{"id":2049198,"date":"2026-07-17T20:12:50","date_gmt":"2026-07-17T17:12:50","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2049198"},"modified":"2026-07-17T20:12:50","modified_gmt":"2026-07-17T17:12:50","slug":"calendarul-zilei-18-iulie-88-de-ani-de-la-moartea-reginei-maria-singura-femeie-onorata-pe-ultimul-drum-de-armata-romana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2049198","title":{"rendered":"Calendarul zilei 18 iulie: 88 de ani de la moartea Reginei Maria, singura femeie onorat\u0103 pe ultimul drum de Armata Rom\u00e2n\u0103"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/29-octombrie-regina-maria.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2020\/10\/29-octombrie-regina-maria.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
PRIM PLAN<\/a><\/span>Calendarul zilei 18 iulie: 88 de ani de la moartea Reginei Maria,…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a>VIDEO<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Calendarul zilei 18 iulie: 88 de ani de la moartea Reginei Maria, singura femeie onorat\u0103 pe ultimul drum de Armata Rom\u00e2n\u0103<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Radu Ursan<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n

Regina s-a n\u0103scut Marie Alexandra Victoria la Eastwell Park \u00een Marea Britanie pe 29 octombrie 1875, fiind fiica principelui Alfred al Marii Britanii, principe de Saxa-Cobur-Gotha \u0219i duce de Edinburg, \u0219i a ducesei Maria Alexandrovna a Rusiei. De asemenea, era nepoata Reginei Victoria a Marii Britanii.<\/strong><\/p>\n

Regina Maria s-a logodit la 16 ani cu prin\u021bul Ferdinand de Hohenzollern, mo\u0219tenitor al tronului Rom\u00e2niei, iar c\u0103s\u0103toria a avut loc la 29 decembrie 1892.<\/p>\n

De-a lungul vie\u021bii a urm\u0103rit mereu interesele na\u021bionale ale Rom\u00e2niei, opun\u00e2ndu-se intr\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een Primul R\u0103zboi Mondial al\u0103turi de Puterile Centrale \u0219i a sus\u021binut alian\u021ba cu Antanta.\u00a0<\/em><\/p>\n

Pe timpul primei conflagra\u021bii mondiale \u0219i-a \u00eenso\u021bit so\u021bul \u00een refugiul din Moldova, activ\u00e2nd ca sor\u0103 \u00een spitalele militare, ceea ce a f\u0103cut ca \u00een popor s\u0103 fie denumit\u0103 \u201eRegina Mam\u0103\u201d.<\/p>\n

Sursa foto: Historice.ro<\/figcaption><\/figure>\n

Dup\u0103 \u00eencoronarea ca Regin\u0103 a Rom\u00e2niei Mari, Maria a participat la o campaniei diplomatic\u0103 pentru recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a statului rom\u00e2n \u00eentregit. Regina Maria a fost repede adoptat\u0103 de Armata Rom\u00e2n\u0103, mai ales dup\u0103 ce a fost numit\u0103 comandant( proprietar ) al Regimentului de Cavalerie 4 Ro\u0219iori.<\/p>\n

Leg\u0103tura dintre o\u0219tire \u0219i Regin\u0103 s-a sus\u021binut pe faptele suveranei pe c\u00e2mpul de lupt\u0103. Aceasta nu s-a sfiit s\u0103 lucreze \u00een serviciul sanitar, a \u00eengrijit bolnavii din lag\u0103rele de holer\u0103 sau s\u0103 \u00eengrijeasc\u0103 bolnavii de tifos din Moldova.<\/p>\n

F\u0103r\u0103 s\u0103-i pese de riscuri, ea st\u0103tea la c\u0103p\u0103t\u00e2iul solda\u021bilor tineri care mureau de holer\u0103, v\u0103rs\u00e2nd lacrimi pentru fiecare din ei, \u021bin\u00e2ndu-l de m\u00e2na ore \u00eentregi pe t\u00e2n\u0103rul muribund, spun\u00e2ndu-i cu toata sinceritatea c\u0103 ea \u00eei \u00eenlocuia mama, \u0219i apoi, c\u00e2nd vedea c\u0103 i se apropie sf\u00e2rsitul, lu\u00e2ndu-l \u00een bra\u021be \u0219i sprijinindu-i capul pe um\u0103rul ei p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eesi dadea sufletul, scria Arthur Gold Lee.<\/p>\n

\u00cen 1917, Regina a dus sacrificiul \u00eenc\u0103 \u0219i mai departe. Suverana Rom\u00e2niei s-a \u00eencadrat, purt\u00e2nd uniforma de ofi\u021ber, \u00een sectorul de front de la Cire\u0219oaia, \u00een fa\u021ba cotei 443, pe linia \u00eent\u00e2i, la 200 de metri de inamic.<\/p>\n

Constantin Argetoianu, unul din politicienii vremii, scria \u00een memoriile sale (Pentru cei de m\u00e2ine: Amintiri din vremea celor de ieri) :<\/p>\n

\u201eOric\u00e2te gre\u0219eli va fi comis regina Maria, \u00eenainte \u0219i dup\u0103 r\u0103zboi, r\u0103zboiul r\u0103m\u00e2ne pagina ei, pagin\u0103 cu care se poate f\u0103li, pagin\u0103 care se va a\u0219eza \u00een istorie la loc de cinste. O g\u0103sim \u00een tran\u0219ee printre combatan\u021bi \u00een r\u00e2ndurile \u00eenaintate, o g\u0103sim \u00een spitale \u0219i \u00een toate posturile sanitare printre r\u0103ni\u021bi \u0219i bolnavi. O g\u0103sim de fa\u021b\u0103 la toate adun\u0103rile care \u00eencercau s\u0103 fac\u0103 pu\u021bin bine. Nu a cunoscut frica de gloan\u021be \u0219i de bombe, cum nu a cunoscut teama \u0219i sc\u00e2rba de molim\u0103 sau ner\u0103bdarea fa\u021b\u0103 de eforturile a\u0219a de des inutile, provocate de dorin\u021ba ei de mai bine. Regina Maria \u0219i-a \u00eendeplinit datoria pe toate fronturile activit\u0103\u021bilor sale, dar mai presus de toate pe acela al \u00eencuraj\u0103rii \u0219i ridic\u0103rii moralului acelora care o \u00eenconjurau \u0219i care au trebuit s\u0103 decid\u0103, \u00een cele mai tragice momente, soarta \u021b\u0103rii \u0219i a poporului s\u0103u. Se poate afirma c\u0103, \u00een r\u0103stimpul pribegiei noastre \u00een Moldova, regina Maria a \u00eentrupat aspira\u021biile cele mai \u00eenalte ale con\u0219tiin\u021bei rom\u00e2ne\u0219ti\u201d.<\/p>\n

At\u00e2t de mult \u0219i-a iubit poporul adoptiv, \u00eenc\u00e2t Maria a trecut, \u00een 1926, de Bunavestire, la ortodoxie. \u00centr-o ceremonie desf\u0103\u0219urat\u0103 la Palatul Regal, ea fost primit\u0103 \u00een s\u00e2nul Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne de c\u0103tre Patriarhul Miron Cristea.<\/p>\n

S-a stins la 18 iulie 1938. Pe ultimul drum, Armata Rom\u00e2n\u0103 i-a oferit un salut unic, nerepetat vreodat\u0103 \u00een fa\u021ba unui alt om: a fost salutat\u0103 cu baionetele \u00eenfipte \u00een p\u0103m\u00e2nt \u0219i patul armei \u00een sus.<\/p>\n

A cerut prin testament ca trupul s\u0103-i fie \u00eenhumat \u00een biserica episcopal\u0103 de la Curtea de Arge\u0219, iar inima s\u0103 fie p\u0103strat\u0103 \u00eentr-o racl\u0103 la capela Stella Maris a re\u0219edin\u021bei din Balcic. Dup\u0103 cedarea Cadrilaterului \u00een 1940, inima reginei a fost mutat\u0103 la Bran.<\/p>\n

Iat\u0103 ce scria Regina Maria \u00een \u201eRegina unei \u021b\u0103ri mici, G\u00e2nduri despre \u021aara mea\u201d (Editura Predania, 2019):<\/p>\n

\u201eRegina unei \u021b\u0103ri mici!
\nAceia care sunt deprin\u0219i a vedea c\u00e2rmuitori ai unor \u021b\u0103ri mai mari \u00een\u021beleg prea pu\u021bin ce \u00eenseamn\u0103 aceasta.
\n\u00censeamn\u0103 munc\u0103 \u0219i griji \u0219i n\u0103dejde, \u0219i mult\u0103 trud\u0103 pentru slab\u0103 isprav\u0103. Dar larg e c\u00e2mpul, \u0219i, dac\u0103 inima are voie bun\u0103, mare e opera. C\u00e2nd eram t\u00e2n\u0103r\u0103, g\u00e2ndeam c\u0103 totul e munc\u0103, munc\u0103 piepti\u0219 \u00een sus; dar anii care trecur\u0103 au adus alt\u0103 cuno\u0219tin\u021b\u0103, o cuno\u0219tin\u021b\u0103 binecuv\u00e2ntat\u0103, \u0219i acuma \u0219tiu. \u021aara aceasta e mic\u0103, e nou\u0103, dar e o \u021bar\u0103 care mi-e drag\u0103. \u00cemi trebuie ca \u0219i altora s\u0103 le fie drag\u0103; de aceea asculta\u021bi c\u00e2teva cuvinte despre d\u00e2nsa. \u00ceng\u0103dui\u021bi-m\u0103 s\u0103 zugr\u0103vesc c\u00e2teva icoane, s\u0103 fac c\u00e2teva schi\u021be a\u0219a cum le-am v\u0103zut cu ochii \u00eent\u00e2i, apoi cu inima\u201d.<\/p>\n\n\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n