Rezultatele finale ale \u00a0Evalu\u0103rii Na\u021bionale arat\u0103 c\u0103 mai pu\u021bin de dou\u0103 treimi (64,91%,\u00a0respectiv 113.316 din cei 174.567 \u00eenscri\u0219i \u00een urm\u0103 cu nou\u0103 ani)\u00a0dintre elevii \u00a0intra\u021bi pe pragul \u0219colii acum nou\u0103 ani au reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 medii peste 5,\u00a0iar situa\u021bia \u00een plan teritorial este \u0219i mai \u00eengrijor\u0103toare, diferen\u021bele dintre jude\u021be fiind \u0219i de\u00a0peste 40 de\u00a0puncte\u00a0procentuale\u00a0\u00eentre\u00a0extreme:\u00a0astfel,\u00a0ponderea mediilor peste 5 din jude\u021bul C\u0103l\u0103ra\u0219i este de\u00a043,06%,\u00a0<\/em>\u00een vreme ce \u00een Bucure\u0219ti vorbim despre o pondere de 84,06%.\u00a0<\/strong><\/p>\n Mai pu\u021bin de\u00a0<\/em>jum\u0103tate dintre elevii care au sus\u021binut toate probele de examen au ob\u021binut medii peste 7 (48,47%), fapt care este de natur\u0103 a pune sub semnul \u00eentreb\u0103rii m\u0103sura \u00een care Rom\u00e2nia reu\u0219e\u0219te s\u0103 asigure accesul la o educa\u021bie relevant\u0103 \u0219i de calitate tuturor copiilor.\u00a0Pornind de la aceste constat\u0103ri, Salva\u021bi Copiii Rom\u00e2nia adreseaz\u0103 Ministerului Educa\u021biei un set de recomand\u0103ri menite s\u0103 creasc\u0103 rezultatele pozitive ale elevilor \u0219i s\u0103 reduc\u0103 decalajele teritoriale, printre care: instituirea unui sistem de avertizare timpurie a abandonului pentru identificarea\u00a0elevilor\u00a0cu risc \u0219i instituirea unor m\u0103suri de sprijin prin parteneriate formalizate cu serviciile sociale locale, reglementate printr-un protocol sau prin norme metodologice comune cu Ministerul Muncii; extinderea programelor de remediere, \u0218coala dup\u0103 \u0218coal\u0103 \u0219i A Doua \u0218ans\u0103, \u00eempreun\u0103 cu asigurarea unei mese s\u0103n\u0103toase, \u00een toate comunit\u0103\u021bile vulnerabile,\u00a0organizarea separat\u0103 a claselor a VIII-a \u0219i introducerea unor garan\u021bii de calitate pentru colectivele mici de elevi din mediul rural, pentru reducerea pred\u0103rii simultane \u00een anul terminal.<\/strong><\/p>\n ANALIZ<\/strong>A DATELOR<\/strong><\/p>\n \u00cen acest an, am putut observa, de la bun \u00eenceput, c\u0103 peste 15% dintre copiii care au p\u0103\u0219it pragul \u0219colii acum 9 ani nu au ajuns s\u0103 se prezinte la Evaluarea Na\u021bional\u0103.\u00a0<\/p>\n Actuala genera\u021bie de elevi\/absolven\u021bi ai clasei a VIII-a a pornit la drum cu\u00a0174.567<\/strong>\u00a0<\/strong>de copii<\/strong>\u00a0(num\u0103rul elevilor \u00eenscri\u0219i \u00een clasa preg\u0103titoare \u00een anul \u0219colar 2017-2018 \u2013 cifra include toate tipurile \u0219i formele de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt).\u00a0<\/p>\n De-a lungul primilor ani de studiu, acest num\u0103r a crescut.<\/p>\n Posibilele explica\u021bii ale acestei tendin\u021be sunt:<\/p>\n \u2013\u00a0Prevederile care interzic repeten\u021bia la nivelul primilor doi ani de \u0219coal\u0103 primar\u0103;<\/p>\n \u2013\u00a0Migra\u021bia \u0219i imigra\u021bia (mai ales pentru anii \u0219colari 2021 \u2013 2022 \u0219i 2023 \u2013 2024, marca\u021bi de integrarea \u00een sistemul educa\u021bional rom\u00e2nesc a unei p\u0103r\u021bi din copiii sosi\u021bi pe teritoriul Rom\u00e2niei ca urmare a izbucnirii r\u0103zboiului din Ucraina).<\/p>\n A. Pierderi p\u00e2n\u0103 \u00een clasa a VIII-a<\/strong><\/p>\n \u00centre num\u0103rul elevilor \u00eenscri\u0219i \u00een clasa preg\u0103titoare \u00een 2017 \u0219i cel al elevilor care au \u00eenceput clasa a VIII- a \u00een toamna anului 2025, exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 de 6.851, reprezent\u00e2nd\u00a0aproape 4%<\/strong>\u00a0(3,92%) din genera\u021bie.\u00a0<\/p>\n De-a lungul primilor 8 ani de \u0219coal\u0103,\u00a0cele mai mari pierderi exprimate ca procente le reg\u0103sim \u00een cazul jude\u021belor Covasna (15,16%), Mure\u0219 (12,7%) \u0219i Ialomi\u021ba (11,99%)<\/strong>.<\/p>\n Aceste pierderi p\u00e2n\u0103 la intrarea \u00een clasa a VIII-a pot fi explicate, pe de o parte prin abandonul \u0219colar, iar pe de alt\u0103 parte,\u00a0prin fenomenul migra\u021biei.\u00a0<\/p>\n B. Pierderi \u00een clasa a VIII-a<\/strong><\/p>\n \u00centre num\u0103rul elevilor care au \u00eenceput clasa a VIII-a \u00een toamna anului 2025 \u0219i cel al elevilor \u00eenscri\u0219i la Evaluarea Na\u021bional\u0103, se \u00eenregistreaz\u0103 o diferen\u021b\u0103 de aproape 20.000 (19.448), reprezent\u00e2nd\u00a011,14%<\/strong>\u00a0din genera\u021bie.\u00a0<\/p>\n Diferen\u021ba se explic\u0103, pe de o parte, prin situa\u021bia copiilor cu CES din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul special sau de mas\u0103, a c\u0103ror \u00eenscriere la Evaluarea Na\u021bional\u0103 se face doar la cererea expres\u0103 a p\u0103rin\u021bilor. Pe de alt\u0103 parte, elevii care au \u00eenceput clasa a VIII-a f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a o absolvi nu sunt \u00eenscri\u0219i la evaluarea na\u021bional\u0103. \u00a0<\/p>\n Ca \u0219i \u00een anii anteriori, diferen\u021ba mare dintre pierderile pe parcursul clasei a VIII-a \u0219i cel al pierderilor (cumulate) \u00eenregistrate la nivelul promo\u021biei pe parcursul primilor opt ani de \u0219coal\u0103 este de natur\u0103 s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia \u0219i trebuie s\u0103 primeasc\u0103 un r\u0103spuns adecvat din partea autorit\u0103\u021bilor relevante, cu at\u00e2t mai mult cu\u00a0c\u00e2t topul jude\u021belor cu cele mai ridicate niveluri ale acestui indicator r\u0103m\u00e2ne \u00een mare parte constant<\/strong>. \u00a0<\/p>\n Astfel, \u00een acest an, cele mai ridicate valori s-au \u00eenregistrat \u00een jude\u021bele: C\u0103l\u0103ra\u0219i (22,57%), Giurgiu (21,02%) \u0219i Br\u0103ila (17,9%), \u00een timp ce, pentru anul anterior, cele mai ridicate valori ale acestui indicator s-au \u00eenregistrat \u00een: Giurgiu (26,01%), Br\u0103ila (24,09%) \u0219i C\u0103l\u0103ra\u0219i (21,57%).<\/p>\n C. Prezen\u021b\u0103 la Evaluarea Na\u021bional\u0103<\/strong><\/p>\n Dintre candida\u021bii \u00eenscri\u0219i la Evaluarea Na\u021bional\u0103, un num\u0103r de 5017 (reprezent\u00e2nd\u00a02,87%<\/strong>\u00a0din genera\u021bie) nu s-au prezentat la una sau mai multe dintre probele de examen.\u00a0<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 situa\u021biile de descurajare sau eventualele probleme de s\u0103n\u0103tate, \u00een aceast\u0103 categorie este posibil s\u0103 reg\u0103sim \u0219i elevii care nu inten\u021bioneaz\u0103 s\u0103-\u0219i continue studiile, \u00ee\u0219i continu\u0103 studiile \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103 sau elevii care au ob\u021binut premii la olimpiadele \u0219i concursurile na\u021bionale \u0219i interna\u021bionale care le asigur\u0103 repartizarea \u00een \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul liceal \u00a0f\u0103r\u0103 sus\u021binerea Evalu\u0103rii Na\u021bionale.<\/p>\n D. Insucces la Evaluarea Na\u021bional\u0103<\/strong><\/p>\n La nivelul \u00eentregii \u021b\u0103ri, un num\u0103r de 113.316 elevi au ob\u021binut medii peste 5 la examenul de Evaluare Na\u021bional\u0103 din acest an. Raportat la num\u0103rul elevilor care \u0219i-au f\u0103cut debutul \u0219colar acum 9 ani, observ\u0103m c\u0103 sub dou\u0103 treimi din genera\u021bie (64.91%)<\/strong>\u00a0au\u00a0sus\u021binut cu succes acest examen.\u00a0<\/p>\n Cele mai mici ponderi ale elevilor cu medii peste 5 (raportat la num\u0103rul celor \u00eenscri\u0219i \u00een clasa preg\u0103titoare \u00een anul \u0219colar 2017-2018) se \u00eenregistreaz\u0103 \u00een jude\u021bele: C\u0103l\u0103ra\u0219i (43,06%), Teleorman (50,73%) \u0219i Cara\u0219-Severin (51,14%). \u00cen acela\u0219i timp, \u00een Municipiul Bucure\u0219ti \u0219i Jude\u021bul Cluj, num\u0103rul elevilor cu medii peste 5 la Evaluarea Na\u021bional\u0103 reprezint\u0103 peste trei sferturi din num\u0103rul celor care \u0219i-au f\u0103cut debutul \u0219colar acum 9 ani (84,06%,\u00a0respectiv 77,38%).\u00a0Aceste\u00a0diferen\u021be\u00a0jude\u021bene, de peste 40 de\u00a0puncte\u00a0procentuale\u00a0\u00eentre\u00a0extreme,\u00a0reflect\u0103\u00a0o\u00a0inegalitate\u00a0teritorial\u0103structural\u0103\u00a0\u00een\u00a0accesul\u00a0la o\u00a0educa\u021bie\u00a0de\u00a0calitate.<\/p>\n Mai pu\u021bin de\u00a0<\/em>jum\u0103tate\u00a0dintre\u00a0elevii\u00a0care au\u00a0sus\u021binut\u00a0toate\u00a0probele\u00a0de examen au\u00a0ob\u021binut\u00a0medii\u00a0peste 7 (48,47%),\u00a0fapt\u00a0care este de\u00a0natur\u0103\u00a0a\u00a0punesub\u00a0semnul\u00a0\u00eentreb\u0103rii\u00a0m\u0103sura\u00a0\u00een\u00a0care Rom\u00e2nia\u00a0reu\u0219e\u0219te\u00a0s\u0103\u00a0asigure\u00a0accesul\u00a0la o\u00a0educa\u021bie\u00a0relevant\u0103\u00a0\u0219i\u00a0de\u00a0calitate\u00a0tuturor\u00a0copiilor.<\/p>\n O problem\u0103 aparte o ridic\u0103 predarea simultan\u0103, unde\u00a0putem observa c\u0103 actuala genera\u021bie de absolven\u021bi de gimnaziu a avut un parcurs care reflect\u0103 par\u021bial cadrul legal \u0219i metodologic \u00een vigoare, dar \u0219i deciziile intervenite pe parcurs:<\/p>\n Astfel, putem observa cum recomandarea metodologic\u0103 de organizare separat\u0103 a claselor preg\u0103titoare a fost doar par\u021bial respectat\u0103, cum trecerea la gimnaziu marcheaz\u0103 o sc\u0103dere posibil explicat\u0103 prin mutarea elevilor \u00een \u0219coli cu predare tradi\u021bional\u0103, dar \u0219i modul \u00een care m\u0103surile de austeritate adoptate \u00een vara anului trecut au f\u0103cut ca aceast\u0103 genera\u021bie s\u0103 aib\u0103 o cre\u0219tere a num\u0103rului de elevi \u00een clase cu predare simultan\u0103 la trecerea \u00een clasa a VIII-a, de\u0219i cadrul metodologic anterior prevedea organizarea separat\u0103 a claselor a VIII-a. Astfel, 3,55% din elevii acestei promo\u021bii au parcurs anul final de gimnaziu \u00een clase cu predare simultan\u0103, fa\u021b\u0103 de doar 0,64% din promo\u021bia anterioar\u0103.<\/p>\n \u201e<\/strong>O concluzie major\u0103 este aceea c\u0103 factori care influen\u021beaz\u0103 puternic accesul la educa\u021bie \u0219i rezultatele \u0219colare continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 nedocumenta\u021bi \u00een contextul Evalu\u0103rii Na\u021bionale: statutul socioeconomic al familiei, dizabilitatea sau nevoile educa\u021bionale speciale, impactul pred\u0103rii simultane, resursele \u0219colii urmate etc.<\/em>\u00a0<\/em>Rezultatele de anul acesta confirm\u0103 c\u0103 problemele sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt nu se limiteaz\u0103 la performan\u021ba de la examen, ci \u021bin de parcursul \u00eentreg al unei genera\u021bii \u0219i de inegalit\u0103\u021bile dintre jude\u021be<\/em>\u201d,\u00a0<\/em>spune\u00a0Gabriela Alexandrescu, Pre\u0219edinte Executiv Salva\u021bi Copiii Rom\u00e2nia.<\/strong><\/p>\n Recomand\u0103ri:\u00a0<\/strong><\/p>\n Pornind de la aceste constat\u0103ri, Salva\u021bi Copiii Rom\u00e2nia adreseaz\u0103 Ministerului Educa\u021biei un set de recomand\u0103ri menite s\u0103 creasc\u0103 rezultatele pozitive ale elevilor \u0219i s\u0103 reduc\u0103 decalajele teritoriale, prin m\u0103suri care s\u0103 ac\u021bioneze deopotriv\u0103 asupra cauzelor abandonului, ale insuccesului \u0219colar \u0219i ale accesului inegal la o educa\u021bie de calitate:<\/p>\n 1.\u00a0Cre\u0219terea\u00a0aloc\u0103rilor\u00a0generale pentru educa\u021bie \u0219i\u00a0\u00eembun\u0103t\u0103\u021birea\u00a0coeficien\u021bilor de\u00a0diferen\u021biere\u00a0\u0219i de corec\u021bie ai costului standard per elev, astfel \u00eenc\u00e2t finan\u021barea de baz\u0103 s\u0103 reflecte mai fidel nevoile reale ale \u0219colilor din mediile dezavantajate.<\/p>\n 2.\u00a0Extinderea accesului la educa\u021bie timpurie de calitate, prin dezvoltarea re\u021belei de cre\u0219e \u0219i gr\u0103dini\u021be \u00een comunit\u0103\u021bile defavorizate\u00a0\u0219i cuprinderea copiilor din medii vulnerabile\u00a0\u00eenc\u0103\u00a0din\u00a0antepre\u0219colaritate,\u00a0\u00eentruc\u00e2t\u00a0primii ani de via\u021b\u0103\u00a0sunt decisivi pentru dezvoltarea cognitiv\u0103\u0219i\u00a0socioemo\u021bional\u0103, iar participarea timpurie reduce semnificativ riscul de e\u0219ec ori abandon\u00a0\u0219colar.<\/p>\n 3.\u00a0Valorificarea\u00a0datelor deja colectate prin SIIIR pentru o analiz\u0103 longitudinal\u0103 la nivel de elev, care s\u0103 lege rezultatele Evalu\u0103rii Na\u021bionale de mediul de\u00a0re\u0219edin\u021b\u0103, statutul socioeconomic \u0219i resursele \u0219colii.<\/p>\n 4.\u00a0Instituirea unui sistem de avertizare timpurie a abandonului\u00a0pentru\u00a0identificarea\u00a0elevilor\u00a0cu risc \u0219i\u00a0instituirea unor\u00a0m\u0103suri de sprijin prin parteneriate formalizate cu serviciile sociale locale, reglementate printr-un protocol sau prin norme metodologice comune cu Ministerul Muncii.<\/p>\n 5.\u00a0Extinderea programelor de remediere,\u00a0\u0218coala dup\u0103 \u0218coal\u0103 \u0219i A\u00a0Doua\u00a0\u0218ans\u0103,\u00a0\u00eempreun\u0103 cu asigurarea unei mese s\u0103n\u0103toase,\u00a0\u00een toate comunit\u0103\u021bile vulnerabile.<\/p>\n 6.\u00a0Organizarea separat\u0103 a claselor a VIII-a \u0219i introducerea unor garan\u021bii de calitate pentru colectivele mici\u00a0de elevi\u00a0din mediul rural, pentru reducerea pred\u0103rii simultane \u00een anul terminal.<\/p>\n 7.\u00a0Sus\u021binerea unei interven\u021bii timpurii \u00een alfabetizare\u00a0(litera\u021bie\u00a0\u0219i numera\u021bie)\u00a0\u00een ciclul primar, prioritar \u00een \u0219colile dezavantajate.<\/p>\n 8.\u00a0Atragerea \u0219i men\u021binerea cadrelor didactice calificate\u00a0\u00een zonele defavorizate prin stimulente, mentorat \u0219i stabilitate pentru profesorii din\u00a0\u0219colile rurale\u00a0\u0219i izolate.<\/p>\n 9.\u00a0Monitorizarea \u0219i publicarea anual\u0103 a unui indicator de echitate teritorial\u0103, care s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 decalajul dintre extreme ca \u021bint\u0103 asumat\u0103 de politic\u0103 public\u0103.<\/p>\n