Miscarea.net<\/a>:<\/em><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
1) Jertfa lui Mota si Marin<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
Totul \u00eencepe cu sosirea unei echipe legionare \u00een Spania pentru a lupta \u00een armata national\u00e3 contra hoardelor bolsevice cari au invadat acest sanctuar al Crestin\u00e3t\u00e3tii.<\/strong><\/p>\nInrolati An Tercio, Bandera 6, compania 21, legionarii particip\u00e3 la operatiile din jurul Madridului, disting\u00e2ndu-se in luptele dela Boadilla del Monte,\u00a0Las Rozas, Pozuelo si Aravaca. Dusmanul primeste \u00eent\u00e3rituri si opreste \u00eenaintarea spre Madrid a fortelor nationaliste. Luptele cari urmeaz\u00e3 sunt de fixare a frontului si Bandera a 6-a a fost retras\u00e3 pentru a \u00eent\u00e3ri un punct amenintat, unde inamicul preseaz\u00e3 pentru a produce o ruptur\u00e3. E sectorul Las Rozas-Majadahonda.<\/strong><\/p>\nIn Majadahonda, frontul serpueste chiar dealungul localit\u00e3tii. Dup\u00e3 o groaznic\u00e3 inclestare, satul a r\u00e3mas in posesiunea nationalistilor, dar comunistii primesc noi int\u00e3rituri si se preg\u00e3tesc pentru atac. In aceste imprejur\u00e3ri, intr\u00e3 in transee compania 21 pe o muche de delusor, cu fata spre inamicul care se g\u00e3sea mai in vale. Acolo s\u2019a \u00eent\u00e2mplat marea jertf\u00e3, in ziua de 13 Ianuarie 1937.<\/strong><\/p>\nIat\u00e3 cum descrie Alexandru Cantacuzino acest moment de r\u00e3scruce in istoria Legiunii si a neamului \u00eentreg:<\/strong><\/p>\n\u00abImi dau seama c\u00e3 pusca mitralier\u00e3 r\u00e3m\u00e3sese f\u00e3r\u00e3 servanti. Trec s\u2019o \u00eentrebuintez eu. Inamicul, dup\u00e3 primul asalt, se ad\u00e3postise \u00eentr\u2019o v\u00e2lcea si tr\u00e3gea cu mare risip\u00e3 de munitii. Bulg\u00e3rii de p\u00e3m\u00e2nt, ridicati de obuze, m\u00e3 loveau in obraz, fumul si praful exploziilor \u00eemi usturau ochii. Fac \u00eencerc\u00e3ri zadarnice, nu pot pune in miscare mitraliera.<\/strong><\/p>\nStrig ofiterului care se ad\u00e3postise si el, culc\u00e2ndu-se in transee, c\u00e3 mitraliera nu mai functioneaz\u00e3, c\u00e3 suntem in toiul atacului inamic f\u00e3r\u00e3 mitralier\u00e3. O detun\u00e3tur\u00e3 dobor\u00eetoare ma forteaz\u00e3 s\u00e3 \u00eenchid ochii. C\u00e2nd \u00eei deschid o clip\u00e3 dup\u00e3 aceea, privirea imi cade la un metru si jum\u00e3tate de mine, asupra unui corp \u00eentins cu fata la p\u00e3m\u00e2nt.<\/strong><\/p>\nIngenunchiu si \u00eei ridic capul. E Ionel Mota. Ii tin capul in m\u00e2ini, privindu-l \u00eendelung pierdut in nu stiu ce lume departe. La un metru zace Vasile Marin, cu spatele proptit de peretele transeii. Ma \u00eentorc s\u00e3 urlu lui Clime si p\u00e3rintelui Dumitrescu, peste vuetul gloantelor si al obuzelor: \u201cIonel si Marin sunt morti\u201d. Peste haina cu stropi de s\u00e2nge ne\u00eenchegat, ceasul lui Ionel Mota at\u00e2rn\u00e3 de lant, cu geamul spart. S\u2019a oprit. E cinci f\u00e3r\u00e3 un sfert.<\/strong><\/p>\nPrin haina str\u00e3puns\u00e3 si sf\u00e2rtecat\u00e3 a lui Ionel Mota se v\u00e3d culorile Drapelului Rom\u00e2nesc. E drapelul nostru pe care era scris : Legiunea Arhanghelului Mihail, Garda de Fier, cu care ne-am prezentat Generalului Moscardo. Ionel Mota era \u00eencins cu acest drapel, pe care \u00eel luase ca s\u00e3-l poarte cu el pentru a-l pune in v\u00e2rful baionetei la atac sau la defilare c\u00e2nd cuceream un oras. Cu el speram s\u00e3 intr\u00e3m si in Madrid. Desfac drapelul si \u00eel \u00eentind peste trupurile lor.\u00bb<\/strong><\/p>\n2) Anii trec\u2026<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
Peste aceast\u00e3 jertf\u00e3 s\u2019au ad\u00e3ugat altele. Dusmanii din afar\u00e3 si acei ascunsi in cele mai \u00eenalte functiuni ale Statului, p\u00e2ndeau momentul ca s\u00e3 distrug\u00e3 miscarea.<\/strong><\/p>\nAnul 1937 aduce triumful G\u00e3rzii de Fier in alegeri. Anul 1938 aduce o nou\u00e3 prigoan\u00e3, cu arestarea C\u00e3pitanului si a sute de fruntasi legionari, cu procese nedrepte, sf\u00e2rsind cu crima din p\u00e3durea T\u00e2nc\u00e3besti si groapa dela Jilava.<\/strong><\/p>\nAnul 1939 aduce o nou\u00e3 hecatomb\u00e3 de legionari : masacrele din Septembrie.<\/strong><\/p>\nAnul 1940 e anul victoriei legionare. 6 Septembrie. Trupurile martirilor, \u00eentre cari C\u00e3pitanul, Nicadorii si Decemvirii, sunt scoase din gropile unde au fost asv\u00e2rlite de c\u00e3l\u00e3i si re\u00eenhumate, cu participarea \u00eendurerat\u00e3 a \u00eentregei t\u00e3ri, la \u00abCasa Verde\u00bb si in cimitirul dela Predeal.<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
3) Se aseaz\u00e3 temeliile<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
In Madrid e numit ministru al Rom\u00e2niei Legionare, camaradul Radu Ghenea. Una din primele lui griji a fost s\u00e3 mearg\u00e3 la Majadahonda si s\u00e3 descopere locul unde au murit sf\u00e3r\u00e2mati de acelasi obuz, Ion Mota si Vasile Marin.<\/strong><\/p>\nOrient\u00e2ndu-se dup\u00e3 c\u00e3rtile scrise de ceilalti legionari din echip\u00e3, Totu, Cantacuzino, B\u00e3nic\u00e3 Dobre, si dup\u00e3 m\u00e3rturiile locuitorilor din sat cari au tr\u00e3it acele momente,\u00a0Radu Ghenea a isbutit s\u00e3 identifice transeea in care Mota si-a tinut \u00abultimul si cel mai mare discurs\u00bb al s\u00e3u.<\/strong><\/p>\nIn 13 Ianuarie 1941, organizeaz\u00e3 cel dint\u00e2iu pelerinaj la Majadahonda si pune bazele cultului eroilor Mota si Marin. La aceast\u00e3 prim\u00e3. ceremonie au participat falangistii spanioli, cari, prin prezenta lor, au voit s\u00e3 perpetueze fr\u00e3tia de arme \u00eentre cele dou\u00e3 misc\u00e3ri si s\u00e2ngele v\u00e3rsat \u00eempreun\u00e3 pentru ap\u00e3rarea Crucii si a Crestin\u00e3t\u00e3tii.<\/strong><\/p>\nDin acest an, desi Legiunea c\u00e3zuse dela putere, legionarii afl\u00e3tori in Spania s\u2019au recules in fiecare 13 Ianuarie, an de an, in fata transeii dela Majadahonda, si m\u00e2ini pioase au pres\u00e3rat flori pe locurile \u00eembibate de s\u00e2ngele martirilor.<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
4) Se \u00eenalt\u00e3 o cruce<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
Anii trec\u2026 In anul in care Radu Ghenea p\u00e3r\u00e3seste Spania, pentru a emigra in Argentina, isi fixeaz\u00e3 resedinta la Madrid camaradul Traian Popescu, atasat comercial.<\/strong><\/p>\nCultul dela Majadahonda nu sufere nicio \u00eentrerupere. In anul 1947, Traian Popescu ia initiativa s\u00e3 se ridice o cruce pe locul unde au c\u00e3zut cei doi eroi. Crucea a fost comandat\u00e3 la un pietrar, iar lucr\u00e3rile de amenajare ale terenului si de asezare ale Crucii au fost executate de legionarii depe atunci din garnizoana Madrid.<\/strong><\/p>\nCrucea a fost asezat\u00e3 exact pe d\u00e2mbul unde, in cursul luptelor, se afla postul de mitralier\u00e3, incadrat de cele dou\u00e3 escuadre de legionari. Din acest punct, cel mai \u00eenalt din partea locului, serpuiau apoi in st\u00e2nga si in dreapta transeele, cari, in 1947, erau \u00eenc\u00e3 bine p\u00e3strate.<\/strong><\/p>\nDin 1947, cultul dela Majadahonda ia proportii, adun\u00e2nd in jurul Crucii tot mai mult\u00e3 lume. Intre numeroasele personalit\u00e3ti spaniole cari au participat la solemnit\u00e3tile dela Majadahonda a fost si venerabila figur\u00e3 a Generalului Moscardo, eroul dela Alcazar, in anul 1952.<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
5) Achizitia terenului<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
Locul pe care era \u00eenfipt\u00e3 Crucea se afla la intersectia a dou\u00e3 propriet\u00e3ti. Cum veneai spre Cruce, terenul apartinea \u00eentreprinderii de telecomunicatii \u00abEntel\u00bb ; terenul din laturile Crucii si in spatele ei era proprietatea Doamnei Hermenegilda Labrandero, din satul Majadahonda.<\/strong><\/p>\nInitiativa achizition\u00e3rii terenului a avut-o inginerul Petre Sorici, in cadrul unei sedinte a cuibului \u00abIc\u00e3 T\u00e3nase\u00bb, din Madrid. S\u2019a luat mai \u00eent\u00e2iu contact cu Dl. Heliodoro Sanz, un nepot al proprietarei terenului si acesta a prezentat pe legionari Doamnei Labrandero. In Martie 1954, camarazii Tuliu Basiu, Ovidiu T\u00e2rlea si Petre Sorici viziteaz\u00e3 pe Doamna Labrandero, solicit\u00e2ndu-i v\u00e2nzarea terenului din spatele Crucii, pentru eventuala construire a unui monument sau a unei ermite. Doamna nu numai c\u00e3 a fost dispus\u00e3 s\u00e3 cedeze terenul, dar a declarat delegatiei legionare c\u00e3 \u00eel face donatie in amintirea unui fiu al ei, ucis de comunisti chiar in poarta casei ei. Nici nu a acceptat s\u00e3 trimit\u00e3 pe cineva pentru m\u00e3surarea locului, l\u00e3s\u00e2nd toat\u00e3 latitudinea legionarilor s\u00e3 ia c\u00e2t teren le trebuie in spatele Crucii si s\u00e3 fac\u00e3 ei m\u00e3sur\u00e3torile. Peste c\u00e2teva zile, Ovidiu T\u00e2rlea, Ilie Sturdza si Ovidiu St\u00e3nescu se duc la Cruce, unde m\u00e3soar\u00e3 o suprafat\u00e3 de 200 metri patrati.<\/strong><\/p>\nLa 1 Noembrie 1954, incep lucr\u00e3rile de amenajare si consolidare ale terenului, sub conducerea lui Traian Puiu, pe baza principiului de tab\u00e3r\u00e3. S\u2019a remarcat prezenta aproape constant\u00e3 timp de o lun\u00e3 a camarazilor Nicolae Borca, Tuliu Basiu, Ion Baicu, Ion Bozosan, Petre Sorici, Ion Tolescu si Ovidiu T\u00e2rlea. Nivelarea terenului a fost foarte grea., fiind constituit de straturi de st\u00e2nci. A fost necesar de \u00eentrebuintat aproape tot timpul t\u00e2rn\u00e3copul. O lun\u00e3 de zile a durat lucrul p\u00e2n\u00e3 ce terenul a fost nivelat si in spatele Crucii s\u2019a ridicat un platou. Locul a fost apoi \u00eenfrumusetat cu arbusti si alte plante, cari au format un gard viu at\u00e2t in jurul platoului c\u00e2t si al Crucii.<\/strong><\/p>\nIn luna Mai 1955, \u00eentreaga garnizoan\u00e3 Madrid se deplaseaz\u00e3 la Majadahonda si lucreaz\u00e3 la cur\u00e3tirea drumului si a platoului de ierburi, reusind s\u00e3 dea un aspect frumos ansamblului \u00eenconjur\u00e3tor al Crucii. La aceast\u00e3 initiativ\u00e3. a participat si Doamna Zoe Sturdza.<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
6) O schimbare fundamental\u00e3<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
In anul 1955, se petrece o schimbare fundamental\u00e3 in desf\u00e3surarea actelor dela Majadahonda. Gratie actiunii \u00eentreprinse de Dl. Sergio Cifuentes, pe atunci Seful Serviciului Exterior al Falangei, Ministrul Secretar General al Misc\u00e3rii hot\u00e3r\u00e3ste ca la solemnit\u00e3tile dela Majadahonda s\u00e3 participe in mod oficial autorit\u00e3tile spaniole.<\/strong><\/p>\nDe aici \u00eenainte organizarea exterioar\u00e3 a ceremoniei intr\u00e3 in protocolul Statului Spaniol. In fiecare an, in Biserica satului dela Majadahonda se aseaz\u00e3 covoare, fotolii si alte embleme oficiale, iar drumul p\u00e2n\u00e3 la Cruce este \u00eempodobit cu drapele spaniole si rom\u00e2nesti. Chiar deasupra Crucii f\u00e2lf\u00e2ie drapelul G\u00e3rzii de Fier, \u00eenconjurat de o multime de drapele ale celor dou\u00e3 natiuni.<\/strong><\/p>\nLa ceremonie sunt reprezentate, in mod oficial, Ministerul de Externe, Ministerul Armatei si Secretariatul General al Misc\u00e3rii. Se depun coroane in numele acestor institutii. Mai particip\u00e3 apoi autorit\u00e3tile guvernamentale locale si reprezentantii diverselor corpuri falangiste. Se tin discursuri, in numele ministrilor si a organizatiilor falangiste. Actele sunt difuzate prin emisiunile oficiale de Radio si adeseori prin Televiziunea Spaniol\u00e3.<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
7) Institutionalizarea cultului<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
Indat\u00e3 dup\u00e3 acest pas inainte, din mai multe sectoare de prieteni ai Legiunii se propune crearea unei institutii hispano-rom\u00e2ne, care s\u00e3 asigure perpetuarea cultului. Din partea rom\u00e2neasc\u00e3, cel ce si-a dat mai mare interes pentru realizarea unei asociatii mixte de prieteni ai Majadahondei, a fost George Demetrescu, Presedintele Comunitatii Rom\u00e2nilor din Spania. Dintre spanioli, Marchizul de Vivel, Dl. Luis Beneyto si Sergio Cifuentes.<\/strong><\/p>\nIn urma unor eforturi de doi ani, se obtin adeziunile a aproape una sut\u00e3 de personalit\u00e3ti spaniole si rom\u00e2ne si in anul 1959 se fundeaz\u00e3 Asociatia \u00abAmigos de Maja dahonda\u00bb, sub presidentia Generalului Ricardo Villalba Rubio, av\u00e2nd ca vice-presedinti pe Dl. Luis Beneyto si pe George Demetrescu, iar ca secretar general pe marele prieten al Legiunii, Dl. Sergio Cifuentes. Restul Comitetului este format din ilustre personalit\u00e3ti spaniole si eminenti membri ai comunit\u00e3tii rom\u00e2nesti.<\/strong><\/p>\nAsociatia \u00abAmigos de Majadahonda\u00bb si-a schimbat mai t\u00e2rziu numele in \u00abHermandad Hispano-Rumana Majadahonda\u00bb.<\/strong><\/p>\nOdat\u00e3 cu \u00eenfiintarea asociatiei, organizarea actelor dela Majadahonda trece in sarcina non institutii. Invitatiile de participare la ceremonie se fac in numele presedintelui acestei asociatii, Generalul Ricardo Villalba Rubio, care si pronunt\u00e3 in fiecare an discursul omagial.<\/strong><\/p>\nIn afar\u00e3 de membri afl\u00e3tori in Spania, Asociatia Majadahonda admite si membri afiliati din str\u00e3in\u00e3tate. In modul acesta un mare num\u00e3r de legionari si prieteni, din afar\u00e3 de Spania, s\u2019au \u00eenscris in Asociatie.<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
8) Initiativa Monumentului<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
Cu prilejul anivers\u00e3rii dela Majadahonda din 1963, Dl. Beneyto a propus participantilor si acestia au acceptat cu entuziasm ideea construirii unui Monument pe locul unde au c\u00e3zut cei doi eroi.<\/strong><\/p>\nIn acelasi timp s\u2019au str\u00e2ns si primele donatii, p\u00e3strate de Dl. Beneyto, cari au constituit fondul initial de constructie al Monumentului.<\/strong><\/p>\nDl. Sergio Cifuentes, \u00eensufletit de aceeasi idee, si-a luat sarcina de a imagina viitorul Monument: el este autorul proiectului pe baza c\u00e3ruia s\u2019a construit apoi aceast\u00e3 oper\u00e3.<\/strong><\/p>\nDiverse \u00eemprejur\u00e3ri, independente de vointa initiatorilor, au impiedicat \u00eens\u00e3 ca ideea s\u00e3 ajung\u00e3 la realizare p\u00e2n\u00e3 in anul 1970.<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
\n- APELUL SI STR\u00c2NGEREA FONDULUI<\/strong><\/li>\n<\/ol>\n
\u00a0<\/p>\n
1) Apelul Misc\u00e3rii Legionare<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
In 10 Decembrie 1969, Comandantul Misc\u00e3rii Legionare, Dl. Horia Sima, a lansat un apel c\u00e3tre toti Rom\u00e2nii din exil pentru a contribui la str\u00e2ngerea fondurilor necesare pentru ridicarea Monumentului Mota-Marin. Suma prev\u00e3zut\u00e3, dup\u00e3 o prim\u00e3 apreciere, se ridica la 10.000 dolari U.S. Romanii din exil erau solicitati s\u00e3 subscrie, dup\u00e3 posibilit\u00e3ti si capacitatea lor de sacrificiu, c\u00e3r\u00e3mizi de valori diferite, cari vor servi si ca chitant\u00e3 de primirea banilor.<\/strong><\/p>\nApelul a fost publicat in \u00abTara si Exilul\u00bb, din Noembrie-Decembrie 1969, av\u00e2nd urm\u00e3torul continut:<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
MONUMENTUL MOTA-MARIN<\/strong><\/p>\nChemare c\u00e3tre toti Rom\u00e2nii<\/strong><\/p>\nFrati Rom\u00e2ni,<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
\u00abTranseea dela Majadahonda, unde in 13 Ianuarie 1937 au c\u00e3zut cu arma \u00een m\u00e2n\u00e3 Ion Mota si Vasile Marin, ap\u00e3r\u00e2nd Spania, Europa si Crestin\u00e3tatea de armatele Antichristului, este strajuit\u00e3 de o cruce ridicat\u00e3 in anul 1947, din evlavia unui camarad.<\/strong><\/p>\nA sosit momentul ca s\u00e3 in\u00e3lt\u00e3m pe acest loc un monument de granit care s\u00e3 d\u00e3inuiasc\u00e3 peste veacuri, infrunt\u00e2nd intemperiile vremii si vestind generatiilor de m\u00e2ine m\u00e3retia jertfei lor.<\/strong><\/p>\nIn acest scop am pus in circulatie, cu semn\u00e3tura mea, mai multe serii de bonuri-c\u00e3r\u00e3mizi de valori diferite, destinate a servi ca dovad\u00e3 acelor pribegi cari \u00eesi vor da obolul lor pentru constructia monumentului. Suma de care avem nevoie este de aproximativ 10.000 (zece mii) dolari U.S.<\/strong><\/p>\nEmisiunea de c\u00e3ramizi este format\u00e3 din urm\u00e3toarele valori: 5, 10, 20, 50 si 100 dolari U.S. In modul acesta, fiecare dispune de latitudinea de a contribui dup\u00e3 posibilit\u00e3tile lui si dup\u00e3 puterea lui de sacrificiu.<\/strong><\/p>\nSubscriptiunea se \u00eencheie la 15 Iunie 1970. Persoanele \u00eencredintate s\u00e3 str\u00e2ng\u00e3 contributiile destinate ridic\u00e3rii monumentului vor poseda o \u00eemputernicire dela mine si vor semna pe bonuri in calitate de casieri.<\/strong><\/p>\nSumele adunate pentru ridicarea monumentului vor fi centralizate la Madrid de c\u00e3tre Dl. Inginer Tuliu Basiu, care va indeplini functiunea de casier central si administrator al fondului.<\/strong><\/p>\nPersoanele izolate pot trimite direct contributia lor la Madrid, la Centru, de unde vor priori bonul-chitant\u00e3 corespunz\u00e3tor.<\/strong><\/p>\nConstructia va incepe in prim\u00e3vara acestui an si, cu ajutorul lui Dumnezeu, sfintirea va avea loc in 13 Septembrie 1970, implinindu-se in acest an 33 de ani dela glorioasa lor c\u00e3dere.<\/strong><\/p>\nComitetul de Constructie al Monumentului va fi alc\u00e3tuit din toate acele persoane cari au contribuit la ducerea la bun sf\u00e2rsit a lucr\u00e3rii, fie prin actiunea de colectare a fondurilor fie in alte forme. Numele lor se vor bucura de o atentie special\u00e3. Nu astept\u00e3m nicio contributie dela anti-rom\u00e2ni, dela acei cari si-au schimbat dimensiunile sufletesti, si nici nu le accept\u00e3m pentru a nu ofensa marea jertf\u00e3.<\/strong><\/p>\nPentru actul sfintirii voiu constitui un comitet de patronaj alc\u00e3tuit din vechea gard\u00e3 legionar\u00e3, din reprezentanti ai Asociatiei \u00abHermandad Hispano-Rumana Majadahonda\u00bb, din notabilit\u00e3tile comunale si din alte personalit\u00e3ti rom\u00e2ne si str\u00e3ine.<\/strong><\/p>\n\u00abSunt convins c\u00e3 cercurile rom\u00e2nesti din exil vor r\u00e3spunde la acest apel si la aceast\u00e3 b\u00e3t\u00e3lie, pentruca, in termenul prev\u00e3zut, s\u00e3 \u00eemplinim lucrarea care va perpetua memoria celor doi Cruciati ai Neamului nostru. In \u00eemprejur\u00e3rile tragice de ast\u00e3zi, aceast\u00e3 constructie va deveni un monument al rezistentei nationale contra cutropitorului si o chez\u00e3sie a biruintei de m\u00e2ine. O c\u00e3r\u00e3mid\u00e3 pentru Majadahonda este o c\u00e3r\u00e3mid\u00e3 pentru \u00een\u00e3ltarea Neamului din \u00eentunericul si ruina de ast\u00e3zi\u00bb.<\/strong><\/p>\nHORIA SIMA<\/strong><\/p>\nMadrid, 10 Decembrie 1969<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
La scurt interval dup\u00e3 publicarea apelului, Comandantul Misc\u00e3rii trimite si o circular\u00e3 legionarilor din exil, cu scopul de a le explica importanta lucr\u00e3rii si a-i \u00eendemna la un efort maxim in str\u00e2ngerea fondurilor. Circulara dateaz\u00e3 din 13 Ianuarie 1970 si are urm\u00e3torul continut:<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
MONUMENTUL MOTA-MARIN<\/strong><\/p>\n\u2013 Circular\u00e3 \u2013<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
\u00abCamarazi,<\/strong><\/p>\nCum veti avea prilejul s\u00e3 cititi in \u00abTara si Exilul\u00bb, am f\u00e3cut un apel c\u00e3tre Rom\u00e2nii din Exil, legionari si prieteni, ca s\u00e3 contribue le str\u00e2ngerea unui fond de constructie pentru \u00een\u00e3ltarea Monumentului Mota-Marin.\u00a0<\/strong><\/p>\nModalit\u00e3tile de subscriere la acest fond le veti g\u00e3si in Buletin.<\/strong><\/p>\nDup\u00e3cum veti vedea din apel,\u00a0lucrarea e prev\u00e3zut\u00e3 s\u00e3 se termine in acest an si am fixat si data sfintirii monumentului. In momentul c\u00e2nd v\u00e3 scriu aceste r\u00e2nduri, nu dispunem de nicio sum\u00e3 mai important\u00e3 care s\u00e3 garanteze realizarea acestui obiectiv. Dar am o \u00eencredere nem\u00e3rginit\u00e3 in voi toti, hind sigur ca nu v\u00e3 veti precupeti niciun sacrificiu si veti r\u00e3spunde cu elan acestui apel.<\/strong><\/p>\nSuma, aparent mare de care avem nevoie, 10.000 dolari, e determinat\u00e3 de faptul ca si in Spania, intre timp, s\u2019au scumpit enorm at\u00e2t materialul de constructie c\u00e2t si m\u00e2na de lucru. Dac\u00e3 cumva va prisosi ceva, o voiu folosi pentru editarea in spaniol\u00e3 a c\u00e3rtii lui Nicolae Totu, Insermn\u00e3ri de pe Front.<\/strong><\/p>\nTin\u00e2nd seama de importanta. acestui realiz\u00e3ri pentru destinele Legiunii, pe plan istoric si spiritual, tin\u00e2nd apoi seama de timpul scurt ce ne st\u00e3 le dispozitie, cer tuturor camarazilor un efort maxim in ce priveste jertfa fiec\u00e3ruia c\u00e2t si in actiunea de colectare de fonduri din cercul de prieteni si cunoscuti. Greut\u00e3tile materiale vor fi larg compensate de onoarea si bucuria de a fi pus o c\u00e3r\u00e3mid\u00e3 la zidirea acestui monument.<\/strong><\/p>\nLa sf\u00e2rsitul lucr\u00e3rii, Inginerul Tuliu Basiu, casierul central si presedintele Comitetului de Constructie, va face o dare de seam\u00e3 asupra situatiei fondului si felul cum a fost \u00eentrebuintat, pentru cunostinta tuturor. Anul 1970 s\u00e3 v\u00e3 aduc\u00e3 s\u00e3n\u00e3tate si s\u00e3 dea Dumnezeu s\u00e3 ne \u00eent\u00e2lnim cu totii la Majadahonda pentru a saluta desvelirea monumentului.<\/strong><\/p>\nCu fr\u00e3teasc\u00e3 dragoste,<\/strong><\/p>\nTr\u00e3iasc\u00e3 Legiunea si C\u00e3pitanul !\u00a0<\/strong><\/p>\nHoria Sima\u00a0<\/strong><\/p>\nComandantul Misc\u00e3rii Legionare<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
2) Casieria Central\u00e3<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
Sistemul de str\u00e2ngere al fondurilor s\u2019a imaginat pe baza emiterii unor c\u00e3r\u00e3mizi de valoare diferit\u00e3, destinate a servi in acelasi timp si ca chitante pentru banii primiti dela donatori.<\/strong><\/p>\nC\u00e3r\u00e3mizile au fost desemnate, dup\u00e3 indicatiile Comandantului Miscarii, de c\u00e3tre camaradul Nicu Iancu, inc\u00e3 din vara anului 1969. Dup\u00e3 o serie de corecturi si adapt\u00e3ri, proiectul a fost adoptat definitiv si dat la tipar, in asa fel inc\u00e2t \u00eenainte de a fi publicat manifestul Comandantului, in Decembrie 1969, c\u00e3r\u00e3mizile erau imprimate si gata de a fi distribuite. Cheltuielile pentru confectionarea si expedierea carnetelor de c\u00e3r\u00e3mizi au fost suportate, ca o prim\u00e3 contributie la Monument, de c\u00e3tre garnizoana Sao Paulo.<\/strong><\/p>\nS\u2019au emis urm\u00e3toarele valori : de 5, 10, 20, 50 si 100 dolari U.S., cari s\u2019au prins apoi in carnete, dup\u00e3 valoarea lor. C\u00e3r\u00e3mizile erau semnate de Seful Legiunii, dar pentru a fi valabile, mai trebuia s\u00e3 poarte si semn\u00e3tura persoanei ins\u00e3rcina.te dela Centru de a str\u00e2nge contributiile si care functiona in calitate de casier. Pentru fiecare centru rom\u00e2nesc din exil s\u2019a designat un casier local, care avea misiunea s\u00e3 primeasc\u00e3 carnetele Mota-Marin, s\u00e3 le desfac\u00e3 in raza lui de actiune, emit\u00e2nd, sub semn\u00e3tur\u00e3 proprie, bonurile-c\u00e3r\u00e3mizi la persoanele cari au contribuit. Pe m\u00e3sura ce se adunau sume mai importante, casierul local avea grij\u00e3 s\u00e3 le trimit\u00e3 la Centru, tin\u00e2nd permanent evidenta bonurilor distribuite si a celor r\u00e3mase, in vederea socotelii finale.<\/strong><\/p>\nS\u2019a fixat ca termen maxim de \u00eenchidere a subscrierilor data de 15 Iunie 1970, pentru a se putea face fat\u00e3 primelor cheltuieli. Intr\u2019adev\u00e3r, cum sfintirea Monumentului a fost fixat\u00e3 pentru 13 Septembrie, lucr\u00e3rile preliminare trebuia s\u00e3 \u00eenceap\u00e3 foarte de timpuriu. Chiar inainte de 15 Iunie, au \u00eenceput s\u00e3 soseasc\u00e3 primele contributii din mai toate centrele rom\u00e2nesti, inc\u00e2t casieria central\u00e3 a dispus de sumele necesare pentru a contracta lucr\u00e3rile initiale.<\/strong><\/p>\nCasieria Central\u00e3 a fost incredintat\u00e3, prin apelul adresat de Comandant tuturor Rom\u00e2nilor din exil, inginerului Tuliu Basiu din Madrid, \u00eens\u00e3rcinat in acelasi timp si cu administratia general\u00e3 a fondului de constructie.<\/strong><\/p>\nCasierii locali trimiteau sumele adunate camaradului Tuliu Basiu. Tot inginerului Basiu trebuia s\u00e3 i se trimit\u00e3 si socotelile finale, dup\u00e3 implinirea misiunii lor.<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
3) Comitetul de Constructie<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
Paralel cu organizarea sistemului financiar, s\u2019a dispus constituirea Comitetului de Constructie al Monumentului. El a fost conceput a fi format din toate acele persoane cari vor aduce un aport de important\u00e3 la constructia Monumentului, fie prin munca direct\u00e3 fie prin str\u00e2ngerea de fonduri fie prin alte prestatii.<\/strong><\/p>\nAcum, trebuie s\u00e3 deosebim intre Comitetul de Constructie in sens restr\u00e2ns, format din acele persoane cari s\u2019au ingrijit pe teren de ridicarea Monumentului, dirij\u00e2nd lucr\u00e3rile si Comitetul in sens larg, care a inglobat, cum se arat\u00e3 mai sus, totalitatea persoanelor cari au f\u00e3cut eforturi remarcabile de alt\u00e3 natur\u00e3.<\/strong><\/p>\nComitetul de Constructie, in sens de constructori ai Monumentului, a fost format numai din urm\u00e3torii legionari:<\/strong><\/p>\nInginer Tuliu Basiu, ca presedinte, Petru Sorici si Ovidiu T\u00e2rlea, ca auxiliari.<\/strong><\/p>\nIn mod special s\u2019a urm\u00e3rit ca functiunea de administrator al fondului si aceea de presedinte al Comitetului de Constructie s\u00e3 fie exercitat\u00e3 de una si aceeasi persoan\u00e3, pentru a nu se pierde timp si a nu se crea complicatii inutile. Pentru a \u00eenainta lucr\u00e3rile in ritmul prev\u00e3zut, era absolut necesar ca persoana care trata cu diversii antreprenori s\u00e3 dispun\u00e3 imediat si de fondurile adunate, pentru a pune in miscare repede \u00eentregul angrenaj al lucr\u00e3rii.<\/strong><\/p>\nDin aceast\u00e3 epoc\u00e3, Martie 1970, c\u00e2nd s\u2019au pus bazele Comitetului de Constructie, dateaz\u00e3 Comunicatul Nr. 1, depe c\u00e2mpul de b\u00e3t\u00e3lie al Monumentului:<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
B\u00e3t\u00e3lia pentru \u00een\u00e3ltarea Monumentului Mota-Marin<\/strong><\/p>\nComunicat Nr. 1<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
\u00abAbia \u00eenceput\u00e3, b\u00e3t\u00e3lia pentru ridicarea Monumentului se desf\u00e3soar\u00e3 cu mare entuziasm in toate centrele rom\u00e2nesti.<\/strong><\/p>\nAvem bucuria s\u00e3 constat\u00e3m, c\u00e3, in afar\u00e3 de legionari, multi alti Rom\u00e2ni, \u00eentre cari si noi veniti, s\u2019au inscris cu obolul lor.<\/strong><\/p>\nDar e lung drumul p\u00e2n\u00e3 la adunarea celor 10.000 dolari. S\u00e3riti cu totii in ajutor, pentru a umplea aceast\u00e3 sum\u00e3. Timpul e scurt si ziua inaugur\u00e3rii se apropie.\u00a0<\/strong><\/p>\nS\u2019au \u00eencorporat p\u00e2n\u00e3 acuma Comitetului de Constructie prin realiz\u00e3ri exceptionale, sub presidentia inginerului Basiu, urm\u00e3torii camarazi: inginer Petru Sorici si Ovidiu T\u00e2rlea, coproprietari ai terenului de constructie. Apoi:<\/strong><\/p>\n\u00a0Nicu Iancu<\/strong><\/p>\nTraian Golea\u00a0<\/strong><\/p>\nSandu Marin<\/strong><\/p>\nDumitru Leonties\u00a0<\/strong><\/p>\nIon M\u00e3rii<\/strong><\/p>\nVasile Mailat.<\/strong><\/p>\nNotez c\u00e3 nu eu formez Comitetul de Constructie, ci iau numai act de exceptionalele contributii ale unor camarazi si \u00eei trec in acest Comitet. Astept ca alte nume s\u00e3 se adauge acelor de mai sus, formele de contributie put\u00e2nd fi de cea mai variata spet\u00e3.<\/strong><\/p>\nComitetul de patronaj va fi prezitat in comun de Generalul Villalba, presedintele Asociatiei \u00abAmigos de Majadahonda\u00bb si de Dl Mihail R. Sturdza, care va re prezenta Miscarea si va fi oratorul nostru principal la actui sfintirii. Vor mai fi si alti oratori cari vor fi desemnati mai t\u00e2rziu.<\/strong><\/p>\nAmintesc cu acest prilej c\u00e3 primul g\u00e2nd al ridic\u00e3rii unui monument la Majadahonda a fost al Dlui Luis Beneyto, care a si \u00eenceput str\u00e2ngerea primului fond. O importanta sum\u00e3 de bani a fost pus\u00e3 de Dl Beneyto la dispozitia Comitetului de Constructie, fiind predat\u00e3 inginerului Tuliu Basiu.<\/strong><\/p>\nDragi camarazi, e vorba de un sacrificiu deosebit, care apoi se va rev\u00e3rsa \u00eensutit si \u00eenmiit asupra fiec\u00e3ruia, prin Binecuv\u00e2ntarea lui Dumnezeu.<\/strong><\/p>\nCu o fr\u00e3teasc\u00e3 \u00eembr\u00e3tisare,<\/strong><\/p>\nTr\u00e3iasc\u00e3 Legiunea si C\u00e3pitanul !\u00a0<\/strong><\/p>\nHoria Sima\u00a0<\/strong><\/p>\nComandantul Misc\u00e3rii Legionare<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
4) Difuzarea proectului de Monument<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
Pentru a putea intensifica actiunea de str\u00e2ngere a fondurilor, camarazi din mai multe t\u00e3ri au cerut Centrului s\u00e3 li se trimit\u00e3 fotografii cu proectul de Monument, pentruca. lumea s\u00e3 vad\u00e3 despre ce este vorba.<\/strong><\/p>\nInginerul Tuliu Basiu a ajuns in posesiunea schitei Monumentului. Dl Sergio Cifuentes, ad\u00e3nc emotionat de hot\u00e3r\u00eerea Misc\u00e3rii de a relansa campania de str\u00e2ngere a fondurilor, cu mult\u00e3 bun\u00e3voint\u00e3 i-a pus la. dispozitie desenul original. Inginerul Basiu a 1\u00e3sat s\u00e3 se fac\u00e3 mai multe fotocopii, pe cari apoi Comandantul le-a expediat la toate garnizoanele, insotite de Comunica.tul Nr. 2, al c\u00e3_rui text urmeaz\u00e3:<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
B\u00e3t\u00e3lia pentru In\u00e3ltarea Monumentului Mota-Marin\u00a0<\/strong><\/p>\nComunicat Nr. 2<\/strong><\/p>\n\u00a0<\/p>\n
1)\u00a0Al\u00e3turat veti g\u00e3si o copie a proiectului de Monument Mota-Marin, care, cu mici modific\u00e3ri, va fi turnat in granit.<\/strong><\/p>\n
![](\"https:\/\/www.incorectpolitic.com\/wp-content\/uploads\/2020\/03\/Monumentul_de_la_Majadahonda.jpg\")
<\/a><\/p>\n