[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/206680.jpg”]<\/p>\n
<div><span style=”font-weight: bold;”><br \/> <\/span><\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Problema statutului moral al embrionului uman reprezint\u0103 una dintre cele mai complexe \u0219i controversate teme ale bioeticii contemporane. Dezbaterile privind \u00eenceputul vie\u021bii umane, drepturile embrionului \u0219i legitimitatea interven\u021biilor medicale asupra acestuia au devenit tot mai intense odat\u0103 cu dezvoltarea tehnologiilor reproductive, a cercet\u0103rii pe celule stem embrionare \u0219i a practicilor de \u00eentrerupere a sarcinii. \u00cen centrul acestor discu\u021bii se afl\u0103 \u00eentrebarea fundamental\u0103: <span style=”font-style: italic;”>\u00een ce m\u0103sur\u0103 embrionul uman poate fi considerat o persoan\u0103 \u0219i, implicit, un subiect de drepturi morale?<\/span><\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Importan\u021ba subiectului dep\u0103\u0219e\u0219te cadrul teoretic, influen\u021b\u00e2nd politici publice, legisla\u021bia privind avortul, fertilizarea in vitro \u0219i cercetarea biomedical\u0103. \u00cen acest context, analiza statutului moral al embrionului necesit\u0103 o abordare interdisciplinar\u0103 care s\u0103 integreze contribu\u021biile istoriei, teologiei, filozofiei \u0219i medicinei.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;” class=”subtitlu”>1. Context istoric<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Originea dezbaterilor poate fi identificat\u0103 \u00eenc\u0103 din Antichitate. Aristotel considera c\u0103 dezvoltarea embrionului este gradual\u0103 \u0219i c\u0103 sufletul ra\u021bional apare \u00eentr-un stadiu ulterior al dezvolt\u0103rii fetale (Aristotel, 1984).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cen tradi\u021bia roman\u0103 \u0219i greac\u0103, avortul era privit \u00een principal prin prisma intereselor familiei \u0219i ale cet\u0103\u021bii, nu ca o problem\u0103 privind drepturile embrionului.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Odat\u0103 cu apari\u021bia cre\u0219tinismului, accentul s-a mutat asupra valorii sacre a vie\u021bii umane. Totu\u0219i, \u00een Evul Mediu, influen\u021ba aristotelic\u0103 a determinat adoptarea teoriei \u201e\u00eensufle\u021birii \u00eent\u00e2rziate\u201d, conform c\u0103reia sufletul era primit dup\u0103 o anumit\u0103 perioad\u0103 de dezvoltare. Cu toate acestea autori precum Toma d\u2019Aquino condamnau avortul ca delict moral grav (Aquinas, 1947).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Secolele XIX \u0219i XX au adus transform\u0103ri radicale datorit\u0103 progreselor embriologiei. Descoperirea proceselor fertiliz\u0103rii \u0219i dezvolt\u0103rii embrionare a oferit argumente noi \u00een favoarea recunoa\u0219terii individualit\u0103\u021bii biologice \u00eenc\u0103 din momentul concep\u021biei (Moore, Persaud \u0219i Torchia 2018).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cen a doua jum\u0103tate a secolului XX, apari\u021bia fertiliz\u0103rii<span style=”font-weight: bold;”> in vitro<\/span> \u0219i a cercet\u0103rii genetice a amplificat dezbaterea. Raportul Warnock din Marea Britanie a introdus regula celor paisprezece zile pentru cercetarea pe embrioni, devenind un reper interna\u021bional (Warnock, 1985).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Ast\u0103zi, discu\u021biile sunt influen\u021bate de dezvoltarea biotehnologiilor, edit\u0103rii genetice \u0219i medicinei regenerative, ceea ce men\u021bine problema statutului moral al embrionului \u00een centrul bioeticii contemporane.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;” class=”subtitlu”>2. Ce este statutul moral?<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Conceptul de statut moral se refer\u0103 la pozi\u021bia unei entit\u0103\u021bi \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii morale \u0219i la m\u0103sura \u00een care aceasta poate beneficia de protec\u021bie etic\u0103 \u0219i juridic\u0103 (Warren, 1973). O fiin\u021b\u0103 cu statut moral deplin este considerat\u0103 titular\u0103 de interese care trebuie respectate independent de utilitatea sa pentru alte persoane.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold; font-style: italic;”>Exist\u0103 trei mari teorii privind statutul moral al embrionului;<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>a. <span style=”font-style: italic;”>teoria statutului moral deplin de la concep\u021bie<\/span>.<\/span> Potrivit acesteia, fertilizarea marcheaz\u0103 \u00eenceputul existen\u021bei unei fiin\u021be umane individuale, iar embrionul posed\u0103 aceea\u0219i demnitate moral\u0103 ca un adult. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 este sus\u021binut\u0103 de numero\u0219i autori \u0219i de tradi\u021bia cre\u0219tin\u0103.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Jér\u00f4me Lejeune descoperitorul cauzei genetice a sindromului Down (trisomia 21), a sus\u021binut constant c\u0103 embrionul uman este o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 individual\u0103 \u00eenc\u0103 din momentul fecundarii. \u00cen fa\u021ba unui subcomitet al Senatului SUA, Lejeune a formulat una dintre cele mai citate afirma\u021bii ale sale:<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u201eA accepta faptul c\u0103 dup\u0103 fertilizare a ap\u0103rut o nou\u0103 fiin\u021b\u0103 uman\u0103 nu mai este o chestiune de gust sau opinie. Natura uman\u0103 a fiin\u021bei umane de la concep\u021bie p\u00e2n\u0103 la b\u0103tr\u00e2ne\u021be este o eviden\u021b\u0103 experimental\u0103.\u201d \u00cen consecin\u021b\u0103, embrionul trebuie considerat o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 cu demnitate proprie \u0219i nu un simplu obiect al cercet\u0103rii (Lejeune, 1993).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Bioeticeanul Calum MacKellar <\/span>sus\u021bine cea mai puternic\u0103 form\u0103 a statutului moral al embrionului uman. Pozi\u021bia sa este apropiat\u0103 de argumentele lui Jér\u00f4me Lejeune, dar este dezvoltat\u0103 \u00eentr-un cadru teologic \u0219i filosofic mai amplu. \u00cen lucrarea sa principal\u0103, The Image of God, Personhood and the Embryo, el \u00eencearc\u0103 s\u0103 r\u0103spund\u0103 la \u00eentrebarea dac\u0103 embrionul reflect\u0103<span style=”font-weight: bold;”> \u201echipul lui Dumnezeu<\/span>\u201d (imago Dei) \u0219i dac\u0103 poate fi considerat persoan\u0103 \u00een sens moral \u0219i teologic. MacKellar sus\u021bine c\u0103 embrionul nu este o persoan\u0103 poten\u021bial\u0103, ci o persoan\u0103 uman\u0103 aflat\u0103 \u00eentr-o etap\u0103 foarte timpurie a dezvolt\u0103rii sale; exist\u0103 o continuitate ontologic\u0103 \u00eentre zigot, embrion, fetus, nou-n\u0103scut, adult \u0219i prin urmare, nu exist\u0103 un prag biologic sau filosofic clar dup\u0103 concep\u021bie la care o entitate non-personal\u0103 devine persoan\u0103 (MacKellar, 2017).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold; font-style: italic;”>b. teoria dezvolt\u0103rii graduale. <\/span>Conform acestei abord\u0103ri, valoarea moral\u0103 a embrionului cre\u0219te progresiv pe m\u0103sur\u0103 ce apar caracteristici biologice \u0219i psihologice relevante, precum sistemul nervos, capacitatea de a sim\u021bi durerea sau viabilitatea extrauterin\u0103 (Warnock, 1985). \u00cen loc s\u0103 existe un moment unic \u00een care apare persoana, gradualismul sus\u021bine existen\u021ba unui proces continuu de acumulare a valorii morale.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Conform acestei abord\u0103ri:<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>embrionul timpuriu posed\u0103 o anumit\u0103 valoare moral\u0103;<\/div> <div>fetusul posed\u0103 o valoare mai mare;<\/div> <div>nou-n\u0103scutul beneficiaz\u0103 de o protec\u021bie \u0219i mai puternic\u0103;<\/div> <div>persoana adult\u0103 are statut moral deplin.<\/div> <div> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>c. teoria persoanei actuale<\/span>. Sus\u021bin\u0103torii acesteia afirm\u0103 c\u0103 statutul moral deplin depinde de existen\u021ba unor capacit\u0103\u021bi cognitive precum ra\u021biunea, con\u0219tiin\u021ba de sine \u0219i autonomia. \u00cen consecin\u021b\u0103, embrionul nu poate fi considerat persoan\u0103 \u00een sens moral deplin (Tooley, 1972; Singer, 2011).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cen viziunea lui Peter Singer, statutul moral depinde de existen\u021ba unor interese reale. Pentru a avea interese, o entitate trebuie s\u0103 fie capabil\u0103 de experien\u021be con\u0219tiente. Deoarece embrionul timpuriu nu are sistem nervos, nu poate sim\u021bi durere, nu posed\u0103 con\u0219tiin\u021b\u0103 el nu poate avea interese proprii \u00een sens moral.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;” class=”subtitlu”>3. Abordarea religioas\u0103<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Religiile ofer\u0103 unele dintre cele mai influente interpret\u0103ri ale statutului moral al embrionului.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>a. Perspectiva cre\u0219tin\u0103<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Bisericile Ortodoxe considera embrionul o fiin\u021b\u0103 uman\u0103 creat\u0103 dup\u0103 chipul lui Dumnezeu \u0219i demn\u0103 de protec\u021bie moral\u0103 deplin\u0103.<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cen teologia ortodox\u0103, statutul moral al embrionului uman este fundamentat pe convingerea c\u0103 via\u021ba reprezint\u0103 un dar al lui Dumnezeu, iar fiin\u021ba uman\u0103 exist\u0103 ca persoan\u0103 \u00eenc\u0103 din momentul concep\u021biei. Spre deosebire de unele perspective filozofice moderne care condi\u021bioneaz\u0103 statutul moral de dezvoltarea anumitor capacit\u0103\u021bi cognitive sau biologice, tradi\u021bia ortodox\u0103 afirm\u0103 valoarea intrinsec\u0103 a embrionului datorit\u0103 apartenen\u021bei sale la umanitate \u0219i chem\u0103rii sale la comuniunea cu Dumnezeu. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, embrionul nu este o simpl\u0103 poten\u021bialitate biologic\u0103, ci o persoan\u0103 aflat\u0103 \u00een dezvoltare, purt\u0103toare a aceleia\u0219i demnit\u0103\u021bi ontologice ca \u0219i omul matur.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-style: italic;”>Dumitru St\u0103niloae sus\u021bine c\u0103 persoana uman\u0103 nu poate fi redus\u0103 la caracteristicile sale biologice sau psihologice, ci trebuie \u00een\u021beleas\u0103 prin rela\u021bia sa cu Dumnezeu. \u00cen concep\u021bia sa, valoarea omului deriv\u0103 din voca\u021bia sa spiritual\u0103 \u0219i din caracterul s\u0103u de fiin\u021b\u0103 creat\u0103 pentru comuniune. Aceast\u0103 perspectiv\u0103 conduce la concluzia c\u0103 existen\u021ba personal\u0103 \u00eencepe odat\u0103 cu apari\u021bia individului uman, adic\u0103 din momentul concep\u021biei (St\u0103niloae, 1997)<\/span>. Ilie Moldovan consider\u0103 c\u0103 embrionul posed\u0103 de la \u00eenceput o identitate personal\u0103 \u0219i spiritual\u0103 proprie. Moldovan afirm\u0103 c\u0103 orice interven\u021bie care urm\u0103re\u0219te distrugerea deliberat\u0103 a embrionului reprezint\u0103 o \u00eenc\u0103lcare a caracterului sacru al existen\u021bei umane (Moldovan, 1996). Ioan Ic\u0103 Jr. subliniaz\u0103 c\u0103 bioetica ortodox\u0103 trebuie s\u0103 plece de la \u00een\u021belegerea omului ca unitate inseparabil\u0103 \u00eentre trup \u0219i suflet. \u00cen aceast\u0103 viziune, embrionul nu este doar un organism biologic aflat \u00een formare, ci \u00eenceputul unei existen\u021be personale unice, care nu poate fi evaluat\u0103 exclusiv prin criterii func\u021bionaliste sau utilitariste (Ic\u0103, 2002). Vasile R\u0103duc\u0103, unul dintre cei mai cunoscu\u021bi speciali\u0219ti rom\u00e2ni \u00een bioetic\u0103 ortodox\u0103, argumenteaz\u0103 c\u0103 momentul concep\u021biei reprezint\u0103 \u00eenceputul existen\u021bei unui nou individ uman \u0219i c\u0103 orice criteriu ulterior \u2013 dezvoltarea sistemului nervos, viabilitatea sau con\u0219tiin\u021ba \u2013 este arbitrar din punct de vedere moral. Respectul pentru embrion trebuie s\u0103 fie integral \u0219i necondi\u021bionat, deoarece demnitatea uman\u0103 nu depinde de gradul dezvolt\u0103rii biologice (R\u0103duc\u0103, 2005).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Bioetica ortodox\u0103 manifest\u0103 rezerve semnificative fa\u021b\u0103 de orice actiune care implic\u0103 distrugerea embrionilor.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-style: italic;”>John Breck <\/span>argumenteaz\u0103 c\u0103 progresul tehnologic trebuie evaluat \u00een func\u021bie de capacitatea sa de a promova binele integral al persoanei \u0219i nu doar eficien\u021ba biologic\u0103 sau succesul medical (Breck, 2000).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-style: italic;”>\u00cen documentele oficiale ale Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne, avortul este calificat drept o grav\u0103 atingere adus\u0103 vie\u021bii umane. <\/span>BOR manifest\u0103 rezerve importante fa\u021b\u0103 de cercetarea care presupune distrugerea embrionilor umani \u0219i fa\u021b\u0103 de anumite practici ale reproducerii asistate care implic\u0103 selec\u021bia sau eliminarea embrionilor. Pozi\u021bia oficial\u0103 pledeaz\u0103 pentru dezvoltarea \u0219tiin\u021bei medicale \u00eentr-un cadru etic care s\u0103 respecte demnitatea vie\u021bii umane \u00eenc\u0103 din primele sale stadii.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Biserica Romano-Catolic\u0103 a dezvoltat una dintre cele mai sistematice \u0219i influente reflec\u021bii bioetice asupra embrionilor umani.<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-style: italic;”>Documentul Donum Vitae (1987)<\/span> elaborat de Congrega\u021bia pentru Doctrina Credin\u021bei afirm\u0103 c\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 trebuie respectat\u0103 \u0219i tratat\u0103 ca persoan\u0103 \u00eenc\u0103 din momentul concep\u021biei. Argumentul central este cel al continuit\u0103\u021bii dezvolt\u0103rii biologice. Din punct de vedere genetic, identitatea unui individ este constituit\u0103 \u00een momentul fecunda\u021biei, iar dezvoltarea ulterioar\u0103 reprezint\u0103 desf\u0103\u0219urarea unui proces continuu \u0219i ne\u00eentrerupt.Papa Ioan Paul al II-lea subliniaz\u0103 \u00een enciclica Evangelium Vitae (1995) c\u0103 nicio etap\u0103 a dezvolt\u0103rii umane nu poate fi utilizat\u0103 pentru a justifica diminuarea valorii morale a unei fiin\u021be umane;dreptul la via\u021b\u0103 este fundamentul tuturor celorlalte drepturi \u0219i trebuie protejat \u00eenc\u0103 de la \u00eenceputul existen\u021bei biologice (John Paul II, 1995). Prin urmare, embrionul nu este privit ca o \u201epersoan\u0103 poten\u021bial\u0103\u201d, ci ca o persoan\u0103 uman\u0103 aflat\u0103 \u00eentr-o etap\u0103 incipient\u0103 a dezvolt\u0103rii sale.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Pornind de la aceste premise, Biserica Catolic\u0103 respinge nu numai avortul, dar \u0219i cercet\u0103rile care presupun distrugerea embrionilor. Din perspectiv\u0103 catolic\u0103, utilizarea embrionilor pentru ob\u021binerea celulelor stem embrionare transform\u0103 fiin\u021ba uman\u0103 \u00eentr-un instrument destinat atingerii unor scopuri externe. O astfel de abordare este considerat\u0103 incompatibil\u0103 cu principiul demnit\u0103\u021bii umane \u0219i cu tradi\u021bia etic\u0103. Documentul Dignitas Personae reafirm\u0103 aceast\u0103 pozi\u021bie \u0219i condamn\u0103 at\u00e2t crearea embrionilor pentru cercetare, c\u00e2t \u0219i utilizarea embrionilor excedentari proveni\u021bi din procedurile de fertilizare in vitro (Congregation for the Doctrine of the Faith 2008).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Ortodoxia \u0219i Catolicismul \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219esc numeroase elemente comune:<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>consider\u0103 c\u0103 via\u021ba uman\u0103 \u00eencepe la concep\u021bie;<\/div> <div>afirm\u0103 demnitatea intrinsec\u0103 a embrionului;<\/div> <div>condamn\u0103 avortul;<\/div> <div>resping cercetarea care implic\u0103 distrugerea embrionilor;<\/div> <div>condamn\u0103 clonarea reproductiv\u0103;<\/div> <div>manifest\u0103 rezerve fa\u021b\u0103 de editarea genetic\u0103 a liniei germinale.<\/div> <div> <\/div> <div>Diferen\u021ba principal\u0103 const\u0103 \u00een modul de formulare a argumentelor \u0219i \u00een structura autorit\u0103\u021bii doctrinare. Biserica Catolic\u0103 dispune de documente oficiale detaliate \u0219i de o doctrin\u0103 bioetic\u0103 sistematic\u0103, \u00een timp ce Ortodoxia dezvolt\u0103 reflec\u021bii mai pastorale \u0219i mai contextualizate.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cen tradi\u021biile protestante exist\u0103 o diversitate mai mare de opinii. Unele denomina\u021biuni adopt\u0103 pozi\u021bii apropiate de cele ortodoxe \u0219i catolice, \u00een timp ce altele accept\u0103 anumite excep\u021bii privind avortul sau cercetarea embrionar\u0103.<\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”><br \/> <\/span><\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>b. Perspectiva iudaic\u0103<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Iudaismul adopt\u0103 o abordare diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de cre\u0219tinism.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cen tradi\u021bia rabinic\u0103, embrionul nu este considerat persoan\u0103 deplin\u0103 \u00een primele stadii ale dezvolt\u0103rii. Talmudul afirm\u0103 c\u0103 \u00een primele 40 de zile dup\u0103 concep\u021bie embrionul este \u201eca apa\u201d (maya b\u2019alma).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cen dreptul religios evreiesc (Halaha), f\u0103tul are valoare moral\u0103 \u0219i trebuie protejat, dar nu este considerat persoan\u0103 cu statut juridic deplin \u00eenainte de na\u0219tere. Dreptul rabinic acord\u0103 prioritate vie\u021bii \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii mamei, motiv pentru care avortul poate fi permis atunci c\u00e2nd sarcina reprezint\u0103 un pericol grav pentru aceasta. Iudaismul dezvolt\u0103 o concep\u021bie gradual\u0103 asupra valorii vie\u021bii prenatale (Jakobovits, 1975; Dorff, 2003). Un text esen\u021bial din Mi\u0219na, Ohalot 7:6, afirm\u0103 c\u0103 dac\u0103 via\u021ba mamei este amenin\u021bat\u0103 de sarcin\u0103, f\u0103tul poate fi sacrificat pentru a salva mama. Odat\u0103 ce capul copilului a ie\u0219it \u00een timpul na\u0219terii, \u00eens\u0103, nu mai este permis\u0103 alegerea unei vie\u021bi \u00een detrimentul celeilalte.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Din aceast\u0103 perspectiv\u0103:<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>avortul este permis in anumite conditii;<\/div> <div>cercetarea pe embrioni poate fi permis\u0103;<\/div> <div>celulele stem embrionare sunt adesea acceptate;<\/div> <div>scopul terapeutic \u0219i salvarea vie\u021bii (pikuach nefesh) au o importan\u021b\u0103 major\u0103.<\/div> <div>Autorit\u0103\u021bile rabinice nu sunt unanime. De exemplu, rabinul Moshe Feinstein a adoptat o pozi\u021bie foarte restrictiv\u0103, \u00een timp ce Eliezer Waldenberg a admis unele excep\u021bii mai largi \u00een cazurile de boli congenitale severe (Jakobovits, 1975; Dorff, 2003).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>c. Perspectiva islamic\u0103<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cen tradi\u021bia islamic\u0103, statutul moral al embrionului uman este analizat prin prisma Coranului, a tradi\u021biei profetice (Sunna) \u0219i a interpret\u0103rilor juridice elaborate de diferitele \u0219coli de drept islamic (madhhab). De\u0219i islamul acord\u0103 o valoare deosebit\u0103 vie\u021bii umane \u00eenc\u0103 din stadiile sale incipiente, majoritatea teologilor \u0219i juri\u0219tilor musulmani nu consider\u0103 c\u0103 embrionul dob\u00e2nde\u0219te statutul moral deplin instantaneu \u00een momentul concep\u021biei. Statutul s\u0103u este \u00een\u021beles ca dezvolt\u00e2ndu-se gradual, pe m\u0103sur\u0103 ce sarcina avanseaz\u0103 \u0219i se apropie momentul \u00eensufle\u021birii (ensoulment). \u00cen multe \u0219coli juridice islamice, momentul \u00eensufle\u021birii (ensoulment) este plasat la 40, 90 sau 120 de zile dup\u0103 concep\u021bie, \u00een func\u021bie de interpretarea tradi\u021biei profetice.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Coranul prezint\u0103 formarea fiin\u021bei umane ca un proces progresiv, \u00een care embrionul trece prin mai multe etape succesive. Un rol central \u00een bioetica islamic\u0103 \u00eel ocup\u0103 conceptul de \u00eensufle\u021bire(nafkh al-r\u016b\u1e25), adic\u0103 momentul \u00een care Dumnezeu insufl\u0103 sufletul \u00een embrion. \u00cen sura Al-Mu\u2019minun (23:12\u201314), sunt descrise transform\u0103rile de la s\u0103m\u00e2n\u021b\u0103 (nutfah) la cheag de s\u00e2nge (alaqah), apoi la embrion format (mudghah), p\u00e2n\u0103 la constituirea complet\u0103 a fiin\u021bei umane. Aceste pasaje au fost interpretate de numero\u0219i teologi ca indic\u00e2nd existen\u021ba unei dezvolt\u0103ri graduale at\u00e2t biologice, c\u00e2t \u0219i morale. Majoritatea juri\u0219tilor clasici au considerat c\u0103 \u00eensufle\u021birea are loc \u00een jurul celei de-a 120-a zile de sarcin\u0103. Din acest moment, f\u0103tul dob\u00e2nde\u0219te un nivel foarte ridicat de protec\u021bie moral\u0103 \u0219i juridic\u0103, iar avortul devine, \u00een principiu, interzis (Sachedina, 2009).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cen \u0219coala hanafit\u0103, cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00een multe regiuni ale lumii musulmane, au existat interpret\u0103ri relativ flexibile privind \u00eentreruperea sarcinii \u00eenainte de \u00eensufle\u021bire. Unii juri\u0219ti au permis avortul \u00een primele etape ale sarcinii pentru motive serioase, de\u0219i nu l-au considerat niciodat\u0103 un act moral indiferent. \u0218coala malikit\u0103 adopt\u0103 una dintre cele mai restrictive pozi\u021bii; consider\u0103 c\u0103 protec\u021bia vie\u021bii \u00eencepe \u00eenc\u0103 din momentul concep\u021biei, iar distrugerea embrionului este interzis\u0103 chiar \u00eenainte de \u00eensufle\u021bire. \u0218colile \u0219afiit\u0103 \u0219i hanbalit\u0103 ocup\u0103 pozi\u021bii intermediare, recunosc\u00e2nd o cre\u0219tere gradual\u0103 a valorii morale a embrionului (Rispler-Chaim, 1993).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Numero\u0219i teologi islamici contemporani argumenteaz\u0103 c\u0103, de\u0219i embrionul timpuriu nu beneficiaz\u0103 de acela\u0219i statut moral ca o persoan\u0103 n\u0103scut\u0103, el posed\u0103 o valoare moral\u0103 intrinsec\u0103 datorit\u0103 poten\u021bialului s\u0103u de a deveni fiin\u021b\u0103 uman\u0103 complet\u0103. Astfel, statutul moral al embrionului este unul gradual: protec\u021bia sa cre\u0219te pe m\u0103sur\u0103 ce dezvoltarea biologic\u0103 avanseaz\u0103 \u0219i atinge un nivel maxim dup\u0103 \u00eensufle\u021bire<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;” class=”subtitlu”>4. Abordarea medical\u0103<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Din punct de vedere biologic, fertilizarea produce un nou organism uman distinct genetic. Embriologia modern\u0103 descrie dezvoltarea continu\u0103 a individului uman de la zigot la adult, f\u0103r\u0103 rupturi ontologice majore (Moore, Persaud \u0219i Torchia, 2018; Carlson, 2019).Cu alte cuvinte ,din momentul fecundarii ne afl\u0103m \u00een prezen\u021ba unui organism nou \u0219i unic.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>a. Atitudinea fa\u021b\u0103 de avort<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Atitudinea lumii medicale fa\u021b\u0103 de avort este caracterizat\u0103 de o abordare predominant bazat\u0103 pe dovezi \u0219tiin\u021bifice, autonomie personal\u0103, s\u0103n\u0103tatea pacientului \u0219i respectarea normelor etice profesionale. Spre deosebire de perspectivele religioase sau filozofice, medicina nu ofer\u0103 un r\u0103spuns definitiv la \u00eentrebarea privind statutul moral al embrionului, ci se concentreaz\u0103 asupra implica\u021biilor clinice, psihologice \u0219i sociale ale sarcinii \u0219i ale \u00eentreruperii acesteia.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>World Health Organization (OMS) afirm\u0103 c\u0103 accesul la servicii sigure de avort constituie o component\u0103 important\u0103 a s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii reproductive \u0219i c\u0103 restric\u021biile excesive pot conduce la cre\u0219terea num\u0103rului de avorturi clandestine \u0219i a complica\u021biilor asociate. \u00cen mod similar, International Federation of Gynecology and Obstetrics \u0219i American College of Obstetricians and Gynecologists sus\u021bin c\u0103 femeile trebuie s\u0103 beneficieze de informa\u021bii complete \u0219i de acces la servicii medicale sigure, respect\u00e2nd principiul autonomiei pacientului.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cen lumea medical\u0103 nu exist\u0103 unanimitate deplin\u0103 asupra dimensiunii morale a avortului. Unii medici \u0219i bioeticieni consider\u0103 c\u0103 embrionul sau f\u0103tul posed\u0103 o valoare moral\u0103 semnificativ\u0103 \u00eenc\u0103 din stadiile timpurii ale dezvolt\u0103rii \u0219i sus\u021bin limitarea avortului la situa\u021bii excep\u021bionale. Don Marquis propune una dintre cele mai influente ap\u0103r\u0103ri seculare ale dreptului la via\u021b\u0103 al embrionului. Potrivit acestuia, ceea ce face omorul imoral este privarea unei fiin\u021be de viitorul s\u0103u valoros; prin urmare, avortul este problematic deoarece priveaz\u0103 embrionul de experien\u021bele \u0219i realiz\u0103rile pe care le-ar putea avea \u00een viitor (Marquis, 1989).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Din acest motiv, multe sisteme de s\u0103n\u0103tate recunosc dreptul personalului medical la obiec\u021bia de con\u0219tiin\u021b\u0103, permi\u021b\u00e2nd refuzul particip\u0103rii la procedura de avort din motive morale sau religioase.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>b. Atitudinea fa\u021b\u0103 de cercetarea pe embrioni umani<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Comunitatea medical\u0103 contemporan\u0103 consider\u0103 cercetarea pe embrioni umani una dintre cele mai importante resurse pentru \u00een\u021belegerea dezvolt\u0103rii umane timpurii, a infertilit\u0103\u021bii, a bolilor genetice \u0219i a mecanismelor care stau la baza unor patologii severe.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Pozi\u021bia dominant\u0103 a lumii medicale nu este una de acceptare necondi\u021bionat\u0103 \u0219i nici de respingere absolut\u0103 a cercet\u0103rii pe embrioni. Majoritatea organiza\u021biilor \u0219tiin\u021bifice \u0219i medicale (International Society for Stem Cell Research , National Academies of Sciences \u2013SUA, Organiza\u021bia Mondial\u0103 a S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii etc) sus\u021bin cercetarea embrionar\u0103 deoarece aceasta ofer\u0103 perspective importante pentru \u00een\u021belegerea dezvolt\u0103rii umane \u0219i tratamentul unor boli grave. Aceast\u0103 sus\u021binere este \u00eenso\u021bit\u0103 de exigen\u021be etice stricte privind protec\u021bia embrionului, limitarea cercet\u0103rii, supravegherea independent\u0103 \u0219i prevenirea utiliz\u0103rilor abuzive ale tehnologiilor genetice.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div>\u00cen prezent, se poate afirma c\u0103 exist\u0103 un anumit consens \u00een cadrul comunit\u0103\u021bii medicale interna\u021bionale asupra c\u00e2torva principii fundamentale:<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold; font-style: italic;”>Cercetarea pe embrioni poate produce beneficii medicale importante.<\/span><\/div> <div><span style=”font-weight: bold; font-style: italic;”>Embrionul merit\u0103 respect \u0219i protec\u021bie moral\u0103 special\u0103.<\/span><\/div> <div><span style=”font-weight: bold; font-style: italic;”>Cercetarea trebuie limitat\u0103 \u0219i atent supravegheat\u0103.<\/span><\/div> <div><span style=”font-weight: bold; font-style: italic;”>Editarea genetic\u0103 reproductiv\u0103 nu este \u00eenc\u0103 suficient de sigur\u0103 pentru utilizare clinic\u0103.<\/span><\/div> <div><span style=”font-weight: bold; font-style: italic;”>Orice proiect trebuie evaluat de comitete independente de bioetic\u0103.<\/span><\/div> <div><span style=”font-weight: bold; font-style: italic;”>Interesele societ\u0103\u021bii \u0219i ale genera\u021biilor viitoare trebuie luate \u00een considerare.<\/span><\/div> <div><span style=”font-weight: bold; font-style: italic;”>O alt\u0103 preocupare prive\u0219te transformarea embrionilor \u00eentr-o resurs\u0103 comercial\u0103. Organiza\u021biile medicale insist\u0103 asupra interzicerii:<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>comercializ\u0103rii embrionilor;<\/div> <div>cump\u0103r\u0103rii materialului embrionar;<\/div> <div>utiliz\u0103rii cercet\u0103rii \u00een scopuri exclusiv economice.<\/div> <div>Comitetele de bioetic\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 echilibreze respectul pentru via\u021ba embrionar\u0103 cu beneficiile poten\u021biale ale progresului medical (Beauchamp \u0219i Childress, 2019).<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span class=”subtitlu”>5. Concluzii<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Statutul moral al embrionului uman r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai dificile probleme ale bioeticii contemporane. Diversitatea pozi\u021biilor religioase, filozofice \u0219i medicale demonstreaz\u0103 complexitatea definirii \u00eenceputului vie\u021bii morale \u0219i a fundamentelor demnit\u0103\u021bii umane.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Perspectiva religioas\u0103 tinde s\u0103 acorde embrionului o valoare intrinsec\u0103 \u00eenc\u0103 din momentul concep\u021biei. Abord\u0103rile filozofice sunt mai diverse, variind de la recunoa\u0219terea statutului moral deplin p\u00e2n\u0103 la atribuirea unui statut gradual sau limitat. Medicina ofer\u0103 informa\u021bii esen\u021biale despre dezvoltarea biologic\u0103, dar nu poate rezolva singur\u0103 \u00eentreb\u0103rile normative.<\/span><\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”><br \/> <\/span><\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>\u00cen opinia mea, respectul pentru via\u021ba uman\u0103 trebuie s\u0103 existe \u00eenca din stadiile sale incipiente (din momentul concep\u021biei), iar dialogul interdisciplinar este esen\u021bial pentru formularea unor politici etice responsabile.<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Bibliografie<\/span><\/div> <div><br \/> <\/div> <div>Albar, Mohammed Ali, Hassan Chamsi-Pasha. 2015. Contemporary Bioethics: Islamic Perspective. Cham: Springer.<\/div> <div>American College of Obstetricians and Gynecologists. 2021. Policy Statement on Abortion Access.<\/div> <div>Aquinas, Thomas. 1947. Summa Theologica. New York: Benziger.<\/div> <div>Aristotel. 1984. Generation of Animals. Cambridge, MA: Harvard University Press.<\/div> <div>Atighetchi, Dariusch. 2007. Islamic Bioethics: Problems and Perspectives. Dordrecht: Springer.<\/div> <div>Beauchamp, Tom L., \u0219i James F. Childress. 2019. Principiile eticii biomedicale. Edi\u021bia a 8-a. New York: Oxford University Press.<\/div> <div>Blackshaw, Benjamin, \u0219i Daniel Rodger. 2019. The Ethics of Abortion. New York: Routledge.<\/div> <div>Boonin, David. 2003. A Defense of Abortion. Cambridge: Cambridge University Press.<\/div> <div>Brock, Dan W. 1993. Life and Death. Cambridge: Cambridge University Press.<\/div> <div>Callahan, Daniel. 1970. Abortion: Law, Choice, and Morality. New York: Macmillan.<\/div> <div>Carlson, Bruce M. 2019. Human Embryology and Developmental Biology. Edi\u021bia a 6-a. Philadelphia: Elsevier.<\/div> <div>Congregation for the Doctrine of the Faith. 1987. Donum Vitae. Vatican City.<\/div> <div>Congregation for the Doctrine of the Faith. 2008. Dignitas Personae. Vatican City.<\/div> <div>Dorff, Elliot N. 2003. Matters of Life and Death: A Jewish Approach to Modern Medical Ethics. Philadelphia: Jewish Publication Society.<\/div> <div>Eich, Thomas, \u0219i Jonathan E. Brockopp, ed. 2008. Muslim Medical Ethics: From Theory to Practice. Columbia: University of South Carolina Press.<\/div> <div>Engelhardt, H. Tristram. 1996. The Foundations of Bioethics. New York: Oxford University Press.<\/div> <div>Feldman, David M. 1991. Birth Control in Jewish Law. New York: New York University Press.<\/div> <div>FIGO Committee for Ethical Aspects of Human Reproduction and Women\u2019s Health. 2021. Ethical Guidelines on Abortion Care.<\/div> <div>Finnis, John. 2011. Human Rights and Common Good. Oxford: Oxford University Press.<\/div> <div>Foot, Philippa. 2002. Moral Dilemmas and Other Topics in Moral Philosophy. Oxford: Oxford University Press.<\/div> <div>George, Robert P., \u0219i Christopher Tollefsen. 2008. Embryo: A Defense of Human Life. New York: Doubleday.<\/div> <div>Ghaly, Mohammed. 2012. Islam and Disability: Perspectives in Theology and Jurisprudence. London: Routledge.<\/div> <div>Glover, Jonathan. 2006. Causing Death and Saving Lives. London: Penguin.<\/div> <div>Harris, John. 1985. The Value of Life. London: Routledge.<\/div> <div>Harris, John. 2007. Enhancing Evolution. Princeton: Princeton University Press.<\/div> <div>Hyun, Insoo, Nicolas Rivron, Ali Brivanlou et al. 2021. \u201eEmbryology Policy: Revisit the 14-Day Rule.\u201d Nature 533 (7602): 169\u2013171.<\/div> <div>Ic\u0103 Jr., Ioan. 2002. G\u00e2ndirea social\u0103 a Bisericii. Sibiu: Deisis.<\/div> <div>International Society for Stem Cell Research. 2021. Guidelines for Stem Cell Research and Clinical Translation. Skokie, IL: ISSCR.<\/div> <div>Jakobovits, Immanuel. 1975. Jewish Medical Ethics. New York: Bloch Publishing.<\/div> <div>Jones, David Albert. 2004. The Soul of the Embryo: An Enquiry into the Status of the Human Embryo in the Christian Tradition. London: Continuum.<\/div> <div>Kaczor, Christopher. 2011. The Ethics of Abortion. New York: Routledge.<\/div> <div>Kuhse, Helga, \u0219i Peter Singer, ed. 2006. Bioethics: An Anthology. Oxford: Blackwell.<\/div> <div>Lee, Patrick. 1996. Abortion and Unborn Human Life. Washington, DC: Catholic University of America Press.<\/div> <div>Lee, Patrick, \u0219i Robert P. George. 2008. Body-Self Dualism in Contemporary Ethics and Politics. Cambridge: Cambridge University Press.<\/div> <div>Lejeune, Jér\u00f4me. 1993. What Is the Human Embryo? Madrid: Rialp.<\/div> <div>Lejeune, Jér\u00f4me. 1994. The Concentration Can of Frozen Embryos. Paris: Fondation Jér\u00f4me Lejeune.<\/div> <div>Lockwood, Michael. 1988. Moral Dilemmas in Modern Medicine. Oxford: Oxford University Press.<\/div> <div>MacKellar, Calum. 2017. The Image of God, Personhood and the Embryo. London: SCM Press.<\/div> <div>MacKellar, Calum. 2019. \u201eGenome Modifying Reproductive Procedures and Their Effects on Numerical Identity.\u201d The New Bioethics 25 (2): 121\u2013136.<\/div> <div>MacKellar, Calum. 2021. \u201eWhy Human Germline Genome Editing Is Incompatible with Equality in an Inclusive Society.\u201d The New Bioethics 27 (1): 19\u201329.<\/div> <div>Macklin, Ruth. 1981. Man, Mind, and Morality. Englewood Cliffs, NJ: Prentice Hall.<\/div> <div>Marquis, Don. 1989. \u201eWhy Abortion Is Immoral.\u201d Journal of Philosophy 86 (4): 183\u2013202.<\/div> <div>McMahan, Jeff. 2002. The Ethics of Killing. Oxford: Oxford University Press.<\/div> <div>Moldovan, Ilie. 1996. Teologia vie\u021bii. Alba Iulia: Re\u00eentregirea.<\/div> <div>Moore, Keith L., T. V. N. Persaud \u0219i Mark G. Torchia. 2018. The Developing Human. Edi\u021bia a 11-a. Philadelphia: Elsevier.<\/div> <div>National Academies of Sciences, Engineering, and Medicine. 2023. The Emerging Field of Human Embryo Research. Washington, DC: National Academies Press.<\/div> <div>Noonan, John T. 1970. The Morality of Abortion. Cambridge, MA: Harvard University Press.<\/div> <div>O\u2019Rahilly, Ronan, \u0219i Fabiola M\u00fcller. 2001. Human Embryology and Teratology. New York: Wiley-Liss.<\/div> <div>Persson, Ingmar, \u0219i Julian Savulescu. 2012. Unfit for the Future. Oxford: Oxford University Press.<\/div> <div>Pojman, Louis P., \u0219i Francis J. Beckwith. 1998. The Abortion Controversy. Boston: Jones and Bartlett.<\/div> <div>R\u0103duc\u0103, Vasile. 2005. Bioetica, familia \u0219i morala cre\u0219tin\u0103. Bucure\u0219ti: Christiana.<\/div> <div>Rawls, John. 1999. A Theory of Justice. Rev. ed. Cambridge, MA: Harvard University Press.<\/div> <div>Rispler-Chaim, Vardit. 1993. Islamic Medical Ethics in the Twentieth Century. Leiden: Brill.<\/div> <div>Rosner, Fred. 2001. Biomedical Ethics and Jewish Law. New York: Ktav Publishing House.<\/div> <div>Royal College of Obstetricians and Gynaecologists. 2010. Fetal Awareness Review. London.<\/div> <div>Sachedina, Abdulaziz. 2009. Islamic Biomedical Ethics: Principles and Application. Oxford: Oxford University Press.<\/div> <div>Savulescu, Julian. 2001. \u201eProcreative Beneficence.\u201d Bioethics 15 (5\u20136): 413\u2013426.<\/div> <div>Serour, Gamal I. 2008. \u201eIslam and the Four Principles.\u201d \u00cen Principles of Health Care Ethics, editat de Richard Ashcroft et al., 75\u201391. Chichester: Wiley.<\/div> <div>Singer, Peter. 2011. Practical Ethics. Edi\u021bia a 3-a. Cambridge: Cambridge University Press.<\/div> <div>St\u0103niloae, Dumitru. 1997. Teologia Dogmatic\u0103 Ortodox\u0103. Vol. 1. Bucure\u0219ti: Editura Institutului Biblic \u0219i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Rom\u00e2ne.<\/div> <div>Steinbock, Bonnie. 1992. Life Before Birth. New York: Oxford University Press.<\/div> <div>Sulmasy, Daniel P. 2007. The Rebirth of the Clinic. Washington, DC: Georgetown University Press.<\/div> <div>Thomson, James A., Joseph Itskovitz-Eldor, Sander S. Shapiro et al. 1998. \u201eEmbryonic Stem Cell Lines Derived from Human Blastocysts.\u201d Science 282 (5391): 1145\u20131147.<\/div> <div>Thomson, Judith Jarvis. 1971. \u201eA Defense of Abortion.\u201d Philosophy & Public Affairs 1 (1): 47\u201366.<\/div> <div>Tooley, Michael. 1972. \u201eAbortion and Infanticide.\u201d Philosophy & Public Affairs 2 (1): 37\u201365.<\/div> <div>Veatch, Robert M. 2012. The Basics of Bioethics. Edi\u021bia a 3-a. Boston: Pearson.<\/div> <div>Warnock, Mary. 1985. A Question of Life: The Warnock Report on Human Fertilisation and Embryology. Oxford: Basil Blackwell.<\/div> <div>Warren, Mary Anne. 1973. \u201eOn the Moral and Legal Status of Abortion.\u201d The Monist 57 (1): 43\u201361.<\/div> <div>Wertz, Dorothy C., \u0219i John C. Fletcher. 1988. Ethics and Human Genetics. New York: Springer.<\/div> <div>Wilkins, John S. 2018. Species: A History of the Idea. Berkeley: University of California Press.<\/div> <div>World Health Organization. 2021. Human Genome Editing: Recommendations. Geneva: World Health Organization.<\/div> <div>World Health Organization. 2022. Abortion Care Guideline. Geneva: World Health Organization.<\/div> <div><br \/> <\/div> <div><a href=”http:\/\/astarastoae.wordpress.com\/2026\/06\/29\/statutul-moral-al-embrionului-uman\/” class=”subtitlu”>Vasile Ast\u0103r\u0103stoae blog<\/a><\/div> <div><br \/> <\/div> <div><br \/> <\/div> <div><br \/> <\/div><\/div>\n
[analyse_source url=”https:\/\/www.activenews.ro\/opinii\/DR.-Vasile-Astarastoae-Statutul-moral-al-embrionului-uman-una-dintre-cele-mai-dificile-probleme-ale-bioeticii-contemporane.-Diversitatea-pozitiilor-religioase-si-medicale-demonstreaza-complexitatea-definirii-inceputului-vietii-morale-206680″]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/www.activenews.ro\/images\/articole\/206680.jpg”] <div><span style=”font-weight: bold;”><br \/> <\/span><\/div> <div><span style=”font-weight: bold;”>Problema statutului moral al embrionului uman reprezint\u0103 una dintre cele mai complexe \u0219i controversate teme ale bioeticii contemporane. Dezbaterile privind \u00eenceputul vie\u021bii umane, drepturile embrionului \u0219i legitimitatea interven\u021biilor medicale asupra acestuia au devenit tot mai intense odat\u0103 cu dezvoltarea tehnologiilor reproductive, a cercet\u0103rii pe celule […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[98,226],"class_list":["post-2045276","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-activenews-ro","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2045276","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2045276"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2045276\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2045276"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2045276"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2045276"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}