariei din familia imperial\u0103 rus\u0103, fapt care va provoca nemul\u021bumirea regelui Carol.[27]:p. 93<\/p>\n
Copiii \u0219i educa\u021bia acestora<\/p>\n
Articol principal: Maria a Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Principele Ferdinand, Principesa Maria \u0219i copiii Carol, Elisabeta, Maria \u0219i Ileana, 1913.<\/p>\n
Cuplul princiar (\u0219i apoi regal) Ferdinand \u0219i Maria va avea un num\u0103r de 6 copii, din care unul, principele Mircea, a murit la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103. Primul lor copil s-a n\u0103scut la numai nou\u0103 luni \u0219i cinci zile de la c\u0103s\u0103toria lor, este vorba despre principele Carol, n\u0103scut la castelul Pele\u0219, \u00een 1893. A urmat apoi principesa Elisabeta (1894), principesa Maria (1900), principele Nicolae (1903), principesa Ileana (1909) \u0219i principele Mircea, n\u0103scut \u00een ianuarie 1913.<\/p>\n
Rela\u021biile dintre p\u0103rin\u021bi \u0219i copii \u00een familia regal\u0103 Ferdinand \u0219i Maria au fost \u00een aparen\u021b\u0103 normale, dar \u00een fapt at\u00e2t regele c\u00e2t \u0219i regina nu s-au implicat \u00een educa\u021bia copiilor regali a\u0219a de mult pe c\u00e2t ar fi fost necesar, astfel \u00eenc\u00e2t ace\u0219tia s\u0103 con\u0219tientizeze \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 pe deplin misiunea care le revenea \u00een cadrul societ\u0103\u021bii rom\u00e2ne\u0219ti. Maria, fire copil\u0103roas\u0103 \u0219i \u00eendr\u0103znea\u021b\u0103, nu a reu\u0219it s\u0103-\u0219i supravegheze copiii cu stricte\u021be, \u00een vreme ce Ferdinand, datorit\u0103 incapacit\u0103\u021bii sale de a lua hot\u0103r\u00e2ri \u0219i mai ales datorit\u0103 timidit\u0103\u021bii sale excesive, nu a reu\u0219it la r\u00e2ndu-i s\u0103 se impun\u0103 \u00een via\u021ba copiilor s\u0103i. Copiii au primit, desigur, instruc\u021bia cuvenit\u0103 rangului, dar Casa Regal\u0103 nu putea \u021bine locul unei adev\u0103rate institu\u021bii pedagogice. Curtea a reprezentat mai degrab\u0103 un mediu del\u0103s\u0103tor, \u00een care fiecare copil regal a crescut \u00een voia lui, f\u0103r\u0103 o educa\u021bie riguroas\u0103, corespunz\u0103toare viitoarei lor misiuni, formarea personalit\u0103\u021bii lor suferind de lacune serioase.[36]:p. 92<\/p>\n
Principesa Maria cu primii s\u0103i copii, Carol \u0219i Elisabeta, \u00een 1895.<\/p>\n
Maria recuno\u0219tea c\u0103 \u201enu aveam deloc fire de pedagog\u201d iar \u00een ceea ce-l privea pe principele Ferdinand, ea spunea c\u0103: \u201eNando se ocup\u0103 de timbrele lui \u0219i de regulamentele militare l\u0103s\u00e2nd educa\u021bia copiilor \u00een seama primei persoane care insist\u0103 s\u0103 o fac\u0103. La el groaza de a nu face cumva ceva ce nu se cuvine \u00eel \u00eempiedic\u0103 s\u0103 fac\u0103 lucrurile pe care ar trebui s\u0103 le fac\u0103.\u201d[12]:p. 195<\/p>\n
Peste toate acestea s-a mai suprapus \u0219i ingerin\u021ba regal\u0103, Regele Carol I \u0219i regina Elisabeta lu\u00e2ndu-i pe micii Carol \u0219i Elisabeta din m\u00e2inile p\u0103rin\u021bilor s\u0103i c\u00e2t mai devreme, deoarece regele considera c\u0103 educa\u021bia viitorului mo\u0219tenitor al tronului era una din responsabilit\u0103\u021bile sale \u0219i era dreptul s\u0103u \u00een calitate de \u0219ef al familiei \u0219i de rege.[36]:p. 51<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSe \u0219tie c\u0103 este o tradi\u021bie \u00een neamul Hohenzollern ca domnitorii s\u0103 fie \u00een rele raporturi cu mo\u0219tenitorii lor. Regele Carol nu s-a ab\u0103tut de la aceast\u0103 tradi\u021bie familiar\u0103. Nu avea nici o afec\u021biune pentru Principele Ferdinand, \u00eel tiraniza c\u00e2t putea \u0219i \u00eel umilea mai mult dec\u00e2t trebuia. Dar nici de Principele Carol pe care pretindea c\u0103-l iube\u0219te \u2014 mai pu\u021bin totu\u0219i dec\u00e2t pe Principele Nicolae, incontestabil nepotul sau r\u0103sf\u0103\u021bat \u2014 nu s-a ocupat de fel. A neglijat complet instruc\u021bia \u0219i educa\u021bia lui, ca \u0219i cum ar fi vrut s\u0103 lase Rom\u00e2niei urma\u0219i cu totul nepreg\u0103ti\u021bi spre a-i lua succesiunea.[35]:p. 103\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Ion G. Duca, Amintiri politice<\/p>\n
E\u0219ecul educ\u0103rii copiilor familiei princiare \u00een sensul \u00een\u021belegerii rolului \u0219i menirii lor publice a fost \u201eun produs al cooper\u0103rii dintre prea multe autorit\u0103\u021bi \u0219i prea pu\u021bin\u0103 disciplin\u0103\u201d.[12]:p. 197<\/p>\n
Rege al Rom\u00e2niei<\/p>\n
Neutralitatea<\/p>\n
Principele Ferdinand a ajuns pe tronul Rom\u00e2niei la 11 octombrie 1914, dup\u0103 moartea regelui Carol I. Era o perioad\u0103 crucial\u0103 din istoria Rom\u00e2niei, marcat\u0103 de izbucnirea Primului R\u0103zboi Mondial, \u00een care at\u00e2t familia regal\u0103 c\u00e2t \u0219i \u00eentreaga societate rom\u00e2neasc\u0103 era profund divizat\u0103 \u00een tabere ce sus\u021bineau fie neutralitatea fie intrarea \u00een r\u0103zboi de partea uneia sau alteia dintre cele dou\u0103 alian\u021be aflate \u00een conflict.<\/p>\n
Prin moartea regelui Carol I se deblocase de la sine o stare politic\u0103 tensionat\u0103. \u00cen parlament noua pereche conduc\u0103toare a fost primit\u0103 cu c\u0103ldur\u0103 \u0219i speran\u021b\u0103, fiind aclama\u021bi \u00eendelung.[12]:p. 223<\/p>\n
\u00cen ciuda presiunilor financiare \u0219i morale at\u00e2t din partea Antantei, c\u00e2t \u0219i a Puterilor Centrale, Rom\u00e2nia a r\u0103mas credincioas\u0103 neutralit\u0103\u021bii \u00een decursul primilor doi ani ai primului r\u0103zboi mondial. \u021aara nu era preg\u0103tit\u0103 de r\u0103zboi. Ferdinand reu\u0219e\u0219te s\u0103 reziste presiunilor interne \u0219i externe, pentru a se al\u0103tura uneia dintre tabere.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eFerdinand este \u00eenainte de toate Regele Rom\u00e2niei \u0219i un excelent patriot… Nando poate c\u0103 nu este foarte energic, dar are o ciudat de puternic\u0103 doz\u0103 de rezisten\u021b\u0103 \u0219i cu c\u00e2t este mai constr\u00e2ns \u0219i amenin\u021bat, cu at\u00e2t mai pu\u021bin se va pune \u00een mi\u0219care; el nu este ceea ce poate fi numit un om de ac\u021biune, dar nu poate fi intimidat.[12]:pp 236-237\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Regina Maria despre regele Ferdinand<\/p>\n
Ferdinand \u0219i primul ministru Ionel Br\u0103tianu s-au folosit de leg\u0103turile reginei Maria cu casele regale rus\u0103 \u0219i britanic\u0103 pentru a prezenta detaliat dorin\u021bele Rom\u00e2niei de realizare a unui stat na\u021bional unitar, precum \u0219i justific\u0103rile temeiurilor pe care se bazau aceste dorin\u021be. Prin aceste contacte \u201eneoficiale\u201d a fost posibil\u0103 \u201eocolirea\u201d constr\u00e2ngerilor neutralit\u0103\u021bii \u0219i facerea cunoscut\u0103 a pozi\u021bei Rom\u00e2niei.[42]:p. xxv<\/p>\n
Dup\u0103 finalizarea unor lungi \u0219i dificile negocieri cu reprezentan\u021bii Antantei, concretizate prin \u00eencheierea unui tratat politic \u0219i a unei conven\u021bii militare, Rom\u00e2nia a intrat \u00een r\u0103zboi la 14 septembrie 1916, declar\u00e2nd r\u0103zboi Imperiului Austro-Ungar.[43]<\/p>\n
R\u0103zboiul \u0219i Conferin\u021ba de Pace<\/p>\n
\u00cen perioada \u00een care Rom\u00e2nia a r\u0103mas neutr\u0103, misiunea principal\u0103 a armatei a constat \u00een asigurarea grani\u021belor \u021b\u0103rii, concomitent cu organizarea \u0219i desf\u0103\u0219urarea preg\u0103tirii marilor unit\u0103\u021bi \u0219i unit\u0103\u021bilor din subordine pentru o eventual\u0103 intrare \u00een r\u0103zboi, cu temeinicie dar cu discre\u021bie \u0219i f\u0103r\u0103 s\u0103 par\u0103 provocatoare. Misiunea era \u00eengreunat\u0103 de faptul c\u0103 cei doi vecini, Rusia \u0219i Austro\u2011Ungaria erau angrena\u021bi \u00een \u00eenfrunt\u0103ri militare de amploare, chiar la frontiera Rom\u00e2niei, pe frontul din Bucovina \u0219i Gali\u021bia.[44]:p. 12<\/p>\n
La 4\/17 august 1916, \u00een casa lui Vintil\u0103 Br\u0103tianu din Bucure\u0219ti, primul ministru Ionel Br\u0103tianu a semnat \u00een secret, din partea Rom\u00e2niei, documentele prin care Rom\u00e2nia se angaja s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi de partea Antantei.[45]<\/p>\n
La 14 august 1916 regele Ferdinand a prezidat Consiliul de Coroan\u0103 \u00een cadrul c\u0103ruia s-a luat o hot\u0103r\u00e2re dramatic\u0103: intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva \u021b\u0103rii sale natale, Germania. La aflarea ve\u0219tii c\u0103 Rom\u00e2nia s-a aliat cu Antanta, familia din Germania l-a renegat, iar la Castelul Hohenzollern s-a arborat \u00een doliu stindardul heraldic al familiei.<\/p>\n
Planul de campanie pentru anul 1916, \u201eIpoteza Z\u201d definea obiectivul politic major al r\u0103zboiului ca fiind \u201erealizarea idealului nostru na\u021bional, adic\u0103 \u00eentregirea neamului, prin eliberarea teritoriilor locuite de rom\u00e2ni, care se g\u0103sesc ast\u0103zi \u00eenglobate \u00een monarhia austro\u2011ungar\u0103\u201d.[46]<\/p>\n
\u00cen conformitate cu prevederile aceluia\u0219i plan, \u00een momentul declar\u0103rii mobiliz\u0103rii se \u00eenfiin\u021bau patru armate: Armata 1, Armata 2, Armata 3 \u0219i Armata de Nord, prin transformarea corpurilor de armat\u0103 existente. Un element care a impietat puternic punerea \u00een execu\u021bie a acestui plan a fost faptul c\u0103 formarea celor patru comandamente de armat\u0103 s\u2011a f\u0103cut dup\u0103 declan\u0219area mobiliz\u0103rii \u0219i nu \u00eenaintea ei, a\u0219a cum ar fi fost normal. Prin urmare, comandamentele nou create, nu au putut s\u0103 gestioneze aceast\u0103 opera\u021bie dificil\u0103, prelu\u00e2nd comanda asupra for\u021belor subordonate \u0219i controlul opera\u021biilor aflate \u00een curs de desf\u0103\u0219urare simultan cu propria lor constituire. Excep\u021bia a constituit-o Armata de Nord unde generalul Prezan, comandant al Corpului 4 Armat\u0103 a fost numit comandant al nou-\u00eenfiin\u021batei Armate de Nord, fiind singurul care a avut \u0219ansa de a comanda trupele pe care le avea deja \u00een subordine, lucru care nu s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een cazul celorlalte trei armate. Acesta este \u0219i unul din factorii majori care au contribuit la modul organizat \u0219i disciplinat \u00een care au fost conduse \u0219i desf\u0103\u0219urate ac\u021biunile militare ale Armatei de Nord, fa\u021b\u0103 de ezit\u0103rile \u0219i improviza\u021biile care s-au manifestat \u00een cazul opera\u021biilor desf\u0103\u0219urate de restul armatei rom\u00e2ne.[47]:p. 240<\/p>\n
Cu tot entuziasmul din faza ini\u021bial\u0103 a r\u0103zboiului, favorizat de \u00eenaintarea rapid\u0103 \u00een Transilvania, o serie de decizii politice \u0219i militare eronate, precum \u0219i intrarea Bulgariei \u00een r\u0103zboi, a f\u0103cut ca situa\u021bia de pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 rapid, o bun\u0103 parte din teritoriul Rom\u00e2niei fiind ocupat de c\u0103tre trupele Puterilor Centrale.<\/p>\n
\u00cen armat\u0103, pe fondul incompeten\u021bei manifestate de o bun\u0103 parte din corpul superior de comand\u0103, \u00eencepuse s\u0103 se manifeste o atitudine defetist\u0103 \u0219i resemnat\u0103, pe care regele a \u00eencercat s\u0103 o combat\u0103 cu fermitate.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201e\u00cen situa\u021bia actual\u0103 nu admit s\u0103 se vorbeasc\u0103 de retragere. Trebuie ca toat\u0103 lumea, \u00eencep\u00e2nd cu generalul comandant de armat\u0103 s\u0103 desf\u0103\u0219oare o energie extrem\u0103 […] Orice defec\u021biune, orice idee de retragere nemotivat\u0103 de presiunea real\u0103 a inamicului, trebuie reprimat\u0103 imediat cu pedepse capitale. Armata de Nord, \u00eentr-o situa\u021bie dificil\u0103 \u0219i \u00een fa\u021ba atacurilor unor for\u021be superioare, a contraatacat admirabil, 10 zile de-a r\u00e2ndul \u0219i a reu\u0219it s\u0103 izgoneasc\u0103 pe inamic peste frontier\u0103. A\u0219tept acela\u0219i lucru \u0219i de la celelalte armate.[48]:p. 145\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Regele Ferdinand I, Ordinul Comandamentului de C\u0103petenie nr. 2262 din 11 octombrie 1916<\/p>\n
Dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerile \u00een serie suferite de Armata Rom\u00e2niei \u00een Oltenia \u0219i Muntenia, pierderea b\u0103t\u0103liei pentru Bucure\u0219ti compromitea definitiv situa\u021bia \u0219efului Marelui Cartier General al Armatei, generalul de brigad\u0103 Dumitru Iliescu. Ferdinand intervine cu hot\u0103r\u00e2re \u0219i \u00eei cere primului ministru destituirea protejatului s\u0103u \u0219i s\u0103 lase de acum \u00eenainte conducerea efectiv\u0103 a opera\u021biunilor armatei Marelui Cartier General, f\u0103r\u0103 imixtiunea Ministerului de R\u0103zboi pe care \u00eel conducea.<\/p>\n
Ferdinand \u0219i \u00eentregul guvern rom\u00e2n s-au refugiat, \u00een decembrie 1916, la Ia\u0219i. Pentru rege \u0219i familia sa a fost o perioad\u0103 extrem de grea, \u00eentruc\u00e2t \u00een noiembrie 1916, murise de febr\u0103 tifoid\u0103, la numai 3 ani, principele Mircea, cel de-al \u0219aselea copil al cuplului regal. Au fost nevoi\u021bi s\u0103-l \u00eengroape \u00een grab\u0103, regina Maria amintind \u00een memoriile ei durerea de a nu putea vizita morm\u00e2ntul din cauza ocupa\u021biei.<\/p>\n
Rom\u00e2nia era confruntat\u0103 cu ravagiile f\u0103cute de tifosul exantematic,[49] \u00een timp ce dinspre Basarabia se infiltrau agitatori bol\u0219evici care \u00eendemnau militarii demoraliza\u021bi s\u0103 abandoneze lupta \u0219i s\u0103 se ridice \u00eempotriva \u201eclasei asupritoare\u201d. \u00cen acest context, Ferdinand \u0219i-a luat leg\u0103m\u00e2ntul de a \u00eenf\u0103ptui dup\u0103 r\u0103zboi o reform\u0103 agrar\u0103, reu\u0219ind astfel s\u0103 curme aceste tendin\u021be centrifuge.<\/p>\n
Regele Ferdinand \u0219i Regina Maria decor\u00e2nd militarii care au luptat la M\u0103r\u0103\u0219e\u0219ti, august 1917<\/p>\n
Prezen\u021ba permanent\u0103 \u0219i direct\u0103 a regelui Ferdinand \u0219i reginei Maria \u00een mijlocul solda\u021bilor care luptau \u00een cele mai grele sectoare ale frontului, ca \u0219i promisiunea solemn\u0103 a regelui c\u0103 o parte din p\u0103m\u00e2ntul \u021b\u0103rii le va reveni lor, a dus la crearea unei simbioze \u00eentre familia domnitoare \u0219i popor, fapt care se va proba \u00een condi\u021biile dificile ale anilor 1917-1918. \u201eDe\u0219i ru\u0219ii ne-au dat un prost exemplu pentru c\u0103 mul\u021bi dintre ei au devenit bol\u0219evici \u0219i \u00ee\u0219i p\u0103r\u0103seau posturile cu miile, solda\u021bii no\u0219tri prost hr\u0103ni\u021bi, \u00eenarma\u021bi insuficient, rareori l\u0103uda\u021bi, ve\u0219nic obosi\u021bi, au r\u0103mas credincio\u0219i regelui, de neclintit \u00een mijlocul debandadei fo\u0219tilor lor alia\u021bi. Am tr\u0103it printre ei pretutindeni, \u00een spitale, pe front, chiar \u0219i \u00een tran\u0219ee, i-am v\u0103zut \u00eenfometa\u021bi, scheletici, ren\u0103sc\u00e2nd la via\u021b\u0103, redevenind fiin\u021be s\u0103n\u0103toase \u0219i puternice. Juraser\u0103 s\u0103 reziste ca un zid pentru a ap\u0103ra ultima p\u0103rticic\u0103 de p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc care era \u00eenc\u0103 al nostru\u201d.[50]<\/p>\n
\u00cen timpul r\u0103zboiului, Ferdinand \u0219i mai ales Maria au contribuit esen\u021bial la concentrarea efortului de r\u0103zboi \u0219i la p\u0103strarea moralului armatei, de\u0219i \u00eencheierea de c\u0103tre Rusia a unui tratat de pace separat a provocat c\u0103derea frontului estic, l\u0103s\u00e2nd Rom\u00e2nia singur\u0103 \u00eempotriva puterilor centrale. Fusese luat\u0103 \u00een considerare chiar op\u021biunea ca armata rom\u00e2n\u0103 s\u0103 se refugieze \u00een Rusia, pentru a fi transportat\u0103 de flota britanic\u0103 pe frontul de vest.[51]<\/p>\n
Dup\u0103 semnarea Armisti\u021biului de la Foc\u0219ani cu Puterile Centrale la 26 noiembrie 1917,[52] rela\u021biile dintre Regina Maria pe de o parte, regele Ferdinand, Ion I.C. Br\u0103tianu \u0219i Barbu \u0218tirbey se deterioreaz\u0103, ca urmare a situ\u0103rii pe pozi\u021bii divergente privind ac\u021biunea viitoare. Maria consider\u0103 armisti\u021biul un angrenaj \u00een care Rom\u00e2nia \u0219i-a prins m\u00e2na, \u00een vreme ce Br\u0103tianu \u0219i \u0218tirbey \u00eel consider\u0103 o manevr\u0103 diplomatic\u0103 menit\u0103 s\u0103 c\u00e2\u0219tige timp. Evolu\u021biile viitoare vor confirma punctul de vedere al reginei, din acel moment Puterile Centrale nef\u0103c\u00e2nd altceva dec\u00e2t s\u0103 \u201estr\u00e2ng\u0103 \u0219urubul angrenajului\u201d conduc\u00e2nd \u00een numai trei luni la semnarea umilitoarei p\u0103ci separate.[27]:p. 215<\/p>\n
Incapacitatea conducerii politice a \u021b\u0103rii de a identifica o solu\u021bie viabil\u0103, precum \u0219i contextul extern defavorabil, \u00eel silesc pe Regele Ferdinand s\u0103 accepte o \u00eent\u00e2lnire cu ministrul Imperiului Austro-Ungar, contele Czernin, la 27 februarie 1918, care, pe un ton arogant \u0219i umilitor, \u00eei cere s\u0103 semneze pacea sau va fi \u00eenlocuit cu un alt rege din casele regale austriac\u0103 sau german\u0103. \u201eRegele a pl\u00e2ns \u0219i a l\u0103sat impresia c\u0103 ar vrea s\u0103 fac\u0103 pace dar c\u0103 este \u00eenc\u0103 \u00een m\u00e2inile celor ce-l \u00eenconjoar\u0103\u201d, consemneaz\u0103 Alexandru Marghiloman.[53]:p. 376<\/p>\n
Regele \u0219i guvernul se resemneaz\u0103 \u0219i, \u00een lipsa altor op\u021biuni, decid s\u0103 \u00eenceap\u0103 negocierile pentru o pace separat\u0103, de\u0219i erau con\u0219tien\u021bi c\u0103 odat\u0103 \u00eencheiat\u0103 o astfel de pace, \u00een conformitate cu prevederile tratatului din august 1916, Rom\u00e2nia se autoexcludea din Antant\u0103 \u0219i implicit ar fi fost \u00een imposibilitatea de a putea participa ca \u021bar\u0103 aliat\u0103 la conferin\u021ba de pace, \u00een cazul unei victorii a Antantei. Regina Maria s-a opus cu vehemen\u021b\u0103 semn\u0103rii acestei p\u0103ci, fapt ce \u00eei va atrage repro\u0219uri din partea lui Ferdinand, Br\u0103tianu \u0219i \u0218tirbey. \u00centr-un act f\u0103r\u0103 precedent \u0219i care nici nu a mai fost repetat ulterior, regina \u00eei \u00eenfrunt\u0103 pe ace\u0219tia, demonstr\u00e2nd pentru prima dat\u0103 c\u0103 poate fi un factor politic de care trebuie s\u0103 se \u021bin\u0103 seama.<\/p>\n
Regina l-a c\u00e2\u0219tigat de partea ei \u0219i pe principele mo\u0219tenitor Carol, care \u00een Consiliul de Coroan\u0103 din 3 martie 1918 s-a opus semn\u0103rii p\u0103cii separate, spun\u00e2nd: \u201eSper ca \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103 se va g\u0103si un om de stat care s\u0103 ajute pe Rege s\u0103 nu semneze o pace \u00eenjositoare\u201d.[54]<\/p>\n
Perspectiva diviz\u0103rii monarhiei, dar \u0219i con\u0219tientizarea de c\u0103tre liderii politici c\u0103 \u00een situa\u021bia disperat\u0103 respectiv\u0103 singura leg\u0103tur\u0103 viabil\u0103 a \u021b\u0103rii cu Antanta mai era reprezentat\u0103 doar de regina Maria, l-a determinat pe Ferdinand s\u0103 fac\u0103 tot ceea ce a depins de el pentru a nu semna tratatul de pace separat. Dup\u0103 r\u0103zboi, majoritatea oamenilor politici au recunoscut c\u0103 acesta a fost momentul crucial care a contribuit la conservarea drepturilor Rom\u00e2niei ca stat aliat, recunosc\u00e2nd meritele ac\u021biunii regelui \u0219i reginei \u00een luarea \u0219i ducerea la \u00eendeplinire a acestei decizii extrem de dificile.[55][56]<\/p>\n
\u00cen cele din urm\u0103, situa\u021bia avea s\u0103 se schimbe. \u00cen cursul anului 1918, anul de na\u0219tere al Rom\u00e2niei Mari, situa\u021bia r\u0103zboiului s-a \u00eentors \u00eempotriva Puterilor Centrale \u0219i Ferdinand s-a \u00eentors la Bucure\u0219ti \u00een fruntea armatei, trec\u00e2nd pe sub Arcul de Triumf, \u00eent\u00e2mpinat fiind de popula\u021bia entuziast\u0103. Armata Rom\u00e2n\u0103 a ajuns p\u00e2n\u0103 la Budapesta, intr\u00e2nd \u00een capitala Ungariei la 4 august 1919 \u0219i eliber\u00e2nd Ungaria de regimul comunist al lui B\u00e9la Kun. Acesta din urm\u0103 a fugit, via Viena, \u00een URSS.<\/p>\n
Rege al Rom\u00e2niei Mari<\/p>\n
Pictur\u0103 reprezent\u00e2ndu-l pe regele Ferdinand I al Rom\u00e2niei, aflat\u0103 \u00een Catedrala din Alba Iulia<\/p>\n
Timbru rom\u00e2nesc din 1926<\/p>\n
Ferdinand a fost \u00eencoronat rege al Rom\u00e2niei Mari la 15 octombrie 1922 \u00een Catedrala din Alba Iulia.[57]<\/p>\n
Via\u021ba politic\u0103 intern\u0103 \u00een timpul domniei sale a fost dominat\u0103 de Partidul Na\u021bional Liberal, condus de fra\u021bii Ion Br\u0103tianu \u0219i Vintil\u0103 Br\u0103tianu. Unirea cu Transilvania a l\u0103rgit, \u00eens\u0103, baza electoral\u0103 a opozi\u021biei, a c\u0103ror partide principale s-au unit \u00een ianuarie 1925 – octombrie 1926 pentru a forma Partidul Na\u021bional \u021a\u0103r\u0103nesc.<\/p>\n
Criza dinastic\u0103<\/p>\n
Contrar succeselor dob\u00e2ndite \u00een urma r\u0103zboiului, \u00eencununate prin realizarea Rom\u00e2niei Mari, via\u021ba personal\u0103 a regelui se confrunta cu probleme cauzate de Carol, prin\u021bul mo\u0219tenitor, care tr\u0103ia o via\u021b\u0103 scandaloas\u0103 \u0219i, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd legea monarhic\u0103, s-a c\u0103s\u0103torit clandestin, la Odesa, cu Ioana Lambrino. C\u0103s\u0103toria a fost, \u00een cele din urm\u0103, anulat\u0103 la Tribunalul Ilfov, Ioana Lambrino fiind exilat\u0103 \u00eempreun\u0103 cu fiul nelegitim al lui Carol iar principele fiind trimis \u00eentr-o lung\u0103 c\u0103l\u0103torie \u00een jurul lumii, pentru \u201ea o uita\u201d pe Ioana Lambrino.<\/p>\n
La 10 mai 1921, Carol s-a c\u0103s\u0103torit, la Atena, cu Elena, fiica regelui Constantin I al Greciei, iar \u00een anul 1921, Ferdinand a tr\u0103it na\u0219terea nepotului s\u0103u, Mihai, fiul lui Carol \u0219i al Elenei. Dar cu toate acestea, mariajul dintre Carol \u0219i Elena nu avea s\u0103 fie de durat\u0103, mo\u0219tenitorul tronului p\u0103r\u0103sindu-\u0219i so\u021bia \u0219i fiul \u0219i plec\u00e2nd la Paris \u00eempreun\u0103 cu amanta sa, Elena Lupescu. \u00cen aceste condi\u021bii, \u00een decembrie 1925, Ferdinand \u00eel desemneaz\u0103 ca urma\u0219 la tron pe nepotul s\u0103u, Mihai, dezmo\u0219tenindu-l, \u00een acela\u0219i timp, pe fiul s\u0103u Carol.<\/p>\n
Ferdinand a murit la 20 iulie 1927, de cancer intestinal[58] \u0219i a fost urmat la tron de nepotul s\u0103u Mihai, sub o regen\u021b\u0103 format\u0103 din trei persoane, din care f\u0103ceau parte cel de al doilea fiu al lui Ferdinand, prin\u021bul Nicolae, patriarhul Miron Cristea \u0219i Gheorghe Buzdugan, pre\u0219edintele Cur\u021bii Supreme de Justi\u021bie. La moartea lui Buzdugan, \u00een octombrie 1929 Parlamentul \u00eel alege \u00een regen\u021b\u0103 pe Constantin S\u0103r\u0103\u021beanu.[59]Rom\u00e2nia s-a aflat sub autoritatea regen\u021bei \u00eentre 1927 \u0219i 1930.<\/p>\n
Istoriografie<\/p>\n
Istoricul Gerhard Grimm scria despre el:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eFerdinand a condus \u021bara cu respectarea strict\u0103 a Constitu\u021biei \u0219i a pus datoria sa ca rege al Rom\u00e2niei, \u00eenaintea sim\u021b\u0103mintele sale personale (cum a fost \u00een cazul intr\u0103rii \u00een r\u0103zboi \u00eempotriva \u021b\u0103rii sale natale sau excluderii propriului fiu din r\u00e2ndul Casei Regale a Rom\u00e2niei). A fost d\u0103ruit cu un devotament neobosit fa\u021b\u0103 de datorie, o g\u00e2ndire social\u0103 profund\u0103 \u0219i capacitatea de a g\u0103si echilibrul \u00eentre adversit\u0103\u021bi.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Cu sprijinul puternicei, energicei \u0219i voluntarei sale so\u021bii, a reu\u0219it s\u0103-\u0219i conduc\u0103 \u021bara cu bine prin Primul R\u0103zboi Mondial, s\u0103 promoveze reforma agrar\u0103, s\u0103 adopte o politic\u0103 moderat\u0103 fa\u021b\u0103 de minorit\u0103\u021bi, cerut\u0103 prin Tratatele de Pace de la Paris \u0219i s\u0103 asigure astfel stabilitatea intern\u0103 a Rom\u00e2niei Mari.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Viziunea politic\u0103 a lui Ferdinand nu a putut fi transpus\u0103 integral \u00een practic\u0103, din cauza limit\u0103rilor puterilor sale prin regimul constitu\u021bional existent. Sub aparen\u021ba sa modest\u0103, retras\u0103 \u0219i lipsit\u0103 de hot\u0103r\u00e2re se ascundea o con\u0219tiin\u021b\u0103 superioar\u0103 \u0219i o bogat\u0103 via\u021b\u0103 interioar\u0103.[11]:p. 94\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Gerhard Grimm, Biografii germane<\/p>\n
Personalitatea<\/p>\n
Personalitatea regelui Ferdinand a fost una complex\u0103 rezultat\u0103 din influen\u021bele uneori contradictorii ale credin\u021bei catolice profunde, forma\u021biei sale umaniste, educa\u021biei burgheze germane \u0219i cerin\u021belor oficiale ale statutului s\u0103u de prin\u021b mo\u0219tenitor \u0219i apoi rege. Aceste tr\u0103s\u0103turi se puteau \u00eentrez\u0103ri \u00eenc\u0103 din perioada sa de formare, \u00een Germania. Profesorul Vasile D. P\u0103un, \u00eei face urm\u0103torul portret prin\u021bului din respectiva perioad\u0103:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eB\u0103lai, n\u0103ltu\u021b \u0219i sub\u021birel la trup, cu ochii alba\u0219tri \u00eenchi\u0219i, foarte bl\u00e2nzi, cu nasul arcat, semnul cel mai caracteristic al liniei suabe de Hohenzollern, cu expresia gurii \u0219i a fe\u021bei a\u0219a de fin\u0103 \u0219i de curat\u0103, ca ai crede-o de fat\u0103 mare, amestec armonic al s\u00e2ngelui latin, cu tipul pl\u0103vit, g\u00e2nditor \u0219i vesel tot deodat\u0103 al germanilor de la sud. Ar prinde, poate, mirare pe cineva, dac\u0103 i-ai spune c\u0103 acest t\u00e2n\u0103r are \u00eenc\u0103 sfiiciuni de femeie, se ro\u0219e\u0219te \u00eenc\u0103 la obraz ca o fecioar\u0103 de abia scoas\u0103 \u00een lume. Minte cump\u0103nit\u0103, vorba m\u0103surat\u0103, precis\u0103; judecata clara, \u00een\u021belege lucrurile dintr-o dat\u0103 \u00ee\u0219i \u00eentrebuin\u021beaz\u0103 limba numai atuncea, c\u00e2nd ar avea de spus ceva bine g\u00e2ndit. \u00cen intimitate, voios, glume\u021b pe socoteala sl\u0103biciunilor omene\u0219ti, \u00eens\u0103 niciodat\u0103 personal; comp\u0103timitor \u0219i darnic, blajin cu toat\u0103 lumea, prieten de temei.[14]\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Prof. Vasile D. P\u0103un, Principele Ferdinand de Hohenzollern<\/p>\n
La r\u00e2ndul s\u0103u Sterie Diamandi, schi\u021ba \u00een 1934 dou\u0103 portrete antinomice ale lui Ferdinand, care coexistau \u00een spa\u021biul public rom\u00e2nesc:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eAsupra Regelui Ferdinand au circulat \u0219i continu\u0103 s\u0103 circule \u00eenc\u0103 dou\u0103 versiuni, diametral opuse una de alta. Dup\u0103 una din acestea, regele, sub a c\u0103rui Domnie s-a \u00eenf\u0103ptuit Rom\u00e2nia Mare, e \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at \u00een culori vii \u0219i str\u0103lucitoare, atribuindu-i-se calit\u0103\u021bi dintre cele mai rare. Este versiunea oficial\u0103 pe care o \u00eent\u00e2lne\u0219ti \u00een manualele de \u0219coal\u0103, \u00een discursurile protocolare \u021binute \u00een ocazii festive [\u2026] Aceast\u0103 versiune \u00eens\u0103 are marele cusur c\u0103-i suspectat\u0103 de c\u0103tre public. Acesta a preferat mai degrab\u0103 s\u0103 dea crezare celeilalte, care-l \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe regele Ferdinand \u00eentr-o lumin\u0103 cu totul defavorabil\u0103. Dup\u0103 aceast\u0103 ultim\u0103 versiune, regele Ferdinand ar fi fost un om f\u0103r\u0103 personalitate, submediocru ca inteligen\u021b\u0103 \u0219i plin de p\u0103cate. [\u2026] Pentru mul\u021bi, prin\u021bul mo\u0219tenitor nu era dec\u00e2t \u201ebietul Fritz\u201d, cel cu urechile blegi, pe socoteala c\u0103ruia unii cleveteau, iar al\u021bii se amuzau. \u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Diamandi, Galeria oamenilor politici, 1934[60]<\/p>\n
Diamandi, arom\u00e2n originar din Macedonia, relateaz\u0103 c\u0103 portretul negativ, care ajunsese chiar p\u00e2n\u0103 \u00een \u0219colile primare din Macedonia, se impusese at\u00e2t de tare \u00een con\u0219tiin\u021ba publicului rom\u00e2n, \u00eenc\u00e2t erau voci care depl\u00e2ngeau vindecarea lui Ferdinand de tifos \u0219i \u00ee\u0219i puneau speran\u021be mari \u00een fiul s\u0103u, prin\u021bul Carol.[61]<\/p>\n
Dotat cu o inteligen\u021b\u0103 superioar\u0103 \u0219i o cultur\u0103 vast\u0103, Ferdinand era o persoan\u0103 introvertit\u0103, nepotrivit\u0103 pentru pozi\u021bia public\u0103 de prim-plan pe care o presupunea rolul de monarh. Ajuns rege \u00een 1914, c\u00e2nd a debutat Primul R\u0103zboi Mondial, Ferdinand a fost \u00een cur\u00e2nd pus \u00een situa\u021bia grea de a alege \u00eentre interesele \u021b\u0103rii sale de adop\u021bie, Rom\u00e2nia, \u0219i identitatea sa german\u0103, care se aflau \u00een conflict ireductibil. Dup\u0103 o perioad\u0103 de neutralitate, \u00een 1916 Rom\u00e2nia a ales s\u0103 intre \u00een r\u0103zboi pentru realizarea dezideratelor sale na\u021bionale. \u00cen timpul retragerii guvernului la Ia\u0219i, c\u00e2nd situa\u021bia militar\u0103 era disperat\u0103, familia regal\u0103 a avut un rol esen\u021bial \u00een p\u0103strarea moralului. Pentru a contracara influen\u021ba agitatorilor sovietici, regele a promis \u021b\u0103ranilor care luptau \u00eenf\u0103ptuirea reformei agrare, care s-a realizat dup\u0103 r\u0103zboi.<\/p>\n
Pentru c\u0103 nu \u0219i-a pus semn\u0103tura pe tratatul separat de pace cu Puterile centrale din 1918, Rom\u00e2nia a putut intra din nou \u00een r\u0103zboi cu c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte de sf\u00e2r\u0219itul acestuia. Odat\u0103 recunoscut\u0103 Marea Unire din 1918, Ferdinand \u0219i Maria s-au \u00eencoronat regi pe 15 octombrie 1922, la Alba Iulia. \u00cen urm\u0103torii ani, Rom\u00e2nia \u0219i-a dat o nou\u0103 constitu\u021bie democratic\u0103 (1923) \u0219i a s\u0103v\u00e2r\u0219it reforma administrativ\u0103 (1925). Ferdinand a fost criticat adesea pentru personalitatea slab\u0103, unii sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 a fost sub influen\u021ba so\u021biei sale \u0219i a politicienilor Ionel Br\u0103tianu \u0219i Barbu \u0218tirbei, colaboratori apropia\u021bi ai s\u0103i. Ultimii ani ai suveranului au fost umbri\u021bi de noua renun\u021bare la tron a prin\u021bului Carol (decembrie 1925), pe care Ferdinand n-a mai tolerat-o, numindu-l mo\u0219tenitor al tronului pe prin\u021bul Mihai, care i-a urmat ca rege.<\/p>\n
<\/p>\n
De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n
\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n Tel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n Tel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Educa\u021bie<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nVrancea nu l-a uitat: 21 de ani de la dispari\u021bia profesorului Ionel S\u00eerbu, istoricul care a marcat educa\u021bia \u0219i societatea civil\u0103<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nAdmiterea la liceu 2026: Elevii din Vrancea \u00ee\u0219i pot afla repartizarea. \u00cencepe confirmarea locurilor \u00een licee<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nDoi olimpici din Foc\u0219ani, admi\u0219i f\u0103r\u0103 concurs la UMF \u201eCarol Davila\u201d<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nAst\u0103zi despre: Cel mai complex chirurg rom\u00e2n al epocii sale: Dan Setlacec. Format la \u0219coala Grigore T. Popa \u0219i a chirurgilor Amza Jianu, Nicolae Hortolomei \u0219i Ion Juvara. Chirirgul care a abordat toat\u0103 gama interven\u021biilor cunoscute \u00een chirurgia general\u0103 <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nVIDEO Ast\u0103zi despre: un adev\u0103rat zeu \u00een s\u0103lile de concert, \u00een cele mai selecte restaurante de pe Litoral \u015fi \u00een cele mai scumpe baruri din Bucure\u015fti, de\u015fi n-a fost nici pe departe at\u00e2t de apreciat pe c\u00e2t de uria\u015f i-a fost talentul: Aurelian Andreescu<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nHoroscop 22 iulie 2026 <\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n