[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/04\/Adrian-Severin.jpg”]<\/p>\n
Autor: Adrian Severin<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Summitul NATO de la Ankara a fost \u201eistoric\u201d prin aceea c\u0103 sub poleiala declara\u021biilor de \u201eunitate\u201d \u0219i de \u201eiubire\u201d, \u00eentr-un domeniu \u00een care \u201eprietenia\u201d \u0219i \u201eiubirea\u201d sunt sistemic str\u0103ine, s-a marcat transformarea alian\u021bei dintr-una transatlantic\u0103 \u00eentr-una euro-atlantic\u0103 (adic\u0103 european\u0103 cu un \u201einvitat-vedet\u0103\u201d american) \u0219i dintr-una politico-militar\u0103 \u00een una corporatisto-militar\u0103. Principalele e\u0219ecuri \u2013 bine ascunse \u00een spatele declara\u021biilor de bune inten\u021bii (inten\u021bii cu care adesea este pavat \u0219i drumul c\u0103tre iad) \u2013 constau \u00een: i. abandonarea proiectului de globalizare a NATO (ceea ce ar fi presupus integrarea sa \u00eentr-un pact defensiv global); ii. e\u0219ecul definirii obiectivelor cu valoare identitar\u0103 ale NATO \u00een lipsa vechiului inamic ruso-sovietic (dincolo de ridicolul insisten\u021bei de a prezenta Rusia ca principal\u0103 amenin\u021bare la adresa securit\u0103\u021bii alia\u021bilor europeni, aceasta ar putea chiar declan\u0219a un r\u0103zboi la cap\u0103tul c\u0103ruia NATO va disp\u0103rea cu totul); iii. imposibilitatea obiectiv\u0103 de a men\u021bine congruen\u021ba intereselor strategice ale alia\u021bilor, congruen\u021b\u0103 \u00een lipsa c\u0103reia solidaritatea acestora nu se poate realiza, iar alian\u021ba \u00ee\u0219i pierde, odat\u0103 cu calitatea strategic\u0103, \u00eens\u0103\u0219i ra\u021biunea \u0219i, deci, capacitatea de a mai exista. \u00cen asemenea condi\u021bii se poate spune c\u0103 fanfara ienicerilor a intonat \u00een acela\u0219i timp, pe de o parte, melodia stingerii unei lumi, a unei ordini, \u0219i anume a ordinii americane \u00een care NATO juca un rol strategic central, \u0219i, pe de alt\u0103 parte, aceea a de\u0219tept\u0103rii pentru ordinea post-american\u0103 cu r\u0103d\u0103cinile \u00een cultura \u0219i tradi\u021biile istorice ale Orientului colectiv.<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n FANFARA IENICERILOR \u0218I COVORUL TURCOAZ <\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n La Ankara, \u00een sunetul fanfarei ienicerilor neo-otomani, chiar dac\u0103 nu s-a pr\u0103bu\u0219it, catapeteasma templului NATO s-a rupt. Pentru NATO, adic\u0103 pentru vechea alian\u021b\u0103 transatlantic\u0103 politico-militar\u0103 defensiv\u0103, trompetele ienicerilor au sunat stingerea.<\/strong> \u00cen locul ei, ca un memento, a r\u0103mas doar proiectul unei sinergii transatlantice, al c\u0103rui viitor va depinde de bonitatea financiar\u0103 a guvernelor europene, inclusiv de capacitatea lor de a contracta datorii \u00een contul genera\u021biilor viitoare, cerut\u0103, \u00een principal, pentru achizi\u021bia unor echipamente militare americane dep\u0103\u0219ite moral (doar nu crede cineva c\u0103 SUA va sprijini crearea \u00een Europa a unei puteri militare rivale), \u0219i \u00een subsidiar, pentru investi\u021bii \u00een complexul militar-industrial propriu, care va intra pe rod pe termen lung \u2013 adic\u0103 c\u00e2nd cu to\u021bii vom fi deja mor\u021bi.<\/p>\n S\u0103 reamintim c\u0103 ienicerii erau un corp militar de elit\u0103 al infanteriei permanente otomane format din b\u0103rba\u021bi recruta\u021bi cu for\u021ba \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie din r\u00e2ndul popula\u021biilor europene cre\u0219tine \u0219i islamiza\u021bi. Includerea lor simbolic\u0103 \u00een protocolul Summitului a putut sugera invita\u021bilor c\u0103 puterea armat\u0103 a Imperiului Otoman s-a sprijinit pe islamizarea copiilor cre\u0219tini ai Europei, a\u0219a cum \u0219i acum, puterea NATO st\u0103 \u00een islamizarea Europei.<\/p>\n Banchetul imperial oferit de Recep Tayyip Erdogan, cu un opulent meniu specific buc\u0103t\u0103riei otomane, a amintit mai mult de Suleiman Magnificul (cel pe care Regele Fran\u021bei, Francisc I, \u00eel numea cu respect \u201eMarele Turc\u201d), dec\u00e2t de Kemal Atat\u00fcrk (\u201eTat\u0103l turcilor\u201d). Acolo s-a s\u0103v\u00e2r\u0219it prohodul unit\u0103\u021bii transatlantice \u0219i botezul unui G2 \u2013 Turcia \u0219i SUA \u2013 deocamdat\u0103 \u00een cadrul NATO, care anun\u021b\u0103 schimbarea arhitecturii de securitate \u00een Orientul Mijlociu, simultan cu l\u0103sarea europenilor \u00een grija lor, a lui Dumnezeu \u0219i a \u2026 Rusiei.<\/p>\n La \u00eentoarcerea sa triumfal\u0103 din r\u0103zboiul troian, Clitemnestra, so\u021bia sa, \u00eentinde \u00een calea lui Agamemnon, potrivit lui Eschil, tapi\u021berii purpurii, simboliz\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul ro\u0219u care era considerat, la originile civiliza\u021biei noastre europene, \u201ecalea zeilor\u201d. \u00cen imperiul roman, purpuriul era culoare imperial\u0103. Pe urmele tradi\u021biilor romane, \u00een evul mediu european, doar regii \u0219i capii bisericii cre\u0219tine aveau dreptul s\u0103 foloseasc\u0103 \u021bes\u0103turi de culoare ro\u0219ie, pe care le puneau la picioarele tronurilor lor sau pe drumul care conducea spre acestea, culoarea respectiv\u0103 fiind simbolul puterii absolute. \u00cen diploma\u021bia modern\u0103 republican\u0103, prima dat\u0103 c\u00e2nd un covor ro\u0219u a fost pus \u00een calea unui \u00eenalt demnitar a fost consemnat\u0103 \u00een anul 1821, \u00een Georgetown (Carolina de Sud) pentru a-l onora pe Pre\u0219edintele SUA, James Monroe, sosit \u00een vizit\u0103. Ulterior acest obicei a fost generalizat \u0219i adoptat \u00een protocolul de stat la nivel universal ca semn al respectului suprem ar\u0103tat oaspe\u021bilor cu rangurile de demnitate cele mai \u00eenalte. De aici, trec\u00e2nd \u0219i prin obiceiul instituit de companiile feroviare americane, de a pune un covor ro\u0219u la urcarea \u00een vagoanele de clasa I, preluat la Hollywood cu prilejul fastuoaselor gale Oscar, a venit \u0219i expresia \u201ered carpet treatment<\/em>\u201d (\u201etratamentul covorului ro\u0219u\u201d).<\/p>\n Aceast\u0103 tradi\u021bie milenar\u0103 a fost \u00eentrerupt\u0103 la Summitul NATO de la Ankara, unde turcoazul specific tradi\u021biilor artistice ale islamului otoman a colorat covoarele \u00eentinse \u00een calea oaspe\u021bilor euro-atlantici. Iat\u0103 un simbol care vorbe\u0219te mai mult dec\u00e2t toate declara\u021biile oficiale \u0219i autofelicit\u0103rile liderilor prezen\u021bi la eveniment. Un simbol prin care Turcia anun\u021b\u0103 o schimbare cu adev\u0103rat istoric\u0103 \u0219i anume abandonul civiliza\u021biei bazate pe poezia greac\u0103, religia cre\u0219tin\u0103 \u0219i dreptul roman, \u0219i reabilitarea puterii civiliza\u021bionale orientale. Pre\u0219edintele Erdogan, refuz\u00e2ndu-le \u0219efilor de state \u0219i guverne ale statelor membre NATO, precum \u0219i liderilor UE, \u201etratamentul covorului ro\u0219u\u201d \u0219i oblig\u00e2ndu-i s\u0103 mearg\u0103 pe drumul marcat de covorul turcoaz, a f\u0103cut clar (celor ap\u021bi sau celor care nu au refuzat s\u0103 priceap\u0103) c\u0103 puterea lor nu mai este relevant\u0103 \u0219i de aceea nu mai este demn\u0103 de respect \u0219i nici nu mai face obiectul respectului din partea Turciei<\/em><\/strong>; Turcia, urma\u0219a vechiului imperiu otoman prin contrast cu care europenii \u0219i-au definit c\u00e2ndva propria identitate \u0219i care acum a devenit sau, cel pu\u021bin, este pe punctul de a deveni \u201em\u0103re\u021b din nou\u201d.<\/p>\n C\u00e2nd acest viraj are loc, \u00een timpul \u00een care omenirea a intrat \u00een secolul Asiei, \u00een condi\u021biile \u00eenfr\u00e2ngerii strategice a SUA \u00een Marea Neagr\u0103 (Ucraina a respins cele 28 de puncte ale p\u0103cii americane, iar Rusia continu\u0103 avansul \u00een ocuparea teritoriului ucrainean, arunc\u00e2nd \u00een aer toat\u0103 arhitectura de securitate american\u0103 din Europa de est), \u00een Palestina (Israelul respinge proiectul celor dou\u0103 state sus\u021binut de Washington, promov\u00e2ndu-l pe acela al Marelui Israel de la Nil la Eufrat), \u00een Liban (Israelul calc\u0103 \u00een picioare acordul de \u00eencetare a focului cu Libanul, mediat de SUA) \u0219i \u00een Golful Persic (unde SUA nu \u0219i-a putut ap\u0103ra pozi\u021biile fortificate din vecin\u0103tatea Iranului \u0219i, pe cale de consecin\u021b\u0103, nu \u0219i-a putut onora angajamentul privind garantarea securit\u0103\u021bii statelor arabe din regiune), precum \u0219i ale blocajului european \u00een r\u0103zboiul cu Rusia, ale crizei de sistem a UE \u0219i ale tensiunilor transatlantice, el ar trebui s\u0103 scoale din somn statele europene \u0219i s\u0103 le fac\u0103 a vedea c\u0103 securitatea militar\u0103 oferit\u0103 de americani, dup\u0103 cea energetic\u0103 oferit\u0103 de ru\u0219i, nu le mai stau la dispozi\u021bie.<\/p>\n Un NATO f\u0103r\u0103 SUA poate exista, dar acesta nu mai este acela\u0219i NATO cu care europenii au tr\u0103it, cu care s-au obi\u0219nuit \u0219i care le-a permis dezvoltarea f\u0103r\u0103 temeri securitare. O Europ\u0103 politic\u0103 f\u0103r\u0103 Turcia poate exista, dar ea nu poate fi un juc\u0103tor global a\u0219a cum ar fi putut fi integr\u00e2nd Turcia. O Europ\u0103 colectiv\u0103 \u00een conflict strategic cu Rusia \u0219i China deopotriv\u0103, are, \u00een cel mai bun caz, perspectiva de a r\u0103m\u00e2ne un muzeu de istorie nebugetat, f\u0103r\u0103 nici o relevan\u021b\u0103 strategic\u0103 la nivel global, dac\u0103 nu va c\u0103dea \u00eenapoi \u00een co\u0219marul r\u0103zboaielor intestine. Un NATO europenizat mai mic, completat, eventual, cu o sinergie transatlantic\u0103, nu reprezint\u0103 solu\u021bia. Totul trebuie schimbat \u0219i \u00een primul r\u00e2nd felul \u00een care europenii se evalueaz\u0103 pe ei \u00een\u0219i\u0219i, precum \u0219i cel \u00een care se raporteaz\u0103 la restul lumii (\u00een special la Orientul colectiv \u0219i la Sudul colectiv). <\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n SF\u00c2R\u0218ITUL \u201eAMERICII EUROPENE\u201d <\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Ca putere maritim\u0103 \u00een ascensiune cu ambi\u021bii de a-\u0219i promova interesele \u00een condi\u021biile unei influen\u021be exclusive la nivel global, SUA s-a ciocnit de imperiile coloniale europene, autoare ale ordinii interna\u021bionale. Evident, acestea se opuneau preten\u021biilor americane de a avea un loc la masa deciden\u021bilor globali, cam tot a\u0219a cum azi SUA se opune ridic\u0103rii Chinei ca superputere global\u0103.<\/p>\n \u00cen lupta \u00eempotriva ordinii mondiale europene, una dintre marile speran\u021be ale SUA era legat\u0103 de conflictele dintre europeni, respectiv dintre na\u021biunile imperiale europene \u0219i imperiile multina\u021bionale europene, precum \u0219i dintre membrii fiec\u0103rei dintre aceste grup\u0103ri. Faptul permitea promovarea unei politici interna\u021bionale \u201edemocratice\u201d \u0219i \u201eliberale\u201d americane care, \u00een timp ce imperiali\u0219tii europeni \u00ee\u0219i \u00eemp\u0103r\u021beau \u00eentre ei lumea, fie prin r\u0103zboaie coloniale fie prin \u00een\u021belegeri menite s\u0103 evite r\u0103zboiul, s\u0103 prezinte SUA ca ap\u0103r\u0103tor al luptei de emancipare na\u021bional\u0103 a coloniilor asuprite. Mai \u00eent\u00e2i, desigur, a celor din vecin\u0103tatea sa imediat\u0103 \u0219i apropiat\u0103, respectiv din America Latin\u0103, iar apoi din Asia \u0219i, \u00een final, din Africa. Aceasta dup\u0103 ce, unele dintre imperiile europene (ex. Fran\u021ba \u0219i Rusia) sprijiniser\u0103 aspira\u021biile americanilor la independen\u021b\u0103 (r\u0103zboiul de independen\u021b\u0103) \u0219i unitate teritorial\u0103 (r\u0103zboiul de secesiune), desigur pentru a da lovituri rivalilor europeni (ex. Anglia).<\/p>\n Se \u00een\u021belege astfel de ce p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, Europa reprezenta continentul cel mai important pentru geopolitica american\u0103, precum \u0219i de ce pentru SUA posibilitatea ca acest continent s\u0103 fi dominat de o singur\u0103 putere (precum Germania sau Rusia) ori o alian\u021b\u0103 a acestora (precum cea ruso-german\u0103) era o amenin\u021bare suprem\u0103 ce trebuia exclus\u0103 cu orice pre\u021b. Lupta europenilor \u00eentre ei era \u00een regul\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t nici unul nu se g\u0103sea \u00een pozi\u021bia de a le \u00eenfr\u00e2nge pe celelalte \u0219i a le aduce pe toate sub ascultarea sa. \u00cen cazul din urm\u0103 (\u0219i asta era s\u0103 fac\u0103 Germania \u00een 1914 \u0219i 1940, ca \u0219i Rusia sovietic\u0103 dup\u0103 1945), SUA ie\u0219ea din izola\u021bionismul s\u0103u protejat de vecin\u0103tatea cu dou\u0103 oceane, \u0219i \u00ee\u0219i trimitea copiii s\u0103 moar\u0103 pentru \u201elibertatea Europei\u201d.<\/p>\n Frumos numit\u0103 \u201etribut de s\u00e2nge pentru libertate\u201d, interven\u021bia militar\u0103 american\u0103 \u00een Europa era de fapt o \u201einvesti\u021bie de s\u00e2nge\u201d care, ca orice investi\u021bie, trebuia s\u0103 produc\u0103 profit; un profit cules \u00een principal de pe continentul \u201esalvat\u201d, ca \u0219i din \u201epropriet\u0103\u021bile sale de peste m\u0103ri\u201d \u0219i \u00een subsidiar din teritoriile neadjudecate \u00eenc\u0103 de actorii acestuia. Planul Marshall despre asta a fost.<\/p>\n A\u0219a a ajuns America actor european, iar Europa, mai \u00eent\u00e2i jum\u0103tatea occidental\u0103 (dup\u0103 cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial) \u0219i apoi toat\u0103 Europa p\u00e2n\u0103 la frontierele fostei Rusii sovietice (dup\u0103 R\u0103zboiul Rece) a devenit o \u201eAmeric\u0103 european\u0103\u201d. SUA le-a spus europenilor c\u0103 nu mai trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 griji pentru securitatea lor, c\u0103ci aceasta devine treaba superputerii nucleare americane ocupante, ei put\u00e2ndu-se concentra asupra dezvolt\u0103rii lor economice. Aceasta spre fericirea lor, dar \u0219i spre cea a SUA, ai c\u0103rei consumatori erau pu\u0219i \u00een situa\u021bia de cump\u0103ra bunuri europene bune \u0219i ieftine, ai c\u0103rei investitori g\u0103seau plasamente de capital profitabile \u00een economia european\u0103 \u0219i ai c\u0103rei industria\u0219i ob\u021bineau acces, de asemenea profitabil, pe pia\u021ba european\u0103 liberalizat\u0103 \u0219i solvabil\u0103. Faptul a permis refacerea \u0219i dezvoltarea economiei europene, emergen\u021ba statelor-providen\u021b\u0103 \u0219i a bun\u0103st\u0103rii europene asociate p\u0103cii \u0219i garant al p\u0103cii \u00een Europa, ca \u0219i formarea Uniunii Europene.<\/p>\n NATO a fost creat pentru a \u021bine Rusia la distan\u021b\u0103 \u0219i Germania \u00een neputin\u021b\u0103 militar\u0103, precum \u0219i pentru a \u00eempiedica o alian\u021b\u0103 a acestora. Pre\u021bul combina\u021biei au fost bugetele militare uria\u0219e ale SUA, alimentate din buzunarul contribuabilului american, care, pe termen lung, \u00een afara satisfacerii complexului militar-industrial, au condus at\u00e2t la dezindustrializarea ei, capitalurile sale fugind \u00een locuri mai prietenoase deschise lor de c\u0103tre chiar puterea american\u0103, c\u00e2t \u0219i hiper\u00eendatorarea ei. <\/strong><\/p>\n Supraextins\u0103 ca prezen\u021b\u0103 militar\u0103 \u00een toate col\u021burile lumii, SUA a dedicat, de-a lungul unui interval de timp practic nesf\u00e2r\u0219it, resurse \u00eenarm\u0103rii \u0219i securit\u0103\u021bii (cu at\u00e2t mai amenin\u021bat\u0103 cu c\u00e2t domina\u021bia sa cre\u0219tea) \u00een dauna dezvolt\u0103rii economice \u0219i investi\u021biilor sociale. Pe de alt\u0103 parte, \u00een lupta cu rivalii europeni, a stimulat, inevitabil, emanciparea unor puteri na\u021bionale noi sau unor puteri imperiale reabilitate. Acum, victorioas\u0103 \u00een Europa, SUA se vede contestat\u0103 \u0219i antrenat\u0103 \u00een rivalit\u0103\u021bi strategice pe alte continente. Europa americanizat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een punctul de a fi o adev\u0103rat\u0103 Americ\u0103 european\u0103, devine astfel, din atu al ordinii unipolare americane, vulnerabilitatea ei. Dac\u0103 vrea s\u0103 fie m\u0103rea\u021b\u0103 din nou, America trebuie s\u0103 scape de extensia sa european\u0103 (ca, de altfel, \u0219i de alter egoul<\/em> s\u0103u israelian). <\/strong><\/p>\n Puterea american\u0103 nu mai este amenin\u021bat\u0103 azi nici de Europa colectiv\u0103 nici de Rusia. Degeaba \u00eencearc\u0103 europenii s\u0103 o prezinte pe aceasta ca principala amenin\u021bare la adresa Europei. Rusia de azi nu mai este, nu mai vrea s\u0103 fie \u0219i nu mai poate fi fosta URSS \u0219i, cu at\u00e2t mai pu\u021bin, fostul Pact de la Var\u0219ovia. Armata rus\u0103 de azi nu este Wehrmachtul. <\/strong><\/p>\n \u0218i chiar de ar fi o astfel de amenin\u021bare, ea este pentru europeni, iar nu pentru SUA. De aceea, interesele strategice ale Europei colective \u0219i SUA nemaifiind congruente, nici ra\u021biunea strategic\u0103 a alian\u021bei nord-atlantice nu mai are baz\u0103 de sus\u021binere. Rivalii strategici ai SUA sunt \u00een alt\u0103 parte. \u00cen consecin\u021b\u0103, blocarea SUA \u00een Europa \u00eei poate fi fatal\u0103.<\/strong><\/p>\n Or, men\u021binerea NATO \u00een logica sa actual\u0103, dezvoltat\u0103 din logica sub imperativele c\u0103rora s-a n\u0103scut, este \u00eempotriva firii. De aceea, chiar dac\u0103 nu explicit, Summitul NATO de la Ankara a consemnat decizia SUA (a administra\u021biei Trump \u0219i a oric\u0103rei alte administra\u021bii ulterioare, s\u0103 nu ne facem iluzii \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103) de a lichida \u201eAmerica european\u0103\u201d \u0219i de a reda libertatea europenilor; odat\u0103 cu ob\u021binerea ei, fie \u0219i \u00eempotriva voin\u021bei lor, acestora restituindu-li-se \u0219i obliga\u021bia de a-\u0219i reg\u0103si identitatea cultural\u0103 \u0219i geopolitic\u0103, precum \u0219i de a-\u0219i asuma r\u0103spunderea pentru ap\u0103rarea acestora. <\/em><\/strong><\/p>\n Summitul a \u00eenceput cu un NATO \u0219i s-a terminat cu altul. Cel dint\u00e2i era o b\u0103tr\u00e2n\u0103 crustacee gigantic\u0103 c\u0103ut\u00e2ndu-\u0219i supravie\u021buirea \u00eentr-o mare secat\u0103. Cel din urm\u0103 este o cochilie goal\u0103 \u00een care se poate auzi vuietul grandios al m\u0103rii, dar care nu mai are nici via\u021b\u0103 nici mare.<\/p>\n PARANTEZA \u201eTURCIEI EURO-ATLANTICISTE\u201d <\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n \u00cen exercitarea rolului autoasumat de superputere global\u0103, SUA nu a procedat la americanizarea integral\u0103 a regiunii strategice a Orientului Mijlociu, acolo unde ordinea sa putea fi contestat\u0103 de fostul imperiu otoman \u0219i fostul imperiu persan, a\u0219a cum a americanizat Europa.<\/p>\n Primul lucru pe care l-a f\u0103cut acolo, a fost s\u0103 aduc\u0103 \u00een tab\u0103ra sa antisovietic\u0103 Turcia, \u00een ciuda faptului c\u0103 \u00eentre sovietism \u0219i kemalism exista o veche simpatie bazat\u0103 pe o important\u0103 compatibilitate ideologic\u0103. Rusia ortodox\u0103 fusese o barier\u0103 important\u0103 \u00eempotriva expansiunii islamului reprezentat de Imperiul otoman, dar at\u00e2t revolu\u021bia lui Vladimir Lenin c\u00e2t \u0219i cea a lui Mustafa Kemal erau anticlericaliste. Geografia a b\u0103tut \u00eens\u0103 ideologia \u0219i, \u00eentr-adev\u0103r, \u00een lumea ordinii bipolare, \u00een care Turcia avea de solu\u021bionat \u0219i litigiul s\u0103u istoric cu Grecia, NATO a reprezentat pentru guvernul de la Ankara o alian\u021b\u0103 mai atr\u0103g\u0103toare, ap\u0103r\u00e2nd a fi mai asiguratorie dec\u00e2t Pactul de la Var\u0219ovia. <\/strong><\/p>\n Pentru a duce lucrurile p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u0219i a domoli orice ambi\u021bii revizioniste \u0219i nostalgii imperiale turce\u0219ti, SUA, ca \u0219i principalul s\u0103u aliat european, Marea Britanie, a insistat pentru integrarea Turciei \u00een UE, primul pas \u00een aceast\u0103 direc\u021bie fiind \u00eencheierea unei uniuni vamale turco-europene. Dac\u0103 ar fi r\u0103spuns pozitiv insisten\u021belor, UE ar fi avut argumentele necesare spre a deveni dintr-o putere regional\u0103 una global\u0103. \u00cen ceea ce o prive\u0219te, SUA ar fi avut avantajul de a \u00eent\u0103ri \u0219i mai mult leg\u0103tura strategic\u0103 transatlantic\u0103, cu Turcia ca o a doua ancor\u0103 a cruci\u0219\u0103torului american \u00een solul european, precum \u0219i de a se asigura c\u0103 aceasta va adopta o agend\u0103 politic\u0103 medio-oriental\u0103 aliniat\u0103 la cea american\u0103, f\u0103r\u0103 a mai ambi\u021biona s\u0103 fie un actor medio-oriental autonom din punct de vedere strategic. Cu c\u00e2t Turcia ar fi fost mai implicat\u0103 \u00een politica UE, cu at\u00e2t ea ar fi fost mai pu\u021bin interesat\u0103 \u0219i implicat\u0103 \u00een politica Orientului Mijlociu, l\u0103s\u00e2nd liber spa\u021biul pentru afirmarea suprema\u021biei Israelului.<\/strong><\/p>\n Aceast\u0103 strategie nu a reu\u0219it din cauza egoismului na\u021bional al protagoni\u0219tilor UE \u2013 Fran\u021ba \u0219i Germania \u2013 \u0219i al lipsei lor de viziune global\u0103. Vezi Doamne, ei erau fr\u0103m\u00e2nta\u021bi s\u0103 nu fie afectat\u0103 puritatea identit\u0103\u021bii cre\u0219tine a Europei politice. \u00cen realitate, motorul franco-german al UE nu accepta montarea la vehiculul dominat de ele, a unui motor cu puterea imens\u0103 a celui turc. A\u0219a se face c\u0103 logodit\u0103 din interes american cu Europa, dar f\u0103r\u0103 perspective reale de a-i fi mireas\u0103, Turcia a decis s\u0103 \u00ee\u0219i redob\u00e2ndeasc\u0103 autonomia strategic\u0103, ceea ce a \u00eempins-o \u00eenapoi spre Orientul arabo-musulman, iar dup\u0103 destr\u0103marea URSS, \u0219i c\u0103tre lumea turcoman\u0103 central-asiatic\u0103 \u0219i transcaucazian\u0103, devenit\u0103 disponibil\u0103<\/strong>.<\/p>\n SF\u00c2R\u0218ITUL \u201eAMERICII ISRAELIENE\u201d<\/strong><\/p>\n A doua mare manevr\u0103 a SUA \u00een Orientul Mijlociu a fost crearea unui Israel american, care cu timpul s-a transformat \u00eentr-o Americ\u0103 israelian\u0103. <\/strong>Toate statele din regiune care au acceptat suprema\u021bia acestei Americi israeliene, au primit asigurarea celeilalte Americi, cea transatlantic\u0103, de a fi ap\u0103rate de orice atacuri ter\u021be fie venite de la Rusia sovietic\u0103 ateist\u0103, fie de la republicile arabe revolu\u021bionare pro-sovietice, adversare ereditare ale monarhiilor arabe legitimiste, fie din partea fostului imperiu persan \u0219iit, du\u0219man al arabilor sunni\u021bi, dar \u0219i a mi\u0219c\u0103rilor panarabe de inspira\u021bie marxist-leninist\u0103. Cine nu a acceptat \u201eprotec\u021bia\u201d american\u0103 \u0219i implicit suprema\u021bia Israelului la nivel regional, a devenit \u021binta \u201esanc\u021biunilor\u201d unilaterale (adic\u0103 ilegale \u00een dreptul interna\u021bional) americane economice (de fapt acte de r\u0103zboi economic cu impact social adesea devastator), politice (incluz\u00e2nd izolarea interna\u021bional\u0103 \u0219i loviturile de stat duc\u00e2nd la schimb\u0103ri de regim) \u0219i militare (aplicate direct sau prin interpu\u0219i).<\/p>\n Bra\u021bul \u00eenarmat al SUA \u00een Orientul Mijlociu, capabil s\u0103 sus\u021bin\u0103 acest mecanism sanc\u021bionatoriu, a fost evident Israelul, adic\u0103 America israelian\u0103, singura cu adev\u0103rat de \u00eencredere \u00eentruc\u00e2t, \u00eenconjurat\u0103 numai de adversari, nu putea s\u0103 \u00ee\u0219i vad\u0103 garantat\u0103 existen\u021ba f\u0103r\u0103 protec\u021bie american\u0103. Iranul era prea mare, prea marcat de memoria trecutului imperial \u0219i prea m\u00e2ndru pentru a fi prepusul legitim al SUA \u00een Orientul Mijlociu. El putea fi, cel mult, un concurent prietenos, care r\u0103m\u00e2nea amabil doar at\u00e2t timp c\u00e2t interesele sale r\u0103m\u00e2neau compatibile cu cele americane (cum a fost par\u021bial pe vremea \u0218ahului Reza Pahlavi). Ceea ce nu se putea \u00eent\u00e2mpla pe termen lung, \u00een teaca geopoliticii medio-orientale neput\u00e2nd \u00eenc\u0103pea \u0219i sabia iranian\u0103 \u0219i cea american\u0103. <\/strong><\/p>\n Astfel, op\u021biunea israelian\u0103 a devenit obligatorie \u0219i a f\u0103cut ca acela care contesta preten\u021biile Israelului la domina\u021bie regional\u0103, s\u0103 conteste de fapt preten\u021biile SUA la domina\u021bia global\u0103. \u00cen consecin\u021b\u0103, promovarea preten\u021biilor SUA la domina\u021bia global\u0103 a devenit dependent\u0103 de satisfacerea preten\u021biilor Israelului la domina\u021bia regional\u0103<\/strong>, oblig\u00e2nd administra\u021biile americane, cam de la Lyndon Johnson \u00eencoace, s\u0103 acorde sus\u021binere necondi\u021bionat\u0103 oric\u0103rei geopolitici israeliene concepute la Tel Aviv \u0219i Ierusalim. Iat\u0103 mecanismul prin care Israelul american s-a transformat \u00een Americ\u0103 israelian\u0103.<\/strong><\/p>\n C\u00e2t timp interesele strategice americane \u0219i israeliene au coincis, lucrurile au mers conform planului. \u00cen m\u0103sura \u00een care, apari\u021bia unei lumi multipolare caracterizat\u0103 printr-o nou\u0103 distribu\u021bie a puterii reale la nivel global impune SUA interese diferite de cele israeliene \u0219i d\u0103 na\u0219tere unor agende geopolitice contradictorii<\/strong>, SUA este obligat\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i dezisraelinizeze strategia global\u0103 \u0219i, pentru a se ridica din nou, s\u0103 arunce din nacela balonului s\u0103u de putere, America israelian\u0103. <\/strong><\/p>\n Pentru ca asta s\u0103 nu lase regiunea cu totul la discre\u021bia rivalului iranian, dar \u0219i pentru a men\u021bine o anumit\u0103 influen\u021b\u0103 american\u0103 \u00een regiune pe un alt canal dec\u00e2t cel israelian \u00een cea mai mare parte compromis, SUA are nevoie acum s\u0103 scoat\u0103 Turcia din jocul european \u0219i s\u0103 o readuc\u0103 \u00een cel medio-oriental, reabilit\u00e2nd totodat\u0103 \u0219i antanta turco-american\u0103<\/strong>. Ceea ce poate face doar renun\u021b\u00e2nd la toate sanc\u021biunile aplicate Turciei \u00een scopul de a-i fr\u00e2na progresele \u00een direc\u021bia autonomiei strategice \u0219i a emancip\u0103rii de sub influen\u021ba transatlantic\u0103 acceptat\u0103 de Ankara \u00een trecut, \u00een condi\u021biile R\u0103zboiului Rece, ast\u0103zi terminat.<\/p>\n Asta s-a \u00eent\u00e2mplat de fapt la Summitul NATO.<\/p>\n BINOMUL TRANSATLANTIC TURCO-AMERICAN \u00ceN ORDINEA ORIENTAL\u0102 POSTAMERICAN\u0102\u00a0 <\/strong><\/p>\n SUA a creat formal un G2 (SUA plus Turcia) \u00een cadrul NATO, dar cu misiune \u00een afara NATO. A\u0219a se explic\u0103 \u0219i fugitiva men\u021biune a Iranului, \u00een declara\u021bia final\u0103 a Summitului, inclus\u0103 nu ca o extindere a rolului alian\u021bei, ci ca o concesie f\u0103cut\u0103 pre\u0219edintelui Trump, cu utilitate mai degrab\u0103 \u00een luptele politice interne din SUA, menit\u0103 a-i cump\u0103ra o anume amabilitate retoric\u0103.<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 misiune Turcia nu este contrapus\u0103 Rusiei sau Iranului, doi concuren\u021bi tradi\u021bionali at\u00e2t ai Turciei c\u00e2t \u0219i ai SUA, ci Israelului. O opozi\u021bie care nu vizeaz\u0103 distrugerea Israelului, ci p\u0103strarea status quo-ului medio oriental \u00een cadrul unei ordini postamericane \u0219i, \u00een acest sens, postisraeliene, valorific\u00e2nd capacitatea actual\u0103 a Turciei de a avea rela\u021bii ra\u021bionale \u0219i pozitive cu Iranul \u0219i cu monarhiile arabe sunnite, dar \u0219i cu Egiptul, f\u0103r\u0103 de care nu se poate c\u00e2\u0219tiga nici un r\u0103zboi \u00een Orientul Mijlociu, \u0219i cu Siria, f\u0103r\u0103 de care nu se poate c\u00e2\u0219tiga nici o pace \u00een Orientul Mijlociu, cu Rusia \u0219i cu Ucraina, cu Libanul \u0219i cu Pakistanul<\/em><\/strong>.<\/p>\n De asemenea, \u00een acest G2, Turcia, cu atuurile sale \u00een contextul actual, nu este, nu se va l\u0103sa \u0219i nici nu va putea fi subordonat\u0103 Americii, ea p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i integral\u0103 op\u021biunea pentru autonomia sa strategic\u0103, ci este curtat\u0103 de America<\/em><\/strong>, obligat\u0103 de evolu\u021bia obiectiv\u0103 a realit\u0103\u021bii globale, s\u0103 se adapteze modific\u0103rii jocului strategic \u00een Orientul Mijlociu.<\/p>\n \u00cen cadrul noii ordini globale \u00een curs de edificare, \u00een care SUA a \u0219i identificat un nucleu dur \u00een format de 2+1 (SUA \u0219i China plus Rusia), \u0219i pe c\u00e2nd concursurile sale strategice se consum\u0103 \u00een Oceanul Pacific \u0219i \u00een cel Arctic, administra\u021bia Trump este obligat\u0103, vrea \u0219i poate s\u0103 \u00eencheie pacea cu Iranul<\/strong>. Chiar dac\u0103 Memorandumul \u00een 14 puncte arat\u0103 mai mult a capitulare, el ofer\u0103 Americii libertatea de a ie\u0219i \u201ecu onoare\u201d dintr-o confruntare din care nu are mai nimic de c\u00e2\u0219tigat, dar \u00een care \u0219i o victorie ar echivala cu pierderea r\u0103zboiului. Israelul \u00eens\u0103 se opune. Pentru Israel orice pace cu Iranul este inacceptabil\u0103 \u0219i SUA nu poate trece peste aceast\u0103 opozi\u021bie.<\/em><\/strong><\/p>\n SUA \u00een\u021belege c\u0103 nu poate fi pace \u00een Orientul Mijlociu f\u0103r\u0103 rezolvarea problemei palestiniene. \u00cen acest sens SUA sus\u021bine solu\u021bia celor dou\u0103 state \u2013 israelian \u0219i palestinian. Israelul se opune, iar administra\u021bia Trump se vede pus\u0103 \u00een fa\u021ba e\u0219ecului \u00eemplinit<\/em><\/strong>.<\/p>\n SUA dore\u0219te normalizarea rela\u021biilor dintre Israel \u0219i Liban<\/em><\/strong>, cu reinstaurarea exercit\u0103rii efective a suveranit\u0103\u021bii Libanului asupra \u00eentregului s\u0103u teritoriu. Israelul se opune \u0219i SUA asist\u0103 neputincioas\u0103 la decredibilizarea influen\u021bei ei regionale.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n SUA \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 din Siria un factor stabilizator \u00een ecua\u021bia medio-oriental\u0103<\/em><\/strong> l\u0103s\u00e2nd-o s\u0103 dispun\u0103 de toate atuurile geografiei sale politice \u0219i economice. Israelul se opune, consider\u00e2nd c\u0103 integralitatea teritoriului sirian este o amenin\u021bare la adresa securit\u0103\u021bii sale; \u0219i administra\u021bia american\u0103 nu are ce face.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Israelul se opune \u0219i normaliz\u0103rii rela\u021biilor SUA cu Turcia<\/em><\/strong>, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 aceasta ar afecta actuala distribu\u021bie a puterii \u00een Orientul Mijlociu \u0219i ar pune cap\u0103t suprema\u021biei israeliene \u00een regiune. Acest caveat <\/em>este just, numai c\u0103 interesul Israelului nu mai este acela\u0219i cu cel al SUA; \u0219i de ast\u0103 dat\u0103 SUA nu a mai fi putut oprit\u0103. \u00cen confrunt\u0103rile recente ale SUA cu Israelul, cel din urm\u0103 a c\u00e2\u0219tigat mai multe partide, dar atuul american \u021binut \u00een man\u0219et\u0103 a fost Turcia. Juc\u00e2nd acum cartea turc\u0103, \u00a0SUA a decuplat naveta sa strategic\u0103 de treapta israelian\u0103 a rachetei sale geopolitice purt\u0103toare (sau m\u0103car a f\u0103cut manevra de decuplare).\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Desigur, multe se mai pot \u00eent\u00e2mpla, c\u0103ci nici lobby-urile nici uliii r\u0103zboiului nu dorm. Neocezarismul lui Donald Trump \u00eel va duce \u0219i el, poate, pe \u201eMarele blond\u201d la Idele lui Marte, unii \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 dea ceasul istoriei \u00eenapoi, dar deocamdat\u0103, la Ankara, Rubiconul a fost trecut \u0219i astfel America transatlantic\u0103, la fel cu America israelian\u0103, au \u00een\u021beles c\u0103 drumurile lor se despart; nu din dorin\u021b\u0103, ci din necesitate. Ca \u0219i America transatlantic\u0103 la nivel global, \u0219i America israelian\u0103 la nivel regional, au de ales \u00eentre a se al\u0103tura procesului de edificare a ordinii globale postamericane, respectiv a ordinii medio-orientale post israeliene, sau a l\u0103sa ca acestea s\u0103 se nasc\u0103 \u00eempotriva lor. Nu \u0219tim ce vor alege, dar \u0219tim c\u0103 cei ce vor s\u0103 \u021bin\u0103 istoria \u00een loc, de regul\u0103, pl\u0103tesc penalit\u0103\u021bi uria\u0219e.<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n SUMMITUL NATO CA T\u00c2RG AL AUTOAM\u0102GIRILOR \u00a0<\/strong><\/p>\n Potrivit declara\u021biilor publice (care ast\u0103zi, \u00een condi\u021biile meningitei morale de care sufer\u0103 clasa politic\u0103 de pretutindeni, nu mai valoreaz\u0103 doi bani) \u201eeuropenii\u201d au fost foarte mul\u021bumi\u021bi de rezultatele Summitului NATO de la Ankara. S-a reafirmat angajamentul punerii \u00een aplicare a art. 5 din tratatul de la Washington. SUA a anun\u021bat c\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een NATO. To\u021bi alia\u021bii, inclusiv SUA, s-au angajat s\u0103 sprijine Ucraina \u00een r\u0103zboiul \u00eempotriva Rusiei, men\u021bin\u00e2nd, \u00een expresie pau\u0219al\u0103, desigur, nivelul \u00eenalt al finan\u021b\u0103rii cheltuielilor destinate cump\u0103r\u0103rii de carne de tun ucrainean\u0103. Probabil inspirat de filosofia chinez\u0103 \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 cu prilejul discu\u021biilor cu \u201eprietenul\u201d Xi Jinping, Donald Trump a zis chiar c\u0103 nu \u00eei va mai livra Ucrainei \u201epe\u0219te\u201d (armament), ci \u00eei va da \u201eundi\u021ba\u201d (licen\u021ba de produc\u021bie a armamentului) cu care \u201es\u0103 pescuiasc\u0103\u201d dup\u0103 voia inimii. Rusia a fost declarat\u0103 amenin\u021bare principal\u0103 pentru Europa. Toat\u0103 lumea a jurat, \u00eentr-un spirit de \u00een\u0103l\u021b\u0103toare unitate, s\u0103 cheltuiasc\u0103 mai mult pentru \u00eenarmare, evident spre a face fa\u021b\u0103 amenin\u021b\u0103rii Rusiei; acea Rusie pe care Ucraina o bate \u00eentr-una pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 (sic!), dar nu \u00eenceteaz\u0103 s\u0103 amenin\u021be. Alia\u021bii au salutat proiectul \u00eenfiin\u021b\u0103rii unei B\u0103nci pentru ap\u0103rare, securitate \u0219i rezilien\u021b\u0103, iar unii, evident dintre cei mai boga\u021bi (printre care \u0219i Rom\u00e2nia) s-au angajat deja s\u0103 contribuie cu fonduri la realizarea m\u0103re\u021bului proiect.<\/p>\n De ce-am fi tri\u0219ti?! \u2026 \u0218i totu\u0219i\u2026<\/p>\n Art. 5 este inclus \u00een tratatul NATO \u0219i c\u00e2t timp tratatul este \u00een vigoare alia\u021bii sunt obliga\u021bi s\u0103 \u00eel aplice. Cine ar fi putut crede c\u0103 \u00eentr-un document oficial vreun membru al NATO ar fi putut declara c\u0103 nu \u00ee\u0219i va \u00eendeplini obliga\u021biile asumate printr-un instrument de drept interna\u021bional. Chiar \u0219i dup\u0103 ce vor \u00eenc\u0103lca articolul vor spune c\u0103 l-au respectat. Ceea ce nu este nici foarte greu \u00eentruc\u00e2t ambiguitatea textului las\u0103 loc oric\u0103rei interpret\u0103ri \u0219i oric\u0103rei derob\u0103ri.<\/p>\n Nimeni nu a crezut cu adev\u0103rat c\u0103 SUA va p\u0103r\u0103si NATO. De ce s\u0103 o fac\u0103? Prezen\u021ba \u00een NATO \u00eei ofer\u0103 un drept de supraveghere a politicilor de ap\u0103rare \u0219i securitate ale membrilor alian\u021bei. Dac\u0103 ar p\u0103r\u0103si NATO, SUA nu ar mai avea nici pozi\u021bia necesar\u0103 pentru a pune presiune pe alia\u021bi s\u0103 sporeasc\u0103 fondurile destinate cump\u0103r\u0103rii de arme de la \u2026. complexul militar industrial american. Dup\u0103 Ankara, pentru SUA alian\u021ba a r\u0103mas o simpl\u0103 afacere, o plac\u0103 turnant\u0103 pe care banii contribuabilului european se transfer\u0103 \u00een conturile industria\u0219ilor americani.<\/p>\n Faptul c\u0103 SUA r\u0103m\u00e2ne \u00een NATO nu este egal \u0219i cu a continua s\u0103 acorde garan\u021biile necesare securit\u0103\u021bii celorlal\u021bi membri. \u00cen NATO se g\u0103se\u0219te \u0219i Islanda, care nu are armat\u0103, ci numai unele arme de seduc\u021bie \u00een mas\u0103 precum fermec\u0103torul premierul Cristina Afrosei (Kristrun Frostadottir).<\/p>\n Desigur, Ucraina a aflat c\u0103, at\u00e2t timp c\u00e2t va mai r\u0103m\u00e2ne ceva din ea \u0219i din poporul ei, va fi pl\u0103tit\u0103 ca s\u0103 lupte cu \u201emonstrul de la Kremlin\u201d<\/strong>. Nici un membru nu a fost \u00eempotriv\u0103 referitor la proiec\u021bia financiar\u0103, numai c\u0103 unii (\u0219i \u00eenc\u0103 din ce \u00een ce mai mul\u021bi) au anun\u021bat fie c\u0103 nu mai vor, fie c\u0103 nu sunt \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 participe la acest efort (ex. Italia, Ungaria, Polonia etc.) \u201eS\u0103 se finan\u021beze r\u0103zboiul Ucrainei cu o anumit\u0103 sum\u0103 total\u0103, oric\u00e2t de mare, suntem de acord, dar nu din buzunarul nostru!\u201d \u2013 iat\u0103 expresia solidarit\u0103\u021bii ipocrite degajat\u0103 la Summitul de la Ankara<\/strong>.<\/p>\n Vor spori alia\u021bii, sub vigilenta privire a celui mai slab \u0219i mai modest intelectual secretar general din istoria NATO, sicofantul Mark Rutte, cheltuielile pentru \u00eenarmare? De unde banii, c\u00e2nd economia european\u0103, la nivel comunitar \u0219i la nivel de state, este \u00een criz\u0103?\u00a0 Se va mai lua \u00eenc\u0103 de la stimulii necesari industriei civile \u0219i, mai ales, de la cheltuielile sociale, cu riscul aprinderii unei revolu\u021bii continentale al c\u0103rei tunet amenin\u021b\u0103tor se aude deja \u00een dep\u0103rtare?<\/p>\n \u00cemprumutul financiar ar fi o solu\u021bie similar\u0103 celei prin care se \u00eencearc\u0103 scoaterea din criz\u0103 a unui alcoolic oferindu-i o sticl\u0103 de votc\u0103. Desigur, Banca pentru ap\u0103rare, securitate \u0219i mai ales rezilien\u021b\u0103 (!), de aceea se creeaz\u0103. Sunt, \u00eens\u0103, destui bani \u0219i pentru pl\u0103\u021bi directe \u0219i pentru aport la \u00eenfiin\u021barea b\u0103ncii? Dac\u0103 bugetele au bani pentru achizi\u021bii directe, la ce mai trebuie banca? Dac\u0103 nu sunt bani, cu ce vor fi pl\u0103tite datoriile f\u0103cute la banc\u0103? Fiind vorba de achizi\u021bii suverane (bunuri pentru \u00eenarmarea statelor), datoriile contractate vor fi tot suverane \u0219i vor primi, inevitabil, doar garan\u021bii suverane. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een caz de insolven\u021b\u0103, statul debitor-garant va pl\u0103ti cu suveranitatea.<\/em><\/strong> Astfel, \u00een \u201enoul NATO\u201d,<\/em><\/strong>o valoare public\u0103, suveranitatea, se va transfera \u00een patrimoniul corpora\u021biilor, devenind un bun corporatist<\/em><\/strong>.<\/p>\n Dac\u0103 se vor g\u0103si bani, unde vor merge ei? Cel pu\u021bin pentru c\u00e2teva decenii vor merge c\u0103tre cei care produc armele dorite, respectiv c\u0103tre industriile de profil americane. Cum s\u0103 nu fie mul\u021bumit\u0103 SUA de transformarea NATO \u00eentr-o surs\u0103 b\u0103noas\u0103 de afaceri private pe termen lung<\/strong>?<\/p>\n PRIVATIZAREA SUVERANIT\u0102\u021aII \u0218I CORPORATIVIZAREA NATO<\/strong><\/p>\n Pe scurt, pentru a ne ap\u0103ra de amenin\u021barea imaginar\u0103 a Rusiei, vom privatiza suveranitatea <\/em><\/strong>(sic!). \u00cen considerarea unui eventual atac viitor al Rusiei, antam\u0103m cheltuieli certe \u00een prezent.<\/p>\n Cine se opune acestei solu\u021bii este \u201erusofil\u201d, \u201eputinist\u201d, \u201eanti-occidental\u201d, \u201eanti-european\u201d, \u0219i, desigur, fiind astfel de partea dictatorilor, este \u00eempotriva democra\u021biei \u0219i a valorilor statului de drept (sic!). \u00cen consecin\u021b\u0103 se justific\u0103 limitarea libert\u0103\u021bilor personale ale unor asemenea persoane, \u00eentruc\u00e2t ele ar folosi \u201evalorile noastre\u201d \u00eempotriva \u2026 \u201evalorilor noastre\u201d. Membrii NATO \u0219i cei ai UE (de aceea la Summitul alian\u021bei militare, o putere hard<\/em>, au fost invita\u021bi \u0219i liderii uniunii pacifiste, teoretic o putere soft<\/em>) vor ap\u0103ra astfel democra\u021bia, statul de drept \u0219i drepturile omului de \u201eRusia totalitar\u0103\u201d \u0219i agen\u021bii acesteia, interzic\u00e2nd propriilor cet\u0103\u021beni, prin \u201eprotejarea\u201d drepturilor lor puse sub cheie \u00een \u201epenitenciarele democra\u021biei neo-bol\u0219evice\u201d europene, s\u0103 fac\u0103 din respectivele drepturi \u201earme pro-ruse\u201d.<\/p>\n \u0218i pentru c\u0103 toate astea trebuiau s\u0103 poarte un nume \u0219i s\u0103 aib\u0103 o ra\u021biune de v\u00e2ndut maselor, li s-a spus\u2026 \u201eRusia\u201d sau \u201eamenin\u021barea ruseasc\u0103\u201d. De fapt, doar \u00een acest ultim aspect \u00ee\u0219i are izvorul satisfac\u021bia membrilor europeni cu veleit\u0103\u021bi hegemonice ai NATO. Dac\u0103 Rusia este, \u00eentr-adev\u0103r o amenin\u021bare existen\u021bial\u0103 pentru Europa politic\u0103 plural\u0103, atunci se justific\u0103 at\u00e2t banii da\u021bi pe \u00eenarmare spre profitul complexului militar-industrial (despre care unii lideri politici cu starea de spirit a pokeristului nenorocos care \u00een disperare, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 se refac\u0103 printr-o ultim\u0103 lovitur\u0103, \u00ee\u0219i pune \u0219i nevasta ca miz\u0103 \u00een joc, sper\u0103 c\u0103 va scoate restul economiei europene din \u0219an\u021b \u00eenainte ca poporul european s\u0103 se revolte \u0219i s\u0103 dea foc \u00eentregii \u0219andramale) c\u00e2t \u0219i legitimarea trecerii de la democra\u021bie la oligarhie, dac\u0103 nu chiar la dictatur\u0103, cu suprimarea aferent\u0103 a libert\u0103\u021bilor civile. <\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Germania este mul\u021bumit\u0103 \u00eentruc\u00e2t, \u00een fine, se poate re\u00eenarma \u0219i poate aduce puterea sa militar\u0103 la nivelul puterii economice, pentru a reob\u021bine statutul de mare putere.<\/strong> Din p\u0103cate, \u00eentruc\u00e2t urma\u0219ii lui Ribbentrop nu \u00eei mai au la dispozi\u021bie pe urma\u0219ii lui Molotov, economia german\u0103 \u0219i-a pierdut m\u0103re\u021bia, iar o armat\u0103 german\u0103 puternic\u0103 f\u0103r\u0103 o economie pe m\u0103sur\u0103 \u00eenseamn\u0103 r\u0103zboi \u00een Europa. Dac\u0103 istoria se va repeta, ceea ce \u00een trecut a fost o tragedie global\u0103, acum, \u021bin\u00e2nd seama de irelevan\u021ba strategic\u0103 a Europei, va fi doar o tragi-comedie parohial\u0103. Ceea ce poate fi lini\u0219titor pentru restul lumii, dar penibil pentru europeni.<\/p>\n Fran\u021ba este \u0219i ea mul\u021bumit\u0103, \u00eentruc\u00e2t, castrat\u0103 politic \u0219i neperformant\u0103 economic, vede \u00een r\u0103zboiul cu Rusia ocazia de a se afirma ca lider militar al UE<\/strong>, fiind unicul membru al acesteia care de\u021bine arma nuclear\u0103. Dac\u0103 acest r\u0103zboi s-ar \u00eencheia, indiferent de rezultatul lui, decontul intern \u0219i extern ar fi devastator pentru Fran\u021ba. De aceea r\u0103zboiul trebuie s\u0103 dureze c\u00e2t mai mult. Victoria Occidentului colectiv \u00een r\u0103zboiul cu Rusia nu este un obiectiv francez; am\u00e2narea p\u0103cii la calendele grece\u0219ti este.<\/em><\/strong><\/p>\n Satisfac\u021bia Marii Britanii este mai dificil de explicat. Aceasta este \u021bara unde stingerea civiliza\u021biei europene este poate cea mai evident\u0103. Diferen\u021ba dintre esen\u021ba unui imperiu defunct \u0219i aparen\u021ba comportamentului public imperial ar fi surs\u0103 de comedie, dac\u0103 nu ar continua nefasta politic\u0103 a dezbin\u0103rii practicat\u0103 tradi\u021bional de \u201eperfidul Albion\u201d, \u00eentre\u021bin\u00e2nd astfel r\u0103zboaie continentale \u2013 reale, precum cel din Ucraina, \u0219i virtuale, precum cel dintre Rusia \u0219i Europa \u2013 pe care Londra (ca \u0219i Washingtonul, de altfel) ar vrea s\u0103 le arbitreze, evident contra cost, \u00een calitate de decident global autoproclamat.<\/strong> Singur, Regatul Unit, amenin\u021bat de secesiune, nu ar putea face nimic \u0219i probabil ar imploda. \u00cen cadrul NATO, \u00eens\u0103, cu cartea \u201eamenin\u021b\u0103rii ruse\u0219ti\u201d \u00een m\u00e2n\u0103, \u00ee\u0219i imagineaz\u0103 c\u0103 \u00een final va lua partea leului din potul conflictului artificial \u00eentre\u021binut, v\u00e2nz\u00e2nd bine vetoul s\u0103u fa\u021b\u0103 de proiectul oric\u0103rei p\u0103ci convenite f\u0103r\u0103 luarea \u00een considerare a intereselor sale. Cu spiritul ludic caracteristic lor, britanicii ignor\u0103 c\u0103 jocul de-a r\u0103zboiul se poate transforma la un moment dat dintr-o preocupare distractiv\u0103 \u0219i eventual remuneratorie, \u00eentr-o tragedie real\u0103 care s\u0103 pun\u0103 Europa \u0219i chiar lumea \u00een fl\u0103c\u0103ri.<\/p>\n Din nerostitele Summitului \u0219i \u00een siajul lor rezult\u0103 c\u0103 Marea Neagr\u0103 nu va fi nici \u201elac rusesc\u2019 nici \u201elac turcesc\u201d, dar r\u0103m\u00e2ne un \u201elac ruso-turc\u201d, pe malul c\u0103ruia Rom\u00e2nia va fi o cutie de rezonan\u021b\u0103 spart\u0103 a discursului r\u0103zboinic euro-occidental<\/em><\/strong>, pl\u0103tind orchestra de pe Titanicul ce se scufund\u0103, f\u0103r\u0103 a-i putea stabili m\u0103car repertoriul. Aceasta \u00een timp ce hinterlandul s\u0103u danubian (Europa danubian\u0103), de la Belgrad la Viena, l\u0103sat \u201eliber\u201d de protec\u021bia american\u0103, va dansa, evident \u201evoluntar\u201d, tot mai mult \u00een pa\u0219i de cazacioc, iar puterea Europei renane se va refugia, c\u00e2t\u0103 mai este, \u00een Marea Baltic\u0103. <\/strong><\/p>\n Pentru SUA, am mai spus, Rusia nu este o amenin\u021bare, ba chiar este un partener strategic poten\u021bial dorit, \u00eens\u0103, c\u00e2t\u0103 vreme, \u021bin\u00e2nd isonul europenilor cu \u201eamenin\u021barea ruseasc\u0103\u201d \u00eei \u021bine pe ace\u0219tia ocupa\u021bi \u0219i departe de un posibil Pact Ribbentrop-Molotov 0.2, asigur\u00e2nd totodat\u0103 comenzi b\u0103noase corpora\u021biilor americane, nu are nimic de obiectat fa\u021b\u0103 de belicismul retoric f\u0103r\u0103 acoperire al comunicatului cu care Summitul NATO s-a \u00eencheiat.<\/p>\n Singura parte pozitiv\u0103 este c\u0103 pentru nevolnicii europeni, trompetele ienicerilor au sunat, \u00een fine, de\u0219teptarea: sunt pe contul lor, pre\u021bul emancip\u0103rii de sub domina\u021bia american\u0103 \u0219i al eliber\u0103rii de ocupa\u021bia american\u0103 fiind luarea destinului lor \u00een propriile m\u00e2ni, indiferent dac\u0103 Rusia este sau nu este o amenin\u021bare. <\/em><\/strong>Dac\u0103 se vor de\u0219tepta sau nu, este o alt\u0103 \u00eentrebare.<\/p>\n Deocamdat\u0103 NATO s-a transformat \u00eentr-o pia\u021b\u0103 liber\u0103 a industriei militare plasat\u0103 deasupra pie\u021bei unice a UE \u0219i dominat\u0103 de corpora\u021biile americane \u0219i turce, \u00een func\u021bie de interesele comerciale ale c\u0103rora se va stabili cine amenin\u021b\u0103 \u0219i cine nu amenin\u021b\u0103 Europa, precum \u0219i unde se va stimula cererea real\u0103 pentru produsele lor. \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Cam at\u00e2t despre NATO \u0219i deliciosul s\u0103u Summit turcesc. Acolo surlele ienicerilor au sunat stingerea pentru unii \u0219i de\u0219teptarea pentru al\u021bii. La sf\u00e2r\u0219it, liderii euro-atlantici au plecat acas\u0103 primind \u00een dar de la gazd\u0103 un pistol \u2013 arm\u0103 util\u0103 \u00een lupt\u0103 sau la sinucidere. Fuit!<\/em> A fost!<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n Autor: Adrian Severin<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n Summitul NATO de la Ankara a fost \u201eistoric\u201d prin aceea c\u0103 sub poleiala declara\u021biilor de \u201eunitate\u201d \u0219i de \u201eiubire\u201d, \u00eentr-un domeniu \u00een care \u201eprietenia\u201d \u0219i \u201eiubirea\u201d sunt sistemic str\u0103ine, s-a marcat transformarea alian\u021bei dintr-una transatlantic\u0103 \u00eentr-una euro-atlantic\u0103 (adic\u0103 european\u0103 cu un \u201einvitat-vedet\u0103\u201d american) \u0219i dintr-una politico-militar\u0103 \u00een una corporatisto-militar\u0103. Principalele e\u0219ecuri \u2013 bine ascunse \u00een spatele declara\u021biilor de bune inten\u021bii (inten\u021bii cu care adesea este pavat \u0219i drumul c\u0103tre iad) \u2013 constau \u00een: i. abandonarea proiectului de globalizare a NATO (ceea ce ar fi presupus integrarea sa \u00eentr-un pact defensiv global); ii. e\u0219ecul definirii obiectivelor cu valoare identitar\u0103 ale NATO \u00een lipsa vechiului inamic ruso-sovietic (dincolo de ridicolul insisten\u021bei de a prezenta Rusia ca principal\u0103 amenin\u021bare la adresa securit\u0103\u021bii alia\u021bilor europeni, aceasta ar putea chiar declan\u0219a un r\u0103zboi la cap\u0103tul c\u0103ruia NATO va disp\u0103rea cu totul); iii. imposibilitatea obiectiv\u0103 de a men\u021bine congruen\u021ba intereselor strategice ale alia\u021bilor, congruen\u021b\u0103 \u00een lipsa c\u0103reia solidaritatea acestora nu se poate realiza, iar alian\u021ba \u00ee\u0219i pierde, odat\u0103 cu calitatea strategic\u0103, \u00eens\u0103\u0219i ra\u021biunea \u0219i, deci, capacitatea de a mai exista. \u00cen asemenea condi\u021bii se poate spune c\u0103 fanfara ienicerilor a intonat \u00een acela\u0219i timp, pe de o parte, melodia stingerii unei lumi, a unei ordini, \u0219i anume a ordinii americane \u00een care NATO juca un rol strategic central, \u0219i, pe de alt\u0103 parte, aceea a de\u0219tept\u0103rii pentru ordinea post-american\u0103 cu r\u0103d\u0103cinile \u00een cultura \u0219i tradi\u021biile istorice ale Orientului colectiv.<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n FANFARA IENICERILOR \u0218I COVORUL TURCOAZ <\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n La Ankara, \u00een sunetul fanfarei ienicerilor neo-otomani, chiar dac\u0103 nu s-a pr\u0103bu\u0219it, catapeteasma templului NATO s-a rupt. Pentru NATO, adic\u0103 pentru vechea alian\u021b\u0103 transatlantic\u0103 politico-militar\u0103 defensiv\u0103, trompetele ienicerilor au sunat stingerea.<\/strong> \u00cen locul ei, ca un memento, a r\u0103mas doar proiectul unei sinergii transatlantice, al c\u0103rui viitor va depinde de bonitatea financiar\u0103 a guvernelor europene, inclusiv de capacitatea lor de a contracta datorii \u00een contul genera\u021biilor viitoare, cerut\u0103, \u00een principal, pentru achizi\u021bia unor echipamente militare americane dep\u0103\u0219ite moral (doar nu crede cineva c\u0103 SUA va sprijini crearea \u00een Europa a unei puteri militare rivale), \u0219i \u00een subsidiar, pentru investi\u021bii \u00een complexul militar-industrial propriu, care va intra pe rod pe termen lung \u2013 adic\u0103 c\u00e2nd cu to\u021bii vom fi deja mor\u021bi.<\/p>\n S\u0103 reamintim c\u0103 ienicerii erau un corp militar de elit\u0103 al infanteriei permanente otomane format din b\u0103rba\u021bi recruta\u021bi cu for\u021ba \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie din r\u00e2ndul popula\u021biilor europene cre\u0219tine \u0219i islamiza\u021bi. Includerea lor simbolic\u0103 \u00een protocolul Summitului a putut sugera invita\u021bilor c\u0103 puterea armat\u0103 a Imperiului Otoman s-a sprijinit pe islamizarea copiilor cre\u0219tini ai Europei, a\u0219a cum \u0219i acum, puterea NATO st\u0103 \u00een islamizarea Europei.<\/p>\n Banchetul imperial oferit de Recep Tayyip Erdogan, cu un opulent meniu specific buc\u0103t\u0103riei otomane, a amintit mai mult de Suleiman Magnificul (cel pe care Regele Fran\u021bei, Francisc I, \u00eel numea cu respect \u201eMarele Turc\u201d), dec\u00e2t de Kemal Atat\u00fcrk (\u201eTat\u0103l turcilor\u201d). Acolo s-a s\u0103v\u00e2r\u0219it prohodul unit\u0103\u021bii transatlantice \u0219i botezul unui G2 \u2013 Turcia \u0219i SUA \u2013 deocamdat\u0103 \u00een cadrul NATO, care anun\u021b\u0103 schimbarea arhitecturii de securitate \u00een Orientul Mijlociu, simultan cu l\u0103sarea europenilor \u00een grija lor, a lui Dumnezeu \u0219i a \u2026 Rusiei.<\/p>\n La \u00eentoarcerea sa triumfal\u0103 din r\u0103zboiul troian, Clitemnestra, so\u021bia sa, \u00eentinde \u00een calea lui Agamemnon, potrivit lui Eschil, tapi\u021berii purpurii, simboliz\u00e2nd p\u0103m\u00e2ntul ro\u0219u care era considerat, la originile civiliza\u021biei noastre europene, \u201ecalea zeilor\u201d. \u00cen imperiul roman, purpuriul era culoare imperial\u0103. Pe urmele tradi\u021biilor romane, \u00een evul mediu european, doar regii \u0219i capii bisericii cre\u0219tine aveau dreptul s\u0103 foloseasc\u0103 \u021bes\u0103turi de culoare ro\u0219ie, pe care le puneau la picioarele tronurilor lor sau pe drumul care conducea spre acestea, culoarea respectiv\u0103 fiind simbolul puterii absolute. \u00cen diploma\u021bia modern\u0103 republican\u0103, prima dat\u0103 c\u00e2nd un covor ro\u0219u a fost pus \u00een calea unui \u00eenalt demnitar a fost consemnat\u0103 \u00een anul 1821, \u00een Georgetown (Carolina de Sud) pentru a-l onora pe Pre\u0219edintele SUA, James Monroe, sosit \u00een vizit\u0103. Ulterior acest obicei a fost generalizat \u0219i adoptat \u00een protocolul de stat la nivel universal ca semn al respectului suprem ar\u0103tat oaspe\u021bilor cu rangurile de demnitate cele mai \u00eenalte. De aici, trec\u00e2nd \u0219i prin obiceiul instituit de companiile feroviare americane, de a pune un covor ro\u0219u la urcarea \u00een vagoanele de clasa I, preluat la Hollywood cu prilejul fastuoaselor gale Oscar, a venit \u0219i expresia \u201ered carpet treatment<\/em>\u201d (\u201etratamentul covorului ro\u0219u\u201d).<\/p>\n Aceast\u0103 tradi\u021bie milenar\u0103 a fost \u00eentrerupt\u0103 la Summitul NATO de la Ankara, unde turcoazul specific tradi\u021biilor artistice ale islamului otoman a colorat covoarele \u00eentinse \u00een calea oaspe\u021bilor euro-atlantici. Iat\u0103 un simbol care vorbe\u0219te mai mult dec\u00e2t toate declara\u021biile oficiale \u0219i autofelicit\u0103rile liderilor prezen\u021bi la eveniment. Un simbol prin care Turcia anun\u021b\u0103 o schimbare cu adev\u0103rat istoric\u0103 \u0219i anume abandonul civiliza\u021biei bazate pe poezia greac\u0103, religia cre\u0219tin\u0103 \u0219i dreptul roman, \u0219i reabilitarea puterii civiliza\u021bionale orientale. Pre\u0219edintele Erdogan, refuz\u00e2ndu-le \u0219efilor de state \u0219i guverne ale statelor membre NATO, precum \u0219i liderilor UE, \u201etratamentul covorului ro\u0219u\u201d \u0219i oblig\u00e2ndu-i s\u0103 mearg\u0103 pe drumul marcat de covorul turcoaz, a f\u0103cut clar (celor ap\u021bi sau celor care nu au refuzat s\u0103 priceap\u0103) c\u0103 puterea lor nu mai este relevant\u0103 \u0219i de aceea nu mai este demn\u0103 de respect \u0219i nici nu mai face obiectul respectului din partea Turciei<\/em><\/strong>; Turcia, urma\u0219a vechiului imperiu otoman prin contrast cu care europenii \u0219i-au definit c\u00e2ndva propria identitate \u0219i care acum a devenit sau, cel pu\u021bin, este pe punctul de a deveni \u201em\u0103re\u021b din nou\u201d.<\/p>\n C\u00e2nd acest viraj are loc, \u00een timpul \u00een care omenirea a intrat \u00een secolul Asiei, \u00een condi\u021biile \u00eenfr\u00e2ngerii strategice a SUA \u00een Marea Neagr\u0103 (Ucraina a respins cele 28 de puncte ale p\u0103cii americane, iar Rusia continu\u0103 avansul \u00een ocuparea teritoriului ucrainean, arunc\u00e2nd \u00een aer toat\u0103 arhitectura de securitate american\u0103 din Europa de est), \u00een Palestina (Israelul respinge proiectul celor dou\u0103 state sus\u021binut de Washington, promov\u00e2ndu-l pe acela al Marelui Israel de la Nil la Eufrat), \u00een Liban (Israelul calc\u0103 \u00een picioare acordul de \u00eencetare a focului cu Libanul, mediat de SUA) \u0219i \u00een Golful Persic (unde SUA nu \u0219i-a putut ap\u0103ra pozi\u021biile fortificate din vecin\u0103tatea Iranului \u0219i, pe cale de consecin\u021b\u0103, nu \u0219i-a putut onora angajamentul privind garantarea securit\u0103\u021bii statelor arabe din regiune), precum \u0219i ale blocajului european \u00een r\u0103zboiul cu Rusia, ale crizei de sistem a UE \u0219i ale tensiunilor transatlantice, el ar trebui s\u0103 scoale din somn statele europene \u0219i s\u0103 le fac\u0103 a vedea c\u0103 securitatea militar\u0103 oferit\u0103 de americani, dup\u0103 cea energetic\u0103 oferit\u0103 de ru\u0219i, nu le mai stau la dispozi\u021bie.<\/p>\n Un NATO f\u0103r\u0103 SUA poate exista, dar acesta nu mai este acela\u0219i NATO cu care europenii au tr\u0103it, cu care s-au obi\u0219nuit \u0219i care le-a permis dezvoltarea f\u0103r\u0103 temeri securitare. O Europ\u0103 politic\u0103 f\u0103r\u0103 Turcia poate exista, dar ea nu poate fi un juc\u0103tor global a\u0219a cum ar fi putut fi integr\u00e2nd Turcia. O Europ\u0103 colectiv\u0103 \u00een conflict strategic cu Rusia \u0219i China deopotriv\u0103, are, \u00een cel mai bun caz, perspectiva de a r\u0103m\u00e2ne un muzeu de istorie nebugetat, f\u0103r\u0103 nici o relevan\u021b\u0103 strategic\u0103 la nivel global, dac\u0103 nu va c\u0103dea \u00eenapoi \u00een co\u0219marul r\u0103zboaielor intestine. Un NATO europenizat mai mic, completat, eventual, cu o sinergie transatlantic\u0103, nu reprezint\u0103 solu\u021bia. Totul trebuie schimbat \u0219i \u00een primul r\u00e2nd felul \u00een care europenii se evalueaz\u0103 pe ei \u00een\u0219i\u0219i, precum \u0219i cel \u00een care se raporteaz\u0103 la restul lumii (\u00een special la Orientul colectiv \u0219i la Sudul colectiv). <\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n SF\u00c2R\u0218ITUL \u201eAMERICII EUROPENE\u201d <\/strong><\/p>\n \u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Ca putere maritim\u0103 \u00een ascensiune cu ambi\u021bii de a-\u0219i promova interesele \u00een condi\u021biile unei influen\u021be exclusive la nivel global, SUA s-a ciocnit de imperiile coloniale europene, autoare ale ordinii interna\u021bionale. Evident, acestea se opuneau preten\u021biilor americane de a avea un loc la masa deciden\u021bilor globali, cam tot a\u0219a cum azi SUA se opune ridic\u0103rii Chinei ca superputere global\u0103.<\/p>\n \u00cen lupta \u00eempotriva ordinii mondiale europene, una dintre marile speran\u021be ale SUA era legat\u0103 de conflictele dintre europeni, respectiv dintre na\u021biunile imperiale europene \u0219i imperiile multina\u021bionale europene, precum \u0219i dintre membrii fiec\u0103rei dintre aceste grup\u0103ri. Faptul permitea promovarea unei politici interna\u021bionale \u201edemocratice\u201d \u0219i \u201eliberale\u201d americane care, \u00een timp ce imperiali\u0219tii europeni \u00ee\u0219i \u00eemp\u0103r\u021beau \u00eentre ei lumea, fie prin r\u0103zboaie coloniale fie prin \u00een\u021belegeri menite s\u0103 evite r\u0103zboiul, s\u0103 prezinte SUA ca ap\u0103r\u0103tor al luptei de emancipare na\u021bional\u0103 a coloniilor asuprite. Mai \u00eent\u00e2i, desigur, a celor din vecin\u0103tatea sa imediat\u0103 \u0219i apropiat\u0103, respectiv din America Latin\u0103, iar apoi din Asia \u0219i, \u00een final, din Africa. Aceasta dup\u0103 ce, unele dintre imperiile europene (ex. Fran\u021ba \u0219i Rusia) sprijiniser\u0103 aspira\u021biile americanilor la independen\u021b\u0103 (r\u0103zboiul de independen\u021b\u0103) \u0219i unitate teritorial\u0103 (r\u0103zboiul de secesiune), desigur pentru a da lovituri rivalilor europeni (ex. Anglia).<\/p>\n Se \u00een\u021belege astfel de ce p\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, Europa reprezenta continentul cel mai important pentru geopolitica american\u0103, precum \u0219i de ce pentru SUA posibilitatea ca acest continent s\u0103 fi dominat de o singur\u0103 putere (precum Germania sau Rusia) ori o alian\u021b\u0103 a acestora (precum cea ruso-german\u0103) era o amenin\u021bare suprem\u0103 ce trebuia exclus\u0103 cu orice pre\u021b. Lupta europenilor \u00eentre ei era \u00een regul\u0103 at\u00e2t timp c\u00e2t nici unul nu se g\u0103sea \u00een pozi\u021bia de a le \u00eenfr\u00e2nge pe celelalte \u0219i a le aduce pe toate sub ascultarea sa. \u00cen cazul din urm\u0103 (\u0219i asta era s\u0103 fac\u0103 Germania \u00een 1914 \u0219i 1940, ca \u0219i Rusia sovietic\u0103 dup\u0103 1945), SUA ie\u0219ea din izola\u021bionismul s\u0103u protejat de vecin\u0103tatea cu dou\u0103 oceane, \u0219i \u00ee\u0219i trimitea copiii s\u0103 moar\u0103 pentru \u201elibertatea Europei\u201d.<\/p>\n Frumos numit\u0103 \u201etribut de s\u00e2nge pentru libertate\u201d, interven\u021bia militar\u0103 american\u0103 \u00een Europa era de fapt o \u201einvesti\u021bie de s\u00e2nge\u201d care, ca orice investi\u021bie, trebuia s\u0103 produc\u0103 profit; un profit cules \u00een principal de pe continentul \u201esalvat\u201d, ca \u0219i din \u201epropriet\u0103\u021bile sale de peste m\u0103ri\u201d \u0219i \u00een subsidiar din teritoriile neadjudecate \u00eenc\u0103 de actorii acestuia. Planul Marshall despre asta a fost.<\/p>\n A\u0219a a ajuns America actor european, iar Europa, mai \u00eent\u00e2i jum\u0103tatea occidental\u0103 (dup\u0103 cel de al Doilea R\u0103zboi Mondial) \u0219i apoi toat\u0103 Europa p\u00e2n\u0103 la frontierele fostei Rusii sovietice (dup\u0103 R\u0103zboiul Rece) a devenit o \u201eAmeric\u0103 european\u0103\u201d. SUA le-a spus europenilor c\u0103 nu mai trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i fac\u0103 griji pentru securitatea lor, c\u0103ci aceasta devine treaba superputerii nucleare americane ocupante, ei put\u00e2ndu-se concentra asupra dezvolt\u0103rii lor economice. Aceasta spre fericirea lor, dar \u0219i spre cea a SUA, ai c\u0103rei consumatori erau pu\u0219i \u00een situa\u021bia de cump\u0103ra bunuri europene bune \u0219i ieftine, ai c\u0103rei investitori g\u0103seau plasamente de capital profitabile \u00een economia european\u0103 \u0219i ai c\u0103rei industria\u0219i ob\u021bineau acces, de asemenea profitabil, pe pia\u021ba european\u0103 liberalizat\u0103 \u0219i solvabil\u0103. Faptul a permis refacerea \u0219i dezvoltarea economiei europene, emergen\u021ba statelor-providen\u021b\u0103 \u0219i a bun\u0103st\u0103rii europene asociate p\u0103cii \u0219i garant al p\u0103cii \u00een Europa, ca \u0219i formarea Uniunii Europene.<\/p>\n NATO a fost creat pentru a \u021bine Rusia la distan\u021b\u0103 \u0219i Germania \u00een neputin\u021b\u0103 militar\u0103, precum \u0219i pentru a \u00eempiedica o alian\u021b\u0103 a acestora. Pre\u021bul combina\u021biei au fost bugetele militare uria\u0219e ale SUA, alimentate din buzunarul contribuabilului american, care, pe termen lung, \u00een afara satisfacerii complexului militar-industrial, au condus at\u00e2t la dezindustrializarea ei, capitalurile sale fugind \u00een locuri mai prietenoase deschise lor de c\u0103tre chiar puterea american\u0103, c\u00e2t \u0219i hiper\u00eendatorarea ei. <\/strong><\/p>\n Supraextins\u0103 ca prezen\u021b\u0103 militar\u0103 \u00een toate col\u021burile lumii, SUA a dedicat, de-a lungul unui interval de timp practic nesf\u00e2r\u0219it, resurse \u00eenarm\u0103rii \u0219i securit\u0103\u021bii (cu at\u00e2t mai amenin\u021bat\u0103 cu c\u00e2t domina\u021bia sa cre\u0219tea) \u00een dauna dezvolt\u0103rii economice \u0219i investi\u021biilor sociale. Pe de alt\u0103 parte, \u00een lupta cu rivalii europeni, a stimulat, inevitabil, emanciparea unor puteri na\u021bionale noi sau unor puteri imperiale reabilitate. Acum, victorioas\u0103 \u00een Europa, SUA se vede contestat\u0103 \u0219i antrenat\u0103 \u00een rivalit\u0103\u021bi strategice pe alte continente. Europa americanizat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een punctul de a fi o adev\u0103rat\u0103 Americ\u0103 european\u0103, devine astfel, din atu al ordinii unipolare americane, vulnerabilitatea ei. Dac\u0103 vrea s\u0103 fie m\u0103rea\u021b\u0103 din nou, America trebuie s\u0103 scape de extensia sa european\u0103 (ca, de altfel, \u0219i de alter egoul<\/em> s\u0103u israelian). <\/strong><\/p>\n Puterea american\u0103 nu mai este amenin\u021bat\u0103 azi nici de Europa colectiv\u0103 nici de Rusia. Degeaba \u00eencearc\u0103 europenii s\u0103 o prezinte pe aceasta ca principala amenin\u021bare la adresa Europei. Rusia de azi nu mai este, nu mai vrea s\u0103 fie \u0219i nu mai poate fi fosta URSS \u0219i, cu at\u00e2t mai pu\u021bin, fostul Pact de la Var\u0219ovia. Armata rus\u0103 de azi nu este Wehrmachtul. <\/strong><\/p>\n \u0218i chiar de ar fi o astfel de amenin\u021bare, ea este pentru europeni, iar nu pentru SUA. De aceea, interesele strategice ale Europei colective \u0219i SUA nemaifiind congruente, nici ra\u021biunea strategic\u0103 a alian\u021bei nord-atlantice nu mai are baz\u0103 de sus\u021binere. Rivalii strategici ai SUA sunt \u00een alt\u0103 parte. \u00cen consecin\u021b\u0103, blocarea SUA \u00een Europa \u00eei poate fi fatal\u0103.<\/strong><\/p>\n Or, men\u021binerea NATO \u00een logica sa actual\u0103, dezvoltat\u0103 din logica sub imperativele c\u0103rora s-a n\u0103scut, este \u00eempotriva firii. De aceea, chiar dac\u0103 nu explicit, Summitul NATO de la Ankara a consemnat decizia SUA (a administra\u021biei Trump \u0219i a oric\u0103rei alte administra\u021bii ulterioare, s\u0103 nu ne facem iluzii \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103) de a lichida \u201eAmerica european\u0103\u201d \u0219i de a reda libertatea europenilor; odat\u0103 cu ob\u021binerea ei, fie \u0219i \u00eempotriva voin\u021bei lor, acestora restituindu-li-se \u0219i obliga\u021bia de a-\u0219i reg\u0103si identitatea cultural\u0103 \u0219i geopolitic\u0103, precum \u0219i de a-\u0219i asuma r\u0103spunderea pentru ap\u0103rarea acestora. <\/em><\/strong><\/p>\n Summitul a \u00eenceput cu un NATO \u0219i s-a terminat cu altul. Cel dint\u00e2i era o b\u0103tr\u00e2n\u0103 crustacee gigantic\u0103 c\u0103ut\u00e2ndu-\u0219i supravie\u021buirea \u00eentr-o mare secat\u0103. Cel din urm\u0103 este o cochilie goal\u0103 \u00een care se poate auzi vuietul grandios al m\u0103rii, dar care nu mai are nici via\u021b\u0103 nici mare.<\/p>\n PARANTEZA \u201eTURCIEI EURO-ATLANTICISTE\u201d <\/strong><\/p>\n \u00a0<\/strong><\/p>\n \u00cen exercitarea rolului autoasumat de superputere global\u0103, SUA nu a procedat la americanizarea integral\u0103 a regiunii strategice a Orientului Mijlociu, acolo unde ordinea sa putea fi contestat\u0103 de fostul imperiu otoman \u0219i fostul imperiu persan, a\u0219a cum a americanizat Europa.<\/p>\n Primul lucru pe care l-a f\u0103cut acolo, a fost s\u0103 aduc\u0103 \u00een tab\u0103ra sa antisovietic\u0103 Turcia, \u00een ciuda faptului c\u0103 \u00eentre sovietism \u0219i kemalism exista o veche simpatie bazat\u0103 pe o important\u0103 compatibilitate ideologic\u0103. Rusia ortodox\u0103 fusese o barier\u0103 important\u0103 \u00eempotriva expansiunii islamului reprezentat de Imperiul otoman, dar at\u00e2t revolu\u021bia lui Vladimir Lenin c\u00e2t \u0219i cea a lui Mustafa Kemal erau anticlericaliste. Geografia a b\u0103tut \u00eens\u0103 ideologia \u0219i, \u00eentr-adev\u0103r, \u00een lumea ordinii bipolare, \u00een care Turcia avea de solu\u021bionat \u0219i litigiul s\u0103u istoric cu Grecia, NATO a reprezentat pentru guvernul de la Ankara o alian\u021b\u0103 mai atr\u0103g\u0103toare, ap\u0103r\u00e2nd a fi mai asiguratorie dec\u00e2t Pactul de la Var\u0219ovia. <\/strong><\/p>\n Pentru a duce lucrurile p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t \u0219i a domoli orice ambi\u021bii revizioniste \u0219i nostalgii imperiale turce\u0219ti, SUA, ca \u0219i principalul s\u0103u aliat european, Marea Britanie, a insistat pentru integrarea Turciei \u00een UE, primul pas \u00een aceast\u0103 direc\u021bie fiind \u00eencheierea unei uniuni vamale turco-europene. Dac\u0103 ar fi r\u0103spuns pozitiv insisten\u021belor, UE ar fi avut argumentele necesare spre a deveni dintr-o putere regional\u0103 una global\u0103. \u00cen ceea ce o prive\u0219te, SUA ar fi avut avantajul de a \u00eent\u0103ri \u0219i mai mult leg\u0103tura strategic\u0103 transatlantic\u0103, cu Turcia ca o a doua ancor\u0103 a cruci\u0219\u0103torului american \u00een solul european, precum \u0219i de a se asigura c\u0103 aceasta va adopta o agend\u0103 politic\u0103 medio-oriental\u0103 aliniat\u0103 la cea american\u0103, f\u0103r\u0103 a mai ambi\u021biona s\u0103 fie un actor medio-oriental autonom din punct de vedere strategic. Cu c\u00e2t Turcia ar fi fost mai implicat\u0103 \u00een politica UE, cu at\u00e2t ea ar fi fost mai pu\u021bin interesat\u0103 \u0219i implicat\u0103 \u00een politica Orientului Mijlociu, l\u0103s\u00e2nd liber spa\u021biul pentru afirmarea suprema\u021biei Israelului.<\/strong><\/p>\n Aceast\u0103 strategie nu a reu\u0219it din cauza egoismului na\u021bional al protagoni\u0219tilor UE \u2013 Fran\u021ba \u0219i Germania \u2013 \u0219i al lipsei lor de viziune global\u0103. Vezi Doamne, ei erau fr\u0103m\u00e2nta\u021bi s\u0103 nu fie afectat\u0103 puritatea identit\u0103\u021bii cre\u0219tine a Europei politice. \u00cen realitate, motorul franco-german al UE nu accepta montarea la vehiculul dominat de ele, a unui motor cu puterea imens\u0103 a celui turc. A\u0219a se face c\u0103 logodit\u0103 din interes american cu Europa, dar f\u0103r\u0103 perspective reale de a-i fi mireas\u0103, Turcia a decis s\u0103 \u00ee\u0219i redob\u00e2ndeasc\u0103 autonomia strategic\u0103, ceea ce a \u00eempins-o \u00eenapoi spre Orientul arabo-musulman, iar dup\u0103 destr\u0103marea URSS, \u0219i c\u0103tre lumea turcoman\u0103 central-asiatic\u0103 \u0219i transcaucazian\u0103, devenit\u0103 disponibil\u0103<\/strong>.<\/p>\n SF\u00c2R\u0218ITUL \u201eAMERICII ISRAELIENE\u201d<\/strong><\/p>\n A doua mare manevr\u0103 a SUA \u00een Orientul Mijlociu a fost crearea unui Israel american, care cu timpul s-a transformat \u00eentr-o Americ\u0103 israelian\u0103. <\/strong>Toate statele din regiune care au acceptat suprema\u021bia acestei Americi israeliene, au primit asigurarea celeilalte Americi, cea transatlantic\u0103, de a fi ap\u0103rate de orice atacuri ter\u021be fie venite de la Rusia sovietic\u0103 ateist\u0103, fie de la republicile arabe revolu\u021bionare pro-sovietice, adversare ereditare ale monarhiilor arabe legitimiste, fie din partea fostului imperiu persan \u0219iit, du\u0219man al arabilor sunni\u021bi, dar \u0219i a mi\u0219c\u0103rilor panarabe de inspira\u021bie marxist-leninist\u0103. Cine nu a acceptat \u201eprotec\u021bia\u201d american\u0103 \u0219i implicit suprema\u021bia Israelului la nivel regional, a devenit \u021binta \u201esanc\u021biunilor\u201d unilaterale (adic\u0103 ilegale \u00een dreptul interna\u021bional) americane economice (de fapt acte de r\u0103zboi economic cu impact social adesea devastator), politice (incluz\u00e2nd izolarea interna\u021bional\u0103 \u0219i loviturile de stat duc\u00e2nd la schimb\u0103ri de regim) \u0219i militare (aplicate direct sau prin interpu\u0219i).<\/p>\n Bra\u021bul \u00eenarmat al SUA \u00een Orientul Mijlociu, capabil s\u0103 sus\u021bin\u0103 acest mecanism sanc\u021bionatoriu, a fost evident Israelul, adic\u0103 America israelian\u0103, singura cu adev\u0103rat de \u00eencredere \u00eentruc\u00e2t, \u00eenconjurat\u0103 numai de adversari, nu putea s\u0103 \u00ee\u0219i vad\u0103 garantat\u0103 existen\u021ba f\u0103r\u0103 protec\u021bie american\u0103. Iranul era prea mare, prea marcat de memoria trecutului imperial \u0219i prea m\u00e2ndru pentru a fi prepusul legitim al SUA \u00een Orientul Mijlociu. El putea fi, cel mult, un concurent prietenos, care r\u0103m\u00e2nea amabil doar at\u00e2t timp c\u00e2t interesele sale r\u0103m\u00e2neau compatibile cu cele americane (cum a fost par\u021bial pe vremea \u0218ahului Reza Pahlavi). Ceea ce nu se putea \u00eent\u00e2mpla pe termen lung, \u00een teaca geopoliticii medio-orientale neput\u00e2nd \u00eenc\u0103pea \u0219i sabia iranian\u0103 \u0219i cea american\u0103. <\/strong><\/p>\n Astfel, op\u021biunea israelian\u0103 a devenit obligatorie \u0219i a f\u0103cut ca acela care contesta preten\u021biile Israelului la domina\u021bie regional\u0103, s\u0103 conteste de fapt preten\u021biile SUA la domina\u021bia global\u0103. \u00cen consecin\u021b\u0103, promovarea preten\u021biilor SUA la domina\u021bia global\u0103 a devenit dependent\u0103 de satisfacerea preten\u021biilor Israelului la domina\u021bia regional\u0103<\/strong>, oblig\u00e2nd administra\u021biile americane, cam de la Lyndon Johnson \u00eencoace, s\u0103 acorde sus\u021binere necondi\u021bionat\u0103 oric\u0103rei geopolitici israeliene concepute la Tel Aviv \u0219i Ierusalim. Iat\u0103 mecanismul prin care Israelul american s-a transformat \u00een Americ\u0103 israelian\u0103.<\/strong><\/p>\n C\u00e2t timp interesele strategice americane \u0219i israeliene au coincis, lucrurile au mers conform planului. \u00cen m\u0103sura \u00een care, apari\u021bia unei lumi multipolare caracterizat\u0103 printr-o nou\u0103 distribu\u021bie a puterii reale la nivel global impune SUA interese diferite de cele israeliene \u0219i d\u0103 na\u0219tere unor agende geopolitice contradictorii<\/strong>, SUA este obligat\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i dezisraelinizeze strategia global\u0103 \u0219i, pentru a se ridica din nou, s\u0103 arunce din nacela balonului s\u0103u de putere, America israelian\u0103. <\/strong><\/p>\n Pentru ca asta s\u0103 nu lase regiunea cu totul la discre\u021bia rivalului iranian, dar \u0219i pentru a men\u021bine o anumit\u0103 influen\u021b\u0103 american\u0103 \u00een regiune pe un alt canal dec\u00e2t cel israelian \u00een cea mai mare parte compromis, SUA are nevoie acum s\u0103 scoat\u0103 Turcia din jocul european \u0219i s\u0103 o readuc\u0103 \u00een cel medio-oriental, reabilit\u00e2nd totodat\u0103 \u0219i antanta turco-american\u0103<\/strong>. Ceea ce poate face doar renun\u021b\u00e2nd la toate sanc\u021biunile aplicate Turciei \u00een scopul de a-i fr\u00e2na progresele \u00een direc\u021bia autonomiei strategice \u0219i a emancip\u0103rii de sub influen\u021ba transatlantic\u0103 acceptat\u0103 de Ankara \u00een trecut, \u00een condi\u021biile R\u0103zboiului Rece, ast\u0103zi terminat.<\/p>\n Asta s-a \u00eent\u00e2mplat de fapt la Summitul NATO.<\/p>\n BINOMUL TRANSATLANTIC TURCO-AMERICAN \u00ceN ORDINEA ORIENTAL\u0102 POSTAMERICAN\u0102\u00a0 <\/strong><\/p>\n SUA a creat formal un G2 (SUA plus Turcia) \u00een cadrul NATO, dar cu misiune \u00een afara NATO. A\u0219a se explic\u0103 \u0219i fugitiva men\u021biune a Iranului, \u00een declara\u021bia final\u0103 a Summitului, inclus\u0103 nu ca o extindere a rolului alian\u021bei, ci ca o concesie f\u0103cut\u0103 pre\u0219edintelui Trump, cu utilitate mai degrab\u0103 \u00een luptele politice interne din SUA, menit\u0103 a-i cump\u0103ra o anume amabilitate retoric\u0103.<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 misiune Turcia nu este contrapus\u0103 Rusiei sau Iranului, doi concuren\u021bi tradi\u021bionali at\u00e2t ai Turciei c\u00e2t \u0219i ai SUA, ci Israelului. O opozi\u021bie care nu vizeaz\u0103 distrugerea Israelului, ci p\u0103strarea status quo-ului medio oriental \u00een cadrul unei ordini postamericane \u0219i, \u00een acest sens, postisraeliene, valorific\u00e2nd capacitatea actual\u0103 a Turciei de a avea rela\u021bii ra\u021bionale \u0219i pozitive cu Iranul \u0219i cu monarhiile arabe sunnite, dar \u0219i cu Egiptul, f\u0103r\u0103 de care nu se poate c\u00e2\u0219tiga nici un r\u0103zboi \u00een Orientul Mijlociu, \u0219i cu Siria, f\u0103r\u0103 de care nu se poate c\u00e2\u0219tiga nici o pace \u00een Orientul Mijlociu, cu Rusia \u0219i cu Ucraina, cu Libanul \u0219i cu Pakistanul<\/em><\/strong>.<\/p>\n De asemenea, \u00een acest G2, Turcia, cu atuurile sale \u00een contextul actual, nu este, nu se va l\u0103sa \u0219i nici nu va putea fi subordonat\u0103 Americii, ea p\u0103str\u00e2ndu-\u0219i integral\u0103 op\u021biunea pentru autonomia sa strategic\u0103, ci este curtat\u0103 de America<\/em><\/strong>, obligat\u0103 de evolu\u021bia obiectiv\u0103 a realit\u0103\u021bii globale, s\u0103 se adapteze modific\u0103rii jocului strategic \u00een Orientul Mijlociu.<\/p>\n \u00cen cadrul noii ordini globale \u00een curs de edificare, \u00een care SUA a \u0219i identificat un nucleu dur \u00een format de 2+1 (SUA \u0219i China plus Rusia), \u0219i pe c\u00e2nd concursurile sale strategice se consum\u0103 \u00een Oceanul Pacific \u0219i \u00een cel Arctic, administra\u021bia Trump este obligat\u0103, vrea \u0219i poate s\u0103 \u00eencheie pacea cu Iranul<\/strong>. Chiar dac\u0103 Memorandumul \u00een 14 puncte arat\u0103 mai mult a capitulare, el ofer\u0103 Americii libertatea de a ie\u0219i \u201ecu onoare\u201d dintr-o confruntare din care nu are mai nimic de c\u00e2\u0219tigat, dar \u00een care \u0219i o victorie ar echivala cu pierderea r\u0103zboiului. Israelul \u00eens\u0103 se opune. Pentru Israel orice pace cu Iranul este inacceptabil\u0103 \u0219i SUA nu poate trece peste aceast\u0103 opozi\u021bie.<\/em><\/strong><\/p>\n SUA \u00een\u021belege c\u0103 nu poate fi pace \u00een Orientul Mijlociu f\u0103r\u0103 rezolvarea problemei palestiniene. \u00cen acest sens SUA sus\u021bine solu\u021bia celor dou\u0103 state \u2013 israelian \u0219i palestinian. Israelul se opune, iar administra\u021bia Trump se vede pus\u0103 \u00een fa\u021ba e\u0219ecului \u00eemplinit<\/em><\/strong>.<\/p>\n SUA dore\u0219te normalizarea rela\u021biilor dintre Israel \u0219i Liban<\/em><\/strong>, cu reinstaurarea exercit\u0103rii efective a suveranit\u0103\u021bii Libanului asupra \u00eentregului s\u0103u teritoriu. Israelul se opune \u0219i SUA asist\u0103 neputincioas\u0103 la decredibilizarea influen\u021bei ei regionale.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n SUA \u00eencearc\u0103 s\u0103 fac\u0103 din Siria un factor stabilizator \u00een ecua\u021bia medio-oriental\u0103<\/em><\/strong> l\u0103s\u00e2nd-o s\u0103 dispun\u0103 de toate atuurile geografiei sale politice \u0219i economice. Israelul se opune, consider\u00e2nd c\u0103 integralitatea teritoriului sirian este o amenin\u021bare la adresa securit\u0103\u021bii sale; \u0219i administra\u021bia american\u0103 nu are ce face.\u00a0<\/em><\/strong><\/p>\n Israelul se opune \u0219i normaliz\u0103rii rela\u021biilor SUA cu Turcia<\/em><\/strong>, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 aceasta ar afecta actuala distribu\u021bie a puterii \u00een Orientul Mijlociu \u0219i ar pune cap\u0103t suprema\u021biei israeliene \u00een regiune. Acest caveat <\/em>este just, numai c\u0103 interesul Israelului nu mai este acela\u0219i cu cel al SUA; \u0219i de ast\u0103 dat\u0103 SUA nu a mai fi putut oprit\u0103. \u00cen confrunt\u0103rile recente ale SUA cu Israelul, cel din urm\u0103 a c\u00e2\u0219tigat mai multe partide, dar atuul american \u021binut \u00een man\u0219et\u0103 a fost Turcia.