Industria auto rom\u00e2neasc\u0103 a ajuns la acest moment s\u0103 piard\u0103 circa 1.200 de angaja\u021bi \u00een fiecare lun\u0103, faza actual\u0103 a declinului fiind cea mai \u00eengrijor\u0103toare din ultimii ani \u0219i cea mai lung\u0103 perioad\u0103 de contrac\u021bie a for\u021bei de munc\u0103 din ultimul deceniu.<\/p>\n
Num\u0103rul salaria\u021bilor din fabricarea autovehiculelor \u0219i a componentelor a cobor\u00e2t, la finele lunii aprilie, la 132,8 mii de persoane.<\/p>\n
Este cel mai redus nivel de dup\u0103 2012 \u0219i confirm\u0103 o tendin\u021b\u0103 care nu mai poate fi pus\u0103 pe seama unor fluctua\u021bii sezoniere, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 sectorul se restr\u00e2nge constant, lun\u0103 de lun\u0103, de mai bine de 8 ani, conform termene.ro.<\/p>\n
Industria auto rom\u00e2neasc\u0103 a cunoscut o expansiune spectaculoas\u0103 dup\u0103 criza financiar\u0103: de la aproximativ 113 mii de salaria\u021bi \u00een 2010, sectorul a urcat aproape ne\u00eentrerupt p\u00e2n\u0103 la un maxim istoric de 206,3 mii de angaja\u021bi, atins \u00een 2018.<\/p>\n
De atunci, \u00eens\u0103, direc\u021bia s-a inversat. \u00cen opt ani, sectorul a pierdut aproximativ 73 de mii de locuri de munc\u0103 \u2013 mai bine de o treime din efectivul de la v\u00e2rf.<\/p>\n
Declinul a avut dou\u0103 etape: o prim\u0103 corec\u021bie \u00eentre 2018 \u0219i 2021, urmat\u0103 de o stabilizare relativ\u0103 \u00een jurul a 160-165 de mii de salaria\u021bi, apoi o nou\u0103 alunecare, accelerat\u0103, \u00eencep\u00e2nd cu a doua parte a anului 2023.<\/p>\n
Faza actual\u0103 a declinului este cea mai \u00eengrijor\u0103toare tocmai prin persisten\u021ba ei. Din ianuarie 2025, c\u00e2nd sectorul mai num\u0103ra 150,9 mii de salaria\u021bi, p\u00e2n\u0103 \u00een aprilie 2026, industria auto a pierdut 18,1 mii de angaja\u021bi \u2013 o sc\u0103dere de 12% \u00een doar 16 luni.<\/p>\n
Nu a existat nicio lun\u0103 de cre\u0219tere \u00een tot acest interval: fiecare lun\u0103 a adus un minus, \u00een medie, de 1.200 de salaria\u021bi.<\/p>\n
Vara lui 2025 a adus pierderi accentuate (minus 1,8 mii de angaja\u021bi doar \u00een iulie), iar ianuarie 2026 a marcat cel mai sever episod al \u00eentregii serii: 3,1 mii de locuri de munc\u0103 disp\u0103rute \u00eentr-o singur\u0103 lun\u0103 \u2013 un semnal c\u0103, dincolo de erodarea gradual\u0103 prin ne\u00eenlocuirea plec\u0103rilor naturale, sectorul a trecut \u0219i prin restructur\u0103ri de amploare.<\/p>\n Lunile februarie \u0219i martie 2026 au p\u0103rut s\u0103 aduc\u0103 o temperare (minus 0,6, respectiv minus 0,3 mii), dar aprilie a readus ritmul peste media perioadei, cu un minus de 1,3 mii de salaria\u021bi.<\/p>\n Auto a devenit fr\u00e2na industriei prelucr\u0103toare<\/p>\n Evolu\u021bia ocup\u0103rii nu este un accident statistic, ci reflect\u0103 fidel ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu produc\u021bia. Ani la r\u00e2nd, fabricarea de autovehicule a fost sectorul care tr\u0103gea \u00een sus industria prelucr\u0103toare rom\u00e2neasc\u0103: \u00een 2022 \u0219i 2023, produc\u021bia auto dep\u0103\u0219ea cu 10-17% nivelul mediu al anului 2021, \u00een timp ce restul industriei abia se men\u021binea \u00een jurul acelui reper. Lans\u0103rile de modele noi \u0219i revenirea cererii europene post-pandemie au sus\u021binut aceast\u0103 performan\u021b\u0103.<\/p>\n Tabloul s-a schimbat radical c\u00e2nd, la \u00eenceputul lui 2026, indicele produc\u021biei auto a cobor\u00e2t la 91,2 (fa\u021b\u0103 de media anului 2021), \u00een timp ce ansamblul industriei prelucr\u0103toare se situa la 97,5. Sectorul care ani de zile a compensat sl\u0103biciunea altor ramuri industriale a ajuns s\u0103 evolueze sub media industriei \u2013 o inversare de roluri cu consecin\u021be directe asupra exporturilor, autovehiculele \u0219i componentele fiind de departe cel mai important capitol al exporturilor rom\u00e2ne\u0219ti de bunuri.<\/p>\n Pentru Rom\u00e2nia, unde grosul ocup\u0103rii din CAEN 29 se afl\u0103 \u00een industria de componente \u2013 cablaje, scaune, sisteme electronice, piese turnate \u2013 dependen\u021ba de comenzile marilor constructori europeni, \u00een special germani, transform\u0103 orice reducere de produc\u021bie la Stuttgart, M\u00fcnchen sau Wolfsburg \u00eentr-o pierdere de locuri de munc\u0103 \u00een fabricile din Rom\u00e2nia.<\/p>\n La acestea se adaug\u0103 factori interni: costuri salariale (\u00eens\u0103 reduse, mult sub media european\u0103) \u0219i energetice \u00een cre\u0219tere, care erodeaz\u0103 avantajul competitiv ce a adus investi\u021biile \u00een anii 2010, \u0219i concuren\u021ba unor loca\u021bii mai ieftine, din Maroc p\u00e2n\u0103 \u00een Turcia, pentru opera\u021biunile intensive \u00een for\u021b\u0103 de munc\u0103.<\/p>\n Cifrele din aprilie 2026 nu indic\u0103 o pr\u0103bu\u0219ire, ci ceva poate mai dificil de gestionat: o erodare lent\u0103, constant\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 un orizont clar de oprire.<\/p>\n Dac\u0103 ritmul mediu al ultimului an \u0219i jum\u0103tate se men\u021bine, sectorul va cobor\u00ee sub pragul de 130 de mii de salaria\u021bi p\u00e2n\u0103 la finalul acestui an \u2013 nivel la care se afla \u00een urm\u0103 cu un deceniu \u0219i jum\u0103tate.<\/p>\n![](\"https:\/\/www.banatulazi.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/502a1a57-f52b-4183-acc9-5248fb883b25.jpg\")
<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\n