[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/radiogoldfm.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/premier-medical-un-implant-cerebral-red-pacien-ilor-paraliza-i-controlul-m-inilor-i-sim-ul-atingerii-main.webphttps:\/\/radiogoldfm.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/premier-medical-un-implant-cerebral-red-pacien-ilor-paraliza-i-controlul-m-inilor-i-sim-ul-atingerii-main.webp”]<\/p>\n
Un sistem experimental bazat pe implanturi cerebrale a permis unui b\u0103rbat cu paralizie provocat\u0103 de o leziune sever\u0103 a m\u0103duvei spin\u0103rii s\u0103 \u00ee\u015fi mi\u015fte din nou m\u00e2na \u015fi s\u0103 perceap\u0103 atingerea. Cu ajutorul tehnologiei, acesta a reu\u015fit s\u0103 m\u0103n\u00e2nce \u015fi s\u0103 bea singur, iar unele \u00eembun\u0103t\u0103\u0163iri s-au men\u0163inut dup\u0103 oprirea stimul\u0103rii.<\/p>\n
Leziunile severe ale m\u0103duvei spin\u0103rii pot \u00eentrerupe transmiterea semnalelor dintre creier \u015fi restul corpului. Atunci c\u00e2nd sunt afectate at\u00e2t bra\u0163ele, c\u00e2t \u015fi picioarele, pacien\u0163ii \u00ee\u015fi pierd o mare parte din autonomie \u015fi depind de ajutor pentru activit\u0103\u0163i cotidiene precum alimenta\u0163ia, \u00eembr\u0103carea sau igiena personal\u0103.<\/p>\n
\u00cen mai mult de jum\u0103tate dintre cazurile de leziune a m\u0103duvei spin\u0103rii, paralizia afecteaz\u0103 at\u00e2t bra\u0163ele, c\u00e2t \u015fi picioarele. Recuperarea este deosebit de dificil\u0103 dup\u0103 leziunile complete, \u00een care pacientul nu \u00ee\u015fi mai poate controla voluntar corpul \u015fi nu mai simte atingerea \u00een regiunile situate mai jos de locul leziunii m\u0103duvei spin\u0103rii, potrivit News.<\/p>\n
Interfe\u0163ele creier-computer dezvoltate p\u00e2n\u0103 acum au permis unor persoane cu paralizie s\u0103 controleze dispozitive externe sau s\u0103 \u00ee\u015fi mi\u015fte membrele prin stimularea mu\u015fchilor. Aceste sisteme nu au reu\u015fit \u00eens\u0103 s\u0103 restabileasc\u0103 simultan mi\u015fcarea propriei m\u00e2ini \u015fi senza\u0163ia de atingere. Beneficiile au fost, de regul\u0103, limitate la perioadele \u00een care dispozitivul era activ.<\/p>\n
Un grup de cercet\u0103tori de la Institutele Feinstein pentru Cercetare Medical\u0103 din Statele Unite a dezvoltat un sistem neuroprotetic denumit \u201edublu bypass neuronal\u201d. Tehnologia conecteaz\u0103 activitatea cerebral\u0103 cu m\u0103duva spin\u0103rii, mu\u015fchii m\u00e2inii \u015fi regiunea cerebral\u0103 care proceseaz\u0103 atingerea.<\/p>\n
Tehnologia, implantat\u0103 \u015fi prezentat\u0103 ini\u0163ial \u00een 2023, a reprezentat o premier\u0103 mondial\u0103 prin restabilirea simultan\u0103 a mi\u015fc\u0103rii \u015fi a senza\u0163iei de atingere \u00een m\u00e2na paralizat\u0103 a pacientului, iar rezultatele complete ale celor trei ani de testare clinic\u0103 au fost publicate acum \u00een revista Nature Medicine.<\/p>\n
Sistemul a fost evaluat \u00eentr-un studiu clinic desf\u0103\u015furat pe parcursul a peste trei ani. La studiu a participat un b\u0103rbat de 42 de ani cu tetraplegie complet\u0103 \u2013 paralizia bra\u0163elor \u015fi a picioarelor, cu pierderea controlului voluntar \u015fi a sensibilit\u0103\u0163ii sub nivelul leziunii m\u0103duvei spin\u0103rii \u2013 produs\u0103 \u00een urma unei leziuni a m\u0103duvei spin\u0103rii suferite dup\u0103 ce s-a aruncat \u00eentr-o piscin\u0103. Leziunea afecta func\u0163ia motorie de la nivelul vertebrei cervicale C5 \u015fi sensibilitatea de la nivelul C4.<\/p>\n
La includerea \u00een studiu, b\u0103rbatul \u00ee\u015fi putea ridica foarte pu\u0163in bra\u0163ele de pe suporturile scaunului rulant. Nu \u00ee\u015fi putea duce m\u00e2inile la fa\u0163\u0103, nu putea \u0163ine obiecte \u015fi nu sim\u0163ea atingerea la nivelul m\u00e2inilor \u015fi al \u00eencheieturilor.<\/p>\n
\u00cen urma unei interven\u0163ii neurochirurgicale care a durat 15 ore, medicii au implantat \u00een creierul participantului cinci re\u0163ele de microelectrozi. Sistemul a \u00eenregistrat activitatea cortexului motor \u015fi senzorial, iar algoritmii de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 (AI) au identificat inten\u0163iile de mi\u015fcare cu o acurate\u0163e de p\u00e2n\u0103 la 84,6%. Performan\u0163a s-a men\u0163inut timp de cinci luni, f\u0103r\u0103 recalibrarea algoritmilor.<\/p>\n
Cercet\u0103torii au implantat dou\u0103 re\u0163ele de microelectrozi \u00een cortexul motor primar, regiunea cerebral\u0103 care coordoneaz\u0103 mi\u015fcarea. Alte trei re\u0163ele au fost amplasate \u00een cortexul somatosenzorial primar, zona care prime\u015fte \u015fi interpreteaz\u0103 informa\u0163iile tactile.<\/p>\n
Semnalele cerebrale asociate inten\u0163iei de mi\u015fcare au fost analizate cu ajutorul unor algoritmi de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103. Sistemul a folosit aceste informa\u0163ii pentru a stimula electric m\u0103duva spin\u0103rii \u015fi mu\u015fchii antebra\u0163ului. Astfel, inten\u0163ia b\u0103rbatului de a deschide sau \u00eenchide m\u00e2na a fost transformat\u0103 \u00een mi\u015fcare.<\/p>\n
Pentru redarea senza\u0163iei de atingere, cercet\u0103torii au montat senzori de presiune \u00een palm\u0103 \u015fi \u00eentr-o ortez\u0103 realizat\u0103 special pentru m\u00e2na dreapt\u0103. Informa\u0163iile captate de senzori au fost transmise prin stimulare electric\u0103 c\u0103tre cortexul somatosenzorial. Participantul a pututastfel s\u0103 perceap\u0103 momentul \u00een care atingea sau str\u00e2ngea un obiect.<\/p>\n
\u00cen prima etap\u0103, stimularea electric\u0103 a m\u0103duvei spin\u0103rii a crescut for\u0163a de flexie a coatelor. Dup\u0103 aproximativ 35 de s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, for\u0163a bra\u0163ului drept crescuse cu 86%, iar cea a bra\u0163ului st\u00e2ng cu 62%, comparativ cu valorile ini\u0163iale. B\u0103rbatul a reu\u015fit ulterior s\u0103 \u00ee\u015fi duc\u0103 ambele m\u00e2ini la fa\u0163\u0103.<\/p>\n
Stimularea m\u0103duvei spin\u0103rii nu a fost suficient\u0103 pentru restabilirea controlului voluntar asupra degetelor. De asemenea, aceast\u0103 interven\u0163ie nu a \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it sensibilitatea m\u00e2inii \u015fi a \u00eencheieturii. Pentru aceste func\u0163ii a fost necesar\u0103 utilizarea \u00eentregului sistem neuroprotetic.<\/p>\n
Cu ajutorul implanturilor cerebrale, al stimul\u0103rii musculare \u015fi al ortezei, participantul a putut s\u0103 deschid\u0103 \u015fi s\u0103 \u00eenchid\u0103 m\u00e2na dreapt\u0103. B\u0103rbatul a reu\u015fit s\u0103 ridice o can\u0103 \u015fi s\u0103 bea singur. De asemenea, \u015fi-a putut duce m\u00e2ncarea la gur\u0103 \u015fi a controlat for\u0163a cu care prindea obiecte fragile.<\/p>\n
\u00centr-unul dintre teste, participantul a trebuit s\u0103 prind\u0103 \u015fi s\u0103 ridice o coaj\u0103 goal\u0103 de ou f\u0103r\u0103 s\u0103 o vad\u0103. Cercet\u0103torii au blocat vederea participantului pentru a evalua dac\u0103 acesta putea recunoa\u015fte, exclusiv prin senza\u0163ia transmis\u0103 de implant, c\u0103 prinsese \u00een m\u00e2n\u0103 coaja goal\u0103 de ou.<\/p>\n
Un algoritm de AI a reglat \u00een timp real for\u0163a cu care orteza prindea obiectul, astfel \u00eenc\u00e2t acesta s\u0103 nu fie sc\u0103pat sau strivit. Cu ajutorul algoritmului, for\u0163a de prindere a fost men\u0163inut\u0103 \u00een limitele stabilite \u00een 87% dintre \u00eencerc\u0103ri, comparativ cu 27% atunci c\u00e2nd algoritmul nu a fost utilizat. Stimularea cortexului somatosenzorial l-a ajutat s\u0103 recunoasc\u0103 prezen\u0163a obiectului \u00een m\u00e2n\u0103 \u015fi s\u0103 evite str\u00e2ngerea excesiv\u0103.<\/p>\n
Sistemul a continuat s\u0103 identifice inten\u0163iile de mi\u015fcare timp de peste cinci luni, f\u0103r\u0103 recalibrarea repetat\u0103 a algoritmului.<\/p>\n
Capacitatea sistemului de a interpreta corect \u015fi constant inten\u0163iile de mi\u015fcare este esen\u0163ial\u0103 pentru ca tehnologia s\u0103 poat\u0103 fi utilizat\u0103 \u00een viitor \u015fi \u00een afara laboratorului.<\/p>\n
Cercet\u0103torii au observat \u015fi o \u00eembun\u0103t\u0103\u0163ire a sensibilit\u0103\u0163ii la nivelul \u00eencheieturii m\u00e2inii. Aceasta s-a men\u0163inut mai mult de dou\u0103 luni dup\u0103 oprirea interven\u0163iei. Potrivit autorilor, persisten\u0163a efectului sugereaz\u0103 c\u0103 stimularea repetat\u0103 ar putea favoriza neuroplasticitatea, capacitatea sistemului nervos de a forma sau consolida conexiuni neuronale.<\/p>\n
\u201eNu urm\u0103rim doar s\u0103 ocolim leziunea, ci s\u0103 ajut\u0103m sistemul nervos s\u0103 \u00ee\u015fi refac\u0103 leg\u0103turile\u201d, a explicat Chad Bouton, specialist \u00een inginerie biomedical\u0103 \u015fi profesor la Institutul de Medicin\u0103 Bioelectronic\u0103 din cadrul Feinstein Institutes, autorul corespondent al studiului.<\/p>\n
Rezultatele trebuie \u00eens\u0103 interpretate cu pruden\u0163\u0103. Sistemul a fost evaluat la un singur participant \u015fi necesit\u0103 echipamente specializate, implanturi cerebrale \u015fi personal instruit, \u015fi nu este disponibil pentru utilizare medical\u0103 curent\u0103.<\/p>\n
Echipa inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 testeze tehnologia pe mai multe persoane, cu leziuni diferite ale m\u0103duvei spin\u0103rii. Studiile viitoare trebuie s\u0103 stabileasc\u0103 dac\u0103 beneficiile pot fi reproduse \u015fi \u00een ce m\u0103sur\u0103 sistemul poate fi simplificat pentru utilizarea \u00een afara centrelor de cercetare.<\/p>\n
Rezultatele complete ale studiului clinic, desf\u0103\u015furat pe parcursul a peste trei ani, au fost publicate joi, \u00een revista Nature Medicine.<\/p>\n
Studiul arat\u0103 cum noul sistem hibrid de interfa\u0163\u0103 creier-computer combin\u0103 aceast\u0103 tehnologie cu inteligen\u0163a artificial\u0103 \u015fi stimularea electric\u0103 de mare precizie a creierului \u015fi m\u0103duvei spin\u0103rii. Scopul este refacerea conexiunilor sistemului nervos pentru restabilirea func\u0163iei m\u00e2inii la o persoan\u0103 cu paralizie a bra\u0163elor \u015fi picioarelor cauzat\u0103 de o leziune complet\u0103 a m\u0103duvei spin\u0103rii.<\/p>\n
surs\u0103: ziuanews.ro<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n