[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/121512.jpg”]<\/p>\n
<div><span style=”font-weight: bold;”>Marea Schism\u0103 este separarea canonic\u0103 \u0219i \u00eentreruperea comuniunii liturgice dintre Biserica Romei (acum Biserica Romano-Catolic\u0103) \u0219i Bisericile patriarhiilor de la Constantinopol, Alexandria, Antiohia \u0219i Ierusalim (\u00een prezent, Biserica Ortodox\u0103). Ruptura definitiv\u0103 a raporturilor formale a avut loc \u00een anul 1054.<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cencep\u00e2nd cu secolul al IV-lea, Biserica a acordat un statut special unor episcopi, numi\u021bi ulterior patriarhi: episcopul Romei, episcopul Alexandriei \u0219i episcopul Antiohiei. Lor li s-au al\u0103turat ulterior episcopul Constantinopolului \u0219i episcopul Ierusalimului, confirma\u021bi \u00een cadrul Sinodului al IV-lea Ecumenic de la Calcedon din 451. Ace\u0219ti cinci \u00eent\u00e2ist\u0103t\u0103tori alc\u0103tuiau Pentarhia.<br \/> <br \/> <\/div> <div>Cauzele schismei sunt mai multe, \u00eentinz\u00e2ndu-se pe o lung\u0103 perioad\u0103 de timp \u0219i provenind cu mult \u00eenainte de purt\u0103torii de cuv\u00e2nt ai celor dou\u0103 Biserici (de R\u0103s\u0103rit \u0219i de Apus) din timpul Marii Schisme, care au fost patriarhul Mihail Cerularie al Constantinopolului \u0219i, respectiv, papa Leon al IX-lea.<br \/> <br \/> <\/div> <div>Primele semne au ap\u0103rut \u00eenc\u0103 de la Sinodul II Ecumenic, care s-a \u021binut la Constantinopol \u00een anul 381 d.Hr. Un aspect controversat al acestui sinod a fost dat de Canonul III adoptat atunci, care plasa Constantinopolul ca al doilea scaun episcopal \u00een cinstire \u00eentre cele tradi\u021bionale. At\u00e2t Roma, c\u00e2t \u0219i Alexandria au privit acest canon cu suspiciune, ambele Biserici tem\u00e2ndu-se de un joc de putere din partea Constantinopolului. \u00cen timp ce Constantinopolul se baza \u00een solicitarea unei pozi\u021bii mai \u00eenalte pe argumentul c\u0103 era \u201eNoua Rom\u0103\u201d, Episcopul Romei considera c\u0103 el, ca succesor al Sf\u00e2ntului Petru, primul dintre apostoli, trebuia s\u0103 aib\u0103 \u00eent\u00e2ietate.<\/div> <div> <\/div> <div>Dezbinarea Imperiului Roman a contribuit \u0219i ea la dezbinarea din s\u00e2nul Bisericii. Teodosie cel Mare, care a murit \u00een 395, a fost ultimul \u00eemp\u0103rat care a domnit peste un Imperiu Roman unit; dup\u0103 moartea sa, teritoriul a fost \u00eemp\u0103r\u021bit \u00een dou\u0103 jum\u0103t\u0103\u021bi, r\u0103s\u0103ritean\u0103 \u0219i apusean\u0103, fiecare av\u00e2nd propriul \u00eemp\u0103rat.<br \/> <br \/> La sf\u00e2r\u0219itul secolului al V-lea, Imperiul Roman de Apus se dezintegrase sub presiunea triburilor germanice, \u00een timp ce Imperiul Roman de R\u0103s\u0103rit (bizantin) se bucura de o relativ\u0103 stabilitate. Astfel, unitatea politic\u0103 a Imperiului Roman a fost prima care a cedat; \u00een timp, acest fapt \u0219i-a pus amprenta \u0219i asupra unit\u0103\u021bii religioase.<\/div> <div> <\/div> <div>Cu timpul, preten\u021bia episcopilor Romei de a fi mai mult de c\u00e2t un \u201eprimus inter pares\u201d s-a accentuat, ei \u00eencep\u00e2nd s\u0103 intervin\u0103 \u00een jurisdic\u021biile altor episcopi, \u00eendeosebi cele din apus, care nu mai apar\u021bineau Imperiului Roman. Ei \u0219i-au luat titlul de \u201ePap\u0103\u201d, pentru a sublinia primatul lor \u00een s\u00e2nul Bisericii; primul episcop al Romei care a folosit acest termen pentru sine a fost Sf. Siricius (384-399).<\/div> <div> <\/div> <div>Faptul c\u0103 episcopii Romei au devenit \u0219i suverani temporali a agravat rivalitatea dintre ei \u0219i ceilal\u021bi prima\u021bi din cadrul Pentarhiei. \u00cen politica lor de a m\u0103ri \u0219i a consolida st\u0103p\u00e2nirea temporal\u0103 asupra unor \u00eentinse teritorii din Italia, episcopii Romei au invocat ca argument ideologic a\u0219a zisa Donatio Constantini (\u201eDona\u021bia lui Constantin\u201d), prin care, pretindeau ei, le era dat\u0103 \u00een direct\u0103 st\u0103p\u00e2nire o parte din vechiul imperiu roman. Acest act al lui Constantin cel Mare, inexistent \u00een realitate, a fost acceptat ca document valabil de c\u0103tre papalitate abia \u00een anul 754, fiind folosit de Papa \u0218tefan al III-lea (752-757) pentru a justifica preten\u021biile teritoriale \u0219i jurisdic\u021bionale ale episcopului Romei. Ceva mai t\u00e2rziu, \u00een 756, a avut loc a\u0219a-zisa \u201eDona\u021bie a lui Pepin\u201d, prin care unele teritorii italiene, inclusiv Ravenna, sunt cedate Papei de c\u0103tre regele francilor Pepin cel Scurt, form\u00e2nd astfel baza pentru constituirea viitoarelor State Papale. De jure, acest act nu avea valoare, teritoriile respective apar\u021bin\u00e2nd Imperiului Roman de R\u0103s\u0103rit; de facto actul a consfin\u021bit pierderea de c\u0103tre bizantini a Exarhatului de Ravenna, sub st\u0103p\u00e2nirea lor r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar regiunile din sudul peninsulei italiene \u0219i, implicit, consolidarea st\u0103p\u00e2nirii temporale a papilor \u00een centrul Italiei.<br \/> <br \/> <\/div> <div>\u00cen ce prive\u0219te chestiunile legate de dogm\u0103, unitatea Bisericii a fost mult mai bine men\u021binut\u0103 \u00een timp, o contribu\u021bie esen\u021bial\u0103 av\u00e2nd-o Sinoadele Ecumenice. De remarcat faptul c\u0103 \u0219i la ultimul Sinod Ecumenic, ale c\u0103rui lucr\u0103ri s-au desf\u0103\u0219urat la Niceea \u00een anul 787, reprezentan\u021bii papei Adrian I l-au sprijinit pe patriarhul Constantinopolului, Sf. Tarasie M\u0103rturisitorul, sus\u021bin\u00e2nd condamnarea iconoclasmului ca fiind o erezie \u0219i restabilirea cultului sfintelor icoane.<br \/> <br \/> <\/div> <div>Un alt eveniment de natur\u0103 politic\u0103, dar care a influen\u021bat negativ \u0219i unitatea Bisericii, a fost apari\u021bia unui nou imperiu cre\u0219tin – cel carolingian. \u00cen anul 797, sus\u021bin\u0103torii \u00cemp\u0103r\u0103tesei Irina l-au detronat pe Constantin al VI-lea, declar\u00e2nd-o pe Irina unic\u0103 \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103. Papa Leon al III-lea nu a acceptat s\u0103 o confirme pe Irina ca \u00eemp\u0103r\u0103teas\u0103 (pe motivul c\u0103 aceasta era femeie); \u00een schimb l-a \u00eencoronat la Roma pe regele francilor, Carol cel Mare (Charlemagne), ca \u00eemp\u0103rat roman (25 decembrie 800); a fost momentul \u00een care au ap\u0103rut dou\u0103 imperii cre\u0219tine: Imperiul Roman de R\u0103s\u0103rit (Bizan\u021bul) \u0219i Sf\u00e2ntul Imperiu Roman (transformat mai apoi, \u00een secolul al X-lea, \u00een Sf\u00e2ntul Imperiu Roman de Na\u021biune German\u0103). Carol cel Mare , \u00een calitatea sa de \u201ePatricius Romanorum\u201d, apoi de \u201eImperator renovati Imperii Romani\u201d a \u00eencercat de mai multe ori s\u0103-\u0219i subordoneze politica extern\u0103 a Bisericii de la Roma \u0219i chiar s\u0103 controleze afacerile interne ale Bisericii. Astfel, \u00een anul 794 el a convocat un sinod la Frankfurt pe Main, la care au participat episcopi din regatele controlate de el, precum \u0219i clerici din Britania \u0219i trimi\u0219i ai Papei Adrian I. Acest sinod marcheaz\u0103 \u00eenceputurile \u00eenstr\u0103in\u0103rii cre\u0219tinismului apusean de predania apostolic\u0103 \u0219i patristic\u0103 a Ortodoxiei: unele din hot\u0103r\u00e2rile celui de-al \u0219aptelea Sinod Ecumenic sunt respinse (\u00een principal datorit\u0103 traducerii latine\u0219ti gre\u0219ite), iar articolul Filioque este introdus \u00een Simbolul credin\u021bei.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cen secolul al XI-lea tensiunile existente \u00eentre Bisericile R\u0103s\u0103ritene \u0219i cea Apusean\u0103 se acutizaser\u0103. \u00cen afar\u0103 de unele interpret\u0103ri dogmatice diferite, ap\u0103ruser\u0103 dispute jurisdic\u021bionale \u00een Balcani, sudul Italiei \u0219i Sicilia. \u00cen plus, cererea papilor de la Roma de a avea o autoritate mai mare asupra celorlal\u021bi patriarhi nu era acceptat\u0103 de c\u0103tre ace\u0219tia, care \u00eel considerau pe episcopul Romei doar ca pe un primus inter pares (\u201eprimul \u00eentre egali\u201d). De asemenea, Patriarhul Constantinopolului Mihail Cerularie intrase \u00een disput\u0103 cu papa Leon al IX-lea pe tema practicilor diferite dintre cele dou\u0103 Biserici (cea Roman\u0103 \u0219i cea Constantinopolitan\u0103), \u00een special utilizarea azimei (p\u00e2ine nedospit\u0103) la euharistie.<br \/> <br \/> <\/div> <div>Conflictul s-a ad\u00e2ncit \u0219i mai mult atunci c\u00e2nd Biserica de la Roma a reu\u0219it s\u0103 impun\u0103 folosirea limbii latine la slujbele religioase printre cre\u0219tinii normanzi din Sicilia. Mihail a reac\u021bionat oblig\u00e2nd bisericile latinilor din Constantinopol s\u0103 treac\u0103 la practicile religioase care erau uzitate \u00een Biserica R\u0103s\u0103ritean\u0103. \u00cen coresponden\u021ba care a urmat pe aceast\u0103 tem\u0103 \u00eentre capii celor dou\u0103 Biserici, Papa Leon al IX-lea a evitat s\u0103-l numeasc\u0103 pe Mihail Cerularie “Patriarh Ecumenic”, iar Mihail i s-a adresat papei Leon cu titulatura de “Frate” \u00een loc de “Tat\u0103”. De\u0219i mai t\u00e2rziu Mihail Cerularie a \u00eencercat s\u0103 medieze aceste probleme, Leon nu a vrut s\u0103 fac\u0103 nici o concesie \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103.<br \/> <br \/> <\/div> <div>\u00cen 1054 papa Leon al IX-lea a trimis o delega\u021bie \u00een frunte cu cardinalul Humbert de Silva Candida (care mai era \u00eenso\u021bit de cancelarul papal Frederic de Lotharingia \u0219i de arhiepiscopul Petru de Amalfi) la Constantinopol pentru a se confrunta \u00een mod oficial cu patriarhul Mihail. Sosind la Constantinopol \u00een aprilie 1054, delega\u021bii papei s-au sim\u021bit jigni\u021bi de primirea care li s-a f\u0103cut \u0219i au p\u0103r\u0103sit brusc palatul patriarhal, l\u0103s\u00e2nd doar o scrisoare a papei c\u0103tre Mihail Cerularie, scrisoare al c\u0103rei con\u021binut l-a umplut de m\u00e2nie pe acesta. Apoi, Mihail a g\u0103sit sigiliile scrisorii ca fiind falsificate \u0219i acest fapt l-a motivat s\u0103 nu mai ia \u00een considerare nici scrisoarea, nici delega\u021bia papal\u0103.<br \/> <br \/> <\/div> <div>Refuzul patriarhului Mihail de a mai discuta cu delega\u021bia papal\u0103 a dus la m\u0103suri extreme. La 16 iulie 1054, cardinalul Humbert a depus o scrisoare de excomunicare pe altarul bisericii Sf\u00e2nta Sofia din Constantinopol, scrisoare pe care el o avea deja preg\u0103tit\u0103, iar dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu delega\u021bia papal\u0103 a plecat \u00een grab\u0103 la Roma. Dar cum Papa Leon al IX-lea murise deja pe 16 aprilie, scrisoarea de excomunicare nu era o bul\u0103 papal\u0103 propriu-zis\u0103, deoarece nu era semnat\u0103 de c\u0103tre un pap\u0103. Ca m\u0103sur\u0103 de represalii, patriarhul Mihail Cerularie a convocat la 24 iulie 1054 un sinod chiar \u00een Biserica Sf\u00e2nta Sofia din Constantinopol, \u00een cadrul c\u0103ruia a rostit anatema asupra papei Leon al IX-lea, a cardinalului Humbert de Silva Candida \u0219i a celorlal\u021bi trimi\u0219i ai Romei, \u0219i a ordonat eliminarea numelui papei din diptice, marc\u00e2nd astfel \u00eenceputul oficial al Marii Schisme.<br \/> <br \/> <\/div> <div>Din punct de vedere strict al dreptului canonic se poate obiecta c\u0103 \u201eMarea Schism\u0103\u201d a reprezentat o excomunicare reciproc\u0103 a unor persoane \u0219i nu a Bisericilor de R\u0103s\u0103rit \u0219i de Apus.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cen 1964, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului Atenagora I s-a \u00eent\u00e2lnit cu Papa Paul al VI-lea, la Ierusalim. Aceast\u0103 \u00eent\u00e2lnire a dus la ridicarea reciproc\u0103 a bulelor de excomunicare care au dus la Marea Schism\u0103 din 1054. A fost un pas semnificativ spre restaurarea comuniunii dintre Biserica apusean\u0103 \u0219i cele r\u0103s\u0103ritene, urm\u00e2nd apoi Declara\u021bia Comun\u0103 Catolic\u0103-Ortodox\u0103 din 1965, care a fost citit\u0103 public la 7 decembrie 1965, simultan la o \u0219edin\u021b\u0103 public\u0103 la Conciliul Vatican II \u00een Roma \u0219i \u00eentr-o ceremonie special\u0103 la Constantinopol (Istanbul). Declara\u021bia nu a \u00eencheiat schisma, dar a ar\u0103tat dorin\u021ba de reconciliere dintre cele dou\u0103 biserici.<br \/> <br \/> <\/div> <div>Urma\u0219ul lui Atenagora I, Dimitrie I al Constantinopolului a primit vizita Papei Ioan Paul al II-lea (30 noiembrie 1979), \u00eempreun\u0103 cu care a proclamat stabilirea dialogului oficial \u00eentre Biserica Ortodox\u0103 \u0219i Biserica Romano-Catolic\u0103. De asemenea, \u00een 1987 Dimitrie I a c\u0103l\u0103torit la Roma, unde a fost primit de Papa Ioan Paul al II-lea. \u00centr-o ceremonie solemn\u0103 oficiat\u0103 \u00een Basilica Sf. Petru din Roma, cei doi \u00eenal\u021bi ierarhi au recitat \u00een limba greac\u0103 Crezul Niceo-Constantinopolitan, \u00een varianta sa original\u0103, f\u0103r\u0103 adaosul Filioque.<br \/> <br \/> <\/div> <div>\u00cen mai 1999, Ioan Paul al II-lea a fost primul pap\u0103 care, dup\u0103 Marea Schism\u0103, a vizitat o \u021bar\u0103 ortodox\u0103: Rom\u00e2nia. \u00cent\u00e2mpin\u00e2ndu-l, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, Teoctist, a declarat: \u201eAl doilea mileniu de istorie cre\u0219tin\u0103 a \u00eenceput cu o v\u0103t\u0103mare dureroas\u0103 a unit\u0103\u021bii Bisericii, dar sf\u00e2r\u0219itul acestui mileniu a v\u0103zut un angajament real pentru restaurarea unit\u0103\u021bii cre\u0219tine\u201d. \u00cen declara\u021bia comun\u0103 a Papei Ioan Paul al II-lea \u0219i a Patriarhului Teoctist, dat\u0103 publicit\u0103\u021bii la Vatican, se specifica: \u201eBiserica Ortodox\u0103 Rom\u00e2n\u0103, centru de \u00eent\u00e2lnire \u0219i de schimburi \u00eentre tradi\u021biile bogate slave \u0219i bizantine ale R\u0103s\u0103ritului, \u0219i Biserica Romei, care, \u00een componen\u021ba sa latin\u0103, exprima vocea occidental\u0103 a unicei Biserici a lui Hristos, trebuie s\u0103 contribuie \u00eempreun\u0103 la o misiune care caracterizeaz\u0103 cel de al treilea mileniu. Dup\u0103 expresia tradi\u021bional\u0103 \u0219i a\u0219a de frumoas\u0103, Bisericilor locale le place s\u0103 se numeasc\u0103 Biserici surori. Deschiderea spre aceast\u0103 dimensiune \u00eenseamn\u0103 a colabora pentru a reda Europei etosul s\u0103u cel mai profund \u0219i chipul s\u0103u autentic uman\u201d. (<a href=”http:\/\/ro.orthodoxwiki.org\/Marea_Schism%C4%83″ target=”_blank” rel=””>https:\/\/ro.orthodoxwiki.org<\/a>)<br \/> <\/div><\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.activenews.ro\/cultura\/16-iulie-Ziua-Marii-Schisme.-Biserica-de-la-Roma-se-rupe-de-Biserica-Mama-Biserica-Ortodoxa-de-la-Constantinopol-121512″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/121512.jpg”] <div><span style=”font-weight: bold;”>Marea Schism\u0103 este separarea canonic\u0103 \u0219i \u00eentreruperea comuniunii liturgice dintre Biserica Romei (acum Biserica Romano-Catolic\u0103) \u0219i Bisericile patriarhiilor de la Constantinopol, Alexandria, Antiohia \u0219i Ierusalim (\u00een prezent, Biserica Ortodox\u0103). Ruptura definitiv\u0103 a raporturilor formale a avut loc \u00een anul 1054.<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cencep\u00e2nd cu secolul al IV-lea, Biserica a […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[98,226],"class_list":["post-2049425","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-activenews-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2049425","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2049425"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2049425\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2049425"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2049425"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2049425"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}