MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Motorina va dep\u0103\u0219i pragul de 10 lei\/litru \u00een septembrie?<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n15 iul 2026<\/span>443 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-stiri-economice-motorina-va-depasi-pragul-de-10-leilitru-in-septembrie\/article\/mediaPool\/uPmcM8x.jpg\")
<\/a><\/div>\n\u00a0AEI consider\u0103 c\u0103 escaladarea conflictului din Golf va avea un efect de amplificare a pre\u021burilor carburan\u021bilor<\/strong><\/p>\nPre\u021bul motorinei ar putea dep\u0103\u0219i pragul de 10 lei\/litru \u00een luna septembrie, \u00een cazul escalad\u0103rii conflictului din Golf, pe fondul scumpirii petrolului \u0219i al aprecierii dolarului fa\u021b\u0103 de leu, sus\u021bine pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI), Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103, \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 joi. ‘Pia\u021ba petrolului traverseaz\u0103 una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani. Chiar dac\u0103 tensiunile din Orientul Mijlociu \u0219i din zona Golfului Persic au readus \u00een prim-plan riscul unor perturb\u0103ri ale aprovizion\u0103rii mondiale, reac\u021bia cota\u021biilor interna\u021bionale a r\u0103mas, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, surprinz\u0103tor de moderat\u0103. Brent continu\u0103 s\u0103 oscileze \u00een jurul nivelului de 84-86 dolari\/baril, semn c\u0103 investitorii consider\u0103 \u00eenc\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 suficiente mecanisme capabile s\u0103 amortizeze un \u0219oc imediat asupra ofertei mondiale’, precizeaz\u0103 Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103. \u00cen opinia sa, diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de \u00eenceputul anului este una esen\u021bial\u0103. Astfel, dac\u0103 \u00een primele luni pie\u021bele aveau \u00eencredere c\u0103 orice perturbare poate fi compensat\u0103 rapid prin utilizarea rezervelor strategice \u0219i prin redirec\u021bionarea fluxurilor comerciale, ast\u0103zi aceste mecanisme sunt considerabil mai sl\u0103bite. ‘Rezervele strategice utilizate pentru stabilizarea pie\u021bei sunt mai reduse dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu doar c\u00e2teva luni. \u00cen acela\u0219i timp, traficul prin Str\u00e2mtoarea Hormuz continu\u0103 s\u0103 reprezinte unul dintre cele mai importante puncte vulnerabile ale comer\u021bului mondial cu energie. Aproximativ 20% din consumul global de petrol \u0219i aproape o cincime din comer\u021bul mondial cu gaze naturale lichefiate tranziteaz\u0103 aceast\u0103 rut\u0103 maritim\u0103. Orice perturbare, chiar \u0219i temporar\u0103, produce imediat cre\u0219teri ale costurilor logistice, ale primelor de asigurare \u0219i ale tarifelor de transport.<\/p>\n
Acesta este motivul pentru care pia\u021ba \u00eencepe s\u0103 priveasc\u0103 riscul geopolitic nu doar ca pe o amenin\u021bare temporar\u0103, ci ca pe un cost structural care trebuie inclus \u00een pre\u021bul fiec\u0103rui baril’, noteaz\u0103 specialistul \u00een energie. El consider\u0103 c\u0103, \u00een aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, nu vor fi modific\u0103ri importante ale pre\u021burilor la benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. ‘Media cota\u021biilor interna\u021bionale ale petrolului din ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni nu au crescut suficient de nivelurile actuale pentru a produce ajust\u0103ri vizibile la pomp\u0103. \u00cen urm\u0103toarele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, scenariul cel mai probabil este ca Brent s\u0103 evolueze \u00eentr-un interval cuprins \u00eentre 85 \u0219i 90 dolari\/baril. At\u00e2t timp c\u00e2t nu apare un eveniment major – precum blocarea aproape complet\u0103 a traficului prin Hormuz, lovirea unor mari terminale petroliere sau extinderea conflictului asupra principalilor produc\u0103tori din Golf – pia\u021ba va continua probabil s\u0103 alterneze perioadele de tensiune cu cele de aparent\u0103 calmare’, mai arat\u0103 analiza. AEI estimeaz\u0103 urm\u0103toarea distribu\u021bie a probabilit\u0103\u021bilor \u00een urm\u0103toarele 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni: 60% \u0219anse ca Brent s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentre 85 \u0219i 90 dolari\/baril; 30% \u0219anse pentru o urcare \u00een intervalul 90-100 dolari\/baril \u0219i 10% \u0219anse pentru dep\u0103\u0219irea pragului psihologic de 100 dolari\/baril.<\/p>\n
<\/p>\n
Unde se duc banii de pe factura de la telefon<\/strong><\/p>\nDin fiecare 100 de lei pl\u0103ti\u021bi pe factura de telecomunica\u021bii, 55 de lei ajung la furnizori \u0219i subcontractori<\/p>\n
Din fiecare 100 de lei achita\u021bi pentru serviciile de telecomunica\u021bii, 55 de lei ajung la furnizori \u0219i subcontractori, circa 17 lei sunt destina\u021bi recuper\u0103rii investi\u021biilor, iar aproximativ 15,5 lei reprezint\u0103 taxe \u0219i contribu\u021bii c\u0103tre stat, potrivit unei analize realizate de analistul financiar Iancu Guda. ‘Ce pl\u0103tim atunci c\u00e2nd achit\u0103m o factur\u0103 de telecomunica\u021bii de 100 lei? Pe l\u00e2ng\u0103 impactul fiscal direct de circa 15,5 lei (TVA net \u00eencasat – pl\u0103tit \u00c2 impozit pe profit \u0219i venit \u00c2 contribu\u021bii salariale pentru pensii, s\u0103n\u0103tate \u0219i impozit pe venit), 7 lei se duc c\u0103tre salariile nete, 8 lei c\u0103tre dob\u00e2nzi \u0219i costuri cu energia, 17 lei pentru amortizarea investi\u021biilor (cele mai accelerate din economie), iar 55 de lei ajung mai departe c\u0103tre furnizori \u0219i diver\u0219i subcontractori, care creeaz\u0103 locuri de munc\u0103, investesc \u0219i multiplic\u0103 efectul financiar \u0219i fiscal, la r\u00e2ndul lor’, se arat\u0103 \u00een analiza publicat\u0103 pe blogul s\u0103u de analistul financiar. Potrivit cercet\u0103rii, plata oric\u0103rei facturi pentru un produs sau serviciu genereaz\u0103 un impact care se propag\u0103 \u00een economie. ‘\u00cen primul r\u00e2nd, gener\u0103m un efect direct, deoarece pre\u021bul pl\u0103tit include costuri cu materiile prime, m\u0103rfuri, salarii, investi\u021bii, taxe \u0219i impozite. \u00cen al doilea r\u00e2nd, indirect, deoarece orice pre\u021b aferent unei facturi pl\u0103tite include costuri cu furnizori \u0219i subcontractori, care genereaz\u0103, la r\u00e2ndul lor, locuri de munc\u0103, investi\u021bii, achizi\u021bii, taxe \u0219i impozite. Am c\u0103utat s\u0103 r\u0103spund la aceast\u0103 \u00eentrebare pentru o plat\u0103 care se reg\u0103se\u0219te \u00een bugetul lunar al fiec\u0103rui rom\u00e2n: factura de telecomunica\u021bii pentru voce \u0219i date’, a men\u021bionat Iancu Guda. El a explicat c\u0103, pentru realizarea analizei, a utilizat situa\u021biile financiare extinse depuse de cele mai mari companii active \u00een sectorul telecomunica\u021biilor prin re\u021bele cu cablu. Astfel, au fost analizate ponderile cheltuielilor din cifra de afaceri pentru cele mai importante companii din aceast\u0103 industrie \u00een perioada 2020-2025. ‘Profitabilitatea medie a sectorului de telecomunica\u021bii a fost de 6,5% pe parcursul anului 2025 (foarte aproape de media la nivel na\u021bional de 6,7%), \u00een condi\u021biile \u00een care un sfert din companii raporteaz\u0103 pierderi de p\u00e2n\u0103 la -10%, iar diferen\u021ba de trei sferturi \u00eenregistreaz\u0103 un profit mai mic de 10%’, noteaz\u0103 autorul analizei. Conform sursei citate, diferen\u021ba cheltuielilor este alocat\u0103 \u00een principal m\u0103rfurilor (majoritatea fiind echipamente de telecomunica\u021bii oferite clien\u021bilor finali), furnizorilor \u0219i serviciilor subcontractate c\u0103tre ter\u021bi, toate acestea cumul\u00e2nd 58% din totalul cheltuielilor sau 55% din veniturile totale. ‘Deoarece cifra de afaceri raportat\u0103 \u00een situa\u021biile financiare \u0219i costurile cu furnizorii nu con\u021bin rulajele de TVA, putem deduce c\u0103 pentru fiecare factur\u0103 de 100 lei se pl\u0103te\u0219te un TVA de 21 lei, care ajunge s\u0103 fie pl\u0103tit mai departe c\u0103tre stat \u00een cuantum net de 9,5 lei, dup\u0103 ce se compenseaz\u0103 cu TVA-ul pl\u0103tit c\u0103tre furnizori \u0219i ter\u021bi subcontractori (55% din cifra de afaceri)’, se mai precizeaz\u0103 \u00een document.<\/p>\n
D\u0103ianu: Rom\u00e2nia nu putea evita majorarea taxelor<\/strong><\/p>\nNu este nevoie de noi taxe \u0219i impozite \u00een 2027, consider\u0103 economistul<\/p>\n
Rom\u00e2nia nu putea evita majorarea taxelor \u0219i impozitelor din cauza deficitului bugetar ridicat, sus\u021bine pre\u0219edintele Consiliului Fiscal, Daniel D\u0103ianu, care crede \u00eens\u0103 c\u0103, anul viitor, nu va fi nevoie de noi taxe iar economia ar putea cre\u0219te cu peste 2%. D\u0103ianu, care a participat miercuri la lansarea unei noi edi\u021bii a Cartei Albe a IMM-urilor, a precizat, \u00een context, c\u0103 s-a \u00eent\u00e2lnit mar\u021bi cu reprezentan\u021bi ai agen\u021biei de evaluare financiar\u0103 Fitch, iar joi conducerea Consiliului Fiscal va avea o \u00eent\u00e2lnire \u0219i cu cei ai Moody’s, \u00een cadrul procedurii de evaluare a ratingului de credit suveran al Rom\u00e2niei. ‘Agen\u021biile de rating nu ne a\u0219teapt\u0103. \u0218i acum ne-au atras aten\u021bia. Noi am avut o \u00eent\u00e2lnire ieri cu Fitch. Eu cred c\u0103 nu vom avea o retrogradare a ratingului suveran, \u00eentruc\u00e2t avem o execu\u021bie bugetar\u0103 bun\u0103 pe primele cinci luni, aproximativ o jum\u0103tate din deficitul consemnat anul trecut, este drept, prin controlul cheltuielilor, control foarte sever’, a spus Daniel D\u0103ianu. \u00cen context, el consider\u0103 c\u0103 este necesar un guvern cu puteri depline \u0219i de armisti\u021biu. ‘\u0218i mai este un argument, dar pare straniu \u00een contextul acestui blocaj politic. Dispute politice, crize politice, c\u0103deri de guverne nu reprezint\u0103 o anomalie. Dar acum, venind cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt, ne d\u0103m seama c\u0103 Rom\u00e2nia are nevoie de un guvern cu puteri depline. \u0218i de armisti\u021biu, p\u00e2n\u0103 s\u0103 ai nevoie de un guvern cu puteri depline, care s\u0103 se ocupe \u0219i de SAFE, de construc\u021bia bugetului pe 2027, de terminarea acestui PNRR, care a adus multe miliarde, de legea salariz\u0103rii etc.’, a explicat economistul. Acesta a precizat c\u0103 a avertizat de mai multe ori, \u00een calitate de pre\u0219edinte al Consiliului Fiscal, asupra erorilor de politici macroeconomice. ‘Asta este drama: Rom\u00e2nia a avut convergen\u021b\u0103, veniturile au crescut, de\u0219i cu inegalit\u0103\u021bi foarte mari \u00eentre cet\u0103\u021beni, \u00eentre grupuri de oameni. Este o realitate, dar a venit un soroc al unor erori de politici macroeconomice. Noi am avertizat de ani de zile c\u0103 vine momentul c\u00e2nd nu vom mai avea cale de \u00eentors. \u0218i aici suntem \u00een aceast\u0103 situa\u021bie. \u0218i ce pot s\u0103 spun – am spus-o \u0219i o spunem interlocutorilor externi cu care discut\u0103m, pentru c\u0103 vom avea joi o discu\u021bie cu Moody’s – nu este nevoie de noi taxe \u0219i impozite \u00een 2027, \u00een opinia noastr\u0103. Noi credem c\u0103 \u00een 2027 economia poate s\u0103 creasc\u0103 cu peste 2% din PIB’, a ar\u0103tat Daniel D\u0103ianu. \u00cen context, acesta a precizat c\u0103 nu crede c\u0103 Rom\u00e2nia va avea recesiune anul viitor. ‘Unii se gr\u0103besc s\u0103 vorbeasc\u0103 despre recesiune \u0219i \u00een 2027. Nu cred c\u0103 vom avea recesiune. \u00cen acest an, vom fi a\u0219a, la limit\u0103. S\u0103 sper\u0103m c\u0103 nu vor fi \u0219i alte \u0219ocuri externe, pentru c\u0103 vedem c\u0103 ostilit\u0103\u021bile \u00een Orientul Mijlociu, din p\u0103cate, iar o iau din loc’, a ad\u0103ugat pre\u0219edintele Consiliului Fiscal.<\/p>\n
Warren Buffett: Este tot mai greu s\u0103 g\u0103se\u015fti ac\u0163iuni subevaluate <\/strong><\/p>\nPre\u015fedintele Berkshire Hathaway, Warren Buffett, a criticat evolu\u0163ia pie\u0163elor financiare, afirm\u00e2nd c\u0103 acestea sunt tot mai mult influen\u0163ate de tranzac\u0163iile speculative, \u00een detrimentul investi\u0163iilor pe termen lung. “Este greu s\u0103 g\u0103se\u015fti ac\u0163iuni subevaluate atunci c\u00e2nd toat\u0103 lumea prefer\u0103 jocurile de noroc”, a declarat Buffett \u00eentr-un interviu acordat postului CNBC. Celebrul investitor, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 95 de ani, \u015fi-a reiterat astfel criticile la adresa pie\u0163ei bursiere. \u00cen luna mai, el compara bursa cu “o biseric\u0103 la care este ata\u015fat un cazinou”, referindu-se \u00een special la explozia tranzac\u0163iilor cu op\u0163iuni pe termen foarte scurt, pe care le consider\u0103 o form\u0103 de specula\u0163ie. Declara\u0163iile vin \u00een contextul \u00een care bursele americane au atins noi maxime istorice \u00een acest an, sus\u0163inute inclusiv de entuziasmul investitorilor pentru companiile din domeniul inteligen\u0163ei artificiale. Tot mai mul\u0163i investitori de retail cump\u0103r\u0103 ac\u0163iuni ale unor companii precum Micron sau SpaceX, iar utilizarea instrumentelor financiare cu efect de levier \u015fi a op\u0163iunilor contribuie la amplificarea mi\u015fc\u0103rilor din pia\u0163\u0103. Buffett, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i adep\u0163i ai investi\u0163iilor bazate pe valoare, consider\u0103 c\u0103 oportunit\u0103\u0163ile cu adev\u0103rat atractive sunt din ce \u00een ce mai rare \u015fi c\u0103 succesul necesit\u0103 r\u0103bdare \u015fi disciplin\u0103. “Exist\u0103 perioade \u00een care oportunit\u0103\u0163ile apar at\u00e2t de repede \u00eenc\u00e2t cu greu le po\u0163i valorifica pe toate. Dar sunt \u015fi perioade \u00een care e\u015fti foarte norocos dac\u0103 g\u0103se\u015fti o singur\u0103 investi\u0163ie bun\u0103 \u00een c\u00e2\u0163iva ani. Iar \u00een mod normal, aceasta ar trebui s\u0103 fie situa\u0163ia obi\u015fnuit\u0103”, a spus Buffett. El a ad\u0103ugat c\u0103, deoarece oamenii sunt atra\u015fi de specula\u0163ii, “se c\u00e2\u015ftig\u0103 mai mul\u0163i bani din \u00eencurajarea juc\u0103torilor dec\u00e2t din formarea investitorilor”, suger\u00e2nd c\u0103 o parte a industriei financiare profit\u0103 de aceast\u0103 tendin\u0163\u0103.<\/p>\n
Bolojan: Energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economic\u0103<\/strong><\/p>\nEnergia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economic\u0103 \u0219i, \u00een final, de nivel de trai pentru c\u0103 pre\u021burile mari la energie afecteaz\u0103 companiile, reduc investi\u021biile \u0219i se reg\u0103sesc direct sau indirect \u00een costurile suportate de cet\u0103\u021beni, a declarat, joi, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, la semnarea Memorandumului de \u00cen\u021belegere \u00eentre Guvernul Rom\u00e2niei \u0219i cel al Republicii Serbia pentru facilitarea schimbului de informa\u021bii privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3. ‘Ast\u0103zi deschidem discu\u021bia despre un posibil nou proiect. Memorandumul pe care l-am semnat ast\u0103zi creeaz\u0103 cadrul necesar pentru un schimb de informa\u021bii privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 \u0219i pentru a \u00een\u021belege exact ce beneficii poate aduce, dar \u0219i ce impact poate avea. Avem nevoie de aceast\u0103 abordare pentru c\u0103 energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economic\u0103 \u0219i, \u00een final, de nivel de trai. Pre\u021burile mari la energie afecteaz\u0103 companiile, reduc investi\u021biile \u0219i se reg\u0103sesc direct sau indirect \u00een costurile suportate de cet\u0103\u021beni’, a spus premierul. Potrivit acestuia, Rom\u00e2nia are nevoie, \u00een acela\u0219i timp, de capacit\u0103\u021bi care s\u0103 poat\u0103 echilibra sistemul energetic atunci c\u00e2nd produc\u021bia variaz\u0103. ‘Centrale cu acumulare prin pompaj pot avea un rol important \u00een aceast\u0103 ecua\u021bie. Ele pot stoca energie atunci c\u00e2nd exist\u0103 surplus \u0219i o pot pune la dispozi\u021bia sistemului atunci c\u00e2nd este nevoie. Pe scurt, pot contribui la stabilitatea re\u021belei \u0219i la folosirea mai eficient\u0103 energie pe care o producem’, a explicat Bolojan. Prim-ministrul consider\u0103 c\u0103 Djerdap 3 este un proiect care merit\u0103 analizat cu toat\u0103 seriozitatea. ‘Pentru Rom\u00e2nia este important ca dezvoltarea sa s\u0103 fie compatibil\u0103 cu func\u021bionarea \u0219i produc\u021bia de energie de la Por\u021bile de Fier I \u0219i II, s\u0103 asigure protejarea zonelor riverane (…) \u0219i s\u0103 \u021bin\u0103 cont de naviga\u021bia pe Dun\u0103re. Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i dore\u0219te o cooperare mai str\u00e2ns\u0103 cu Serbia \u00een domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructur\u0103 comun\u0103, avem interese comune \u0219i ne confrunt\u0103m cu multe dintre acelea\u0219i provoc\u0103ri. Este firesc s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u00eempreun\u0103 solu\u021bii care cresc securitate energetic\u0103 \u0219i competitivitate economiilor noastre. \u00cei mul\u021bumesc doamnei ministru \u0219i colegilor din Serbia pentru deschiderea la dialog \u0219i pentru cooperare. Experien\u021ba de la Por\u021bile de Fier ne arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i Serbia \u0219tiu s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103 la proiecte energetice importante’, a mai spus prim-ministrul rom\u00e2n.<\/p>\n
Ac\u0163iunile SpaceX au cobor\u00e2t pentru prima dat\u0103 sub pre\u0163ul de listare la burs\u0103<\/strong><\/p>\nAc\u0163iunile SpaceX au sc\u0103zut miercuri pentru a patra \u015fedin\u0163\u0103 consecutiv\u0103 \u015fi au cobor\u00e2t pentru prima dat\u0103 sub pre\u0163ul de 135 de dolari pe ac\u0163iune stabilit la oferta public\u0103 ini\u0163ial\u0103 (IPO), transmite CNBC. Titlurile companiei conduse de Elon Musk au pierdut aproximativ 2% \u00een \u015fedin\u0163a de miercuri \u015fi se tranzac\u0163ioneaz\u0103 cu circa 34% sub pre\u0163ul de listare, dup\u0103 o evolu\u0163ie extrem de volatil\u0103 de la debutul bursier din luna iunie. Oferta public\u0103 ini\u0163ial\u0103 a SpaceX a atras aproximativ 86 de miliarde de dolari, un nivel record, iar ac\u0163iunile au urcat \u00een prima lun\u0103 de tranzac\u0163ionare p\u00e2n\u0103 la peste 225 de dolari pe titlu. \u00cen prima zi complet\u0103 de tranzac\u0163ionare dup\u0103 listare, acestea c\u00e2\u015ftigaser\u0103 aproape 20%. Sc\u0103derea are loc \u00eenaintea celui de-al 13-lea zbor de test al rachetei Starship, programat pentru joi, \u015fi sugereaz\u0103 c\u0103 entuziasmul investitorilor de dup\u0103 listare \u00eencepe s\u0103 se tempereze.<\/p>\n
Google cere instan\u0163ei supreme a UE s\u0103 men\u0163in\u0103 anularea amenzii antitrust<\/strong><\/p>\nGoogle a cerut miercuri Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene s\u0103 resping\u0103 apelul formulat de Comisia European\u0103 \u00eempotriva deciziei unei instan\u0163e inferioare care a anulat amenda antitrust de 1,49 miliarde de euro aplicat\u0103 companiei \u00een 2019, transmite Reuters. Litigiul a ajuns \u00een fa\u0163a celei mai \u00eenalte instan\u0163e europene dup\u0103 ce Comisia European\u0103 a contestat hot\u0103r\u00e2rea Tribunalului Uniunii Europene din 2024, care a anulat sanc\u0163iunea, motiv\u00e2nd c\u0103 executivul european a f\u0103cut erori \u00een evaluarea cazului. Comisia European\u0103 sus\u0163ine c\u0103, \u00een perioada 2006\u20132016, Google a inclus \u00een contractele cu editorii de site-uri clauze restrictive care \u00eempiedicau concuren\u0163ii s\u0103 afi\u015feze reclame de c\u0103utare pe respectivele pagini, consolid\u00e2ndu-\u015fi astfel pozi\u0163ia dominant\u0103 pe pia\u0163a publicit\u0103\u0163ii asociate motoarelor de c\u0103utare. Compania a eliminat clauzele contestate \u00een 2016. Avocatul Google, Josh Holmes, a respins argumentele Comisiei, afirm\u00e2nd c\u0103 acestea sunt nefondate \u015fi c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea Tribunalului este clar\u0103 \u015fi complet motivat\u0103. El a sus\u0163inut c\u0103 autoritatea european\u0103 a ignorat dovezi care ar\u0103tau c\u0103 rivalii Google aveau oportunit\u0103\u0163i semnificative de a concura pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n
Produc\u0103torul chinez de smartphone-uri OnePlus ar putea ie\u015fi din Europa<\/strong><\/p>\nProduc\u0103torul chinez de smartphone-uri OnePlus este a\u015fteptat s\u0103 anun\u0163e \u00een cur\u00e2nd ie\u015firea de pe pia\u0163a european\u0103, din cauza situa\u0163iei dificile create pe pia\u0163\u0103 de companiile de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103. Conform surselor citate de Bloomberg, compania chinez\u0103 ar fi luat aceast\u0103 decizie \u00een urma scumpirii masive a componentelor, care a dus la cre\u015fterea pre\u0163urilor de v\u00e2nzare, determin\u00e2nd reducerea cererii. Ca parte a unui efort de reorganizare al Oppo, care de\u0163ine OnePlus, acesta din urm\u0103 va ie\u015fi nu doar din Europa, ci \u015fi din alte dou\u0103 pie\u0163e importante: Statele Unite \u015fi India. \u00cenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2013 de Pete Lau \u015fi Carl Pei, OnePlus s-a remarcat ca un produc\u0103tor de smartphone-uri cu Android care ofer\u0103 un bun raport pre\u0163 – performan\u0163\u0103. \u00cen 2020, Pei a plecat de la OnePlus pentru a \u00eenfiin\u0163a Nothing. Conform anali\u015ftilor, anul acesta se a\u015fteapt\u0103 ca livr\u0103rile de smartphone-uri s\u0103 scad\u0103 cu 13% tocmai din cauza cre\u015fterii pre\u0163urilor de v\u00e2nzare \u015fi a costurilor tot mai mari cu componentele.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103, v\u00e2rsta…<\/span>20.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>Nu exist\u0103 cuvinte care s\u0103 poat\u0103 exprima…<\/span>20.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>Cu sufletele zdrobite de durere anun\u021b\u0103m plecarea…<\/span>20.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-barbatii-folosesc-mai-des-ofertele-de-angajare-pentru-a-obtine-salarii-mai-mari\/mediaPool\/unZtPMB.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: B\u0103rba\u0163ii folosesc mai des ofertele de angajare pentru a ob\u0163ine salarii mai mari<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 19 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/electrica-confirma-alocarea-a-253-milioane-de-euro-pentru-proiectul-de-stocare-de-la-vulturu\/mediaPool\/upNa51D.jpg\")
<\/a><\/div>\nElectrica confirm\u0103 alocarea a 25,3 milioane de euro pentru proiectul de stocare de la Vulturu<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 17 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/economia-vrancei-in-oglinda-cifrelor-din-iulie-2026\/mediaPool\/unLftfN.jpg\")
<\/a><\/div>\nEconomia Vrancei \u00een oglinda cifrelor din iulie 2026<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 16 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/horoscop-21-iulie-2026\/mediaPool\/uA8enxT.jpg\")
<\/a><\/div>\nHoroscop 21 iulie 2026 <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 21 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-astazi-21-iulie-2026\/mediaPool\/ub1GwxG.jpg\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 21 iulie 2026: de la situa\u021bia spitalelor din jude\u021b \u0219i investi\u021biile publice, p\u00e2n\u0103 la performan\u021bele tinerilor \u0219i proiectele care vor schimba infrastructura jude\u021bului <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 20 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-astazi-10-iulie-2026-de-la-tragedii-care-au-marcat-comunitatea-locala-pana-la-investitii-in-infrastructura-educatie-si-miscari-politice\/mediaPool\/uLWZoU1.jpg\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea din 20 iulie 2026: eroi, performan\u021b\u0103, educa\u021bie \u0219i subiectele care marcheaz\u0103 ziua <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 20 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nMatrimoniale<\/strong>Domn de la \u021bar\u0103, 55 de ani, cu locuin\u021b\u0103, teren…<\/span>16.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nSERVICII<\/strong>Solicit\u0103m servicii de buc\u0103t\u0103rie acordate unei…<\/span>16.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>Cas\u0103 de v\u00e2nzare cu anexe \u0219i teren,…<\/span>14.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n15 iul 2026<\/span>443 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\n\u00a0AEI consider\u0103 c\u0103 escaladarea conflictului din Golf va avea un efect de amplificare a pre\u021burilor carburan\u021bilor<\/strong><\/p>\nPre\u021bul motorinei ar putea dep\u0103\u0219i pragul de 10 lei\/litru \u00een luna septembrie, \u00een cazul escalad\u0103rii conflictului din Golf, pe fondul scumpirii petrolului \u0219i al aprecierii dolarului fa\u021b\u0103 de leu, sus\u021bine pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI), Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103, \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 joi. ‘Pia\u021ba petrolului traverseaz\u0103 una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani. Chiar dac\u0103 tensiunile din Orientul Mijlociu \u0219i din zona Golfului Persic au readus \u00een prim-plan riscul unor perturb\u0103ri ale aprovizion\u0103rii mondiale, reac\u021bia cota\u021biilor interna\u021bionale a r\u0103mas, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, surprinz\u0103tor de moderat\u0103. Brent continu\u0103 s\u0103 oscileze \u00een jurul nivelului de 84-86 dolari\/baril, semn c\u0103 investitorii consider\u0103 \u00eenc\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 suficiente mecanisme capabile s\u0103 amortizeze un \u0219oc imediat asupra ofertei mondiale’, precizeaz\u0103 Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103. \u00cen opinia sa, diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de \u00eenceputul anului este una esen\u021bial\u0103. Astfel, dac\u0103 \u00een primele luni pie\u021bele aveau \u00eencredere c\u0103 orice perturbare poate fi compensat\u0103 rapid prin utilizarea rezervelor strategice \u0219i prin redirec\u021bionarea fluxurilor comerciale, ast\u0103zi aceste mecanisme sunt considerabil mai sl\u0103bite. ‘Rezervele strategice utilizate pentru stabilizarea pie\u021bei sunt mai reduse dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu doar c\u00e2teva luni. \u00cen acela\u0219i timp, traficul prin Str\u00e2mtoarea Hormuz continu\u0103 s\u0103 reprezinte unul dintre cele mai importante puncte vulnerabile ale comer\u021bului mondial cu energie. Aproximativ 20% din consumul global de petrol \u0219i aproape o cincime din comer\u021bul mondial cu gaze naturale lichefiate tranziteaz\u0103 aceast\u0103 rut\u0103 maritim\u0103. Orice perturbare, chiar \u0219i temporar\u0103, produce imediat cre\u0219teri ale costurilor logistice, ale primelor de asigurare \u0219i ale tarifelor de transport.<\/p>\n
Acesta este motivul pentru care pia\u021ba \u00eencepe s\u0103 priveasc\u0103 riscul geopolitic nu doar ca pe o amenin\u021bare temporar\u0103, ci ca pe un cost structural care trebuie inclus \u00een pre\u021bul fiec\u0103rui baril’, noteaz\u0103 specialistul \u00een energie. El consider\u0103 c\u0103, \u00een aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, nu vor fi modific\u0103ri importante ale pre\u021burilor la benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. ‘Media cota\u021biilor interna\u021bionale ale petrolului din ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni nu au crescut suficient de nivelurile actuale pentru a produce ajust\u0103ri vizibile la pomp\u0103. \u00cen urm\u0103toarele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, scenariul cel mai probabil este ca Brent s\u0103 evolueze \u00eentr-un interval cuprins \u00eentre 85 \u0219i 90 dolari\/baril. At\u00e2t timp c\u00e2t nu apare un eveniment major – precum blocarea aproape complet\u0103 a traficului prin Hormuz, lovirea unor mari terminale petroliere sau extinderea conflictului asupra principalilor produc\u0103tori din Golf – pia\u021ba va continua probabil s\u0103 alterneze perioadele de tensiune cu cele de aparent\u0103 calmare’, mai arat\u0103 analiza. AEI estimeaz\u0103 urm\u0103toarea distribu\u021bie a probabilit\u0103\u021bilor \u00een urm\u0103toarele 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni: 60% \u0219anse ca Brent s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentre 85 \u0219i 90 dolari\/baril; 30% \u0219anse pentru o urcare \u00een intervalul 90-100 dolari\/baril \u0219i 10% \u0219anse pentru dep\u0103\u0219irea pragului psihologic de 100 dolari\/baril.<\/p>\n
<\/p>\n
Unde se duc banii de pe factura de la telefon<\/strong><\/p>\nDin fiecare 100 de lei pl\u0103ti\u021bi pe factura de telecomunica\u021bii, 55 de lei ajung la furnizori \u0219i subcontractori<\/p>\n
Din fiecare 100 de lei achita\u021bi pentru serviciile de telecomunica\u021bii, 55 de lei ajung la furnizori \u0219i subcontractori, circa 17 lei sunt destina\u021bi recuper\u0103rii investi\u021biilor, iar aproximativ 15,5 lei reprezint\u0103 taxe \u0219i contribu\u021bii c\u0103tre stat, potrivit unei analize realizate de analistul financiar Iancu Guda. ‘Ce pl\u0103tim atunci c\u00e2nd achit\u0103m o factur\u0103 de telecomunica\u021bii de 100 lei? Pe l\u00e2ng\u0103 impactul fiscal direct de circa 15,5 lei (TVA net \u00eencasat – pl\u0103tit \u00c2 impozit pe profit \u0219i venit \u00c2 contribu\u021bii salariale pentru pensii, s\u0103n\u0103tate \u0219i impozit pe venit), 7 lei se duc c\u0103tre salariile nete, 8 lei c\u0103tre dob\u00e2nzi \u0219i costuri cu energia, 17 lei pentru amortizarea investi\u021biilor (cele mai accelerate din economie), iar 55 de lei ajung mai departe c\u0103tre furnizori \u0219i diver\u0219i subcontractori, care creeaz\u0103 locuri de munc\u0103, investesc \u0219i multiplic\u0103 efectul financiar \u0219i fiscal, la r\u00e2ndul lor’, se arat\u0103 \u00een analiza publicat\u0103 pe blogul s\u0103u de analistul financiar. Potrivit cercet\u0103rii, plata oric\u0103rei facturi pentru un produs sau serviciu genereaz\u0103 un impact care se propag\u0103 \u00een economie. ‘\u00cen primul r\u00e2nd, gener\u0103m un efect direct, deoarece pre\u021bul pl\u0103tit include costuri cu materiile prime, m\u0103rfuri, salarii, investi\u021bii, taxe \u0219i impozite. \u00cen al doilea r\u00e2nd, indirect, deoarece orice pre\u021b aferent unei facturi pl\u0103tite include costuri cu furnizori \u0219i subcontractori, care genereaz\u0103, la r\u00e2ndul lor, locuri de munc\u0103, investi\u021bii, achizi\u021bii, taxe \u0219i impozite. Am c\u0103utat s\u0103 r\u0103spund la aceast\u0103 \u00eentrebare pentru o plat\u0103 care se reg\u0103se\u0219te \u00een bugetul lunar al fiec\u0103rui rom\u00e2n: factura de telecomunica\u021bii pentru voce \u0219i date’, a men\u021bionat Iancu Guda. El a explicat c\u0103, pentru realizarea analizei, a utilizat situa\u021biile financiare extinse depuse de cele mai mari companii active \u00een sectorul telecomunica\u021biilor prin re\u021bele cu cablu. Astfel, au fost analizate ponderile cheltuielilor din cifra de afaceri pentru cele mai importante companii din aceast\u0103 industrie \u00een perioada 2020-2025. ‘Profitabilitatea medie a sectorului de telecomunica\u021bii a fost de 6,5% pe parcursul anului 2025 (foarte aproape de media la nivel na\u021bional de 6,7%), \u00een condi\u021biile \u00een care un sfert din companii raporteaz\u0103 pierderi de p\u00e2n\u0103 la -10%, iar diferen\u021ba de trei sferturi \u00eenregistreaz\u0103 un profit mai mic de 10%’, noteaz\u0103 autorul analizei. Conform sursei citate, diferen\u021ba cheltuielilor este alocat\u0103 \u00een principal m\u0103rfurilor (majoritatea fiind echipamente de telecomunica\u021bii oferite clien\u021bilor finali), furnizorilor \u0219i serviciilor subcontractate c\u0103tre ter\u021bi, toate acestea cumul\u00e2nd 58% din totalul cheltuielilor sau 55% din veniturile totale. ‘Deoarece cifra de afaceri raportat\u0103 \u00een situa\u021biile financiare \u0219i costurile cu furnizorii nu con\u021bin rulajele de TVA, putem deduce c\u0103 pentru fiecare factur\u0103 de 100 lei se pl\u0103te\u0219te un TVA de 21 lei, care ajunge s\u0103 fie pl\u0103tit mai departe c\u0103tre stat \u00een cuantum net de 9,5 lei, dup\u0103 ce se compenseaz\u0103 cu TVA-ul pl\u0103tit c\u0103tre furnizori \u0219i ter\u021bi subcontractori (55% din cifra de afaceri)’, se mai precizeaz\u0103 \u00een document.<\/p>\n
D\u0103ianu: Rom\u00e2nia nu putea evita majorarea taxelor<\/strong><\/p>\nNu este nevoie de noi taxe \u0219i impozite \u00een 2027, consider\u0103 economistul<\/p>\n
Rom\u00e2nia nu putea evita majorarea taxelor \u0219i impozitelor din cauza deficitului bugetar ridicat, sus\u021bine pre\u0219edintele Consiliului Fiscal, Daniel D\u0103ianu, care crede \u00eens\u0103 c\u0103, anul viitor, nu va fi nevoie de noi taxe iar economia ar putea cre\u0219te cu peste 2%. D\u0103ianu, care a participat miercuri la lansarea unei noi edi\u021bii a Cartei Albe a IMM-urilor, a precizat, \u00een context, c\u0103 s-a \u00eent\u00e2lnit mar\u021bi cu reprezentan\u021bi ai agen\u021biei de evaluare financiar\u0103 Fitch, iar joi conducerea Consiliului Fiscal va avea o \u00eent\u00e2lnire \u0219i cu cei ai Moody’s, \u00een cadrul procedurii de evaluare a ratingului de credit suveran al Rom\u00e2niei. ‘Agen\u021biile de rating nu ne a\u0219teapt\u0103. \u0218i acum ne-au atras aten\u021bia. Noi am avut o \u00eent\u00e2lnire ieri cu Fitch. Eu cred c\u0103 nu vom avea o retrogradare a ratingului suveran, \u00eentruc\u00e2t avem o execu\u021bie bugetar\u0103 bun\u0103 pe primele cinci luni, aproximativ o jum\u0103tate din deficitul consemnat anul trecut, este drept, prin controlul cheltuielilor, control foarte sever’, a spus Daniel D\u0103ianu. \u00cen context, el consider\u0103 c\u0103 este necesar un guvern cu puteri depline \u0219i de armisti\u021biu. ‘\u0218i mai este un argument, dar pare straniu \u00een contextul acestui blocaj politic. Dispute politice, crize politice, c\u0103deri de guverne nu reprezint\u0103 o anomalie. Dar acum, venind cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt, ne d\u0103m seama c\u0103 Rom\u00e2nia are nevoie de un guvern cu puteri depline. \u0218i de armisti\u021biu, p\u00e2n\u0103 s\u0103 ai nevoie de un guvern cu puteri depline, care s\u0103 se ocupe \u0219i de SAFE, de construc\u021bia bugetului pe 2027, de terminarea acestui PNRR, care a adus multe miliarde, de legea salariz\u0103rii etc.’, a explicat economistul. Acesta a precizat c\u0103 a avertizat de mai multe ori, \u00een calitate de pre\u0219edinte al Consiliului Fiscal, asupra erorilor de politici macroeconomice. ‘Asta este drama: Rom\u00e2nia a avut convergen\u021b\u0103, veniturile au crescut, de\u0219i cu inegalit\u0103\u021bi foarte mari \u00eentre cet\u0103\u021beni, \u00eentre grupuri de oameni. Este o realitate, dar a venit un soroc al unor erori de politici macroeconomice. Noi am avertizat de ani de zile c\u0103 vine momentul c\u00e2nd nu vom mai avea cale de \u00eentors. \u0218i aici suntem \u00een aceast\u0103 situa\u021bie. \u0218i ce pot s\u0103 spun – am spus-o \u0219i o spunem interlocutorilor externi cu care discut\u0103m, pentru c\u0103 vom avea joi o discu\u021bie cu Moody’s – nu este nevoie de noi taxe \u0219i impozite \u00een 2027, \u00een opinia noastr\u0103. Noi credem c\u0103 \u00een 2027 economia poate s\u0103 creasc\u0103 cu peste 2% din PIB’, a ar\u0103tat Daniel D\u0103ianu. \u00cen context, acesta a precizat c\u0103 nu crede c\u0103 Rom\u00e2nia va avea recesiune anul viitor. ‘Unii se gr\u0103besc s\u0103 vorbeasc\u0103 despre recesiune \u0219i \u00een 2027. Nu cred c\u0103 vom avea recesiune. \u00cen acest an, vom fi a\u0219a, la limit\u0103. S\u0103 sper\u0103m c\u0103 nu vor fi \u0219i alte \u0219ocuri externe, pentru c\u0103 vedem c\u0103 ostilit\u0103\u021bile \u00een Orientul Mijlociu, din p\u0103cate, iar o iau din loc’, a ad\u0103ugat pre\u0219edintele Consiliului Fiscal.<\/p>\n
Warren Buffett: Este tot mai greu s\u0103 g\u0103se\u015fti ac\u0163iuni subevaluate <\/strong><\/p>\nPre\u015fedintele Berkshire Hathaway, Warren Buffett, a criticat evolu\u0163ia pie\u0163elor financiare, afirm\u00e2nd c\u0103 acestea sunt tot mai mult influen\u0163ate de tranzac\u0163iile speculative, \u00een detrimentul investi\u0163iilor pe termen lung. “Este greu s\u0103 g\u0103se\u015fti ac\u0163iuni subevaluate atunci c\u00e2nd toat\u0103 lumea prefer\u0103 jocurile de noroc”, a declarat Buffett \u00eentr-un interviu acordat postului CNBC. Celebrul investitor, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 95 de ani, \u015fi-a reiterat astfel criticile la adresa pie\u0163ei bursiere. \u00cen luna mai, el compara bursa cu “o biseric\u0103 la care este ata\u015fat un cazinou”, referindu-se \u00een special la explozia tranzac\u0163iilor cu op\u0163iuni pe termen foarte scurt, pe care le consider\u0103 o form\u0103 de specula\u0163ie. Declara\u0163iile vin \u00een contextul \u00een care bursele americane au atins noi maxime istorice \u00een acest an, sus\u0163inute inclusiv de entuziasmul investitorilor pentru companiile din domeniul inteligen\u0163ei artificiale. Tot mai mul\u0163i investitori de retail cump\u0103r\u0103 ac\u0163iuni ale unor companii precum Micron sau SpaceX, iar utilizarea instrumentelor financiare cu efect de levier \u015fi a op\u0163iunilor contribuie la amplificarea mi\u015fc\u0103rilor din pia\u0163\u0103. Buffett, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i adep\u0163i ai investi\u0163iilor bazate pe valoare, consider\u0103 c\u0103 oportunit\u0103\u0163ile cu adev\u0103rat atractive sunt din ce \u00een ce mai rare \u015fi c\u0103 succesul necesit\u0103 r\u0103bdare \u015fi disciplin\u0103. “Exist\u0103 perioade \u00een care oportunit\u0103\u0163ile apar at\u00e2t de repede \u00eenc\u00e2t cu greu le po\u0163i valorifica pe toate. Dar sunt \u015fi perioade \u00een care e\u015fti foarte norocos dac\u0103 g\u0103se\u015fti o singur\u0103 investi\u0163ie bun\u0103 \u00een c\u00e2\u0163iva ani. Iar \u00een mod normal, aceasta ar trebui s\u0103 fie situa\u0163ia obi\u015fnuit\u0103”, a spus Buffett. El a ad\u0103ugat c\u0103, deoarece oamenii sunt atra\u015fi de specula\u0163ii, “se c\u00e2\u015ftig\u0103 mai mul\u0163i bani din \u00eencurajarea juc\u0103torilor dec\u00e2t din formarea investitorilor”, suger\u00e2nd c\u0103 o parte a industriei financiare profit\u0103 de aceast\u0103 tendin\u0163\u0103.<\/p>\n
Bolojan: Energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economic\u0103<\/strong><\/p>\nEnergia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economic\u0103 \u0219i, \u00een final, de nivel de trai pentru c\u0103 pre\u021burile mari la energie afecteaz\u0103 companiile, reduc investi\u021biile \u0219i se reg\u0103sesc direct sau indirect \u00een costurile suportate de cet\u0103\u021beni, a declarat, joi, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, la semnarea Memorandumului de \u00cen\u021belegere \u00eentre Guvernul Rom\u00e2niei \u0219i cel al Republicii Serbia pentru facilitarea schimbului de informa\u021bii privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3. ‘Ast\u0103zi deschidem discu\u021bia despre un posibil nou proiect. Memorandumul pe care l-am semnat ast\u0103zi creeaz\u0103 cadrul necesar pentru un schimb de informa\u021bii privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 \u0219i pentru a \u00een\u021belege exact ce beneficii poate aduce, dar \u0219i ce impact poate avea. Avem nevoie de aceast\u0103 abordare pentru c\u0103 energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economic\u0103 \u0219i, \u00een final, de nivel de trai. Pre\u021burile mari la energie afecteaz\u0103 companiile, reduc investi\u021biile \u0219i se reg\u0103sesc direct sau indirect \u00een costurile suportate de cet\u0103\u021beni’, a spus premierul. Potrivit acestuia, Rom\u00e2nia are nevoie, \u00een acela\u0219i timp, de capacit\u0103\u021bi care s\u0103 poat\u0103 echilibra sistemul energetic atunci c\u00e2nd produc\u021bia variaz\u0103. ‘Centrale cu acumulare prin pompaj pot avea un rol important \u00een aceast\u0103 ecua\u021bie. Ele pot stoca energie atunci c\u00e2nd exist\u0103 surplus \u0219i o pot pune la dispozi\u021bia sistemului atunci c\u00e2nd este nevoie. Pe scurt, pot contribui la stabilitatea re\u021belei \u0219i la folosirea mai eficient\u0103 energie pe care o producem’, a explicat Bolojan. Prim-ministrul consider\u0103 c\u0103 Djerdap 3 este un proiect care merit\u0103 analizat cu toat\u0103 seriozitatea. ‘Pentru Rom\u00e2nia este important ca dezvoltarea sa s\u0103 fie compatibil\u0103 cu func\u021bionarea \u0219i produc\u021bia de energie de la Por\u021bile de Fier I \u0219i II, s\u0103 asigure protejarea zonelor riverane (…) \u0219i s\u0103 \u021bin\u0103 cont de naviga\u021bia pe Dun\u0103re. Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i dore\u0219te o cooperare mai str\u00e2ns\u0103 cu Serbia \u00een domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructur\u0103 comun\u0103, avem interese comune \u0219i ne confrunt\u0103m cu multe dintre acelea\u0219i provoc\u0103ri. Este firesc s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u00eempreun\u0103 solu\u021bii care cresc securitate energetic\u0103 \u0219i competitivitate economiilor noastre. \u00cei mul\u021bumesc doamnei ministru \u0219i colegilor din Serbia pentru deschiderea la dialog \u0219i pentru cooperare. Experien\u021ba de la Por\u021bile de Fier ne arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i Serbia \u0219tiu s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103 la proiecte energetice importante’, a mai spus prim-ministrul rom\u00e2n.<\/p>\n
Ac\u0163iunile SpaceX au cobor\u00e2t pentru prima dat\u0103 sub pre\u0163ul de listare la burs\u0103<\/strong><\/p>\nAc\u0163iunile SpaceX au sc\u0103zut miercuri pentru a patra \u015fedin\u0163\u0103 consecutiv\u0103 \u015fi au cobor\u00e2t pentru prima dat\u0103 sub pre\u0163ul de 135 de dolari pe ac\u0163iune stabilit la oferta public\u0103 ini\u0163ial\u0103 (IPO), transmite CNBC. Titlurile companiei conduse de Elon Musk au pierdut aproximativ 2% \u00een \u015fedin\u0163a de miercuri \u015fi se tranzac\u0163ioneaz\u0103 cu circa 34% sub pre\u0163ul de listare, dup\u0103 o evolu\u0163ie extrem de volatil\u0103 de la debutul bursier din luna iunie. Oferta public\u0103 ini\u0163ial\u0103 a SpaceX a atras aproximativ 86 de miliarde de dolari, un nivel record, iar ac\u0163iunile au urcat \u00een prima lun\u0103 de tranzac\u0163ionare p\u00e2n\u0103 la peste 225 de dolari pe titlu. \u00cen prima zi complet\u0103 de tranzac\u0163ionare dup\u0103 listare, acestea c\u00e2\u015ftigaser\u0103 aproape 20%. Sc\u0103derea are loc \u00eenaintea celui de-al 13-lea zbor de test al rachetei Starship, programat pentru joi, \u015fi sugereaz\u0103 c\u0103 entuziasmul investitorilor de dup\u0103 listare \u00eencepe s\u0103 se tempereze.<\/p>\n
Google cere instan\u0163ei supreme a UE s\u0103 men\u0163in\u0103 anularea amenzii antitrust<\/strong><\/p>\nGoogle a cerut miercuri Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene s\u0103 resping\u0103 apelul formulat de Comisia European\u0103 \u00eempotriva deciziei unei instan\u0163e inferioare care a anulat amenda antitrust de 1,49 miliarde de euro aplicat\u0103 companiei \u00een 2019, transmite Reuters. Litigiul a ajuns \u00een fa\u0163a celei mai \u00eenalte instan\u0163e europene dup\u0103 ce Comisia European\u0103 a contestat hot\u0103r\u00e2rea Tribunalului Uniunii Europene din 2024, care a anulat sanc\u0163iunea, motiv\u00e2nd c\u0103 executivul european a f\u0103cut erori \u00een evaluarea cazului. Comisia European\u0103 sus\u0163ine c\u0103, \u00een perioada 2006\u20132016, Google a inclus \u00een contractele cu editorii de site-uri clauze restrictive care \u00eempiedicau concuren\u0163ii s\u0103 afi\u015feze reclame de c\u0103utare pe respectivele pagini, consolid\u00e2ndu-\u015fi astfel pozi\u0163ia dominant\u0103 pe pia\u0163a publicit\u0103\u0163ii asociate motoarelor de c\u0103utare. Compania a eliminat clauzele contestate \u00een 2016. Avocatul Google, Josh Holmes, a respins argumentele Comisiei, afirm\u00e2nd c\u0103 acestea sunt nefondate \u015fi c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea Tribunalului este clar\u0103 \u015fi complet motivat\u0103. El a sus\u0163inut c\u0103 autoritatea european\u0103 a ignorat dovezi care ar\u0103tau c\u0103 rivalii Google aveau oportunit\u0103\u0163i semnificative de a concura pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n
Produc\u0103torul chinez de smartphone-uri OnePlus ar putea ie\u015fi din Europa<\/strong><\/p>\nProduc\u0103torul chinez de smartphone-uri OnePlus este a\u015fteptat s\u0103 anun\u0163e \u00een cur\u00e2nd ie\u015firea de pe pia\u0163a european\u0103, din cauza situa\u0163iei dificile create pe pia\u0163\u0103 de companiile de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103. Conform surselor citate de Bloomberg, compania chinez\u0103 ar fi luat aceast\u0103 decizie \u00een urma scumpirii masive a componentelor, care a dus la cre\u015fterea pre\u0163urilor de v\u00e2nzare, determin\u00e2nd reducerea cererii. Ca parte a unui efort de reorganizare al Oppo, care de\u0163ine OnePlus, acesta din urm\u0103 va ie\u015fi nu doar din Europa, ci \u015fi din alte dou\u0103 pie\u0163e importante: Statele Unite \u015fi India. \u00cenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2013 de Pete Lau \u015fi Carl Pei, OnePlus s-a remarcat ca un produc\u0103tor de smartphone-uri cu Android care ofer\u0103 un bun raport pre\u0163 – performan\u0163\u0103. \u00cen 2020, Pei a plecat de la OnePlus pentru a \u00eenfiin\u0163a Nothing. Conform anali\u015ftilor, anul acesta se a\u015fteapt\u0103 ca livr\u0103rile de smartphone-uri s\u0103 scad\u0103 cu 13% tocmai din cauza cre\u015fterii pre\u0163urilor de v\u00e2nzare \u015fi a costurilor tot mai mari cu componentele.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nMatrimoniale<\/strong>Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103, v\u00e2rsta…<\/span>20.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>Nu exist\u0103 cuvinte care s\u0103 poat\u0103 exprima…<\/span>20.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDecese<\/strong>Cu sufletele zdrobite de durere anun\u021b\u0103m plecarea…<\/span>20.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: B\u0103rba\u0163ii folosesc mai des ofertele de angajare pentru a ob\u0163ine salarii mai mari<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 19 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nElectrica confirm\u0103 alocarea a 25,3 milioane de euro pentru proiectul de stocare de la Vulturu<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 17 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nEconomia Vrancei \u00een oglinda cifrelor din iulie 2026<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 16 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nHoroscop 21 iulie 2026 <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 21 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 21 iulie 2026: de la situa\u021bia spitalelor din jude\u021b \u0219i investi\u021biile publice, p\u00e2n\u0103 la performan\u021bele tinerilor \u0219i proiectele care vor schimba infrastructura jude\u021bului <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 20 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea din 20 iulie 2026: eroi, performan\u021b\u0103, educa\u021bie \u0219i subiectele care marcheaz\u0103 ziua <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 20 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nMatrimoniale<\/strong>Domn de la \u021bar\u0103, 55 de ani, cu locuin\u021b\u0103, teren…<\/span>16.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nSERVICII<\/strong>Solicit\u0103m servicii de buc\u0103t\u0103rie acordate unei…<\/span>16.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>Cas\u0103 de v\u00e2nzare cu anexe \u0219i teren,…<\/span>14.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\n\u00a0AEI consider\u0103 c\u0103 escaladarea conflictului din Golf va avea un efect de amplificare a pre\u021burilor carburan\u021bilor<\/strong><\/p>\n Pre\u021bul motorinei ar putea dep\u0103\u0219i pragul de 10 lei\/litru \u00een luna septembrie, \u00een cazul escalad\u0103rii conflictului din Golf, pe fondul scumpirii petrolului \u0219i al aprecierii dolarului fa\u021b\u0103 de leu, sus\u021bine pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI), Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103, \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 joi. ‘Pia\u021ba petrolului traverseaz\u0103 una dintre cele mai complicate perioade din ultimii ani. Chiar dac\u0103 tensiunile din Orientul Mijlociu \u0219i din zona Golfului Persic au readus \u00een prim-plan riscul unor perturb\u0103ri ale aprovizion\u0103rii mondiale, reac\u021bia cota\u021biilor interna\u021bionale a r\u0103mas, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, surprinz\u0103tor de moderat\u0103. Brent continu\u0103 s\u0103 oscileze \u00een jurul nivelului de 84-86 dolari\/baril, semn c\u0103 investitorii consider\u0103 \u00eenc\u0103 faptul c\u0103 exist\u0103 suficiente mecanisme capabile s\u0103 amortizeze un \u0219oc imediat asupra ofertei mondiale’, precizeaz\u0103 Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103. \u00cen opinia sa, diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de \u00eenceputul anului este una esen\u021bial\u0103. Astfel, dac\u0103 \u00een primele luni pie\u021bele aveau \u00eencredere c\u0103 orice perturbare poate fi compensat\u0103 rapid prin utilizarea rezervelor strategice \u0219i prin redirec\u021bionarea fluxurilor comerciale, ast\u0103zi aceste mecanisme sunt considerabil mai sl\u0103bite. ‘Rezervele strategice utilizate pentru stabilizarea pie\u021bei sunt mai reduse dec\u00e2t \u00een urm\u0103 cu doar c\u00e2teva luni. \u00cen acela\u0219i timp, traficul prin Str\u00e2mtoarea Hormuz continu\u0103 s\u0103 reprezinte unul dintre cele mai importante puncte vulnerabile ale comer\u021bului mondial cu energie. Aproximativ 20% din consumul global de petrol \u0219i aproape o cincime din comer\u021bul mondial cu gaze naturale lichefiate tranziteaz\u0103 aceast\u0103 rut\u0103 maritim\u0103. Orice perturbare, chiar \u0219i temporar\u0103, produce imediat cre\u0219teri ale costurilor logistice, ale primelor de asigurare \u0219i ale tarifelor de transport.<\/p>\n Acesta este motivul pentru care pia\u021ba \u00eencepe s\u0103 priveasc\u0103 riscul geopolitic nu doar ca pe o amenin\u021bare temporar\u0103, ci ca pe un cost structural care trebuie inclus \u00een pre\u021bul fiec\u0103rui baril’, noteaz\u0103 specialistul \u00een energie. El consider\u0103 c\u0103, \u00een aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, nu vor fi modific\u0103ri importante ale pre\u021burilor la benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. ‘Media cota\u021biilor interna\u021bionale ale petrolului din ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni nu au crescut suficient de nivelurile actuale pentru a produce ajust\u0103ri vizibile la pomp\u0103. \u00cen urm\u0103toarele dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, scenariul cel mai probabil este ca Brent s\u0103 evolueze \u00eentr-un interval cuprins \u00eentre 85 \u0219i 90 dolari\/baril. At\u00e2t timp c\u00e2t nu apare un eveniment major – precum blocarea aproape complet\u0103 a traficului prin Hormuz, lovirea unor mari terminale petroliere sau extinderea conflictului asupra principalilor produc\u0103tori din Golf – pia\u021ba va continua probabil s\u0103 alterneze perioadele de tensiune cu cele de aparent\u0103 calmare’, mai arat\u0103 analiza. AEI estimeaz\u0103 urm\u0103toarea distribu\u021bie a probabilit\u0103\u021bilor \u00een urm\u0103toarele 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni: 60% \u0219anse ca Brent s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00eentre 85 \u0219i 90 dolari\/baril; 30% \u0219anse pentru o urcare \u00een intervalul 90-100 dolari\/baril \u0219i 10% \u0219anse pentru dep\u0103\u0219irea pragului psihologic de 100 dolari\/baril.<\/p>\n <\/p>\n Unde se duc banii de pe factura de la telefon<\/strong><\/p>\n Din fiecare 100 de lei pl\u0103ti\u021bi pe factura de telecomunica\u021bii, 55 de lei ajung la furnizori \u0219i subcontractori<\/p>\n Din fiecare 100 de lei achita\u021bi pentru serviciile de telecomunica\u021bii, 55 de lei ajung la furnizori \u0219i subcontractori, circa 17 lei sunt destina\u021bi recuper\u0103rii investi\u021biilor, iar aproximativ 15,5 lei reprezint\u0103 taxe \u0219i contribu\u021bii c\u0103tre stat, potrivit unei analize realizate de analistul financiar Iancu Guda. ‘Ce pl\u0103tim atunci c\u00e2nd achit\u0103m o factur\u0103 de telecomunica\u021bii de 100 lei? Pe l\u00e2ng\u0103 impactul fiscal direct de circa 15,5 lei (TVA net \u00eencasat – pl\u0103tit \u00c2 impozit pe profit \u0219i venit \u00c2 contribu\u021bii salariale pentru pensii, s\u0103n\u0103tate \u0219i impozit pe venit), 7 lei se duc c\u0103tre salariile nete, 8 lei c\u0103tre dob\u00e2nzi \u0219i costuri cu energia, 17 lei pentru amortizarea investi\u021biilor (cele mai accelerate din economie), iar 55 de lei ajung mai departe c\u0103tre furnizori \u0219i diver\u0219i subcontractori, care creeaz\u0103 locuri de munc\u0103, investesc \u0219i multiplic\u0103 efectul financiar \u0219i fiscal, la r\u00e2ndul lor’, se arat\u0103 \u00een analiza publicat\u0103 pe blogul s\u0103u de analistul financiar. Potrivit cercet\u0103rii, plata oric\u0103rei facturi pentru un produs sau serviciu genereaz\u0103 un impact care se propag\u0103 \u00een economie. ‘\u00cen primul r\u00e2nd, gener\u0103m un efect direct, deoarece pre\u021bul pl\u0103tit include costuri cu materiile prime, m\u0103rfuri, salarii, investi\u021bii, taxe \u0219i impozite. \u00cen al doilea r\u00e2nd, indirect, deoarece orice pre\u021b aferent unei facturi pl\u0103tite include costuri cu furnizori \u0219i subcontractori, care genereaz\u0103, la r\u00e2ndul lor, locuri de munc\u0103, investi\u021bii, achizi\u021bii, taxe \u0219i impozite. Am c\u0103utat s\u0103 r\u0103spund la aceast\u0103 \u00eentrebare pentru o plat\u0103 care se reg\u0103se\u0219te \u00een bugetul lunar al fiec\u0103rui rom\u00e2n: factura de telecomunica\u021bii pentru voce \u0219i date’, a men\u021bionat Iancu Guda. El a explicat c\u0103, pentru realizarea analizei, a utilizat situa\u021biile financiare extinse depuse de cele mai mari companii active \u00een sectorul telecomunica\u021biilor prin re\u021bele cu cablu. Astfel, au fost analizate ponderile cheltuielilor din cifra de afaceri pentru cele mai importante companii din aceast\u0103 industrie \u00een perioada 2020-2025. ‘Profitabilitatea medie a sectorului de telecomunica\u021bii a fost de 6,5% pe parcursul anului 2025 (foarte aproape de media la nivel na\u021bional de 6,7%), \u00een condi\u021biile \u00een care un sfert din companii raporteaz\u0103 pierderi de p\u00e2n\u0103 la -10%, iar diferen\u021ba de trei sferturi \u00eenregistreaz\u0103 un profit mai mic de 10%’, noteaz\u0103 autorul analizei. Conform sursei citate, diferen\u021ba cheltuielilor este alocat\u0103 \u00een principal m\u0103rfurilor (majoritatea fiind echipamente de telecomunica\u021bii oferite clien\u021bilor finali), furnizorilor \u0219i serviciilor subcontractate c\u0103tre ter\u021bi, toate acestea cumul\u00e2nd 58% din totalul cheltuielilor sau 55% din veniturile totale. ‘Deoarece cifra de afaceri raportat\u0103 \u00een situa\u021biile financiare \u0219i costurile cu furnizorii nu con\u021bin rulajele de TVA, putem deduce c\u0103 pentru fiecare factur\u0103 de 100 lei se pl\u0103te\u0219te un TVA de 21 lei, care ajunge s\u0103 fie pl\u0103tit mai departe c\u0103tre stat \u00een cuantum net de 9,5 lei, dup\u0103 ce se compenseaz\u0103 cu TVA-ul pl\u0103tit c\u0103tre furnizori \u0219i ter\u021bi subcontractori (55% din cifra de afaceri)’, se mai precizeaz\u0103 \u00een document.<\/p>\n D\u0103ianu: Rom\u00e2nia nu putea evita majorarea taxelor<\/strong><\/p>\n Nu este nevoie de noi taxe \u0219i impozite \u00een 2027, consider\u0103 economistul<\/p>\n Rom\u00e2nia nu putea evita majorarea taxelor \u0219i impozitelor din cauza deficitului bugetar ridicat, sus\u021bine pre\u0219edintele Consiliului Fiscal, Daniel D\u0103ianu, care crede \u00eens\u0103 c\u0103, anul viitor, nu va fi nevoie de noi taxe iar economia ar putea cre\u0219te cu peste 2%. D\u0103ianu, care a participat miercuri la lansarea unei noi edi\u021bii a Cartei Albe a IMM-urilor, a precizat, \u00een context, c\u0103 s-a \u00eent\u00e2lnit mar\u021bi cu reprezentan\u021bi ai agen\u021biei de evaluare financiar\u0103 Fitch, iar joi conducerea Consiliului Fiscal va avea o \u00eent\u00e2lnire \u0219i cu cei ai Moody’s, \u00een cadrul procedurii de evaluare a ratingului de credit suveran al Rom\u00e2niei. ‘Agen\u021biile de rating nu ne a\u0219teapt\u0103. \u0218i acum ne-au atras aten\u021bia. Noi am avut o \u00eent\u00e2lnire ieri cu Fitch. Eu cred c\u0103 nu vom avea o retrogradare a ratingului suveran, \u00eentruc\u00e2t avem o execu\u021bie bugetar\u0103 bun\u0103 pe primele cinci luni, aproximativ o jum\u0103tate din deficitul consemnat anul trecut, este drept, prin controlul cheltuielilor, control foarte sever’, a spus Daniel D\u0103ianu. \u00cen context, el consider\u0103 c\u0103 este necesar un guvern cu puteri depline \u0219i de armisti\u021biu. ‘\u0218i mai este un argument, dar pare straniu \u00een contextul acestui blocaj politic. Dispute politice, crize politice, c\u0103deri de guverne nu reprezint\u0103 o anomalie. Dar acum, venind cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt, ne d\u0103m seama c\u0103 Rom\u00e2nia are nevoie de un guvern cu puteri depline. \u0218i de armisti\u021biu, p\u00e2n\u0103 s\u0103 ai nevoie de un guvern cu puteri depline, care s\u0103 se ocupe \u0219i de SAFE, de construc\u021bia bugetului pe 2027, de terminarea acestui PNRR, care a adus multe miliarde, de legea salariz\u0103rii etc.’, a explicat economistul. Acesta a precizat c\u0103 a avertizat de mai multe ori, \u00een calitate de pre\u0219edinte al Consiliului Fiscal, asupra erorilor de politici macroeconomice. ‘Asta este drama: Rom\u00e2nia a avut convergen\u021b\u0103, veniturile au crescut, de\u0219i cu inegalit\u0103\u021bi foarte mari \u00eentre cet\u0103\u021beni, \u00eentre grupuri de oameni. Este o realitate, dar a venit un soroc al unor erori de politici macroeconomice. Noi am avertizat de ani de zile c\u0103 vine momentul c\u00e2nd nu vom mai avea cale de \u00eentors. \u0218i aici suntem \u00een aceast\u0103 situa\u021bie. \u0218i ce pot s\u0103 spun – am spus-o \u0219i o spunem interlocutorilor externi cu care discut\u0103m, pentru c\u0103 vom avea joi o discu\u021bie cu Moody’s – nu este nevoie de noi taxe \u0219i impozite \u00een 2027, \u00een opinia noastr\u0103. Noi credem c\u0103 \u00een 2027 economia poate s\u0103 creasc\u0103 cu peste 2% din PIB’, a ar\u0103tat Daniel D\u0103ianu. \u00cen context, acesta a precizat c\u0103 nu crede c\u0103 Rom\u00e2nia va avea recesiune anul viitor. ‘Unii se gr\u0103besc s\u0103 vorbeasc\u0103 despre recesiune \u0219i \u00een 2027. Nu cred c\u0103 vom avea recesiune. \u00cen acest an, vom fi a\u0219a, la limit\u0103. S\u0103 sper\u0103m c\u0103 nu vor fi \u0219i alte \u0219ocuri externe, pentru c\u0103 vedem c\u0103 ostilit\u0103\u021bile \u00een Orientul Mijlociu, din p\u0103cate, iar o iau din loc’, a ad\u0103ugat pre\u0219edintele Consiliului Fiscal.<\/p>\n Warren Buffett: Este tot mai greu s\u0103 g\u0103se\u015fti ac\u0163iuni subevaluate <\/strong><\/p>\n Pre\u015fedintele Berkshire Hathaway, Warren Buffett, a criticat evolu\u0163ia pie\u0163elor financiare, afirm\u00e2nd c\u0103 acestea sunt tot mai mult influen\u0163ate de tranzac\u0163iile speculative, \u00een detrimentul investi\u0163iilor pe termen lung. “Este greu s\u0103 g\u0103se\u015fti ac\u0163iuni subevaluate atunci c\u00e2nd toat\u0103 lumea prefer\u0103 jocurile de noroc”, a declarat Buffett \u00eentr-un interviu acordat postului CNBC. Celebrul investitor, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 95 de ani, \u015fi-a reiterat astfel criticile la adresa pie\u0163ei bursiere. \u00cen luna mai, el compara bursa cu “o biseric\u0103 la care este ata\u015fat un cazinou”, referindu-se \u00een special la explozia tranzac\u0163iilor cu op\u0163iuni pe termen foarte scurt, pe care le consider\u0103 o form\u0103 de specula\u0163ie. Declara\u0163iile vin \u00een contextul \u00een care bursele americane au atins noi maxime istorice \u00een acest an, sus\u0163inute inclusiv de entuziasmul investitorilor pentru companiile din domeniul inteligen\u0163ei artificiale. Tot mai mul\u0163i investitori de retail cump\u0103r\u0103 ac\u0163iuni ale unor companii precum Micron sau SpaceX, iar utilizarea instrumentelor financiare cu efect de levier \u015fi a op\u0163iunilor contribuie la amplificarea mi\u015fc\u0103rilor din pia\u0163\u0103. Buffett, unul dintre cei mai cunoscu\u0163i adep\u0163i ai investi\u0163iilor bazate pe valoare, consider\u0103 c\u0103 oportunit\u0103\u0163ile cu adev\u0103rat atractive sunt din ce \u00een ce mai rare \u015fi c\u0103 succesul necesit\u0103 r\u0103bdare \u015fi disciplin\u0103. “Exist\u0103 perioade \u00een care oportunit\u0103\u0163ile apar at\u00e2t de repede \u00eenc\u00e2t cu greu le po\u0163i valorifica pe toate. Dar sunt \u015fi perioade \u00een care e\u015fti foarte norocos dac\u0103 g\u0103se\u015fti o singur\u0103 investi\u0163ie bun\u0103 \u00een c\u00e2\u0163iva ani. Iar \u00een mod normal, aceasta ar trebui s\u0103 fie situa\u0163ia obi\u015fnuit\u0103”, a spus Buffett. El a ad\u0103ugat c\u0103, deoarece oamenii sunt atra\u015fi de specula\u0163ii, “se c\u00e2\u015ftig\u0103 mai mul\u0163i bani din \u00eencurajarea juc\u0103torilor dec\u00e2t din formarea investitorilor”, suger\u00e2nd c\u0103 o parte a industriei financiare profit\u0103 de aceast\u0103 tendin\u0163\u0103.<\/p>\n Bolojan: Energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economic\u0103<\/strong><\/p>\n Energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economic\u0103 \u0219i, \u00een final, de nivel de trai pentru c\u0103 pre\u021burile mari la energie afecteaz\u0103 companiile, reduc investi\u021biile \u0219i se reg\u0103sesc direct sau indirect \u00een costurile suportate de cet\u0103\u021beni, a declarat, joi, prim-ministrul interimar Ilie Bolojan, ministru interimar al Energiei, la semnarea Memorandumului de \u00cen\u021belegere \u00eentre Guvernul Rom\u00e2niei \u0219i cel al Republicii Serbia pentru facilitarea schimbului de informa\u021bii privind proiectul centralei hidroelectrice cu acumulare prin pompaj Djerdap 3. ‘Ast\u0103zi deschidem discu\u021bia despre un posibil nou proiect. Memorandumul pe care l-am semnat ast\u0103zi creeaz\u0103 cadrul necesar pentru un schimb de informa\u021bii privind proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Djerdap 3 \u0219i pentru a \u00een\u021belege exact ce beneficii poate aduce, dar \u0219i ce impact poate avea. Avem nevoie de aceast\u0103 abordare pentru c\u0103 energia a devenit un aspect de securitate, de competitivitate economic\u0103 \u0219i, \u00een final, de nivel de trai. Pre\u021burile mari la energie afecteaz\u0103 companiile, reduc investi\u021biile \u0219i se reg\u0103sesc direct sau indirect \u00een costurile suportate de cet\u0103\u021beni’, a spus premierul. Potrivit acestuia, Rom\u00e2nia are nevoie, \u00een acela\u0219i timp, de capacit\u0103\u021bi care s\u0103 poat\u0103 echilibra sistemul energetic atunci c\u00e2nd produc\u021bia variaz\u0103. ‘Centrale cu acumulare prin pompaj pot avea un rol important \u00een aceast\u0103 ecua\u021bie. Ele pot stoca energie atunci c\u00e2nd exist\u0103 surplus \u0219i o pot pune la dispozi\u021bia sistemului atunci c\u00e2nd este nevoie. Pe scurt, pot contribui la stabilitatea re\u021belei \u0219i la folosirea mai eficient\u0103 energie pe care o producem’, a explicat Bolojan. Prim-ministrul consider\u0103 c\u0103 Djerdap 3 este un proiect care merit\u0103 analizat cu toat\u0103 seriozitatea. ‘Pentru Rom\u00e2nia este important ca dezvoltarea sa s\u0103 fie compatibil\u0103 cu func\u021bionarea \u0219i produc\u021bia de energie de la Por\u021bile de Fier I \u0219i II, s\u0103 asigure protejarea zonelor riverane (…) \u0219i s\u0103 \u021bin\u0103 cont de naviga\u021bia pe Dun\u0103re. Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i dore\u0219te o cooperare mai str\u00e2ns\u0103 cu Serbia \u00een domeniul energiei. Suntem vecini, avem infrastructur\u0103 comun\u0103, avem interese comune \u0219i ne confrunt\u0103m cu multe dintre acelea\u0219i provoc\u0103ri. Este firesc s\u0103 c\u0103ut\u0103m \u00eempreun\u0103 solu\u021bii care cresc securitate energetic\u0103 \u0219i competitivitate economiilor noastre. \u00cei mul\u021bumesc doamnei ministru \u0219i colegilor din Serbia pentru deschiderea la dialog \u0219i pentru cooperare. Experien\u021ba de la Por\u021bile de Fier ne arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia \u0219i Serbia \u0219tiu s\u0103 lucreze \u00eempreun\u0103 la proiecte energetice importante’, a mai spus prim-ministrul rom\u00e2n.<\/p>\n Ac\u0163iunile SpaceX au cobor\u00e2t pentru prima dat\u0103 sub pre\u0163ul de listare la burs\u0103<\/strong><\/p>\n Ac\u0163iunile SpaceX au sc\u0103zut miercuri pentru a patra \u015fedin\u0163\u0103 consecutiv\u0103 \u015fi au cobor\u00e2t pentru prima dat\u0103 sub pre\u0163ul de 135 de dolari pe ac\u0163iune stabilit la oferta public\u0103 ini\u0163ial\u0103 (IPO), transmite CNBC. Titlurile companiei conduse de Elon Musk au pierdut aproximativ 2% \u00een \u015fedin\u0163a de miercuri \u015fi se tranzac\u0163ioneaz\u0103 cu circa 34% sub pre\u0163ul de listare, dup\u0103 o evolu\u0163ie extrem de volatil\u0103 de la debutul bursier din luna iunie. Oferta public\u0103 ini\u0163ial\u0103 a SpaceX a atras aproximativ 86 de miliarde de dolari, un nivel record, iar ac\u0163iunile au urcat \u00een prima lun\u0103 de tranzac\u0163ionare p\u00e2n\u0103 la peste 225 de dolari pe titlu. \u00cen prima zi complet\u0103 de tranzac\u0163ionare dup\u0103 listare, acestea c\u00e2\u015ftigaser\u0103 aproape 20%. Sc\u0103derea are loc \u00eenaintea celui de-al 13-lea zbor de test al rachetei Starship, programat pentru joi, \u015fi sugereaz\u0103 c\u0103 entuziasmul investitorilor de dup\u0103 listare \u00eencepe s\u0103 se tempereze.<\/p>\n Google cere instan\u0163ei supreme a UE s\u0103 men\u0163in\u0103 anularea amenzii antitrust<\/strong><\/p>\n Google a cerut miercuri Cur\u0163ii de Justi\u0163ie a Uniunii Europene s\u0103 resping\u0103 apelul formulat de Comisia European\u0103 \u00eempotriva deciziei unei instan\u0163e inferioare care a anulat amenda antitrust de 1,49 miliarde de euro aplicat\u0103 companiei \u00een 2019, transmite Reuters. Litigiul a ajuns \u00een fa\u0163a celei mai \u00eenalte instan\u0163e europene dup\u0103 ce Comisia European\u0103 a contestat hot\u0103r\u00e2rea Tribunalului Uniunii Europene din 2024, care a anulat sanc\u0163iunea, motiv\u00e2nd c\u0103 executivul european a f\u0103cut erori \u00een evaluarea cazului. Comisia European\u0103 sus\u0163ine c\u0103, \u00een perioada 2006\u20132016, Google a inclus \u00een contractele cu editorii de site-uri clauze restrictive care \u00eempiedicau concuren\u0163ii s\u0103 afi\u015feze reclame de c\u0103utare pe respectivele pagini, consolid\u00e2ndu-\u015fi astfel pozi\u0163ia dominant\u0103 pe pia\u0163a publicit\u0103\u0163ii asociate motoarelor de c\u0103utare. Compania a eliminat clauzele contestate \u00een 2016. Avocatul Google, Josh Holmes, a respins argumentele Comisiei, afirm\u00e2nd c\u0103 acestea sunt nefondate \u015fi c\u0103 hot\u0103r\u00e2rea Tribunalului este clar\u0103 \u015fi complet motivat\u0103. El a sus\u0163inut c\u0103 autoritatea european\u0103 a ignorat dovezi care ar\u0103tau c\u0103 rivalii Google aveau oportunit\u0103\u0163i semnificative de a concura pe pia\u0163\u0103.<\/p>\n Produc\u0103torul chinez de smartphone-uri OnePlus ar putea ie\u015fi din Europa<\/strong><\/p>\n Produc\u0103torul chinez de smartphone-uri OnePlus este a\u015fteptat s\u0103 anun\u0163e \u00een cur\u00e2nd ie\u015firea de pe pia\u0163a european\u0103, din cauza situa\u0163iei dificile create pe pia\u0163\u0103 de companiile de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103. Conform surselor citate de Bloomberg, compania chinez\u0103 ar fi luat aceast\u0103 decizie \u00een urma scumpirii masive a componentelor, care a dus la cre\u015fterea pre\u0163urilor de v\u00e2nzare, determin\u00e2nd reducerea cererii. Ca parte a unui efort de reorganizare al Oppo, care de\u0163ine OnePlus, acesta din urm\u0103 va ie\u015fi nu doar din Europa, ci \u015fi din alte dou\u0103 pie\u0163e importante: Statele Unite \u015fi India. \u00cenfiin\u0163at\u0103 \u00een 2013 de Pete Lau \u015fi Carl Pei, OnePlus s-a remarcat ca un produc\u0103tor de smartphone-uri cu Android care ofer\u0103 un bun raport pre\u0163 – performan\u0163\u0103. \u00cen 2020, Pei a plecat de la OnePlus pentru a \u00eenfiin\u0163a Nothing. Conform anali\u015ftilor, anul acesta se a\u015fteapt\u0103 ca livr\u0103rile de smartphone-uri s\u0103 scad\u0103 cu 13% tocmai din cauza cre\u015fterii pre\u0163urilor de v\u00e2nzare \u015fi a costurilor tot mai mari cu componentele.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: B\u0103rba\u0163ii folosesc mai des ofertele de angajare pentru a ob\u0163ine salarii mai mari<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nElectrica confirm\u0103 alocarea a 25,3 milioane de euro pentru proiectul de stocare de la Vulturu<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nEconomia Vrancei \u00een oglinda cifrelor din iulie 2026<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nHoroscop 21 iulie 2026 <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 21 iulie 2026: de la situa\u021bia spitalelor din jude\u021b \u0219i investi\u021biile publice, p\u00e2n\u0103 la performan\u021bele tinerilor \u0219i proiectele care vor schimba infrastructura jude\u021bului <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea din 20 iulie 2026: eroi, performan\u021b\u0103, educa\u021bie \u0219i subiectele care marcheaz\u0103 ziua <\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n