Experimentele au produs deja \u021besuturi dentare \u0219i structuri asem\u0103n\u0103toare\u00a0din\u021bilor, \u00eens\u0103 cercet\u0103torii avertizeaz\u0103 c\u0103 tratamentele nu sunt preg\u0103tite pentru utilizarea pe oameni. P\u00e2n\u0103 la apari\u021bia lor \u00een cabinetele stomatologice ar putea trece mai mul\u021bi ani, relateaz\u0103\u00a0BBC.<\/p>\n
Cariile s-ar putea repara f\u0103r\u0103 plombele clasice<\/p>\n
Din\u021bii au patru straturi principale: smal\u021bul, dentina, cementul \u0219i pulpa dentar\u0103. Cariile apar atunci c\u00e2nd bacteriile din placa dentar\u0103 consum\u0103 zaharurile \u0219i produc acizi care atac\u0103 treptat smal\u021bul.<\/p>\n
\u00cen prezent, medicii \u00eendep\u0103rteaz\u0103 \u021besutul afectat \u0219i umplu spa\u021biul r\u0103mas cu un material artificial. Plombele nu reprezint\u0103 \u00eens\u0103 o solu\u021bie definitiv\u0103: rezisten\u021ba lor poate varia \u00eentre aproximativ cinci \u0219i 20 de ani, iar unii pacien\u021bi ajung s\u0103 treac\u0103 prin interven\u021bii repetate.<\/p>\n
Cercet\u0103toarea Anne George, profesor de biologie oral\u0103 la Universitatea Illinois din Chicago, studiaz\u0103 proteinele care ajut\u0103 dentina s\u0103 se formeze, s\u0103 se mineralizeze \u0219i s\u0103 se repare. Cercetarea ar putea conduce la tratamente care stimuleaz\u0103 dintele s\u0103 produc\u0103 singur dentin\u0103 nou\u0103 \u0219i s\u0103 repare leziunile provocate de carii.<\/p>\n
Cum ar putea func\u021biona \u201eplombele vii\u201d<\/p>\n
O alt\u0103 echip\u0103, coordonat\u0103 de biochimista Hannele Ruohola-Baker, de la Universitatea Washington, \u00eencearc\u0103 s\u0103 dezvolte a\u0219a-numitele \u201eplombe vii\u201d.<\/p>\n
Celulele care produc smal\u021b, numite ameloblaste, dispar dup\u0103 erup\u021bia dintelui. Din aceast\u0103 cauz\u0103, smal\u021bul pierdut nu se regenereaz\u0103 \u00een mod natural.<\/p>\n
Cercet\u0103torii au folosit \u00eens\u0103 semnale chimice pentru a transforma celule stem \u00een ameloblaste \u0219i odontoblaste, celulele care produc dentin\u0103. Combinate \u00een laborator, acestea au format un organoid dentar capabil s\u0103 secrete proteine specifice smal\u021bului.<\/p>\n
\u00cen viitor, asemenea proteine ar putea fi utilizate pentru realizarea unor materiale biologice de obtura\u021bie sau ar putea fi aplicate direct pe\u00a0din\u021bii fisura\u021bi. Obiectivul pe termen lung este introducerea \u00een gura pacientului a celulelor necesare form\u0103rii unui dinte complet.<\/p>\n
Din\u021bi asem\u0103n\u0103tori celor umani, ob\u021binu\u021bi \u00een experimente pe porci<\/p>\n
Cercet\u0103torii condu\u0219i de Pamela Yelick, profesor la Facultatea de Medicin\u0103 Dentar\u0103 a Universit\u0103\u021bii Tufts, au \u00eencercat s\u0103 creasc\u0103\u00a0din\u021bi\u00a0asem\u0103n\u0103tori celor umani folosind o combina\u021bie de celule umane \u0219i porcine.<\/p>\n
Celulele au fost plasate pe o structur\u0103 bioinginereasc\u0103 menit\u0103 s\u0103 reproduc\u0103 mediul \u00een care se dezvolt\u0103 un dinte. Dup\u0103 trei luni, au ap\u0103rut structuri asem\u0103n\u0103toare din\u021bilor, cu un ritm de dezvoltare apropiat de cel natural al din\u021bilor de porc.<\/p>\n
Experimentul reprezint\u0103 o dovad\u0103 c\u0103 tehnologia ar putea func\u021biona, dar nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 oamenilor le-au fost deja regenera\u021bi din\u021bi. Echipa vrea s\u0103 continue testele \u0219i s\u0103 g\u0103seasc\u0103 o metod\u0103 prin care din\u021bii s\u0103 poat\u0103 fi forma\u021bi f\u0103r\u0103 utilizarea celulelor provenite de la porci.<\/p>\n
De ce din\u021bii biologici ar putea fi prefera\u021bi implanturilor<\/p>\n
Implanturile sunt alc\u0103tuite dintr-un \u0219urub introdus \u00een os, un element de leg\u0103tur\u0103 \u0219i o coroan\u0103 artificial\u0103. Ele nu con\u021bin \u00eens\u0103 nervii naturali care permit unei persoane s\u0103 simt\u0103 presiunea exercitat\u0103 \u00een timpul mastica\u021biei.<\/p>\n
Din aceast\u0103 cauz\u0103, pacientul poate mu\u0219ca prea puternic f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama \u0219i poate deteriora implantul. \u00cen jurul acestuia se pot acumula \u0219i bacterii, iar coroanele artificiale trebuie \u00eenlocuite, de regul\u0103, dup\u0103 o anumit\u0103 perioad\u0103.<\/p>\n
Un dinte biologic crescut din celule ar putea interac\u021biona mai natural cu gingia, osul \u0219i nervii pacientului. Cercet\u0103torii sper\u0103 c\u0103 acesta ar putea deveni o solu\u021bie mai durabil\u0103 dec\u00e2t implanturile actuale.<\/p>\n
C\u00e2nd ar putea ajunge tratamentele la pacien\u021bi<\/p>\n
Tehnologiile se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00een etapa experimental\u0103. \u00cenaintea testelor pe oameni sunt necesare cercet\u0103ri suplimentare, inclusiv studii pe primate, precum \u0219i dezvoltarea unor medii sigure \u00een care celulele s\u0103 poat\u0103 forma un dinte complet.<\/p>\n
Prin urmare, pacien\u021bii nu vor putea beneficia prea cur\u00e2nd de din\u021bi crescu\u021bi \u00een laborator sau de carii care se repar\u0103 singure. Cercet\u0103torii consider\u0103 \u00eens\u0103 c\u0103 stomatologia regenerativ\u0103 ar putea transforma \u00een viitor modul \u00een care sunt tratate cariile \u0219i pierderea din\u021bilor.\n<\/p><\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/60m.ro\/dintii-pierduti-ar-putea-fi-crescuti-din-nou-oamenii-de-stiinta-pregatesc-plombe-vii-si-inlocuitori-biologici-pentru-implanturi\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/60m.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/dantura-tehnologie.webp”] Cariile ar putea fi reparate \u00eentr-o zi de dintele \u00eensu\u0219i, iar\u00a0din\u021bii pierdu\u021bi ar putea fi \u00eenlocui\u021bi cu structuri biologice crescute din celule. Mai multe echipe de cercet\u0103tori lucreaz\u0103 la tehnologii care ar putea schimba radical stomatologia \u0219i ar putea reduce dependen\u021ba de plombe, coroane \u0219i implanturi artificiale. Experimentele au produs deja \u021besuturi […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[100,226],"class_list":["post-2053399","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-60m-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2053399","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2053399"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2053399\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2053399"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2053399"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2053399"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}