Ast\u0103zi despre: Primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne: Miron Cristea<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n18 iul 2026<\/span>2660 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/astazi-despre-primul-patriarh-al-bisericii-ortodoxe-romane-miron-cristea\/article\/mediaPool\/uKu7dST.PNG\")
<\/a><\/div>\nMiron Cristea, pe numele de mirean Ilie Cristea (n. 18 iulie 1868, Topli\u021ba, Harghita, Rom\u00e2nia \u2013 d. 6 martie 1939 Cannes, Alpes-Maritimes, Fran\u021ba) a fost un publicist, filolog, politician rom\u00e2n cu vederi antisemite, senator, regent (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930) \u0219i teolog, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne (1925 – 1939). \u00cen perioada 1 februarie 1938 \u2013 6 martie 1939, a fost prim-ministru al Rom\u00e2niei. La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne.<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
Ilie Cristea s-a n\u0103scut la 18 iulie 1868, \u00een ora\u0219ul Topli\u021ba (ast\u0103zi \u00een jude\u021bul Harghita), \u00eentr-o familie de \u021b\u0103rani rom\u00e2ni. Tat\u0103l s\u0103u era ortodox, mama greco-catolic\u0103.<\/p>\n
A studiat la Gimnaziul Evanghelic din Bistri\u021ba (1879-1883), la Gimnaziul Gr\u0103niceresc din N\u0103s\u0103ud (1883-1887) \u0219i apoi la Institutul Teologic din Sibiu (1887-1890). Ca elev la liceul din N\u0103s\u0103ud, \u00een anul \u0219colar 1886-1887, Ilie Cristea a fost ales pre\u0219edinte al societ\u0103\u021bii culturale Virtus Romana Rediviva, pe care o prezidase cu trei ani \u00eenainte George Co\u0219buc.<\/p>\n
Dup\u0103 finalizarea examenului de bacalaureat \u0219i absolvirea Academiei Teologice din Sibiu \u00een anul 1890, Ilie Cristea a fost numit \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor-director la \u0218coala confesional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Or\u0103\u0219tie \u0219i a \u00eenceput s\u0103 colaboreze la Telegraful Rom\u00e2n. Dup\u0103 un an Mitropolia din Sibiu l-a trimis cu o burs\u0103 s\u0103 studieze la Facultatea de Litere \u0219i Filosofie a Universit\u0103\u021bii din Budapesta (1891-1895), unde a ob\u021binut la 15 mai 1895 titlul de doctor \u00een filologie. Teza de doctorat este \u00eentitulat\u0103 Via\u021ba \u0219i opera lui Eminescu.<\/p>\n
\u00cen timpul studen\u021biei, a colaborat ca jurnalist la ziarele Tribuna, Dreptatea \u0219i Gazeta Transilvaniei \u0219i a fost ales secretar al Societ\u0103\u021bii studen\u021be\u0219ti Petru Maior. \u00cen 1894, pe parcursul desf\u0103\u0219ur\u0103rii “procesului memorandi\u0219tilor”, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi 12 colegi, a redactat un manifest prin care \u021b\u0103ranii din Ardeal erau chema\u021bi s\u0103 participe \u00een num\u0103r c\u00e2t mai mare la proces. \u00cen luna septembrie a aceluia\u0219i an, a luat parte \u00een cadrul unei delega\u021bii numeroase de studen\u021bi ardeleni la Congresul studen\u021besc de la Constan\u021ba. \u00cen anii 1898-1900 a fost redactor la revista Telegraful Rom\u00e2n.<\/p>\n
Activitatea clerical\u0103<\/p>\n
Re\u00eentors la Sibiu, Ilie Cristea a devenit func\u021bionar la Centrul mitropolitan din ora\u0219, \u00eent\u00e2i ca secretar eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului (1895 – 1902), unde a avut o activitate publicistic\u0103 asidu\u0103 \u0219i meritorie, \u0219i \u00een continuare \u00een func\u021bia de consilier mitropolitan la Arhiepiscopia Sibiului (1902 – 1909). \u00cen aceast\u0103 calitate, Cristea s-a distins \u0219i ca bun administrator \u0219i organizator. \u00centre altele, s-a \u00eengrijit de proiectul edific\u0103rii frumoasei catedrale ortodoxe din Sibiu.<\/p>\n
\u00cen acest r\u0103stimp, Cristea a devenit \u0219i membru al clerului, fiind hirotonit la 30 ianuarie 1900 ca diacon nec\u0103s\u0103torit \u0219i apoi ridicat la rangul de arhidiacon la 8 septembrie 1901. Este tuns \u00een monahism la 23 iunie 1902 la M\u0103n\u0103stirea Hodo\u0219-Bodrog, de l\u00e2ng\u0103 Arad, c\u00e2nd a primit numele de monah Miron, iar la 13 aprilie 1903 a fost hirotonit ieromonah. La 1 iunie 1908 a fost ridicat la rangul de protosinghel.<\/p>\n
Ieromonahul Miron Cristea a militat asiduu pentru emanciparea cultural\u0103 a rom\u00e2nilor din Transilvania. A promovat \u00een acest sens:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea B\u0103ncii Culturale Lumina, care \u00ee\u0219i propunea s\u0103 acorde din dob\u00e2nzi burse elevilor \u0219i studen\u021bilor rom\u00e2ni \u0219i s\u0103 ajute financiar familiile doritoare s\u0103 \u00eenve\u021be meserii;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 participarea la reuniunile “Asocia\u021biei pentru cultura \u0219i literatura poporului rom\u00e2n din Transilvania” (ASTRA), fiind, din 1905, pre\u0219edintele Desp\u0103r\u021b\u0103m\u00e2ntului Sibiu;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 sus\u021binerea \u00eenfiin\u021b\u0103rii Muzeului etnografic \u0219i de art\u0103 din Sibiu, c\u0103ruia i-a scris statutul asocia\u021biei;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea Societ\u0103\u021bii pentru crearea unui fond de teatru rom\u00e2n;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea, tot la Sibiu, a Reuniunii rom\u00e2ne de muzic\u0103, c\u0103ruia i-a fost pre\u0219edinte;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 publicarea unei colec\u021bii de proverbe, strig\u0103turi \u0219i zicale rom\u00e2ne\u0219ti;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 sprijinirea intens\u0103 a \u0219colilor confesionale aflate sub \u00eendrumarea Bisericii. Cristea a ini\u021biat \u0219i prezidat conferin\u021be \u00eenv\u0103\u021b\u0103tore\u0219ti;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eentre\u021binerea unei coresponden\u021be ample cu oameni de cultur\u0103 contemporani, din toate \u021binuturile locuite de rom\u00e2ni. \u00cempreun\u0103, \u00eentre al\u021bii, cu marele filantrop basarabean, totodat\u0103 prieten apropiat, Vasile Stroescu, Cristea a ctitorit \u0219i salvat numeroase biserici \u0219i \u0219coli rom\u00e2ne\u0219ti din Transilvania.<\/p>\n
Episcop al Caransebe\u0219ului<\/p>\n
Episcopul Miron Cristea (\u00een centrul imaginii) ascult\u00e2nd, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi participan\u021bi la Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia, Declara\u021bia de Unire citit\u0103 de episcopul Iuliu Hossu<\/p>\n
Prin activitatea sa de sprijinire a emancip\u0103rii rom\u00e2nilor din Austro-Ungaria, Cristea s-a impus \u00eenc\u0103 din tinere\u021be aten\u021biei generale \u0219i astfel a fost ales, la 21 noiembrie\/3 decembrie 1909, episcop al Caransebe\u0219ului. A fost hirotonit arhiereu la 3 mai 1910, fiind instalat \u00een scaun la 25 aprilie\/8 mai 1910. \u00cen aceast\u0103 calitate, a ap\u0103rat \u0219colile confesionale rom\u00e2ne\u0219ti din Banat de \u00eencerc\u0103rile guvernului ungar din Budapesta de a le desfiin\u021ba. \u00cens\u0103, a semnat al\u0103turi de ceilal\u021bi episcopi rom\u00e2ni ortodoc\u0219i transilv\u0103neni, condu\u0219i de mitropolitul Vasile Mangra de la Sibiu, \u00een 8 septembrie 1916 (la intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi, \u00eempotriva Puterilor Centrale), scrisoarea circular\u0103 nr. 2602 prin care au calificat trupele Vechiului Regat care au intrat \u00een Transilvania drept \u201elupi \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een piei de oi \u0219i ame\u021bi\u021bi de f\u0103g\u0103duielile lui Iuda\u201d, respectiv \u201erom\u00e2ni ucig\u0103tori de fra\u021bi\u201d.<\/p>\n
Conform unor istorici, \u00een timpul ocupa\u021biei s\u00e2rbe\u0219ti a Banatului de Lugoj-Caransebe\u0219 din anul 1918, episcopul Cristea l-a pomenit la slujbe pe regele Petar Karagheorghevici al Serbiei \u0219i nu pe regele Ferdinand I al Rom\u00e2niei<\/p>\n
La sf\u00e2r\u0219itul primului r\u0103zboi mondial, Cristea a participat, ca episcop al Caransebe\u0219ului, al\u0103turi de episcopul unit Iuliu Hossu, la Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. \u00cen fa\u021ba Marii Adun\u0103ri de la Alba Iulia, episcopul Iuliu Hossu s-a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at cu episcopul Miron Cristea, spun\u00e2nd urm\u0103toarea fraz\u0103 memorabil\u0103:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201ePe cum ne vede\u021bi azi \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi fr\u0103\u021be\u0219te, a\u0219a s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi pe veci to\u021bi fra\u021bii rom\u00e2ni!\u201d<\/p>\n
Mitropolit-primat<\/p>\n
Odat\u0103 \u00eenf\u0103ptuit\u0103 Marea Unire din 1918, episcopul Miron Cristea a f\u0103cut parte din delega\u021bia rom\u00e2nilor transilv\u0103neni care a prezentat actul unirii la Bucure\u0219ti. Ca recunoa\u0219tere a meritelor sale \u00een procesul unific\u0103rii, Cristea a fost ales de Marele Colegiu Electoral, la 18\/31 decembrie 1919, s\u0103 ocupe scaunul (r\u0103mas vacant) de mitropolit primat al Bisericii din Rom\u00e2nia \u00eentregit\u0103. \u00cenvestitura \u0219i \u00eensc\u0103unarea au avut loc a doua zi.<\/p>\n
La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, recunosc\u00e2ndu-i-se prin aceasta \u0219i activitatea publicistic\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci. Cristea publicase o serie de lucr\u0103ri, \u00eentre care o monografie despre Alexandru Roman (1897) \u0219i o alta dedicat\u0103 mitropolitului Miron Romanul (1898), apoi mai multe bro\u0219uri care con\u021bineau cuv\u00e2nt\u0103ri pe teme morale \u0219i patriotice, lucrarea \u201eProverbe, maxime, asem\u0103n\u0103ri \u0219i idiotisme colectate din graiul rom\u00e2nilor din Transilvania \u0219i Ungaria” (1901), iar \u00een anul 1905 tip\u0103rise \u201eIconografia \u0219i \u00eentocmirile din internul bisericei r\u0103s\u0103ritene\u201d, un valoros tratat de art\u0103 cre\u0219tin\u0103, republicat ulterior, pe capitole, \u00een periodicul \u201eTelegraful Rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n
\u00cen calitate de mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din Rom\u00e2nia Mare, Miron Cristea a definitivat unificarea eclezial\u0103 prin \u00eentocmirea r\u00e2nduielilor \u0219i a\u0219ez\u0103mintelor fundamentale ale Bisericii rom\u00e2ne\u0219ti unificate. Dintre ini\u021biativele \u00een acest sens:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 unificarea bisericeasc\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor ortodoc\u0219i \u00een baza principiilor Statutului \u0219agunian, care a dat laicilor un rol sporit \u00een administrarea chestiunilor biserice\u0219ti;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea \u201eInstitutului Biblic\u201d, care continu\u0103 s\u0103 fiin\u021beze \u0219i ast\u0103zi, cu editur\u0103 \u0219i tipografie.<\/p>\n
Cristea a sprijinit de asemenea \u00eenfiin\u021barea unor eparhii noi, \u00eentre care Episcopia Armatei (cu sediul la Alba Iulia), precum \u0219i \u00een Basarabia (la B\u0103l\u021bi \u0219i Ismail), \u0219i a re\u00eenfiin\u021bat vechile centre episcopale de la Tomis (Constan\u021ba), Oradea Mare \u0219i Cluj, aleg\u00e2nd pentru ele episcopi.<\/p>\n
La 4 februarie 1925, mitropolitul primat Miron Cristea a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, fiind \u00eenvestit \u0219i \u00eensc\u0103unat la 1 noiembrie 1925, devenit astfel primul patriarh al cre\u0219tinismului ortodox rom\u00e2nesc. \u00cen calitate de \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103tor al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, el a desf\u0103\u0219urat o intens\u0103 activitate cultural-misionar\u0103:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 revigorarea revistei Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea la Bucure\u0219ti a publica\u021biei eparhiale Apostolul, acest exemplu generaliz\u00e2ndu-se \u0219i la alte eparhii \u0219i chiar \u00een unele parohii, care au scos foi parohiale;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 a st\u0103ruit asupra importan\u021bei predicii \u0219i a determinat publicarea unor p\u0103r\u021bi din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 cu explica\u021bii pentru credincio\u0219i, precum \u0219i tip\u0103rirea \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea unor bro\u0219uri cu cuprins religios \u0219i moral;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 a sus\u021binut intensificarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului religios \u00een \u0219colile secundare, iar \u00een privin\u021ba preg\u0103tirii clerului, \u00eenc\u0103 pu\u021bin numeros \u00een raport cu cerin\u021bele timpului, a re\u00eenfiin\u021bat seminarii \u0219i a pus bazele altora noi.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 a sprijinit activitatea filantropic\u0103 prin crearea Fondului Milelor, ajutorarea tinerilor teologi la studii \u00een str\u0103in\u0103tate etc.<\/p>\n
Prea Fericitul Miron a contribuit la str\u00e2ngerea leg\u0103turilor Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, prin:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 trimiterea de delega\u021bii la conferin\u021bele interortodoxe de la Constantinopol (1923) \u0219i de la Muntele Athos (1930), ca \u0219i la \u00eentrunirile Mi\u0219c\u0103rii Ecumenice;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 c\u0103l\u0103toriile sale \u00een Orient, p\u00e2n\u0103 la Locurile Sfinte (1927);<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 interven\u021bia sa la Patriarhia Ecumenic\u0103 pentru ridicarea a\u0219a-numitei \u201eSchismele bulgare” \u0219i pentru recunoa\u0219terea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Albaneze;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 edificarea a dou\u0103 biserici rom\u00e2ne\u0219ti la Ierusalim \u0219i la Iordan[necesit\u0103 citare];<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea Episcopiei Ortodoxe Rom\u00e2ne \u00een Statele Unite \u0219i Canada (1934);<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 primirea vizitelor efectuate la Bucure\u0219ti de c\u0103tre ierarhi \u0219i reprezentan\u021bi ortodoc\u0219i \u0219i neortodoc\u0219i.<\/p>\n
Patriarhul Miron Cristea<\/p>\n
Importan\u021ba \u0219i prestigiului Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din acei ani au fost ilustrate de faptul c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 Bulgar\u0103 \u0219i-a luat o vreme Sf\u00e2ntul \u0219i Marele Mir de la Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, iar patriarhul Ierusalimului a \u021binut s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 personal \u00een Rom\u00e2nia pentru a re\u00eennoi vechile leg\u0103turi, uitate \u00eentr-o vreme.<\/p>\n
Activitatea politic\u0103<\/p>\n
Ca lider na\u021bional rom\u00e2n \u0219i militant pentru unificarea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei, patriarhul Cristea a fost numit senator, regent (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930) \u0219i, \u00een cel din urm\u0103 an al vie\u021bii, \u00een \u00eemprejur\u0103ri deosebit de grele, prim-ministru, \u00eentre 10 februarie 1938 \u0219i 6 martie 1939, dat\u0103 la care a murit. Decesul a survenit la Cannes (Fran\u021ba), unde plecase pentru tratament medical. Trupul ne\u00eensufle\u021bit al patriarhului a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Catedrala Patriarhal\u0103 din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
A fost succedat \u00een func\u021bia de premier de Armand C\u0103linescu \u0219i \u00een cea de patriarh de Nicodim Munteanu<\/p>\n
Sub pretextul c\u0103 \u00eentre anii 1918 \u0219i 1924 s-ar fi infiltrat \u00een Rom\u00e2nia evrei din fostele imperii Austro-Ungaria \u0219i Rusia, guvernul precedent, prezidat de Octavian Goga, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd prevederile Constitu\u021biei \u0219i obliga\u021biile interna\u021bionale asumate de Rom\u00e2nia, a publicat la 21 ianuarie 1938 Decretul nr. 169 privind revizuirea cet\u0103\u021beniei, \u00een virtutea c\u0103ruia evreii cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni erau constr\u00e2n\u0219i s\u0103-\u0219i dovedeasc\u0103 cu acte dreptul la cet\u0103\u021benie, \u00een conformitate cu legea din 25 februarie 1924, \u00een termen de 20 de zile de la afi\u0219area listelor \u00een comune \u0219i ora\u0219e. \u00cen baza acestui decret a fost revizuit\u0103 situa\u021bia a 617.396 de evrei, dintre care 392.172 (63,50%) \u0219i-au p\u0103strat cet\u0103\u021benia rom\u00e2n\u0103, iar 225.222 (36,50%) \u0219i-au pierdut-o. Evreii cu cet\u0103\u021benia pierdut\u0103 au primit certificate de identitate valabile pe un an, cu posibilitatea de prelungire \u0219i au fost considera\u021bi str\u0103ini f\u0103r\u0103 pa\u0219aport, supu\u0219i regimului juridic ca atare[9][10]. Aceasta a fost prima dintr-o serie de legi descriminatorii, adoptate \u00een cadrul unei politici de purificare etnic\u0103, prin care statul rom\u00e2n \u00ee\u0219i abandona cet\u0103\u021benii de origine evreiasc\u0103, priv\u00e2ndu-i de cele mai elementare drepturi civice. Minoritatea evreiasc\u0103, l\u0103sat\u0103 la bunul plac al unor func\u021bionari publici regionali a \u00eenceput s\u0103 se expatrieze. Un val de intelectuali \u0219i industria\u0219i rom\u00e2ni de sorginte evreiasc\u0103 a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia, economia \u0219i cultura rom\u00e2n\u0103 fiind lezate, iar intelectuali de frunte au protestat vehement<\/p>\n
Guvernul Goga-Cuza s-a men\u021binut la putere 44 de zile. De\u0219i ar fi putut s\u0103 abroge aceast\u0103 lege, Patriarhul a fost cel care a aplicat-o, conform propriei sale viziuni antisemite, milit\u00e2nd pentru alungarea evreilor din Rom\u00e2nia[10]. \u00centr-un articol al vremii, semnat de Miron Cristea, acesta scria c\u0103 \u201ea nu reac\u021biona \u00eempotriva evreilor \u00eenseamn\u0103 a ne duce de vii la pieire\u201d[4].<\/p>\n
\u00cen anul 1938, revista Time, oferea o mostr\u0103 din g\u00e2ndirea antisemit\u0103 a patriarhului:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSarcina unui cre\u0219tin este s\u0103 se iubeasc\u0103 pe sine, \u00eenainte de toate, \u0219i s\u0103 se asigure c\u0103 nevoile sale sunt satisf\u0103cute. Abia atunci \u00ee\u0219i va putea ajuta aproapele. De ce s\u0103 nu sc\u0103p\u0103m de ace\u0219ti parazi\u021bi care sug s\u00e2ngele rom\u00e2nilor ortodoc\u0219i? Este o datorie sf\u00e2nt\u0103 s\u0103 reac\u021bion\u0103m \u00eempotriva lor – Patriarhul Miron Cristea\u201d<\/p>\n
Miron Cristea ca premier<\/p>\n
Unele surse sus\u021bin c\u0103 Miron Cristea a \u00eencercat s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t violen\u021belor antievreie\u0219ti din timpul guvernului Goga-Cuza[4].<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201ePatriarhul Miron Cristea nu a luat niciodat\u0103 atitudine \u00eempotriva antisemitismului. Dimpotriv\u0103, el i-a demonizat pe evrei \u0219i s-a pronun\u021bat pentru \u00eendep\u0103rtarea lor din Rom\u00e2nia:\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Elie Wiesel; ed. Tuvia Friling, Radu Ioanid, Mihail E. Ionescu, Raport final \/ Comisia Interna\u021bional\u0103 pentru Studierea Holocaustului \u00een Rom\u00e2nia. Ia\u0219i : Polirom, 2004, p. 36<\/p>\n
Catedrala M\u00e2ntuirii Neamului<\/p>\n
Miron Cristea<\/p>\n
\u00centre anii 1926 – 1929, au avut loc dispute \u00een ziarele vremii privind locul pe care urma s\u0103 fie construit\u0103 viitoarea catedral\u0103 a Patriarhiei \u00een Bucure\u0219ti. Patriarhul Miron Cristea a prezidat la 19 februarie 1929 \u0219edin\u021ba de la re\u0219edin\u021ba patriarhal\u0103 la care a participat o comisie de exper\u021bi care a analizat cele dou\u0103sprezece locuri propuse pentru amplasarea noii catedrale. \u00cen a doua \u0219edin\u021b\u0103 din 23 februarie 1929, \u00een final, comisia a re\u021binut trei propuneri:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 pia\u021ba Bibescu Vod\u0103, la poalele Dealului Mitropoliei \u0219i pe locul Halelor Centrale;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 terenul pe care \u00een prezent se afl\u0103 Hotelul Intercontinental \u0219i cl\u0103direa Teatrului Na\u021bional;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 terenul de pe Dealul Mihai Vod\u0103, unde se afla Arsenalul Armatei, ce urma s\u0103 fie mutat la marginea ora\u0219ului.<\/p>\n
Despre Dealul Mihai Vod\u0103 (Dealul Arsenalului), cei aduna\u021bi dimpreun\u0103 cu patriarhul au apreciat c\u0103 locul era \u00eenalt \u0219i bun pentru catedral\u0103, aflat \u0219i el \u00een inima ora\u0219ului, \u00eens\u0103 Cristea ceru trasarea de str\u0103zi \u0219i bulevarde concomitent cu asanarea \u00eemprejurimilor, ceea ce ar fi complicat proiectul \u0219i ar fi fost foarte costisitor. Ridicarea construc\u021biei pe Dealul Arsenalului sau \u00een locul Teatrului Na\u021bional ar fi presupus un amplu proces de expropriere. \u00cen consecin\u021b\u0103, a fost ales locul de la poalele Dealului Mitropoliei, \u00een pia\u021ba Bibescu Vod\u0103.<\/p>\n
Protestele contra monedei comemorative a BNR<\/p>\n
\u00cen anul 2010 Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei a decis s\u0103 bat\u0103 o serie numismatic\u0103 de cinci monede de argint comemorative, dedicate patriarhilor Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, una dintre ele urm\u00e2nd s\u0103-l \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze pe patriarhul Miron Cristea. Aceast\u0103 moned\u0103 controversat\u0103 a provocat proteste, printre care:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Profesor dr. Radu Ioanid, director \u00een cadrul Muzeului Holocaustului din Washington, s-a declarat \u201e\u0219ocat\u201d de onorarea oficial\u0103 a memoriei lui Miron Cristea, figur\u0103 istoric\u0103 compromis\u0103 definitiv de eticheta antisemit\u0103 (…)\u201eDecizia B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei de a onora memoria controversatului patriarh Miron Cristea, este … insensibil\u0103, insult\u0103toare, inacceptabil\u0103, dezonorant\u0103\u201d.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Reac\u021biei oficialului american i-a urmat cererea formal\u0103 adresat\u0103 BNR de Institutul Na\u021bional pentru Studierea Holocaustului din Rom\u00e2nia \u201eElie Wiesel\u201d, prin care organiza\u021bia solicita retragerea de pe pia\u021b\u0103 a monedei de argint care-l \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe patriarhul Miron Cristea.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Istoricul Adrian Ciofl\u00e2nc\u0103, director de departament \u00een cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului \u0219i Memoria Exilului Rom\u00e2nesc a declarat c\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care decizia B\u0103ncii Centrale are implica\u021bii asupra politicii memoriale a statului rom\u00e2n, intr\u00e2nd \u201epe domeniile at\u00e2t de delicate \u0219i controversate ale memoriei \u0219i istoriei regimurilor dictatoriale din Rom\u00e2nia\u201d, institu\u021bia patronat\u0103 de Mugur Is\u0103rescu ar fi putut cere expertiza speciali\u0219tilor<\/p>\n
Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 a publicat, prin intermediul agen\u021biei de \u0219tiri \u201eBasilica\u201d (5 august 2010), un comunicat de pres\u0103 care respinge aceste acuza\u021bii: \u201eUnele dintre opiniile negative la adresa patriarhilor Miron Cristea, Justinian Marina, Iustin Moisescu \u0219i Teoctist Ar\u0103pa\u0219u au fost deja respinse de c\u0103tre istorici bine documenta\u021bi, iar altele r\u0103m\u00e2n doar simple specula\u021bii \u0219i acuza\u021bii nefondate, abord\u0103ri mai degrab\u0103 ideologice, dec\u00e2t \u0219tiin\u021bifice.\u201d[<\/p>\n
Vezi \u0219i<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Guvernul Miron Cristea (1)<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Subsecretari de stat \u00een Guvernul Miron Cristea (1)<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Guvernul Miron Cristea (2)<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Subsecretari de stat \u00een Guvernul Miron Cristea (2)<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Guvernul Miron Cristea (3)<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Subsecretari de stat \u00een Guvernul Miron Cristea (3)<\/p>\n
<\/p>\n
De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n
\u00a0Citi\u021bi \u0219i:\u00a0<\/p>\n
Posteritatea unei fotografii istorice: Miron Cristea a ajuns patriarh, Iuliu Hossu din temni\u0163\u0103 \u00een calendar<\/a><\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nCereri<\/strong>Doresc s\u0103 am grij\u0103 de un copil de…<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>\u00a0Primesc \u00een gazd\u0103 la cas\u0103.<\/p>\nTel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>Primesc \u00een gazd\u0103 la bloc o elev\u0103. <\/p>\nTel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Local<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/isu-vrancea-52-de-controale-amenzi-de-77.000-de-lei-si-peste-5.000-de-persoane-instruite-intr-o-singura-luna\/mediaPool\/u1WWAYR.jpg\")
<\/a><\/div>\nISU Vrancea: 52 de controale, amenzi de 77.000 de lei \u0219i peste 5.000 de persoane instruite \u00eentr-o singur\u0103 lun\u0103<\/a><\/h2>\nPaul Petrache<\/a>, 21 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/incep-lucrarile-de-consolidare-a-ravenei-copacesti-din-comuna-ruginesti\/mediaPool\/uXNTnAX.jpg\")
<\/a><\/div>\n\u00cencep lucr\u0103rile de consolidare a ravenei Cop\u0103ce\u0219ti din comuna Rugine\u0219ti<\/a><\/h2>\nRadu Tomescu<\/a>, 21 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/vrancea-pierde-un-nume-important-al-conservarii-naturii-geograful-cosmin-stinga-rapus-in-lupta-pentru-viata-de-o-boala-necrutatoare\/mediaPool\/uUrBu4q.jpg\")
<\/a><\/div>\nVrancea pierde un nume important al conserv\u0103rii naturii: geograful Cosmin St\u00eeng\u0103 r\u0103pus \u00een lupta pentru via\u021b\u0103 de o boal\u0103 necru\u021b\u0103toare<\/a><\/h2>\nPaul Petrache<\/a>, 21 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/horoscop-21-iulie-2026\/mediaPool\/uA8enxT.jpg\")
<\/a><\/div>\nHoroscop 21 iulie 2026 <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 21 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-21-iulie.-istoria-unei-zile-care-a-schimbat-lumea\/mediaPool\/uVlO96T.png\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 21 iulie. Istoria unei zile care a schimbat lumea <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 21 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-astazi-21-iulie-2026\/mediaPool\/ub1GwxG.jpg\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 21 iulie 2026: de la situa\u021bia spitalelor din jude\u021b \u0219i investi\u021biile publice, p\u00e2n\u0103 la performan\u021bele tinerilor \u0219i proiectele care vor schimba infrastructura jude\u021bului <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 20 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103, v\u00e2rsta…<\/span>20.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>Nu exist\u0103 cuvinte care s\u0103 poat\u0103 exprima…<\/span>20.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>Cu sufletele zdrobite de durere anun\u021b\u0103m plecarea…<\/span>20.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n18 iul 2026<\/span>2660 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nMiron Cristea, pe numele de mirean Ilie Cristea (n. 18 iulie 1868, Topli\u021ba, Harghita, Rom\u00e2nia \u2013 d. 6 martie 1939 Cannes, Alpes-Maritimes, Fran\u021ba) a fost un publicist, filolog, politician rom\u00e2n cu vederi antisemite, senator, regent (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930) \u0219i teolog, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne (1925 – 1939). \u00cen perioada 1 februarie 1938 \u2013 6 martie 1939, a fost prim-ministru al Rom\u00e2niei. La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne.<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
Ilie Cristea s-a n\u0103scut la 18 iulie 1868, \u00een ora\u0219ul Topli\u021ba (ast\u0103zi \u00een jude\u021bul Harghita), \u00eentr-o familie de \u021b\u0103rani rom\u00e2ni. Tat\u0103l s\u0103u era ortodox, mama greco-catolic\u0103.<\/p>\n
A studiat la Gimnaziul Evanghelic din Bistri\u021ba (1879-1883), la Gimnaziul Gr\u0103niceresc din N\u0103s\u0103ud (1883-1887) \u0219i apoi la Institutul Teologic din Sibiu (1887-1890). Ca elev la liceul din N\u0103s\u0103ud, \u00een anul \u0219colar 1886-1887, Ilie Cristea a fost ales pre\u0219edinte al societ\u0103\u021bii culturale Virtus Romana Rediviva, pe care o prezidase cu trei ani \u00eenainte George Co\u0219buc.<\/p>\n
Dup\u0103 finalizarea examenului de bacalaureat \u0219i absolvirea Academiei Teologice din Sibiu \u00een anul 1890, Ilie Cristea a fost numit \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor-director la \u0218coala confesional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Or\u0103\u0219tie \u0219i a \u00eenceput s\u0103 colaboreze la Telegraful Rom\u00e2n. Dup\u0103 un an Mitropolia din Sibiu l-a trimis cu o burs\u0103 s\u0103 studieze la Facultatea de Litere \u0219i Filosofie a Universit\u0103\u021bii din Budapesta (1891-1895), unde a ob\u021binut la 15 mai 1895 titlul de doctor \u00een filologie. Teza de doctorat este \u00eentitulat\u0103 Via\u021ba \u0219i opera lui Eminescu.<\/p>\n
\u00cen timpul studen\u021biei, a colaborat ca jurnalist la ziarele Tribuna, Dreptatea \u0219i Gazeta Transilvaniei \u0219i a fost ales secretar al Societ\u0103\u021bii studen\u021be\u0219ti Petru Maior. \u00cen 1894, pe parcursul desf\u0103\u0219ur\u0103rii “procesului memorandi\u0219tilor”, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi 12 colegi, a redactat un manifest prin care \u021b\u0103ranii din Ardeal erau chema\u021bi s\u0103 participe \u00een num\u0103r c\u00e2t mai mare la proces. \u00cen luna septembrie a aceluia\u0219i an, a luat parte \u00een cadrul unei delega\u021bii numeroase de studen\u021bi ardeleni la Congresul studen\u021besc de la Constan\u021ba. \u00cen anii 1898-1900 a fost redactor la revista Telegraful Rom\u00e2n.<\/p>\n
Activitatea clerical\u0103<\/p>\n
Re\u00eentors la Sibiu, Ilie Cristea a devenit func\u021bionar la Centrul mitropolitan din ora\u0219, \u00eent\u00e2i ca secretar eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului (1895 – 1902), unde a avut o activitate publicistic\u0103 asidu\u0103 \u0219i meritorie, \u0219i \u00een continuare \u00een func\u021bia de consilier mitropolitan la Arhiepiscopia Sibiului (1902 – 1909). \u00cen aceast\u0103 calitate, Cristea s-a distins \u0219i ca bun administrator \u0219i organizator. \u00centre altele, s-a \u00eengrijit de proiectul edific\u0103rii frumoasei catedrale ortodoxe din Sibiu.<\/p>\n
\u00cen acest r\u0103stimp, Cristea a devenit \u0219i membru al clerului, fiind hirotonit la 30 ianuarie 1900 ca diacon nec\u0103s\u0103torit \u0219i apoi ridicat la rangul de arhidiacon la 8 septembrie 1901. Este tuns \u00een monahism la 23 iunie 1902 la M\u0103n\u0103stirea Hodo\u0219-Bodrog, de l\u00e2ng\u0103 Arad, c\u00e2nd a primit numele de monah Miron, iar la 13 aprilie 1903 a fost hirotonit ieromonah. La 1 iunie 1908 a fost ridicat la rangul de protosinghel.<\/p>\n
Ieromonahul Miron Cristea a militat asiduu pentru emanciparea cultural\u0103 a rom\u00e2nilor din Transilvania. A promovat \u00een acest sens:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea B\u0103ncii Culturale Lumina, care \u00ee\u0219i propunea s\u0103 acorde din dob\u00e2nzi burse elevilor \u0219i studen\u021bilor rom\u00e2ni \u0219i s\u0103 ajute financiar familiile doritoare s\u0103 \u00eenve\u021be meserii;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 participarea la reuniunile “Asocia\u021biei pentru cultura \u0219i literatura poporului rom\u00e2n din Transilvania” (ASTRA), fiind, din 1905, pre\u0219edintele Desp\u0103r\u021b\u0103m\u00e2ntului Sibiu;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 sus\u021binerea \u00eenfiin\u021b\u0103rii Muzeului etnografic \u0219i de art\u0103 din Sibiu, c\u0103ruia i-a scris statutul asocia\u021biei;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea Societ\u0103\u021bii pentru crearea unui fond de teatru rom\u00e2n;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea, tot la Sibiu, a Reuniunii rom\u00e2ne de muzic\u0103, c\u0103ruia i-a fost pre\u0219edinte;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 publicarea unei colec\u021bii de proverbe, strig\u0103turi \u0219i zicale rom\u00e2ne\u0219ti;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 sprijinirea intens\u0103 a \u0219colilor confesionale aflate sub \u00eendrumarea Bisericii. Cristea a ini\u021biat \u0219i prezidat conferin\u021be \u00eenv\u0103\u021b\u0103tore\u0219ti;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eentre\u021binerea unei coresponden\u021be ample cu oameni de cultur\u0103 contemporani, din toate \u021binuturile locuite de rom\u00e2ni. \u00cempreun\u0103, \u00eentre al\u021bii, cu marele filantrop basarabean, totodat\u0103 prieten apropiat, Vasile Stroescu, Cristea a ctitorit \u0219i salvat numeroase biserici \u0219i \u0219coli rom\u00e2ne\u0219ti din Transilvania.<\/p>\n
Episcop al Caransebe\u0219ului<\/p>\n
Episcopul Miron Cristea (\u00een centrul imaginii) ascult\u00e2nd, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi participan\u021bi la Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia, Declara\u021bia de Unire citit\u0103 de episcopul Iuliu Hossu<\/p>\n
Prin activitatea sa de sprijinire a emancip\u0103rii rom\u00e2nilor din Austro-Ungaria, Cristea s-a impus \u00eenc\u0103 din tinere\u021be aten\u021biei generale \u0219i astfel a fost ales, la 21 noiembrie\/3 decembrie 1909, episcop al Caransebe\u0219ului. A fost hirotonit arhiereu la 3 mai 1910, fiind instalat \u00een scaun la 25 aprilie\/8 mai 1910. \u00cen aceast\u0103 calitate, a ap\u0103rat \u0219colile confesionale rom\u00e2ne\u0219ti din Banat de \u00eencerc\u0103rile guvernului ungar din Budapesta de a le desfiin\u021ba. \u00cens\u0103, a semnat al\u0103turi de ceilal\u021bi episcopi rom\u00e2ni ortodoc\u0219i transilv\u0103neni, condu\u0219i de mitropolitul Vasile Mangra de la Sibiu, \u00een 8 septembrie 1916 (la intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi, \u00eempotriva Puterilor Centrale), scrisoarea circular\u0103 nr. 2602 prin care au calificat trupele Vechiului Regat care au intrat \u00een Transilvania drept \u201elupi \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een piei de oi \u0219i ame\u021bi\u021bi de f\u0103g\u0103duielile lui Iuda\u201d, respectiv \u201erom\u00e2ni ucig\u0103tori de fra\u021bi\u201d.<\/p>\n
Conform unor istorici, \u00een timpul ocupa\u021biei s\u00e2rbe\u0219ti a Banatului de Lugoj-Caransebe\u0219 din anul 1918, episcopul Cristea l-a pomenit la slujbe pe regele Petar Karagheorghevici al Serbiei \u0219i nu pe regele Ferdinand I al Rom\u00e2niei<\/p>\n
La sf\u00e2r\u0219itul primului r\u0103zboi mondial, Cristea a participat, ca episcop al Caransebe\u0219ului, al\u0103turi de episcopul unit Iuliu Hossu, la Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. \u00cen fa\u021ba Marii Adun\u0103ri de la Alba Iulia, episcopul Iuliu Hossu s-a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at cu episcopul Miron Cristea, spun\u00e2nd urm\u0103toarea fraz\u0103 memorabil\u0103:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201ePe cum ne vede\u021bi azi \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi fr\u0103\u021be\u0219te, a\u0219a s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi pe veci to\u021bi fra\u021bii rom\u00e2ni!\u201d<\/p>\n
Mitropolit-primat<\/p>\n
Odat\u0103 \u00eenf\u0103ptuit\u0103 Marea Unire din 1918, episcopul Miron Cristea a f\u0103cut parte din delega\u021bia rom\u00e2nilor transilv\u0103neni care a prezentat actul unirii la Bucure\u0219ti. Ca recunoa\u0219tere a meritelor sale \u00een procesul unific\u0103rii, Cristea a fost ales de Marele Colegiu Electoral, la 18\/31 decembrie 1919, s\u0103 ocupe scaunul (r\u0103mas vacant) de mitropolit primat al Bisericii din Rom\u00e2nia \u00eentregit\u0103. \u00cenvestitura \u0219i \u00eensc\u0103unarea au avut loc a doua zi.<\/p>\n
La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, recunosc\u00e2ndu-i-se prin aceasta \u0219i activitatea publicistic\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci. Cristea publicase o serie de lucr\u0103ri, \u00eentre care o monografie despre Alexandru Roman (1897) \u0219i o alta dedicat\u0103 mitropolitului Miron Romanul (1898), apoi mai multe bro\u0219uri care con\u021bineau cuv\u00e2nt\u0103ri pe teme morale \u0219i patriotice, lucrarea \u201eProverbe, maxime, asem\u0103n\u0103ri \u0219i idiotisme colectate din graiul rom\u00e2nilor din Transilvania \u0219i Ungaria” (1901), iar \u00een anul 1905 tip\u0103rise \u201eIconografia \u0219i \u00eentocmirile din internul bisericei r\u0103s\u0103ritene\u201d, un valoros tratat de art\u0103 cre\u0219tin\u0103, republicat ulterior, pe capitole, \u00een periodicul \u201eTelegraful Rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n
\u00cen calitate de mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din Rom\u00e2nia Mare, Miron Cristea a definitivat unificarea eclezial\u0103 prin \u00eentocmirea r\u00e2nduielilor \u0219i a\u0219ez\u0103mintelor fundamentale ale Bisericii rom\u00e2ne\u0219ti unificate. Dintre ini\u021biativele \u00een acest sens:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 unificarea bisericeasc\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor ortodoc\u0219i \u00een baza principiilor Statutului \u0219agunian, care a dat laicilor un rol sporit \u00een administrarea chestiunilor biserice\u0219ti;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea \u201eInstitutului Biblic\u201d, care continu\u0103 s\u0103 fiin\u021beze \u0219i ast\u0103zi, cu editur\u0103 \u0219i tipografie.<\/p>\n
Cristea a sprijinit de asemenea \u00eenfiin\u021barea unor eparhii noi, \u00eentre care Episcopia Armatei (cu sediul la Alba Iulia), precum \u0219i \u00een Basarabia (la B\u0103l\u021bi \u0219i Ismail), \u0219i a re\u00eenfiin\u021bat vechile centre episcopale de la Tomis (Constan\u021ba), Oradea Mare \u0219i Cluj, aleg\u00e2nd pentru ele episcopi.<\/p>\n
La 4 februarie 1925, mitropolitul primat Miron Cristea a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, fiind \u00eenvestit \u0219i \u00eensc\u0103unat la 1 noiembrie 1925, devenit astfel primul patriarh al cre\u0219tinismului ortodox rom\u00e2nesc. \u00cen calitate de \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103tor al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, el a desf\u0103\u0219urat o intens\u0103 activitate cultural-misionar\u0103:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 revigorarea revistei Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea la Bucure\u0219ti a publica\u021biei eparhiale Apostolul, acest exemplu generaliz\u00e2ndu-se \u0219i la alte eparhii \u0219i chiar \u00een unele parohii, care au scos foi parohiale;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 a st\u0103ruit asupra importan\u021bei predicii \u0219i a determinat publicarea unor p\u0103r\u021bi din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 cu explica\u021bii pentru credincio\u0219i, precum \u0219i tip\u0103rirea \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea unor bro\u0219uri cu cuprins religios \u0219i moral;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 a sus\u021binut intensificarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului religios \u00een \u0219colile secundare, iar \u00een privin\u021ba preg\u0103tirii clerului, \u00eenc\u0103 pu\u021bin numeros \u00een raport cu cerin\u021bele timpului, a re\u00eenfiin\u021bat seminarii \u0219i a pus bazele altora noi.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 a sprijinit activitatea filantropic\u0103 prin crearea Fondului Milelor, ajutorarea tinerilor teologi la studii \u00een str\u0103in\u0103tate etc.<\/p>\n
Prea Fericitul Miron a contribuit la str\u00e2ngerea leg\u0103turilor Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, prin:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 trimiterea de delega\u021bii la conferin\u021bele interortodoxe de la Constantinopol (1923) \u0219i de la Muntele Athos (1930), ca \u0219i la \u00eentrunirile Mi\u0219c\u0103rii Ecumenice;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 c\u0103l\u0103toriile sale \u00een Orient, p\u00e2n\u0103 la Locurile Sfinte (1927);<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 interven\u021bia sa la Patriarhia Ecumenic\u0103 pentru ridicarea a\u0219a-numitei \u201eSchismele bulgare” \u0219i pentru recunoa\u0219terea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Albaneze;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 edificarea a dou\u0103 biserici rom\u00e2ne\u0219ti la Ierusalim \u0219i la Iordan[necesit\u0103 citare];<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea Episcopiei Ortodoxe Rom\u00e2ne \u00een Statele Unite \u0219i Canada (1934);<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 primirea vizitelor efectuate la Bucure\u0219ti de c\u0103tre ierarhi \u0219i reprezentan\u021bi ortodoc\u0219i \u0219i neortodoc\u0219i.<\/p>\n
Patriarhul Miron Cristea<\/p>\n
Importan\u021ba \u0219i prestigiului Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din acei ani au fost ilustrate de faptul c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 Bulgar\u0103 \u0219i-a luat o vreme Sf\u00e2ntul \u0219i Marele Mir de la Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, iar patriarhul Ierusalimului a \u021binut s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 personal \u00een Rom\u00e2nia pentru a re\u00eennoi vechile leg\u0103turi, uitate \u00eentr-o vreme.<\/p>\n
Activitatea politic\u0103<\/p>\n
Ca lider na\u021bional rom\u00e2n \u0219i militant pentru unificarea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei, patriarhul Cristea a fost numit senator, regent (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930) \u0219i, \u00een cel din urm\u0103 an al vie\u021bii, \u00een \u00eemprejur\u0103ri deosebit de grele, prim-ministru, \u00eentre 10 februarie 1938 \u0219i 6 martie 1939, dat\u0103 la care a murit. Decesul a survenit la Cannes (Fran\u021ba), unde plecase pentru tratament medical. Trupul ne\u00eensufle\u021bit al patriarhului a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Catedrala Patriarhal\u0103 din Bucure\u0219ti.<\/p>\n
A fost succedat \u00een func\u021bia de premier de Armand C\u0103linescu \u0219i \u00een cea de patriarh de Nicodim Munteanu<\/p>\n
Sub pretextul c\u0103 \u00eentre anii 1918 \u0219i 1924 s-ar fi infiltrat \u00een Rom\u00e2nia evrei din fostele imperii Austro-Ungaria \u0219i Rusia, guvernul precedent, prezidat de Octavian Goga, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd prevederile Constitu\u021biei \u0219i obliga\u021biile interna\u021bionale asumate de Rom\u00e2nia, a publicat la 21 ianuarie 1938 Decretul nr. 169 privind revizuirea cet\u0103\u021beniei, \u00een virtutea c\u0103ruia evreii cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni erau constr\u00e2n\u0219i s\u0103-\u0219i dovedeasc\u0103 cu acte dreptul la cet\u0103\u021benie, \u00een conformitate cu legea din 25 februarie 1924, \u00een termen de 20 de zile de la afi\u0219area listelor \u00een comune \u0219i ora\u0219e. \u00cen baza acestui decret a fost revizuit\u0103 situa\u021bia a 617.396 de evrei, dintre care 392.172 (63,50%) \u0219i-au p\u0103strat cet\u0103\u021benia rom\u00e2n\u0103, iar 225.222 (36,50%) \u0219i-au pierdut-o. Evreii cu cet\u0103\u021benia pierdut\u0103 au primit certificate de identitate valabile pe un an, cu posibilitatea de prelungire \u0219i au fost considera\u021bi str\u0103ini f\u0103r\u0103 pa\u0219aport, supu\u0219i regimului juridic ca atare[9][10]. Aceasta a fost prima dintr-o serie de legi descriminatorii, adoptate \u00een cadrul unei politici de purificare etnic\u0103, prin care statul rom\u00e2n \u00ee\u0219i abandona cet\u0103\u021benii de origine evreiasc\u0103, priv\u00e2ndu-i de cele mai elementare drepturi civice. Minoritatea evreiasc\u0103, l\u0103sat\u0103 la bunul plac al unor func\u021bionari publici regionali a \u00eenceput s\u0103 se expatrieze. Un val de intelectuali \u0219i industria\u0219i rom\u00e2ni de sorginte evreiasc\u0103 a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia, economia \u0219i cultura rom\u00e2n\u0103 fiind lezate, iar intelectuali de frunte au protestat vehement<\/p>\n
Guvernul Goga-Cuza s-a men\u021binut la putere 44 de zile. De\u0219i ar fi putut s\u0103 abroge aceast\u0103 lege, Patriarhul a fost cel care a aplicat-o, conform propriei sale viziuni antisemite, milit\u00e2nd pentru alungarea evreilor din Rom\u00e2nia[10]. \u00centr-un articol al vremii, semnat de Miron Cristea, acesta scria c\u0103 \u201ea nu reac\u021biona \u00eempotriva evreilor \u00eenseamn\u0103 a ne duce de vii la pieire\u201d[4].<\/p>\n
\u00cen anul 1938, revista Time, oferea o mostr\u0103 din g\u00e2ndirea antisemit\u0103 a patriarhului:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSarcina unui cre\u0219tin este s\u0103 se iubeasc\u0103 pe sine, \u00eenainte de toate, \u0219i s\u0103 se asigure c\u0103 nevoile sale sunt satisf\u0103cute. Abia atunci \u00ee\u0219i va putea ajuta aproapele. De ce s\u0103 nu sc\u0103p\u0103m de ace\u0219ti parazi\u021bi care sug s\u00e2ngele rom\u00e2nilor ortodoc\u0219i? Este o datorie sf\u00e2nt\u0103 s\u0103 reac\u021bion\u0103m \u00eempotriva lor – Patriarhul Miron Cristea\u201d<\/p>\n
Miron Cristea ca premier<\/p>\n
Unele surse sus\u021bin c\u0103 Miron Cristea a \u00eencercat s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t violen\u021belor antievreie\u0219ti din timpul guvernului Goga-Cuza[4].<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u201ePatriarhul Miron Cristea nu a luat niciodat\u0103 atitudine \u00eempotriva antisemitismului. Dimpotriv\u0103, el i-a demonizat pe evrei \u0219i s-a pronun\u021bat pentru \u00eendep\u0103rtarea lor din Rom\u00e2nia:\u201d<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Elie Wiesel; ed. Tuvia Friling, Radu Ioanid, Mihail E. Ionescu, Raport final \/ Comisia Interna\u021bional\u0103 pentru Studierea Holocaustului \u00een Rom\u00e2nia. Ia\u0219i : Polirom, 2004, p. 36<\/p>\n
Catedrala M\u00e2ntuirii Neamului<\/p>\n
Miron Cristea<\/p>\n
\u00centre anii 1926 – 1929, au avut loc dispute \u00een ziarele vremii privind locul pe care urma s\u0103 fie construit\u0103 viitoarea catedral\u0103 a Patriarhiei \u00een Bucure\u0219ti. Patriarhul Miron Cristea a prezidat la 19 februarie 1929 \u0219edin\u021ba de la re\u0219edin\u021ba patriarhal\u0103 la care a participat o comisie de exper\u021bi care a analizat cele dou\u0103sprezece locuri propuse pentru amplasarea noii catedrale. \u00cen a doua \u0219edin\u021b\u0103 din 23 februarie 1929, \u00een final, comisia a re\u021binut trei propuneri:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 pia\u021ba Bibescu Vod\u0103, la poalele Dealului Mitropoliei \u0219i pe locul Halelor Centrale;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 terenul pe care \u00een prezent se afl\u0103 Hotelul Intercontinental \u0219i cl\u0103direa Teatrului Na\u021bional;<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 terenul de pe Dealul Mihai Vod\u0103, unde se afla Arsenalul Armatei, ce urma s\u0103 fie mutat la marginea ora\u0219ului.<\/p>\n
Despre Dealul Mihai Vod\u0103 (Dealul Arsenalului), cei aduna\u021bi dimpreun\u0103 cu patriarhul au apreciat c\u0103 locul era \u00eenalt \u0219i bun pentru catedral\u0103, aflat \u0219i el \u00een inima ora\u0219ului, \u00eens\u0103 Cristea ceru trasarea de str\u0103zi \u0219i bulevarde concomitent cu asanarea \u00eemprejurimilor, ceea ce ar fi complicat proiectul \u0219i ar fi fost foarte costisitor. Ridicarea construc\u021biei pe Dealul Arsenalului sau \u00een locul Teatrului Na\u021bional ar fi presupus un amplu proces de expropriere. \u00cen consecin\u021b\u0103, a fost ales locul de la poalele Dealului Mitropoliei, \u00een pia\u021ba Bibescu Vod\u0103.<\/p>\n
Protestele contra monedei comemorative a BNR<\/p>\n
\u00cen anul 2010 Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei a decis s\u0103 bat\u0103 o serie numismatic\u0103 de cinci monede de argint comemorative, dedicate patriarhilor Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, una dintre ele urm\u00e2nd s\u0103-l \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze pe patriarhul Miron Cristea. Aceast\u0103 moned\u0103 controversat\u0103 a provocat proteste, printre care:<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Profesor dr. Radu Ioanid, director \u00een cadrul Muzeului Holocaustului din Washington, s-a declarat \u201e\u0219ocat\u201d de onorarea oficial\u0103 a memoriei lui Miron Cristea, figur\u0103 istoric\u0103 compromis\u0103 definitiv de eticheta antisemit\u0103 (…)\u201eDecizia B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei de a onora memoria controversatului patriarh Miron Cristea, este … insensibil\u0103, insult\u0103toare, inacceptabil\u0103, dezonorant\u0103\u201d.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Reac\u021biei oficialului american i-a urmat cererea formal\u0103 adresat\u0103 BNR de Institutul Na\u021bional pentru Studierea Holocaustului din Rom\u00e2nia \u201eElie Wiesel\u201d, prin care organiza\u021bia solicita retragerea de pe pia\u021b\u0103 a monedei de argint care-l \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe patriarhul Miron Cristea.<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Istoricul Adrian Ciofl\u00e2nc\u0103, director de departament \u00een cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului \u0219i Memoria Exilului Rom\u00e2nesc a declarat c\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care decizia B\u0103ncii Centrale are implica\u021bii asupra politicii memoriale a statului rom\u00e2n, intr\u00e2nd \u201epe domeniile at\u00e2t de delicate \u0219i controversate ale memoriei \u0219i istoriei regimurilor dictatoriale din Rom\u00e2nia\u201d, institu\u021bia patronat\u0103 de Mugur Is\u0103rescu ar fi putut cere expertiza speciali\u0219tilor<\/p>\n
Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 a publicat, prin intermediul agen\u021biei de \u0219tiri \u201eBasilica\u201d (5 august 2010), un comunicat de pres\u0103 care respinge aceste acuza\u021bii: \u201eUnele dintre opiniile negative la adresa patriarhilor Miron Cristea, Justinian Marina, Iustin Moisescu \u0219i Teoctist Ar\u0103pa\u0219u au fost deja respinse de c\u0103tre istorici bine documenta\u021bi, iar altele r\u0103m\u00e2n doar simple specula\u021bii \u0219i acuza\u021bii nefondate, abord\u0103ri mai degrab\u0103 ideologice, dec\u00e2t \u0219tiin\u021bifice.\u201d[<\/p>\n
Vezi \u0219i<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Guvernul Miron Cristea (1)<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Subsecretari de stat \u00een Guvernul Miron Cristea (1)<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Guvernul Miron Cristea (2)<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Subsecretari de stat \u00een Guvernul Miron Cristea (2)<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Guvernul Miron Cristea (3)<\/p>\n
\u00a0\u00a0\u00a0 Subsecretari de stat \u00een Guvernul Miron Cristea (3)<\/p>\n
<\/p>\n
De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n
\u00a0Citi\u021bi \u0219i:\u00a0<\/p>\n
Posteritatea unei fotografii istorice: Miron Cristea a ajuns patriarh, Iuliu Hossu din temni\u0163\u0103 \u00een calendar<\/a><\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nCereri<\/strong>Doresc s\u0103 am grij\u0103 de un copil de…<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>\u00a0Primesc \u00een gazd\u0103 la cas\u0103.<\/p>\nTel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nLocuin\u021be oferte<\/strong>Primesc \u00een gazd\u0103 la bloc o elev\u0103. <\/p>\nTel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Local<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nISU Vrancea: 52 de controale, amenzi de 77.000 de lei \u0219i peste 5.000 de persoane instruite \u00eentr-o singur\u0103 lun\u0103<\/a><\/h2>\nPaul Petrache<\/a>, 21 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\n\u00cencep lucr\u0103rile de consolidare a ravenei Cop\u0103ce\u0219ti din comuna Rugine\u0219ti<\/a><\/h2>\nRadu Tomescu<\/a>, 21 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nVrancea pierde un nume important al conserv\u0103rii naturii: geograful Cosmin St\u00eeng\u0103 r\u0103pus \u00een lupta pentru via\u021b\u0103 de o boal\u0103 necru\u021b\u0103toare<\/a><\/h2>\nPaul Petrache<\/a>, 21 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nHoroscop 21 iulie 2026 <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 21 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 21 iulie. Istoria unei zile care a schimbat lumea <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 21 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 21 iulie 2026: de la situa\u021bia spitalelor din jude\u021b \u0219i investi\u021biile publice, p\u00e2n\u0103 la performan\u021bele tinerilor \u0219i proiectele care vor schimba infrastructura jude\u021bului <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 20 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103, v\u00e2rsta…<\/span>20.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>Nu exist\u0103 cuvinte care s\u0103 poat\u0103 exprima…<\/span>20.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>Cu sufletele zdrobite de durere anun\u021b\u0103m plecarea…<\/span>20.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nMiron Cristea, pe numele de mirean Ilie Cristea (n. 18 iulie 1868, Topli\u021ba, Harghita, Rom\u00e2nia \u2013 d. 6 martie 1939 Cannes, Alpes-Maritimes, Fran\u021ba) a fost un publicist, filolog, politician rom\u00e2n cu vederi antisemite, senator, regent (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930) \u0219i teolog, primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne (1925 – 1939). \u00cen perioada 1 februarie 1938 \u2013 6 martie 1939, a fost prim-ministru al Rom\u00e2niei. La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne.<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Ilie Cristea s-a n\u0103scut la 18 iulie 1868, \u00een ora\u0219ul Topli\u021ba (ast\u0103zi \u00een jude\u021bul Harghita), \u00eentr-o familie de \u021b\u0103rani rom\u00e2ni. Tat\u0103l s\u0103u era ortodox, mama greco-catolic\u0103.<\/p>\n A studiat la Gimnaziul Evanghelic din Bistri\u021ba (1879-1883), la Gimnaziul Gr\u0103niceresc din N\u0103s\u0103ud (1883-1887) \u0219i apoi la Institutul Teologic din Sibiu (1887-1890). Ca elev la liceul din N\u0103s\u0103ud, \u00een anul \u0219colar 1886-1887, Ilie Cristea a fost ales pre\u0219edinte al societ\u0103\u021bii culturale Virtus Romana Rediviva, pe care o prezidase cu trei ani \u00eenainte George Co\u0219buc.<\/p>\n Dup\u0103 finalizarea examenului de bacalaureat \u0219i absolvirea Academiei Teologice din Sibiu \u00een anul 1890, Ilie Cristea a fost numit \u00eenv\u0103\u021b\u0103tor-director la \u0218coala confesional\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 din Or\u0103\u0219tie \u0219i a \u00eenceput s\u0103 colaboreze la Telegraful Rom\u00e2n. Dup\u0103 un an Mitropolia din Sibiu l-a trimis cu o burs\u0103 s\u0103 studieze la Facultatea de Litere \u0219i Filosofie a Universit\u0103\u021bii din Budapesta (1891-1895), unde a ob\u021binut la 15 mai 1895 titlul de doctor \u00een filologie. Teza de doctorat este \u00eentitulat\u0103 Via\u021ba \u0219i opera lui Eminescu.<\/p>\n \u00cen timpul studen\u021biei, a colaborat ca jurnalist la ziarele Tribuna, Dreptatea \u0219i Gazeta Transilvaniei \u0219i a fost ales secretar al Societ\u0103\u021bii studen\u021be\u0219ti Petru Maior. \u00cen 1894, pe parcursul desf\u0103\u0219ur\u0103rii “procesului memorandi\u0219tilor”, \u00eempreun\u0103 cu al\u021bi 12 colegi, a redactat un manifest prin care \u021b\u0103ranii din Ardeal erau chema\u021bi s\u0103 participe \u00een num\u0103r c\u00e2t mai mare la proces. \u00cen luna septembrie a aceluia\u0219i an, a luat parte \u00een cadrul unei delega\u021bii numeroase de studen\u021bi ardeleni la Congresul studen\u021besc de la Constan\u021ba. \u00cen anii 1898-1900 a fost redactor la revista Telegraful Rom\u00e2n.<\/p>\n Activitatea clerical\u0103<\/p>\n Re\u00eentors la Sibiu, Ilie Cristea a devenit func\u021bionar la Centrul mitropolitan din ora\u0219, \u00eent\u00e2i ca secretar eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului (1895 – 1902), unde a avut o activitate publicistic\u0103 asidu\u0103 \u0219i meritorie, \u0219i \u00een continuare \u00een func\u021bia de consilier mitropolitan la Arhiepiscopia Sibiului (1902 – 1909). \u00cen aceast\u0103 calitate, Cristea s-a distins \u0219i ca bun administrator \u0219i organizator. \u00centre altele, s-a \u00eengrijit de proiectul edific\u0103rii frumoasei catedrale ortodoxe din Sibiu.<\/p>\n \u00cen acest r\u0103stimp, Cristea a devenit \u0219i membru al clerului, fiind hirotonit la 30 ianuarie 1900 ca diacon nec\u0103s\u0103torit \u0219i apoi ridicat la rangul de arhidiacon la 8 septembrie 1901. Este tuns \u00een monahism la 23 iunie 1902 la M\u0103n\u0103stirea Hodo\u0219-Bodrog, de l\u00e2ng\u0103 Arad, c\u00e2nd a primit numele de monah Miron, iar la 13 aprilie 1903 a fost hirotonit ieromonah. La 1 iunie 1908 a fost ridicat la rangul de protosinghel.<\/p>\n Ieromonahul Miron Cristea a militat asiduu pentru emanciparea cultural\u0103 a rom\u00e2nilor din Transilvania. A promovat \u00een acest sens:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea B\u0103ncii Culturale Lumina, care \u00ee\u0219i propunea s\u0103 acorde din dob\u00e2nzi burse elevilor \u0219i studen\u021bilor rom\u00e2ni \u0219i s\u0103 ajute financiar familiile doritoare s\u0103 \u00eenve\u021be meserii;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 participarea la reuniunile “Asocia\u021biei pentru cultura \u0219i literatura poporului rom\u00e2n din Transilvania” (ASTRA), fiind, din 1905, pre\u0219edintele Desp\u0103r\u021b\u0103m\u00e2ntului Sibiu;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 sus\u021binerea \u00eenfiin\u021b\u0103rii Muzeului etnografic \u0219i de art\u0103 din Sibiu, c\u0103ruia i-a scris statutul asocia\u021biei;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea Societ\u0103\u021bii pentru crearea unui fond de teatru rom\u00e2n;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea, tot la Sibiu, a Reuniunii rom\u00e2ne de muzic\u0103, c\u0103ruia i-a fost pre\u0219edinte;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 publicarea unei colec\u021bii de proverbe, strig\u0103turi \u0219i zicale rom\u00e2ne\u0219ti;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 sprijinirea intens\u0103 a \u0219colilor confesionale aflate sub \u00eendrumarea Bisericii. Cristea a ini\u021biat \u0219i prezidat conferin\u021be \u00eenv\u0103\u021b\u0103tore\u0219ti;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u00eentre\u021binerea unei coresponden\u021be ample cu oameni de cultur\u0103 contemporani, din toate \u021binuturile locuite de rom\u00e2ni. \u00cempreun\u0103, \u00eentre al\u021bii, cu marele filantrop basarabean, totodat\u0103 prieten apropiat, Vasile Stroescu, Cristea a ctitorit \u0219i salvat numeroase biserici \u0219i \u0219coli rom\u00e2ne\u0219ti din Transilvania.<\/p>\n Episcop al Caransebe\u0219ului<\/p>\n Episcopul Miron Cristea (\u00een centrul imaginii) ascult\u00e2nd, \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi participan\u021bi la Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia, Declara\u021bia de Unire citit\u0103 de episcopul Iuliu Hossu<\/p>\n Prin activitatea sa de sprijinire a emancip\u0103rii rom\u00e2nilor din Austro-Ungaria, Cristea s-a impus \u00eenc\u0103 din tinere\u021be aten\u021biei generale \u0219i astfel a fost ales, la 21 noiembrie\/3 decembrie 1909, episcop al Caransebe\u0219ului. A fost hirotonit arhiereu la 3 mai 1910, fiind instalat \u00een scaun la 25 aprilie\/8 mai 1910. \u00cen aceast\u0103 calitate, a ap\u0103rat \u0219colile confesionale rom\u00e2ne\u0219ti din Banat de \u00eencerc\u0103rile guvernului ungar din Budapesta de a le desfiin\u021ba. \u00cens\u0103, a semnat al\u0103turi de ceilal\u021bi episcopi rom\u00e2ni ortodoc\u0219i transilv\u0103neni, condu\u0219i de mitropolitul Vasile Mangra de la Sibiu, \u00een 8 septembrie 1916 (la intrarea Rom\u00e2niei \u00een r\u0103zboi, \u00eempotriva Puterilor Centrale), scrisoarea circular\u0103 nr. 2602 prin care au calificat trupele Vechiului Regat care au intrat \u00een Transilvania drept \u201elupi \u00eembr\u0103ca\u021bi \u00een piei de oi \u0219i ame\u021bi\u021bi de f\u0103g\u0103duielile lui Iuda\u201d, respectiv \u201erom\u00e2ni ucig\u0103tori de fra\u021bi\u201d.<\/p>\n Conform unor istorici, \u00een timpul ocupa\u021biei s\u00e2rbe\u0219ti a Banatului de Lugoj-Caransebe\u0219 din anul 1918, episcopul Cristea l-a pomenit la slujbe pe regele Petar Karagheorghevici al Serbiei \u0219i nu pe regele Ferdinand I al Rom\u00e2niei<\/p>\n La sf\u00e2r\u0219itul primului r\u0103zboi mondial, Cristea a participat, ca episcop al Caransebe\u0219ului, al\u0103turi de episcopul unit Iuliu Hossu, la Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. \u00cen fa\u021ba Marii Adun\u0103ri de la Alba Iulia, episcopul Iuliu Hossu s-a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219at cu episcopul Miron Cristea, spun\u00e2nd urm\u0103toarea fraz\u0103 memorabil\u0103:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u201ePe cum ne vede\u021bi azi \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi fr\u0103\u021be\u0219te, a\u0219a s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi pe veci to\u021bi fra\u021bii rom\u00e2ni!\u201d<\/p>\n Mitropolit-primat<\/p>\n Odat\u0103 \u00eenf\u0103ptuit\u0103 Marea Unire din 1918, episcopul Miron Cristea a f\u0103cut parte din delega\u021bia rom\u00e2nilor transilv\u0103neni care a prezentat actul unirii la Bucure\u0219ti. Ca recunoa\u0219tere a meritelor sale \u00een procesul unific\u0103rii, Cristea a fost ales de Marele Colegiu Electoral, la 18\/31 decembrie 1919, s\u0103 ocupe scaunul (r\u0103mas vacant) de mitropolit primat al Bisericii din Rom\u00e2nia \u00eentregit\u0103. \u00cenvestitura \u0219i \u00eensc\u0103unarea au avut loc a doua zi.<\/p>\n La 7 iunie 1919 a fost ales membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne, recunosc\u00e2ndu-i-se prin aceasta \u0219i activitatea publicistic\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103 p\u00e2n\u0103 atunci. Cristea publicase o serie de lucr\u0103ri, \u00eentre care o monografie despre Alexandru Roman (1897) \u0219i o alta dedicat\u0103 mitropolitului Miron Romanul (1898), apoi mai multe bro\u0219uri care con\u021bineau cuv\u00e2nt\u0103ri pe teme morale \u0219i patriotice, lucrarea \u201eProverbe, maxime, asem\u0103n\u0103ri \u0219i idiotisme colectate din graiul rom\u00e2nilor din Transilvania \u0219i Ungaria” (1901), iar \u00een anul 1905 tip\u0103rise \u201eIconografia \u0219i \u00eentocmirile din internul bisericei r\u0103s\u0103ritene\u201d, un valoros tratat de art\u0103 cre\u0219tin\u0103, republicat ulterior, pe capitole, \u00een periodicul \u201eTelegraful Rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n \u00cen calitate de mitropolit primat al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din Rom\u00e2nia Mare, Miron Cristea a definitivat unificarea eclezial\u0103 prin \u00eentocmirea r\u00e2nduielilor \u0219i a\u0219ez\u0103mintelor fundamentale ale Bisericii rom\u00e2ne\u0219ti unificate. Dintre ini\u021biativele \u00een acest sens:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 unificarea bisericeasc\u0103 a tuturor rom\u00e2nilor ortodoc\u0219i \u00een baza principiilor Statutului \u0219agunian, care a dat laicilor un rol sporit \u00een administrarea chestiunilor biserice\u0219ti;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea \u201eInstitutului Biblic\u201d, care continu\u0103 s\u0103 fiin\u021beze \u0219i ast\u0103zi, cu editur\u0103 \u0219i tipografie.<\/p>\n Cristea a sprijinit de asemenea \u00eenfiin\u021barea unor eparhii noi, \u00eentre care Episcopia Armatei (cu sediul la Alba Iulia), precum \u0219i \u00een Basarabia (la B\u0103l\u021bi \u0219i Ismail), \u0219i a re\u00eenfiin\u021bat vechile centre episcopale de la Tomis (Constan\u021ba), Oradea Mare \u0219i Cluj, aleg\u00e2nd pentru ele episcopi.<\/p>\n La 4 februarie 1925, mitropolitul primat Miron Cristea a fost ales patriarh al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, fiind \u00eenvestit \u0219i \u00eensc\u0103unat la 1 noiembrie 1925, devenit astfel primul patriarh al cre\u0219tinismului ortodox rom\u00e2nesc. \u00cen calitate de \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103tor al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, el a desf\u0103\u0219urat o intens\u0103 activitate cultural-misionar\u0103:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 revigorarea revistei Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea la Bucure\u0219ti a publica\u021biei eparhiale Apostolul, acest exemplu generaliz\u00e2ndu-se \u0219i la alte eparhii \u0219i chiar \u00een unele parohii, care au scos foi parohiale;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 a st\u0103ruit asupra importan\u021bei predicii \u0219i a determinat publicarea unor p\u0103r\u021bi din Sf\u00e2nta Scriptur\u0103 cu explica\u021bii pentru credincio\u0219i, precum \u0219i tip\u0103rirea \u0219i r\u0103sp\u00e2ndirea unor bro\u0219uri cu cuprins religios \u0219i moral;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 a sus\u021binut intensificarea \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului religios \u00een \u0219colile secundare, iar \u00een privin\u021ba preg\u0103tirii clerului, \u00eenc\u0103 pu\u021bin numeros \u00een raport cu cerin\u021bele timpului, a re\u00eenfiin\u021bat seminarii \u0219i a pus bazele altora noi.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 a sprijinit activitatea filantropic\u0103 prin crearea Fondului Milelor, ajutorarea tinerilor teologi la studii \u00een str\u0103in\u0103tate etc.<\/p>\n Prea Fericitul Miron a contribuit la str\u00e2ngerea leg\u0103turilor Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne cu celelalte Biserici Ortodoxe surori, prin:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 trimiterea de delega\u021bii la conferin\u021bele interortodoxe de la Constantinopol (1923) \u0219i de la Muntele Athos (1930), ca \u0219i la \u00eentrunirile Mi\u0219c\u0103rii Ecumenice;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 c\u0103l\u0103toriile sale \u00een Orient, p\u00e2n\u0103 la Locurile Sfinte (1927);<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 interven\u021bia sa la Patriarhia Ecumenic\u0103 pentru ridicarea a\u0219a-numitei \u201eSchismele bulgare” \u0219i pentru recunoa\u0219terea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Albaneze;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 edificarea a dou\u0103 biserici rom\u00e2ne\u0219ti la Ierusalim \u0219i la Iordan[necesit\u0103 citare];<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u00eenfiin\u021barea Episcopiei Ortodoxe Rom\u00e2ne \u00een Statele Unite \u0219i Canada (1934);<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 primirea vizitelor efectuate la Bucure\u0219ti de c\u0103tre ierarhi \u0219i reprezentan\u021bi ortodoc\u0219i \u0219i neortodoc\u0219i.<\/p>\n Patriarhul Miron Cristea<\/p>\n Importan\u021ba \u0219i prestigiului Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne din acei ani au fost ilustrate de faptul c\u0103 Biserica Ortodox\u0103 Bulgar\u0103 \u0219i-a luat o vreme Sf\u00e2ntul \u0219i Marele Mir de la Biserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, iar patriarhul Ierusalimului a \u021binut s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 personal \u00een Rom\u00e2nia pentru a re\u00eennoi vechile leg\u0103turi, uitate \u00eentr-o vreme.<\/p>\n Activitatea politic\u0103<\/p>\n Ca lider na\u021bional rom\u00e2n \u0219i militant pentru unificarea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei, patriarhul Cristea a fost numit senator, regent (20 iulie 1927 – 8 iunie 1930) \u0219i, \u00een cel din urm\u0103 an al vie\u021bii, \u00een \u00eemprejur\u0103ri deosebit de grele, prim-ministru, \u00eentre 10 februarie 1938 \u0219i 6 martie 1939, dat\u0103 la care a murit. Decesul a survenit la Cannes (Fran\u021ba), unde plecase pentru tratament medical. Trupul ne\u00eensufle\u021bit al patriarhului a fost \u00eenmorm\u00e2ntat \u00een Catedrala Patriarhal\u0103 din Bucure\u0219ti.<\/p>\n A fost succedat \u00een func\u021bia de premier de Armand C\u0103linescu \u0219i \u00een cea de patriarh de Nicodim Munteanu<\/p>\n Sub pretextul c\u0103 \u00eentre anii 1918 \u0219i 1924 s-ar fi infiltrat \u00een Rom\u00e2nia evrei din fostele imperii Austro-Ungaria \u0219i Rusia, guvernul precedent, prezidat de Octavian Goga, \u00eenc\u0103lc\u00e2nd prevederile Constitu\u021biei \u0219i obliga\u021biile interna\u021bionale asumate de Rom\u00e2nia, a publicat la 21 ianuarie 1938 Decretul nr. 169 privind revizuirea cet\u0103\u021beniei, \u00een virtutea c\u0103ruia evreii cet\u0103\u021beni rom\u00e2ni erau constr\u00e2n\u0219i s\u0103-\u0219i dovedeasc\u0103 cu acte dreptul la cet\u0103\u021benie, \u00een conformitate cu legea din 25 februarie 1924, \u00een termen de 20 de zile de la afi\u0219area listelor \u00een comune \u0219i ora\u0219e. \u00cen baza acestui decret a fost revizuit\u0103 situa\u021bia a 617.396 de evrei, dintre care 392.172 (63,50%) \u0219i-au p\u0103strat cet\u0103\u021benia rom\u00e2n\u0103, iar 225.222 (36,50%) \u0219i-au pierdut-o. Evreii cu cet\u0103\u021benia pierdut\u0103 au primit certificate de identitate valabile pe un an, cu posibilitatea de prelungire \u0219i au fost considera\u021bi str\u0103ini f\u0103r\u0103 pa\u0219aport, supu\u0219i regimului juridic ca atare[9][10]. Aceasta a fost prima dintr-o serie de legi descriminatorii, adoptate \u00een cadrul unei politici de purificare etnic\u0103, prin care statul rom\u00e2n \u00ee\u0219i abandona cet\u0103\u021benii de origine evreiasc\u0103, priv\u00e2ndu-i de cele mai elementare drepturi civice. Minoritatea evreiasc\u0103, l\u0103sat\u0103 la bunul plac al unor func\u021bionari publici regionali a \u00eenceput s\u0103 se expatrieze. Un val de intelectuali \u0219i industria\u0219i rom\u00e2ni de sorginte evreiasc\u0103 a p\u0103r\u0103sit Rom\u00e2nia, economia \u0219i cultura rom\u00e2n\u0103 fiind lezate, iar intelectuali de frunte au protestat vehement<\/p>\n Guvernul Goga-Cuza s-a men\u021binut la putere 44 de zile. De\u0219i ar fi putut s\u0103 abroge aceast\u0103 lege, Patriarhul a fost cel care a aplicat-o, conform propriei sale viziuni antisemite, milit\u00e2nd pentru alungarea evreilor din Rom\u00e2nia[10]. \u00centr-un articol al vremii, semnat de Miron Cristea, acesta scria c\u0103 \u201ea nu reac\u021biona \u00eempotriva evreilor \u00eenseamn\u0103 a ne duce de vii la pieire\u201d[4].<\/p>\n \u00cen anul 1938, revista Time, oferea o mostr\u0103 din g\u00e2ndirea antisemit\u0103 a patriarhului:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u201eSarcina unui cre\u0219tin este s\u0103 se iubeasc\u0103 pe sine, \u00eenainte de toate, \u0219i s\u0103 se asigure c\u0103 nevoile sale sunt satisf\u0103cute. Abia atunci \u00ee\u0219i va putea ajuta aproapele. De ce s\u0103 nu sc\u0103p\u0103m de ace\u0219ti parazi\u021bi care sug s\u00e2ngele rom\u00e2nilor ortodoc\u0219i? Este o datorie sf\u00e2nt\u0103 s\u0103 reac\u021bion\u0103m \u00eempotriva lor – Patriarhul Miron Cristea\u201d<\/p>\n Miron Cristea ca premier<\/p>\n Unele surse sus\u021bin c\u0103 Miron Cristea a \u00eencercat s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t violen\u021belor antievreie\u0219ti din timpul guvernului Goga-Cuza[4].<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u201ePatriarhul Miron Cristea nu a luat niciodat\u0103 atitudine \u00eempotriva antisemitismului. Dimpotriv\u0103, el i-a demonizat pe evrei \u0219i s-a pronun\u021bat pentru \u00eendep\u0103rtarea lor din Rom\u00e2nia:\u201d<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 \u2014Elie Wiesel; ed. Tuvia Friling, Radu Ioanid, Mihail E. Ionescu, Raport final \/ Comisia Interna\u021bional\u0103 pentru Studierea Holocaustului \u00een Rom\u00e2nia. Ia\u0219i : Polirom, 2004, p. 36<\/p>\n Catedrala M\u00e2ntuirii Neamului<\/p>\n Miron Cristea<\/p>\n \u00centre anii 1926 – 1929, au avut loc dispute \u00een ziarele vremii privind locul pe care urma s\u0103 fie construit\u0103 viitoarea catedral\u0103 a Patriarhiei \u00een Bucure\u0219ti. Patriarhul Miron Cristea a prezidat la 19 februarie 1929 \u0219edin\u021ba de la re\u0219edin\u021ba patriarhal\u0103 la care a participat o comisie de exper\u021bi care a analizat cele dou\u0103sprezece locuri propuse pentru amplasarea noii catedrale. \u00cen a doua \u0219edin\u021b\u0103 din 23 februarie 1929, \u00een final, comisia a re\u021binut trei propuneri:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 pia\u021ba Bibescu Vod\u0103, la poalele Dealului Mitropoliei \u0219i pe locul Halelor Centrale;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 terenul pe care \u00een prezent se afl\u0103 Hotelul Intercontinental \u0219i cl\u0103direa Teatrului Na\u021bional;<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 terenul de pe Dealul Mihai Vod\u0103, unde se afla Arsenalul Armatei, ce urma s\u0103 fie mutat la marginea ora\u0219ului.<\/p>\n Despre Dealul Mihai Vod\u0103 (Dealul Arsenalului), cei aduna\u021bi dimpreun\u0103 cu patriarhul au apreciat c\u0103 locul era \u00eenalt \u0219i bun pentru catedral\u0103, aflat \u0219i el \u00een inima ora\u0219ului, \u00eens\u0103 Cristea ceru trasarea de str\u0103zi \u0219i bulevarde concomitent cu asanarea \u00eemprejurimilor, ceea ce ar fi complicat proiectul \u0219i ar fi fost foarte costisitor. Ridicarea construc\u021biei pe Dealul Arsenalului sau \u00een locul Teatrului Na\u021bional ar fi presupus un amplu proces de expropriere. \u00cen consecin\u021b\u0103, a fost ales locul de la poalele Dealului Mitropoliei, \u00een pia\u021ba Bibescu Vod\u0103.<\/p>\n Protestele contra monedei comemorative a BNR<\/p>\n \u00cen anul 2010 Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei a decis s\u0103 bat\u0103 o serie numismatic\u0103 de cinci monede de argint comemorative, dedicate patriarhilor Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, una dintre ele urm\u00e2nd s\u0103-l \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eze pe patriarhul Miron Cristea. Aceast\u0103 moned\u0103 controversat\u0103 a provocat proteste, printre care:<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Profesor dr. Radu Ioanid, director \u00een cadrul Muzeului Holocaustului din Washington, s-a declarat \u201e\u0219ocat\u201d de onorarea oficial\u0103 a memoriei lui Miron Cristea, figur\u0103 istoric\u0103 compromis\u0103 definitiv de eticheta antisemit\u0103 (…)\u201eDecizia B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei de a onora memoria controversatului patriarh Miron Cristea, este … insensibil\u0103, insult\u0103toare, inacceptabil\u0103, dezonorant\u0103\u201d.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Reac\u021biei oficialului american i-a urmat cererea formal\u0103 adresat\u0103 BNR de Institutul Na\u021bional pentru Studierea Holocaustului din Rom\u00e2nia \u201eElie Wiesel\u201d, prin care organiza\u021bia solicita retragerea de pe pia\u021b\u0103 a monedei de argint care-l \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 pe patriarhul Miron Cristea.<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Istoricul Adrian Ciofl\u00e2nc\u0103, director de departament \u00een cadrul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului \u0219i Memoria Exilului Rom\u00e2nesc a declarat c\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care decizia B\u0103ncii Centrale are implica\u021bii asupra politicii memoriale a statului rom\u00e2n, intr\u00e2nd \u201epe domeniile at\u00e2t de delicate \u0219i controversate ale memoriei \u0219i istoriei regimurilor dictatoriale din Rom\u00e2nia\u201d, institu\u021bia patronat\u0103 de Mugur Is\u0103rescu ar fi putut cere expertiza speciali\u0219tilor<\/p>\n Patriarhia Rom\u00e2n\u0103 a publicat, prin intermediul agen\u021biei de \u0219tiri \u201eBasilica\u201d (5 august 2010), un comunicat de pres\u0103 care respinge aceste acuza\u021bii: \u201eUnele dintre opiniile negative la adresa patriarhilor Miron Cristea, Justinian Marina, Iustin Moisescu \u0219i Teoctist Ar\u0103pa\u0219u au fost deja respinse de c\u0103tre istorici bine documenta\u021bi, iar altele r\u0103m\u00e2n doar simple specula\u021bii \u0219i acuza\u021bii nefondate, abord\u0103ri mai degrab\u0103 ideologice, dec\u00e2t \u0219tiin\u021bifice.\u201d[<\/p>\n Vezi \u0219i<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Guvernul Miron Cristea (1)<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Subsecretari de stat \u00een Guvernul Miron Cristea (1)<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Guvernul Miron Cristea (2)<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Subsecretari de stat \u00een Guvernul Miron Cristea (2)<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Guvernul Miron Cristea (3)<\/p>\n \u00a0\u00a0\u00a0 Subsecretari de stat \u00een Guvernul Miron Cristea (3)<\/p>\n <\/p>\n De la Wikipedia, enciclopedia liber\u0103<\/p>\n \u00a0Citi\u021bi \u0219i:\u00a0<\/p>\n Posteritatea unei fotografii istorice: Miron Cristea a ajuns patriarh, Iuliu Hossu din temni\u0163\u0103 \u00een calendar<\/a><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n Tel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n Tel….<\/span>21.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Local<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nISU Vrancea: 52 de controale, amenzi de 77.000 de lei \u0219i peste 5.000 de persoane instruite \u00eentr-o singur\u0103 lun\u0103<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\n\u00cencep lucr\u0103rile de consolidare a ravenei Cop\u0103ce\u0219ti din comuna Rugine\u0219ti<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nVrancea pierde un nume important al conserv\u0103rii naturii: geograful Cosmin St\u00eeng\u0103 r\u0103pus \u00een lupta pentru via\u021b\u0103 de o boal\u0103 necru\u021b\u0103toare<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nHoroscop 21 iulie 2026 <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 21 iulie. Istoria unei zile care a schimbat lumea <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 21 iulie 2026: de la situa\u021bia spitalelor din jude\u021b \u0219i investi\u021biile publice, p\u00e2n\u0103 la performan\u021bele tinerilor \u0219i proiectele care vor schimba infrastructura jude\u021bului <\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n