TIMISOARA.<\/strong> \u00cen 1961, Timi\u0219oara avea o echip\u0103 de pluton \u00een prima lig\u0103 de fotbal, avea dou\u0103 echipe pe podium \u00een Liga Na\u021bionala de handbal masculin, iar \u00een \u00eentrecerea fetelor d\u0103dea vicecampioana Rom\u00e2niei, \u00eens\u0103 cea mai notabil\u0103 performan\u021b\u0103 din acel an venea de la o atlet\u0103.<\/p>\n CITE\u0218TE \u0218I:<\/span>Ripensia Timi\u0219oara \u00eenvins\u0103 la limit\u0103 la malul Dun\u0103rii. Cap\u0103t de drum \u00een Cupa Rom\u00e2niei<\/a><\/strong><\/p>\n Iolanda Bala\u0219 participa \u00een luna iulie la o reuniune atletic\u0103 la Sofia. La acel moment, sportiva n\u0103scut\u0103 la Timisoara era deja campioan\u0103 olimpic\u0103, dup\u0103 ce c\u00e2\u0219tigase aurul cu un an \u00eenainte, la Roma.<\/p>\n \u00cen acea zi de 16 iulie a anului 1961, Iolanda Bala\u0219 a stabilit ultimul s\u0103u record mondial la s\u0103ritura \u00een \u00een\u0103l\u021bime.<\/p>\n Sportiva a trecut peste bara \u00een\u0103l\u021bat\u0103 la 1,91 metri, reu\u0219ind s\u0103 ob\u021bin\u0103 medalia de aur la acea competi\u021bie. Mai important este \u00eens\u0103 faptul c\u0103 aceast\u0103 performan\u021b\u0103 a r\u0103mas \u00een vigoare mai bine de 10 ani, p\u00e2n\u0103 pe 4 septembrie 1971, cand austriaca Ilona Gusenbauer avea s\u0103 treac\u0103 cu doar un centimetru peste performan\u021ba timi\u0219orencei, 1,92 m, \u00eentr-un concurs desf\u0103\u0219urat la Viena.<\/p>\n Iolanda Bala\u0219 s-a n\u0103scut la 12 decembrie 1936, la Timi\u0219oara. Primii pa\u0219i \u00een sport i-a f\u0103cut la Liceul Catolic de fete (CNB-ul din zilele noastre), iar \u00een 1953 a plecat de la Electrica Timi\u0219oara la Steaua. \u00centre 1957 \u0219i 1967, timi\u0219oreanca s-a impus \u00een 150 de \u00eentreceri consecutive, reu\u0219ind s\u0103-\u0219i doboare propriul record mondial de 14 ori, purt\u00e2ndu-l de la 1,75 m la 1,91 m.<\/p>\n Primul ei record mondial a fost \u00eenregistrat la 14 iulie 1956, la Bucure\u0219ti, cresc\u00e2nd cu 1 cm performan\u021ba stabilit\u0103 de britanica Thelma Hopkins cu aproximativ dou\u0103 luni \u00eenainte. Recordul s\u0103u a r\u0103mas nedep\u0103\u0219it p\u00e2n\u0103 la finala olimpic\u0103 de la Melbourne 1956, c\u00e2nd a fost \u00eenvins\u0103 de atleta din SUA, Mildred McDaniel cu \u00een\u0103l\u021bimea de 1,71 m, care a stabilit un nou record olimpic \u0219i mondial. \u00cen acea \u00eentrecere Iolanda Bala\u0219 a avut performan\u021ba de 1,67 m, clas\u00e2ndu-se pe locul cinci. S\u0103ritoarea din Banat a egalat recordul mondial \u00een anul urm\u0103tor, dar dup\u0103 dou\u0103 luni chinezoaica Feng-Jung Cheng a s\u0103rit 1,77 m.<\/p>\n \u00cen 7 iunie 1958, Iolanda Bala\u0219 redevine de\u021bin\u0103toarea recordului mondial cu performan\u021ba de 1,78 m, iar \u00een decurs de trei ani recordul mondial este dep\u0103\u0219it cu \u00eenc\u0103 13 cm, performan\u021ba fiind \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 de 11 ori, p\u00e2n\u0103 la 1,91 m \u00een 16 iulie 1961. Distan\u021ba \u00eentre Iolanda Bala\u0219 si adversarele sale era foarte mare: cand ea a ajuns la 1,91 m, nicio alt\u0103 atleta nu trecea de 1,78 m.<\/p>\n Recordul s\u0103u a rezistat al\u021bi zece ani, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd introducerea stilului Fosbury a permis altor atlete s\u0103-l dep\u0103\u0219easc\u0103: austriaca Ilona Gusenbauer reuse\u0219te s\u0103 sar\u0103 1,92 m \u00een 4 septembrie 1971 la Viena.<\/p>\n Un exemplu al suprema\u021biei sportive a Iolandei Bala\u0219 a fost finala olimpic\u0103 de la Roma 1960. Din 15 concurente ini\u021biale, numai patru au dep\u0103\u0219it \u00een\u0103l\u021bimea de 1,71 m. Iolanda Bala\u0219 a s\u0103rit 1,73 m de la prima \u00eencercare, \u00een timp ce adversarele sale epuizaser\u0103 toate tentativele regulamentare, f\u0103r\u0103 s\u0103 reu\u0219easc\u0103 s\u0103 treac\u0103 o asemenea \u00een\u0103l\u021bime. Dup\u0103 stabilirea victoriei sale, Iolanda Bala\u0219 a continuat singur\u0103 \u00eentrecerea: a dep\u0103\u0219it \u00een\u0103l\u021bimea de 1,75 m, a s\u0103rit 1,77 m la prima \u00eencercare, 1,81 m la a doua, 1,85 m la a treia. A \u00eencercat \u0219i 1,87 m, care ar fi fost un nou record mondial, dar dup\u0103 dou\u0103 tentative a renun\u021bat. A c\u00e2\u0219tigat medalia de aur cu o diferen\u021b\u0103 de 14 cm fa\u021b\u0103 de a doua clasat\u0103, poloneza Jaroslava Jozwiakowska.<\/p>\n Dup\u0103 patru ani, la Jocurile de la Tokio se reconfirm\u0103 campioan\u0103 olimpic\u0103. Nivelul general al concuren\u021bei crescuse \u00eentre timp, dar diferen\u021ba r\u0103m\u00e2nea notabil\u0103: Iolanda Bala\u0219 a terminat concursul cu performan\u021ba de 1,90 m, dup\u0103 ce a e\u0219uat \u00een \u00eencerc\u0103rile de a stabili un nou record mondial, de 1,92 m, \u00een timp ce australianca Michel Brown, de\u021bin\u0103toarea medaliei de argint, se oprise la 1,80 m, cu zece centimetri mai pu\u021bin.<\/p>\n Pe l\u00e2ng\u0103 recorduri mondiale \u0219i olimpice, \u00een palmaresul timi\u0219orencei mai intr\u0103 \u0219i dou\u0103 medalii de aur la campionatele europene de atletism de la Stockholm \u00een 1958 \u0219i Belgrad \u00een 1962, precum \u0219i o medalie de argint la Berna \u00een 1954.<\/p>\n Dup\u0103 retragerea din activitatea sportiv\u0103, Iolanda Bala\u0219 a devenit arbitru.<\/p>\n \u00centre 1988 \u0219i 2005, fosta campioan\u0103 olimpic\u0103 a fost pre\u0219edinte al Federa\u021biei Rom\u00e2ne de Atletism. \u00cen 2010, \u00een cadrul unei ceremonii organizate la Palatul Elisabeta, timi\u0219oreanca a primit decora\u021bia regal\u0103 \u201eNihil sine Deo\u201d din partea Regelui Mihai I, pentru merite deosebite aduse sportului rom\u00e2nesc \u0219i pentru modul \u00een care a condus Federa\u021bia Rom\u00e2n\u0103 de Atletism.<\/p>\n S-a stins din via\u021b\u0103 \u00een 11 martie 2016, \u00een capitala, la v\u00e2rsta de 79 de ani.<\/p>\n Din 1998, Iolanda Bala\u0219 Soter este cet\u0103\u021bean de onoare al Timi\u0219oarei, titlu acordat la propunerea fostului primar, Gheorghe Ciuhandu.<\/p>\n Ce aminte\u0219te de Iolanda Bala\u0219 Soter la Timi\u0219oara<\/span><\/strong><\/p>\n Marea campioan\u0103 are un scuar ce \u00eei poart\u0103 numele, la Timi\u0219oara, care se afl\u0103 \u00een zona Palatului Administrativ \u0219i a Universitt\u0103\u021bii de Medicin\u0103.<\/p>\n E asemenea, o strad\u0103 din ora\u0219 \u00eei poart\u0103 numele. Aceast se afl\u0103 \u00een zona Soarelui \u0219i leag\u0103 strada Uranus de Aleea S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii. Denumirea a fost dat\u0103 \u00een urma unei hot\u0103r\u00e2ri de Consiliu Local din 2017<\/a><\/strong>.<\/p>\n ***<\/p>\n Mai<\/span>\u00a0multe<\/span>\u00a0g\u0103si\u021bi<\/span>\u00a0pe\u00a0pagina noastr\u0103<\/span><\/span>\u00a0de\u00a0Facebook opiniatimisoarei.ro<\/a>!<\/strong><\/p>\n Dac\u0103<\/span>\u00a0a\u021bi<\/span>\u00a0fost martorii unui eveniment\u00a0sau<\/span>\u00a0ai<\/span>\u00a0unei\u00a0situa\u021bii<\/span>\u00a0neobi\u0219nuite<\/span>\u00a0care<\/span>\u00a0ar\u00a0putea<\/span>\u00a0deveni subiect de\u00a0\u0219tire<\/span>,\u00a0contacta\u021bi<\/span>-ne\u00a0la<\/span>\u00a0[email\u00a0protected]<\/a>,\u00a0 pe\u00a0FB<\/a>\u00a0sau pe contul nostru de\u00a0Instagram<\/a>!<\/strong><\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/07\/Iolanda-Balas4.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/iolanda-balas-1.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2016\/03\/iolanda-balas.jpg\")
<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.opiniatimisoarei.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/strada-iolanda-balas.jpg\")
<\/a><\/p>\n