MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Avertisment DNSC: \u00cenainte de a rezerva vacan\u0163a, verific\u0103 atent oferta <\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n12 iul 2026<\/span>69 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-stiri-economice-avertisment-dnsc-inainte-de-a-rezerva-vacanta-verifica-atent-oferta\/article\/mediaPool\/uVREqPc.jpeg\")
<\/a><\/div>\nOferta perfect\u0103 poate ascunde o \u00een\u015fel\u0103torie, consider\u0103 institu\u021bia<\/p>\n
Directoratul Na\u0163ional de Securitate Cibernetic\u0103 (DNSC) a transmis, recent, un avertisment care vizeaz\u0103 rezerv\u0103rile online de concedii. \u201dOferta perfect\u0103 poate ascunde o \u00een\u015fel\u0103torie\u201d, avertizeaz\u0103 speciali\u015ftii. “\u00cenainte de a rezerva vacan\u0163a, verific\u0103 atent oferta. Atacatorii folosesc anun\u0163uri atractive, imagini preluate de pe alte platforme \u015fi solicit\u0103ri urgente de plat\u0103 pentru a \u00een\u015fela turi\u015ftii”, avertizeaz\u0103, duminic\u0103, DNSC, \u00eentr-un mesaj pe Facebook. Speciali\u015ftii \u00een securitate cibernetic\u0103 atrag aten\u0163ia asupra elementelor care pot indica o ofert\u0103 de cazare frauduloas\u0103:<\/p>\n
\n- Site-ul nu apar\u0163ine unei platforme cunoscute sau unui operator autorizat;<\/li>\n
- Pre\u0163ul este mult sub nivelul pie\u0163ei ori include beneficii nerealiste;<\/li>\n
- Se insist\u0103 asupra disponibilit\u0103\u0163ii limitate \u015fi a rezerv\u0103rii imediate;<\/li>\n
- Se solicit\u0103 plata exclusiv prin transfer bancar sau metode greu de recuperat;<\/li>\n
- E\u015fti presat s\u0103 efectuezi plata c\u00e2t mai rapid.<\/li>\n<\/ul>\n
Recomand\u0103ri:<\/strong><\/p>\n\n- Alege doar operatori profesioni\u015fti \u015fi platforme de \u00eencredere;<\/li>\n
- Efectueaz\u0103 plata numai \u00een baza unei rezerv\u0103ri confirmate \u015fi a unor date de contact verificabile;<\/li>\n
- Verific\u0103 recenziile \u015fi istoricul comerciantului;<\/li>\n
- “Vacan\u0163ele memorabile \u00eencep cu alegeri informate. Verific\u0103 atent \u00eenainte de a rezerva \u015fi bucur\u0103-te de concediu \u00een siguran\u0163\u0103”, mai transmit speciali\u015ftii.<\/li>\n<\/ul>\n
Unicredit: Economia Rom\u00e2niei ar putea cre\u0219te cu 0,2% \u00een 2026<\/strong><\/p>\nl redeschiderea Str\u00e2mtorii Hormuz a redus unul dintre principalele riscuri negative pentru perspectivele regiunii<\/p>\n
Economia Rom\u00e2niei ar putea \u00eenregistra o cre\u0219tere de 0,2% \u00een 2026, sub media Europei Centrale \u0219i de Est, pe fondul m\u0103surilor de consolidare fiscal\u0103, urm\u00e2nd s\u0103 accelereze la 2,3% \u00een 2027, potrivit raportului macroeconomic trimestrial publicat de UniCredit. ”Europa Central\u0103 \u0219i de Est (ECE) este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 una dintre cele mai reziliente regiuni de cre\u0219tere din Europa, sus\u021binut\u0103 de cererea intern\u0103, investi\u021biile finan\u021bate din fonduri europene \u0219i diminuarea riscurilor din zona energiei, chiar dac\u0103 guvernele continu\u0103 eforturile de consolidare fiscal\u0103 \u0219i gestioneaz\u0103 presiunile infla\u021bioniste”, arat\u0103 raportul trimestrial Quarterly Update realizat de The Investment Institute by UniCredit, prezentat \u00een cadrul unui briefing de pres\u0103. Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, majoritatea economiilor din ECE vor \u00eenregistra o cre\u0219tere a PIB de aproximativ 2-3% \u00een 2026, sus\u021binut\u0103 \u00een principal de consumul popula\u021biei \u0219i de o absorb\u021bie mai bun\u0103 a fondurilor europene. ”Rom\u00e2nia \u0219i Slovacia vor evolua sub media regional\u0103 pe termen scurt, deoarece m\u0103surile de consolidare fiscal\u0103 vor afecta activitatea economic\u0103. Pentru Rom\u00e2nia, UniCredit estimeaz\u0103 o cre\u0219tere a PIB de 0,2% \u00een 2026, urmat\u0103 de o revenire la 2,3% \u00een 2027”, mai arat\u0103 raportul. Redeschiderea Str\u00e2mtorii Hormuz a redus unul dintre principalele riscuri negative pentru perspectivele regiunii, diminu\u00e2nd preocup\u0103rile legate de perturb\u0103rile aprovizion\u0103rii cu energie \u0219i de riscurile infla\u021bioniste, de\u0219i situa\u021bia din Orientul Mijlociu continu\u0103 s\u0103 genereze incertitudine, noteaz\u0103 sursa citat\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, stimulentele fiscale \u0219i cre\u0219terea cheltuielilor pentru ap\u0103rare din Germania sunt a\u0219teptate s\u0103 sprijine exporturile regionale \u00eencep\u00e2nd cu 2027. ”Europa Central\u0103 \u0219i de Est continu\u0103 s\u0103 demonstreze o rezilien\u021b\u0103 remarcabil\u0103. \u00cen ciuda ajust\u0103rilor fiscale, a incertitudinilor geopolitice \u0219i a provoc\u0103rilor structurale din sectorul manufacturier, cererea intern\u0103 r\u0103m\u00e2ne un motor puternic al cre\u0219terii economice. Regiunea intr\u0103 \u00eentr-o etap\u0103 \u00een care \u021b\u0103rile capabile s\u0103 combine consolidarea fiscal\u0103 cu investi\u021bii \u0219i reforme pentru cre\u0219terea competitivit\u0103\u021bii vor fi cel mai bine pozi\u021bionate pentru a atrage capital \u0219i a sus\u021bine cre\u0219terea pe termen lung. Privind \u00eenainte, o absorb\u021bie mai bun\u0103 a fondurilor UE \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea cererii externe ar trebui s\u0103 sus\u021bin\u0103 o accelerare mai ampl\u0103 a economiilor din regiune \u00eencep\u00e2nd cu 2027”, a declarat Mauro Giorgio Marrano, Senior CEE Macroeconomist, UniCredit, citat \u00een comunicat. De\u0219i imaginea de ansamblu r\u0103m\u00e2ne pozitiv\u0103, raportul eviden\u021biaz\u0103 diferen\u021be semnificative \u00eentre \u021b\u0103ri. Astfel, Polonia va r\u0103m\u00e2ne una dintre economiile cu cele mai bune performan\u021be, cu o cre\u0219tere estimat\u0103 a PIB de 3% \u00een 2026 \u0219i 2027, sus\u021binut\u0103 de cererea intern\u0103 robust\u0103. Totodat\u0103, Bulgaria este a\u0219teptat\u0103 s\u0103 \u00eenregistreze o cre\u0219tere de 2,9% \u00een 2026, \u00een timp ce Serbia ar putea \u00eenregistra un avans de 2,9% \u00een 2026 \u0219i de 3,5% \u00een 2027. \u00cen Ungaria, redresarea economic\u0103 va fi mai gradual\u0103, cu o cre\u0219tere de 1,3% \u00een 2026, urmat\u0103 de o accelerare la 2,5% \u00een 2027, pe fondul revenirii investi\u021biilor. Raportul arat\u0103 c\u0103 infla\u021bia r\u0103m\u00e2ne una dintre principalele provoc\u0103ri ale regiunii. ”Efectele de baz\u0103, major\u0103rile de taxe \u0219i \u0219ocurile din pre\u021burile energiei contribuie la cre\u0219terea infla\u021biei \u00een mai multe \u021b\u0103ri. Cu toate acestea, reducerea pre\u021burilor energiei este de a\u0219teptat s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 semnificativ perspectivele. P\u00e2n\u0103 la finalul anului 2027, UniCredit estimeaz\u0103 c\u0103 infla\u021bia va reveni \u00een intervalele-\u021bint\u0103 ale b\u0103ncilor centrale din economiile ECE din afara zonei euro”, se mai arat\u0103 \u00een document.<\/p>\n
Rata anual\u0103 a infla\u0163iei, \u00een sc\u0103dere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de luna precedent\u0103<\/strong><\/p>\nRata anual\u0103 a infla\u0163iei \u00een luna iunie 2026, comparativ cu luna iunie 2025 a fost 10,4%, \u00een timp ce fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 rata infla\u0163iei a atins 3,8%, anun\u0163\u0103, luni, Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). Cel mai mult au crescut pre\u0163urile la servicii, care au cunoscut un avans de 13,67% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. “Indicele pre\u0163urilor de consum \u00een luna iunie 2026 comparativ cu luna mai 2026 a fost 100,06%. Rata infla\u0163iei de la \u00eenceputul anului (iunie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,8%. Rata anual\u0103 a infla\u0163iei \u00een luna iunie 2026 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 10,4%. Rata medie a modific\u0103rii pre\u0163urilor de consum \u00een ultimele 12 luni (iulie 2025 – iunie 2026) fa\u0163\u0103 de precedentele 12 luni (iulie 2024 – iunie 2025) a fost 9,8%”, informeaz\u0103 INS. \u00cen luna mai 2026, rata anual\u0103 a infla\u0163iei urcase la 10,9%, potrivit datelor INS. C\u00e2t prive\u015fte rata medie a modific\u0103rii pre\u0163urilor de consum \u00een ultimele 12 luni (iulie 2025 \u2013 iunie 2026) fa\u0163\u0103 de precedentele 12 luni (iulie 2024 \u2013 iunie 2025), aceasta a fost 9,8%. INS precizeaz\u0103 c\u0103 indicele armonizat al pre\u0163urilor de consum \u00een luna iunie 2026 comparativ cu luna mai 2026 a fost 99,94%, \u00een condi\u0163iile \u00een care rata anual\u0103 a infla\u0163iei \u00een luna iunie 2026 comparativ cu luna iunie 2025 calculat\u0103 pe baza indicelui armonizat al pre\u0163urilor de consum (IAPC) a fost 9,2%, iar rata medie a modific\u0103rii pre\u0163urilor de consum \u00een ultimele 12 luni (iulie 2025 \u2013 iunie 2026), raportat la precedentele 12 luni (iulie 2024 \u2013 iunie 2025) determinat\u0103 pe baza IAPC a fost 8,6%. \u00cen luna iunie, pre\u0163urile la produsele alimentare au \u00eenregistrat o sc\u0103dere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de mai, dar \u015fi o cre\u015ftere de 2,73% fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 \u015fi 5,75% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. La produsele nealimentare, pre\u0163urile au consemnat o cre\u015ftere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de mai-0,19%, dar \u015fi un avans de 3,2% fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 \u015fi 12,29% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. La servicii, pre\u0163urile au consemnat o cre\u015ftere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de mai-0,49%, dar \u015fi un avans de 6,61% fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 \u015fi 13,67% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. Pe total, pre\u0163urile au crescut cu 0,06% fa\u0163\u0103 de mai, cu 3,77% fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 \u015fi 10,42% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. \u00cen perioada 1 ianuarie \u2013 30 iunie, rata medie a infla\u0163iei a fost de 0,6%, comparativ cu 0,5% \u00een perioada similar din 2025, iar \u00een trimestrul II din 2026, fa\u0163\u0103 de \u00een trimestrul II din 2025 de 10,7%, potrivit datelor INS.<\/p>\n
Chis\u0103li\u021b\u0103: Un rating ‘junk’ modific\u0103 pre\u021bul \u00eentregului capital din economie<\/strong><\/p>\nUn rating ‘junk’ modific\u0103 pre\u021bul \u00eentregului capital din economie, afect\u00e2nd at\u00e2t statul, c\u00e2t \u0219i companiile \u0219i, \u00een final, consumatorii, avertizeaz\u0103 pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI), Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103, \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 luni. ‘Adev\u0103rata problem\u0103 este c\u0103 un rating ‘junk’ modific\u0103 pre\u021bul \u00eentregului capital din economie. Nu doar Ministerul Finan\u021belor va pl\u0103ti dob\u00e2nzi mai mari, ci fiecare companie care dore\u0219te s\u0103 investeasc\u0103, fiecare banc\u0103 ce finan\u021beaz\u0103 proiecte, fiecare distribuitor de energie, fiecare dezvoltator de parcuri fotovoltaice sau eoliene \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, fiecare consumator’, scrie analistul. Potrivit acestuia, capitalul nu merge acolo unde promisiunile sunt cele mai mari, ci unde riscul este cel mai mic. ‘O retrogradare a Rom\u00e2niei \u00een categoria ‘junk’ nu \u00eenseamn\u0103 doar o liter\u0103 schimbat\u0103 \u00eentr-un raport al agen\u021biilor de rating. \u00censeamn\u0103 c\u0103 fiecare parc fotovoltaic devine mai scump de construit. Fiecare turbin\u0103 eolian\u0103 produce energie mai scump\u0103. Fiecare kilometru de re\u021bea electric\u0103 cost\u0103 mai mult. Iar toate aceste costuri ajung, inevitabil, \u00een factura consumatorului’, avertizeaz\u0103 pre\u0219edintele AEI. El spune c\u0103 sunt momente \u00een care un indicator financiar aparent tehnic schimb\u0103 traiectoria unei economii pentru un deceniu, iar pentru Rom\u00e2nia aceasta ar putea \u00eensemna pierderea statutului de ‘investment grade’. ‘\u00cen limbajul pie\u021belor, o simpl\u0103 liter\u0103 schimbat\u0103 \u00een evaluarea agen\u021biilor de rating mut\u0103 o \u021bar\u0103 din categoria investi\u021biilor sigure \u00een cea a economiilor considerate speculative – categoria ‘junk’. \u00cen discursul public, aceast\u0103 posibilitate este adesea redus\u0103 la o singur\u0103 idee, statul se va \u00eemprumuta mai scump. \u00cen realitate, acesta este doar primul domino’, afirm\u0103 Chis\u0103li\u021b\u0103. Acesta arat\u0103 c\u0103 \u00eentr-o economie modern\u0103, energia este infrastructura tuturor infrastructurilor \u0219i dac\u0103 energia devine mai scump\u0103, \u00eentreaga economie devine mai scump\u0103. Specialistul a g\u00e2ndit un posibil scenariu \u00een privin\u021ba sistemului energetic rom\u00e2nesc p\u00e2n\u0103 \u00een 2035, ‘Investment Grade’ comparativ cu ‘Junk’. ‘Aceasta nu este o predic\u021bie, ci o modelare de scenariu. Ea porne\u0219te de la trei ipoteze, Rom\u00e2nia are ast\u0103zi un cost al capitalului deja ridicat, Costul de finan\u021bare \u00een energie este estimat la circa 7,6%, iar o retrogradare \u00een categoria ‘junk’ l-ar putea \u00eempinge spre 9-10%. \u021ainta oficial\u0103 actualizat\u0103 a Rom\u00e2niei pentru 2030 este de aproximativ 31,3 GW capacitate instalat\u0103, cu circa 76% din surse regenerabile’, explic\u0103 pre\u0219edintele AEI. \u00cen primul scenariu – ‘Investment Grade’, Rom\u00e2nia evit\u0103 retrogradarea, stabilizeaz\u0103 finan\u021bele publice, men\u021bine accesul la fonduri europene \u0219i reduce riscul legislativ. Costul de finan\u021bare \u00een energie r\u0103m\u00e2ne ridicat, dar controlabil: 7-8%. \u00cen cel de-al doilea scenariu – ‘Junk’, Rom\u00e2nia este retrogradat\u0103 \u00een ‘non-investment grade’. \u00cen aceste condi\u021bii, prima de risc cre\u0219te, costul datoriei urc\u0103, investitorii cer randamente mai mari, iar unele fonduri institu\u021bionale \u00ee\u0219i reduc expunerea. Costul de finan\u021bare \u00een energie urc\u0103 spre 9-10%. Costul de finan\u021bare \u00een energie este crucial pentru regenerabile, deoarece proiectele curate au costuri ini\u021biale mari \u0219i costuri opera\u021bionale reduse; IEA arat\u0103 c\u0103 finan\u021barea este un determinant central al costului energiei.<\/p>\n
Constructorii auto ob\u0163in o prim\u0103 victorie \u00een procesele din UK privind emisiile motoarelor diesel<\/strong><\/p>\nMai mul\u0163i dintre cei mai mari produc\u0103tori auto din lume au ob\u0163inut o victorie important\u0103 \u00een prima etap\u0103 a proceselor din Marea Britanie privind acuza\u0163iile c\u0103 vehiculele diesel au fost echipate cu dispozitive ilegale menite s\u0103 manipuleze testele de emisii, transmite Reuters. Judec\u0103toarea Sara Cockerill, de la \u00cenalta Curte din Londra, a respins vineri majoritatea principalelor acuza\u0163ii formulate \u00eempotriva constructorilor ale c\u0103ror vehicule au fost analizate \u00een proces. Cazul a vizat 20 de modele produse de Mercedes-Benz, Ford, Nissan, Renault, precum \u015fi m\u0103rcile Peugeot \u015fi Citro\u00ebn, de\u0163inute de grupul Stellantis. Instan\u0163a a stabilit c\u0103 \u201dun dispozitiv de manipulare\u201d a emisiilor exist\u0103 doar dac\u0103 acesta este conceput \u00een mod inten\u0163ionat \u015fi nepermis pentru a modifica func\u0163ionarea sistemului de control al emisiilor atunci c\u00e2nd detecteaz\u0103 testele oficiale. Totu\u015fi, judec\u0103toarea a constatat \u015fi unele \u00eenc\u0103lc\u0103ri. \u00cen cazul Mercedes-Benz, decizia vizeaz\u0103 un sistem de control al temperaturii lichidului de r\u0103cire utilizat pe anumite modele \u015fi eliminat printr-o actualizare software \u00een decembrie 2015. De asemenea, instan\u0163a a identificat probleme legate de un mod de func\u0163ionare a motorului folosit pe unele vehicule Peugeot \u015fi Citro\u00ebn. Mercedes-Benz a salutat hot\u0103r\u00e2rea, afirm\u00e2nd c\u0103 instan\u0163a i-a dat dreptate \u00een cea mai mare parte a cauzei, \u00eens\u0103 a anun\u0163at c\u0103 analizeaz\u0103 posibilitatea de a ataca \u00een instan\u0163\u0103 concluziile nefavorabile. \u015ei Stellantis a precizat c\u0103 doar una dintre acuza\u0163iile formulate \u00eempotriva companiei a fost admis\u0103 \u015fi c\u0103 ia \u00een calcul formularea unui apel, subliniind c\u0103 toate vehiculele sale respect\u0103 reglement\u0103rile privind emisiile. La r\u00e2ndul lor, avoca\u0163ii reclaman\u0163ilor au anun\u0163at c\u0103 analizeaz\u0103 contestarea deciziei, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 instan\u0163a britanic\u0103 a interpretat legisla\u0163ia \u00eentr-un mod mai restrictiv dec\u00e2t alte instan\u0163e europene.<\/p>\n
Campari intensific\u0103 lupta \u00eempotriva imita\u0163iilor de Aperol<\/strong><\/p>\nGrupul italian Campari \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 m\u0103surile pentru protejarea brandului Aperol, principalul motor al v\u00e2nz\u0103rilor sale, pe fondul apari\u0163iei unui num\u0103r tot mai mare de b\u0103uturi care imit\u0103 celebrul Aperol Spritz \u015fi al concuren\u0163ei tot mai puternice din segmentul aperitivelor, transmite Reuters. \u00cen Italia, unde concuren\u0163a este cea mai intens\u0103, compania a lansat o campanie de promovare \u015fi un program de fidelizare destinat barurilor \u015fi restaurantelor care servesc cocktailul original. Campari extinde, de asemenea, distribu\u0163ia butoaielor cu Aperol Spritz gata preparat, o solu\u0163ie menit\u0103 s\u0103 asigure servirea re\u0163etei autentice \u015fi s\u0103 reduc\u0103 utilizarea produselor similare. Potrivit datelor IWSR, consumul mondial de cocktailuri spritz a crescut de la mai pu\u0163in de 2,5 miliarde de por\u0163ii \u00een 2019 la aproape 4 miliarde \u00een 2024, ceea ce a atras numero\u015fi concuren\u0163i pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103. Aperol reprezint\u0103 aproximativ 26% din veniturile Campari, fiind cel mai important brand al companiei \u015fi unul dintre principalele motive pentru care grupul a rezistat anul trecut \u00eencetinirii cererii din industria b\u0103uturilor alcoolice.<\/p>\n
Elon Musk \u015fi Sam Altman \u00ee\u015fi arunc\u0103 noi acuza\u0163ii pe X<\/strong><\/p>\nDisputa de lung\u0103 durat\u0103 dintre Elon Musk \u015fi directorul general al OpenAI, Sam Altman, s-a reaprins pe platforma X, dup\u0103 ce Apple a intentat un proces \u00eempotriva OpenAI, acuz\u00e2nd compania de furt de secrete comerciale, transmite CNBC. Musk \u015fi Altman au contribuit la \u00eenfiin\u0163area OpenAI \u00een 2015, ca organiza\u0163ie non-profit dedicat\u0103 cercet\u0103rii \u00een domeniul inteligen\u0163ei artificiale. \u00cen 2018, Musk a p\u0103r\u0103sit consiliul de administra\u0163ie, iar ulterior a contestat \u00een instan\u0163\u0103 transformarea OpenAI \u00eentr-o companie cu scop lucrativ. \u00cen acest an, un juriu din California a dat c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 lui Altman, iar Musk a anun\u0163at c\u0103 va face apel. Rela\u0163iile dintre cei doi s-au deteriorat dup\u0103 ce Musk a \u00eencercat s\u0103 atrag\u0103 ingineri OpenAI pentru dezvoltarea sistemului Autopilot al Tesla, a recrutat cercet\u0103tori ai companiei \u015fi a cerut controlul total asupra OpenAI \u015fi integrarea acesteia \u00een Tesla. Consiliul de administra\u0163ie a respins propunerea, iar Musk \u015fi-a retras finan\u0163area promis\u0103.<\/p>\n
Disney\u00c2 ia \u00een calcul o versiune gratuit\u0103<\/strong><\/p>\nServiciul de streaming video de\u0163inut de Disney ar putea avea, pe viitor, o versiune gratuit\u0103, cu o bibliotec\u0103 de con\u0163inut limitat\u0103. Responsabilul pentru produse \u015fi tehnologie de la Disney ar fi propus varianta unei versiuni gratuite a serviciului Disney\u00c2 \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 din cadrul companiei, conform surselor citate de Business Insider. Deocamdat\u0103, aceasta \u00eenc\u0103 ar fi luat\u0103 \u00een calcul f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost luat\u0103 o decizie final\u0103 privind lansarea sau formatul \u00een care va intra pe pia\u0163\u0103. Astfel, nu este clar, deocamdat\u0103, nici c\u00e2nd, nici cum va lansa Disney o astfel de versiune. Cel mai probabil, o versiune gratuit\u0103 de Disney\u00c2 va avea reclame, un num\u0103r limitat de filme \u015fi seriale \u015fi mai pu\u0163ine facilit\u0103\u0163i – o calitate redus\u0103 a imaginii \u015fi sunetului, f\u0103r\u0103 download etc. \u00cen func\u0163ie de forma aleas\u0103 de companie, versiunea gratuit\u0103 ar putea servi ca un demo prin care s\u0103 fie atra\u015fi abona\u0163i noi pentru restul versiunilor sau, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, un concurent pentru YouTube, care acapareaz\u0103 zona gratuit\u0103 de streaming.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>V\u00e2nd apartament 3 camere \u00een Foc\u0219ani,…<\/span>10.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nImport<\/strong>V\u00e2nd Fiat Doblo 2008, motor 1300, 115.000…<\/span>09.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nSERVICII<\/strong>Execut amenaj\u0103ri interioare \u0219i exterioare la…<\/span>07.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/vrancea-fiscala-intra-intr-o-noua-etapa-codul-qr-devine-obligatoriu-pe-bonurile-fiscale-din-1-noiembrie-2026\/mediaPool\/urlahHN.jpg\")
<\/a><\/div>\nVrancea fiscal\u0103 intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103: Codul QR devine obligatoriu pe bonurile fiscale din 1 noiembrie 2026<\/a><\/h2>\nMirela Lupu<\/a>, 13 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-nazare-este-obligatoriu-sa-mentinem-calificativul-de-rating\/mediaPool\/u8AZLs4.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Nazare: Este obligatoriu s\u0103 men\u0163inem calificativul de rating<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 11 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-economia-a-batut-pasul-pe-loc\/mediaPool\/ushvPzy.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Economia a b\u0103tut pasul pe loc<\/a><\/h2>\nCorneliu Condurache<\/a>, 8 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-astazi-13-iulie-2026\/mediaPool\/uL55UDd.jpg\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de luni, 13 iulie 2026: Vrancea \u00eencepe s\u0103pt\u0103m\u00e2na cu pove\u0219ti despre performan\u021b\u0103, tragedie \u0219i speran\u021b\u0103<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 13 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/horoscop-13-iulie-2026\/mediaPool\/uA8enxT.jpg\")
<\/a><\/div>\nHoroscop 13 iulie 2026 <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 13 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-13-iulie-ziua-in-care-romania-si-a-consolidat-independenta-iar-simona-halep-a-scris-istorie-la-wimbledon\/mediaPool\/urSJPXi.png\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 13 iulie: ziua \u00een care Rom\u00e2nia \u0219i-a consolidat independen\u021ba, iar Simona Halep a scris istorie la Wimbledon<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 13 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nMatrimoniale<\/strong>\u00a0Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103 pentru…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Vand scrumbii superioare , capturi Dunare \/ Galati…<\/span>26.06.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Barbat singur,47 de ani, doresc o relatie serioasa…<\/span>17.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n12 iul 2026<\/span>69 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nOferta perfect\u0103 poate ascunde o \u00een\u015fel\u0103torie, consider\u0103 institu\u021bia<\/p>\n
Directoratul Na\u0163ional de Securitate Cibernetic\u0103 (DNSC) a transmis, recent, un avertisment care vizeaz\u0103 rezerv\u0103rile online de concedii. \u201dOferta perfect\u0103 poate ascunde o \u00een\u015fel\u0103torie\u201d, avertizeaz\u0103 speciali\u015ftii. “\u00cenainte de a rezerva vacan\u0163a, verific\u0103 atent oferta. Atacatorii folosesc anun\u0163uri atractive, imagini preluate de pe alte platforme \u015fi solicit\u0103ri urgente de plat\u0103 pentru a \u00een\u015fela turi\u015ftii”, avertizeaz\u0103, duminic\u0103, DNSC, \u00eentr-un mesaj pe Facebook. Speciali\u015ftii \u00een securitate cibernetic\u0103 atrag aten\u0163ia asupra elementelor care pot indica o ofert\u0103 de cazare frauduloas\u0103:<\/p>\n
\n- Site-ul nu apar\u0163ine unei platforme cunoscute sau unui operator autorizat;<\/li>\n
- Pre\u0163ul este mult sub nivelul pie\u0163ei ori include beneficii nerealiste;<\/li>\n
- Se insist\u0103 asupra disponibilit\u0103\u0163ii limitate \u015fi a rezerv\u0103rii imediate;<\/li>\n
- Se solicit\u0103 plata exclusiv prin transfer bancar sau metode greu de recuperat;<\/li>\n
- E\u015fti presat s\u0103 efectuezi plata c\u00e2t mai rapid.<\/li>\n<\/ul>\n
Recomand\u0103ri:<\/strong><\/p>\n\n- Alege doar operatori profesioni\u015fti \u015fi platforme de \u00eencredere;<\/li>\n
- Efectueaz\u0103 plata numai \u00een baza unei rezerv\u0103ri confirmate \u015fi a unor date de contact verificabile;<\/li>\n
- Verific\u0103 recenziile \u015fi istoricul comerciantului;<\/li>\n
- “Vacan\u0163ele memorabile \u00eencep cu alegeri informate. Verific\u0103 atent \u00eenainte de a rezerva \u015fi bucur\u0103-te de concediu \u00een siguran\u0163\u0103”, mai transmit speciali\u015ftii.<\/li>\n<\/ul>\n
Unicredit: Economia Rom\u00e2niei ar putea cre\u0219te cu 0,2% \u00een 2026<\/strong><\/p>\nl redeschiderea Str\u00e2mtorii Hormuz a redus unul dintre principalele riscuri negative pentru perspectivele regiunii<\/p>\n
Economia Rom\u00e2niei ar putea \u00eenregistra o cre\u0219tere de 0,2% \u00een 2026, sub media Europei Centrale \u0219i de Est, pe fondul m\u0103surilor de consolidare fiscal\u0103, urm\u00e2nd s\u0103 accelereze la 2,3% \u00een 2027, potrivit raportului macroeconomic trimestrial publicat de UniCredit. ”Europa Central\u0103 \u0219i de Est (ECE) este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 una dintre cele mai reziliente regiuni de cre\u0219tere din Europa, sus\u021binut\u0103 de cererea intern\u0103, investi\u021biile finan\u021bate din fonduri europene \u0219i diminuarea riscurilor din zona energiei, chiar dac\u0103 guvernele continu\u0103 eforturile de consolidare fiscal\u0103 \u0219i gestioneaz\u0103 presiunile infla\u021bioniste”, arat\u0103 raportul trimestrial Quarterly Update realizat de The Investment Institute by UniCredit, prezentat \u00een cadrul unui briefing de pres\u0103. Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, majoritatea economiilor din ECE vor \u00eenregistra o cre\u0219tere a PIB de aproximativ 2-3% \u00een 2026, sus\u021binut\u0103 \u00een principal de consumul popula\u021biei \u0219i de o absorb\u021bie mai bun\u0103 a fondurilor europene. ”Rom\u00e2nia \u0219i Slovacia vor evolua sub media regional\u0103 pe termen scurt, deoarece m\u0103surile de consolidare fiscal\u0103 vor afecta activitatea economic\u0103. Pentru Rom\u00e2nia, UniCredit estimeaz\u0103 o cre\u0219tere a PIB de 0,2% \u00een 2026, urmat\u0103 de o revenire la 2,3% \u00een 2027”, mai arat\u0103 raportul. Redeschiderea Str\u00e2mtorii Hormuz a redus unul dintre principalele riscuri negative pentru perspectivele regiunii, diminu\u00e2nd preocup\u0103rile legate de perturb\u0103rile aprovizion\u0103rii cu energie \u0219i de riscurile infla\u021bioniste, de\u0219i situa\u021bia din Orientul Mijlociu continu\u0103 s\u0103 genereze incertitudine, noteaz\u0103 sursa citat\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, stimulentele fiscale \u0219i cre\u0219terea cheltuielilor pentru ap\u0103rare din Germania sunt a\u0219teptate s\u0103 sprijine exporturile regionale \u00eencep\u00e2nd cu 2027. ”Europa Central\u0103 \u0219i de Est continu\u0103 s\u0103 demonstreze o rezilien\u021b\u0103 remarcabil\u0103. \u00cen ciuda ajust\u0103rilor fiscale, a incertitudinilor geopolitice \u0219i a provoc\u0103rilor structurale din sectorul manufacturier, cererea intern\u0103 r\u0103m\u00e2ne un motor puternic al cre\u0219terii economice. Regiunea intr\u0103 \u00eentr-o etap\u0103 \u00een care \u021b\u0103rile capabile s\u0103 combine consolidarea fiscal\u0103 cu investi\u021bii \u0219i reforme pentru cre\u0219terea competitivit\u0103\u021bii vor fi cel mai bine pozi\u021bionate pentru a atrage capital \u0219i a sus\u021bine cre\u0219terea pe termen lung. Privind \u00eenainte, o absorb\u021bie mai bun\u0103 a fondurilor UE \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea cererii externe ar trebui s\u0103 sus\u021bin\u0103 o accelerare mai ampl\u0103 a economiilor din regiune \u00eencep\u00e2nd cu 2027”, a declarat Mauro Giorgio Marrano, Senior CEE Macroeconomist, UniCredit, citat \u00een comunicat. De\u0219i imaginea de ansamblu r\u0103m\u00e2ne pozitiv\u0103, raportul eviden\u021biaz\u0103 diferen\u021be semnificative \u00eentre \u021b\u0103ri. Astfel, Polonia va r\u0103m\u00e2ne una dintre economiile cu cele mai bune performan\u021be, cu o cre\u0219tere estimat\u0103 a PIB de 3% \u00een 2026 \u0219i 2027, sus\u021binut\u0103 de cererea intern\u0103 robust\u0103. Totodat\u0103, Bulgaria este a\u0219teptat\u0103 s\u0103 \u00eenregistreze o cre\u0219tere de 2,9% \u00een 2026, \u00een timp ce Serbia ar putea \u00eenregistra un avans de 2,9% \u00een 2026 \u0219i de 3,5% \u00een 2027. \u00cen Ungaria, redresarea economic\u0103 va fi mai gradual\u0103, cu o cre\u0219tere de 1,3% \u00een 2026, urmat\u0103 de o accelerare la 2,5% \u00een 2027, pe fondul revenirii investi\u021biilor. Raportul arat\u0103 c\u0103 infla\u021bia r\u0103m\u00e2ne una dintre principalele provoc\u0103ri ale regiunii. ”Efectele de baz\u0103, major\u0103rile de taxe \u0219i \u0219ocurile din pre\u021burile energiei contribuie la cre\u0219terea infla\u021biei \u00een mai multe \u021b\u0103ri. Cu toate acestea, reducerea pre\u021burilor energiei este de a\u0219teptat s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 semnificativ perspectivele. P\u00e2n\u0103 la finalul anului 2027, UniCredit estimeaz\u0103 c\u0103 infla\u021bia va reveni \u00een intervalele-\u021bint\u0103 ale b\u0103ncilor centrale din economiile ECE din afara zonei euro”, se mai arat\u0103 \u00een document.<\/p>\n
Rata anual\u0103 a infla\u0163iei, \u00een sc\u0103dere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de luna precedent\u0103<\/strong><\/p>\nRata anual\u0103 a infla\u0163iei \u00een luna iunie 2026, comparativ cu luna iunie 2025 a fost 10,4%, \u00een timp ce fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 rata infla\u0163iei a atins 3,8%, anun\u0163\u0103, luni, Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). Cel mai mult au crescut pre\u0163urile la servicii, care au cunoscut un avans de 13,67% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. “Indicele pre\u0163urilor de consum \u00een luna iunie 2026 comparativ cu luna mai 2026 a fost 100,06%. Rata infla\u0163iei de la \u00eenceputul anului (iunie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,8%. Rata anual\u0103 a infla\u0163iei \u00een luna iunie 2026 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 10,4%. Rata medie a modific\u0103rii pre\u0163urilor de consum \u00een ultimele 12 luni (iulie 2025 – iunie 2026) fa\u0163\u0103 de precedentele 12 luni (iulie 2024 – iunie 2025) a fost 9,8%”, informeaz\u0103 INS. \u00cen luna mai 2026, rata anual\u0103 a infla\u0163iei urcase la 10,9%, potrivit datelor INS. C\u00e2t prive\u015fte rata medie a modific\u0103rii pre\u0163urilor de consum \u00een ultimele 12 luni (iulie 2025 \u2013 iunie 2026) fa\u0163\u0103 de precedentele 12 luni (iulie 2024 \u2013 iunie 2025), aceasta a fost 9,8%. INS precizeaz\u0103 c\u0103 indicele armonizat al pre\u0163urilor de consum \u00een luna iunie 2026 comparativ cu luna mai 2026 a fost 99,94%, \u00een condi\u0163iile \u00een care rata anual\u0103 a infla\u0163iei \u00een luna iunie 2026 comparativ cu luna iunie 2025 calculat\u0103 pe baza indicelui armonizat al pre\u0163urilor de consum (IAPC) a fost 9,2%, iar rata medie a modific\u0103rii pre\u0163urilor de consum \u00een ultimele 12 luni (iulie 2025 \u2013 iunie 2026), raportat la precedentele 12 luni (iulie 2024 \u2013 iunie 2025) determinat\u0103 pe baza IAPC a fost 8,6%. \u00cen luna iunie, pre\u0163urile la produsele alimentare au \u00eenregistrat o sc\u0103dere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de mai, dar \u015fi o cre\u015ftere de 2,73% fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 \u015fi 5,75% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. La produsele nealimentare, pre\u0163urile au consemnat o cre\u015ftere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de mai-0,19%, dar \u015fi un avans de 3,2% fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 \u015fi 12,29% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. La servicii, pre\u0163urile au consemnat o cre\u015ftere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de mai-0,49%, dar \u015fi un avans de 6,61% fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 \u015fi 13,67% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. Pe total, pre\u0163urile au crescut cu 0,06% fa\u0163\u0103 de mai, cu 3,77% fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 \u015fi 10,42% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. \u00cen perioada 1 ianuarie \u2013 30 iunie, rata medie a infla\u0163iei a fost de 0,6%, comparativ cu 0,5% \u00een perioada similar din 2025, iar \u00een trimestrul II din 2026, fa\u0163\u0103 de \u00een trimestrul II din 2025 de 10,7%, potrivit datelor INS.<\/p>\n
Chis\u0103li\u021b\u0103: Un rating ‘junk’ modific\u0103 pre\u021bul \u00eentregului capital din economie<\/strong><\/p>\nUn rating ‘junk’ modific\u0103 pre\u021bul \u00eentregului capital din economie, afect\u00e2nd at\u00e2t statul, c\u00e2t \u0219i companiile \u0219i, \u00een final, consumatorii, avertizeaz\u0103 pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI), Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103, \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 luni. ‘Adev\u0103rata problem\u0103 este c\u0103 un rating ‘junk’ modific\u0103 pre\u021bul \u00eentregului capital din economie. Nu doar Ministerul Finan\u021belor va pl\u0103ti dob\u00e2nzi mai mari, ci fiecare companie care dore\u0219te s\u0103 investeasc\u0103, fiecare banc\u0103 ce finan\u021beaz\u0103 proiecte, fiecare distribuitor de energie, fiecare dezvoltator de parcuri fotovoltaice sau eoliene \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, fiecare consumator’, scrie analistul. Potrivit acestuia, capitalul nu merge acolo unde promisiunile sunt cele mai mari, ci unde riscul este cel mai mic. ‘O retrogradare a Rom\u00e2niei \u00een categoria ‘junk’ nu \u00eenseamn\u0103 doar o liter\u0103 schimbat\u0103 \u00eentr-un raport al agen\u021biilor de rating. \u00censeamn\u0103 c\u0103 fiecare parc fotovoltaic devine mai scump de construit. Fiecare turbin\u0103 eolian\u0103 produce energie mai scump\u0103. Fiecare kilometru de re\u021bea electric\u0103 cost\u0103 mai mult. Iar toate aceste costuri ajung, inevitabil, \u00een factura consumatorului’, avertizeaz\u0103 pre\u0219edintele AEI. El spune c\u0103 sunt momente \u00een care un indicator financiar aparent tehnic schimb\u0103 traiectoria unei economii pentru un deceniu, iar pentru Rom\u00e2nia aceasta ar putea \u00eensemna pierderea statutului de ‘investment grade’. ‘\u00cen limbajul pie\u021belor, o simpl\u0103 liter\u0103 schimbat\u0103 \u00een evaluarea agen\u021biilor de rating mut\u0103 o \u021bar\u0103 din categoria investi\u021biilor sigure \u00een cea a economiilor considerate speculative – categoria ‘junk’. \u00cen discursul public, aceast\u0103 posibilitate este adesea redus\u0103 la o singur\u0103 idee, statul se va \u00eemprumuta mai scump. \u00cen realitate, acesta este doar primul domino’, afirm\u0103 Chis\u0103li\u021b\u0103. Acesta arat\u0103 c\u0103 \u00eentr-o economie modern\u0103, energia este infrastructura tuturor infrastructurilor \u0219i dac\u0103 energia devine mai scump\u0103, \u00eentreaga economie devine mai scump\u0103. Specialistul a g\u00e2ndit un posibil scenariu \u00een privin\u021ba sistemului energetic rom\u00e2nesc p\u00e2n\u0103 \u00een 2035, ‘Investment Grade’ comparativ cu ‘Junk’. ‘Aceasta nu este o predic\u021bie, ci o modelare de scenariu. Ea porne\u0219te de la trei ipoteze, Rom\u00e2nia are ast\u0103zi un cost al capitalului deja ridicat, Costul de finan\u021bare \u00een energie este estimat la circa 7,6%, iar o retrogradare \u00een categoria ‘junk’ l-ar putea \u00eempinge spre 9-10%. \u021ainta oficial\u0103 actualizat\u0103 a Rom\u00e2niei pentru 2030 este de aproximativ 31,3 GW capacitate instalat\u0103, cu circa 76% din surse regenerabile’, explic\u0103 pre\u0219edintele AEI. \u00cen primul scenariu – ‘Investment Grade’, Rom\u00e2nia evit\u0103 retrogradarea, stabilizeaz\u0103 finan\u021bele publice, men\u021bine accesul la fonduri europene \u0219i reduce riscul legislativ. Costul de finan\u021bare \u00een energie r\u0103m\u00e2ne ridicat, dar controlabil: 7-8%. \u00cen cel de-al doilea scenariu – ‘Junk’, Rom\u00e2nia este retrogradat\u0103 \u00een ‘non-investment grade’. \u00cen aceste condi\u021bii, prima de risc cre\u0219te, costul datoriei urc\u0103, investitorii cer randamente mai mari, iar unele fonduri institu\u021bionale \u00ee\u0219i reduc expunerea. Costul de finan\u021bare \u00een energie urc\u0103 spre 9-10%. Costul de finan\u021bare \u00een energie este crucial pentru regenerabile, deoarece proiectele curate au costuri ini\u021biale mari \u0219i costuri opera\u021bionale reduse; IEA arat\u0103 c\u0103 finan\u021barea este un determinant central al costului energiei.<\/p>\n
Constructorii auto ob\u0163in o prim\u0103 victorie \u00een procesele din UK privind emisiile motoarelor diesel<\/strong><\/p>\nMai mul\u0163i dintre cei mai mari produc\u0103tori auto din lume au ob\u0163inut o victorie important\u0103 \u00een prima etap\u0103 a proceselor din Marea Britanie privind acuza\u0163iile c\u0103 vehiculele diesel au fost echipate cu dispozitive ilegale menite s\u0103 manipuleze testele de emisii, transmite Reuters. Judec\u0103toarea Sara Cockerill, de la \u00cenalta Curte din Londra, a respins vineri majoritatea principalelor acuza\u0163ii formulate \u00eempotriva constructorilor ale c\u0103ror vehicule au fost analizate \u00een proces. Cazul a vizat 20 de modele produse de Mercedes-Benz, Ford, Nissan, Renault, precum \u015fi m\u0103rcile Peugeot \u015fi Citro\u00ebn, de\u0163inute de grupul Stellantis. Instan\u0163a a stabilit c\u0103 \u201dun dispozitiv de manipulare\u201d a emisiilor exist\u0103 doar dac\u0103 acesta este conceput \u00een mod inten\u0163ionat \u015fi nepermis pentru a modifica func\u0163ionarea sistemului de control al emisiilor atunci c\u00e2nd detecteaz\u0103 testele oficiale. Totu\u015fi, judec\u0103toarea a constatat \u015fi unele \u00eenc\u0103lc\u0103ri. \u00cen cazul Mercedes-Benz, decizia vizeaz\u0103 un sistem de control al temperaturii lichidului de r\u0103cire utilizat pe anumite modele \u015fi eliminat printr-o actualizare software \u00een decembrie 2015. De asemenea, instan\u0163a a identificat probleme legate de un mod de func\u0163ionare a motorului folosit pe unele vehicule Peugeot \u015fi Citro\u00ebn. Mercedes-Benz a salutat hot\u0103r\u00e2rea, afirm\u00e2nd c\u0103 instan\u0163a i-a dat dreptate \u00een cea mai mare parte a cauzei, \u00eens\u0103 a anun\u0163at c\u0103 analizeaz\u0103 posibilitatea de a ataca \u00een instan\u0163\u0103 concluziile nefavorabile. \u015ei Stellantis a precizat c\u0103 doar una dintre acuza\u0163iile formulate \u00eempotriva companiei a fost admis\u0103 \u015fi c\u0103 ia \u00een calcul formularea unui apel, subliniind c\u0103 toate vehiculele sale respect\u0103 reglement\u0103rile privind emisiile. La r\u00e2ndul lor, avoca\u0163ii reclaman\u0163ilor au anun\u0163at c\u0103 analizeaz\u0103 contestarea deciziei, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 instan\u0163a britanic\u0103 a interpretat legisla\u0163ia \u00eentr-un mod mai restrictiv dec\u00e2t alte instan\u0163e europene.<\/p>\n
Campari intensific\u0103 lupta \u00eempotriva imita\u0163iilor de Aperol<\/strong><\/p>\nGrupul italian Campari \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 m\u0103surile pentru protejarea brandului Aperol, principalul motor al v\u00e2nz\u0103rilor sale, pe fondul apari\u0163iei unui num\u0103r tot mai mare de b\u0103uturi care imit\u0103 celebrul Aperol Spritz \u015fi al concuren\u0163ei tot mai puternice din segmentul aperitivelor, transmite Reuters. \u00cen Italia, unde concuren\u0163a este cea mai intens\u0103, compania a lansat o campanie de promovare \u015fi un program de fidelizare destinat barurilor \u015fi restaurantelor care servesc cocktailul original. Campari extinde, de asemenea, distribu\u0163ia butoaielor cu Aperol Spritz gata preparat, o solu\u0163ie menit\u0103 s\u0103 asigure servirea re\u0163etei autentice \u015fi s\u0103 reduc\u0103 utilizarea produselor similare. Potrivit datelor IWSR, consumul mondial de cocktailuri spritz a crescut de la mai pu\u0163in de 2,5 miliarde de por\u0163ii \u00een 2019 la aproape 4 miliarde \u00een 2024, ceea ce a atras numero\u015fi concuren\u0163i pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103. Aperol reprezint\u0103 aproximativ 26% din veniturile Campari, fiind cel mai important brand al companiei \u015fi unul dintre principalele motive pentru care grupul a rezistat anul trecut \u00eencetinirii cererii din industria b\u0103uturilor alcoolice.<\/p>\n
Elon Musk \u015fi Sam Altman \u00ee\u015fi arunc\u0103 noi acuza\u0163ii pe X<\/strong><\/p>\nDisputa de lung\u0103 durat\u0103 dintre Elon Musk \u015fi directorul general al OpenAI, Sam Altman, s-a reaprins pe platforma X, dup\u0103 ce Apple a intentat un proces \u00eempotriva OpenAI, acuz\u00e2nd compania de furt de secrete comerciale, transmite CNBC. Musk \u015fi Altman au contribuit la \u00eenfiin\u0163area OpenAI \u00een 2015, ca organiza\u0163ie non-profit dedicat\u0103 cercet\u0103rii \u00een domeniul inteligen\u0163ei artificiale. \u00cen 2018, Musk a p\u0103r\u0103sit consiliul de administra\u0163ie, iar ulterior a contestat \u00een instan\u0163\u0103 transformarea OpenAI \u00eentr-o companie cu scop lucrativ. \u00cen acest an, un juriu din California a dat c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 lui Altman, iar Musk a anun\u0163at c\u0103 va face apel. Rela\u0163iile dintre cei doi s-au deteriorat dup\u0103 ce Musk a \u00eencercat s\u0103 atrag\u0103 ingineri OpenAI pentru dezvoltarea sistemului Autopilot al Tesla, a recrutat cercet\u0103tori ai companiei \u015fi a cerut controlul total asupra OpenAI \u015fi integrarea acesteia \u00een Tesla. Consiliul de administra\u0163ie a respins propunerea, iar Musk \u015fi-a retras finan\u0163area promis\u0103.<\/p>\n
Disney\u00c2 ia \u00een calcul o versiune gratuit\u0103<\/strong><\/p>\nServiciul de streaming video de\u0163inut de Disney ar putea avea, pe viitor, o versiune gratuit\u0103, cu o bibliotec\u0103 de con\u0163inut limitat\u0103. Responsabilul pentru produse \u015fi tehnologie de la Disney ar fi propus varianta unei versiuni gratuite a serviciului Disney\u00c2 \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 din cadrul companiei, conform surselor citate de Business Insider. Deocamdat\u0103, aceasta \u00eenc\u0103 ar fi luat\u0103 \u00een calcul f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost luat\u0103 o decizie final\u0103 privind lansarea sau formatul \u00een care va intra pe pia\u0163\u0103. Astfel, nu este clar, deocamdat\u0103, nici c\u00e2nd, nici cum va lansa Disney o astfel de versiune. Cel mai probabil, o versiune gratuit\u0103 de Disney\u00c2 va avea reclame, un num\u0103r limitat de filme \u015fi seriale \u015fi mai pu\u0163ine facilit\u0103\u0163i – o calitate redus\u0103 a imaginii \u015fi sunetului, f\u0103r\u0103 download etc. \u00cen func\u0163ie de forma aleas\u0103 de companie, versiunea gratuit\u0103 ar putea servi ca un demo prin care s\u0103 fie atra\u015fi abona\u0163i noi pentru restul versiunilor sau, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, un concurent pentru YouTube, care acapareaz\u0103 zona gratuit\u0103 de streaming.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>V\u00e2nd apartament 3 camere \u00een Foc\u0219ani,…<\/span>10.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nImport<\/strong>V\u00e2nd Fiat Doblo 2008, motor 1300, 115.000…<\/span>09.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nSERVICII<\/strong>Execut amenaj\u0103ri interioare \u0219i exterioare la…<\/span>07.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nVrancea fiscal\u0103 intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103: Codul QR devine obligatoriu pe bonurile fiscale din 1 noiembrie 2026<\/a><\/h2>\nMirela Lupu<\/a>, 13 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Nazare: Este obligatoriu s\u0103 men\u0163inem calificativul de rating<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 11 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Economia a b\u0103tut pasul pe loc<\/a><\/h2>\nCorneliu Condurache<\/a>, 8 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de luni, 13 iulie 2026: Vrancea \u00eencepe s\u0103pt\u0103m\u00e2na cu pove\u0219ti despre performan\u021b\u0103, tragedie \u0219i speran\u021b\u0103<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 13 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nHoroscop 13 iulie 2026 <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 13 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 13 iulie: ziua \u00een care Rom\u00e2nia \u0219i-a consolidat independen\u021ba, iar Simona Halep a scris istorie la Wimbledon<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 13 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nMatrimoniale<\/strong>\u00a0Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103 pentru…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Vand scrumbii superioare , capturi Dunare \/ Galati…<\/span>26.06.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Barbat singur,47 de ani, doresc o relatie serioasa…<\/span>17.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nOferta perfect\u0103 poate ascunde o \u00een\u015fel\u0103torie, consider\u0103 institu\u021bia<\/p>\n
Directoratul Na\u0163ional de Securitate Cibernetic\u0103 (DNSC) a transmis, recent, un avertisment care vizeaz\u0103 rezerv\u0103rile online de concedii. \u201dOferta perfect\u0103 poate ascunde o \u00een\u015fel\u0103torie\u201d, avertizeaz\u0103 speciali\u015ftii. “\u00cenainte de a rezerva vacan\u0163a, verific\u0103 atent oferta. Atacatorii folosesc anun\u0163uri atractive, imagini preluate de pe alte platforme \u015fi solicit\u0103ri urgente de plat\u0103 pentru a \u00een\u015fela turi\u015ftii”, avertizeaz\u0103, duminic\u0103, DNSC, \u00eentr-un mesaj pe Facebook. Speciali\u015ftii \u00een securitate cibernetic\u0103 atrag aten\u0163ia asupra elementelor care pot indica o ofert\u0103 de cazare frauduloas\u0103:<\/p>\n
- \n
- Site-ul nu apar\u0163ine unei platforme cunoscute sau unui operator autorizat;<\/li>\n
- Pre\u0163ul este mult sub nivelul pie\u0163ei ori include beneficii nerealiste;<\/li>\n
- Se insist\u0103 asupra disponibilit\u0103\u0163ii limitate \u015fi a rezerv\u0103rii imediate;<\/li>\n
- Se solicit\u0103 plata exclusiv prin transfer bancar sau metode greu de recuperat;<\/li>\n
- E\u015fti presat s\u0103 efectuezi plata c\u00e2t mai rapid.<\/li>\n<\/ul>\n
Recomand\u0103ri:<\/strong><\/p>\n
- \n
- Alege doar operatori profesioni\u015fti \u015fi platforme de \u00eencredere;<\/li>\n
- Efectueaz\u0103 plata numai \u00een baza unei rezerv\u0103ri confirmate \u015fi a unor date de contact verificabile;<\/li>\n
- Verific\u0103 recenziile \u015fi istoricul comerciantului;<\/li>\n
- “Vacan\u0163ele memorabile \u00eencep cu alegeri informate. Verific\u0103 atent \u00eenainte de a rezerva \u015fi bucur\u0103-te de concediu \u00een siguran\u0163\u0103”, mai transmit speciali\u015ftii.<\/li>\n<\/ul>\n
Unicredit: Economia Rom\u00e2niei ar putea cre\u0219te cu 0,2% \u00een 2026<\/strong><\/p>\n
l redeschiderea Str\u00e2mtorii Hormuz a redus unul dintre principalele riscuri negative pentru perspectivele regiunii<\/p>\n
Economia Rom\u00e2niei ar putea \u00eenregistra o cre\u0219tere de 0,2% \u00een 2026, sub media Europei Centrale \u0219i de Est, pe fondul m\u0103surilor de consolidare fiscal\u0103, urm\u00e2nd s\u0103 accelereze la 2,3% \u00een 2027, potrivit raportului macroeconomic trimestrial publicat de UniCredit. ”Europa Central\u0103 \u0219i de Est (ECE) este preg\u0103tit\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 una dintre cele mai reziliente regiuni de cre\u0219tere din Europa, sus\u021binut\u0103 de cererea intern\u0103, investi\u021biile finan\u021bate din fonduri europene \u0219i diminuarea riscurilor din zona energiei, chiar dac\u0103 guvernele continu\u0103 eforturile de consolidare fiscal\u0103 \u0219i gestioneaz\u0103 presiunile infla\u021bioniste”, arat\u0103 raportul trimestrial Quarterly Update realizat de The Investment Institute by UniCredit, prezentat \u00een cadrul unui briefing de pres\u0103. Potrivit unui comunicat remis AGERPRES, majoritatea economiilor din ECE vor \u00eenregistra o cre\u0219tere a PIB de aproximativ 2-3% \u00een 2026, sus\u021binut\u0103 \u00een principal de consumul popula\u021biei \u0219i de o absorb\u021bie mai bun\u0103 a fondurilor europene. ”Rom\u00e2nia \u0219i Slovacia vor evolua sub media regional\u0103 pe termen scurt, deoarece m\u0103surile de consolidare fiscal\u0103 vor afecta activitatea economic\u0103. Pentru Rom\u00e2nia, UniCredit estimeaz\u0103 o cre\u0219tere a PIB de 0,2% \u00een 2026, urmat\u0103 de o revenire la 2,3% \u00een 2027”, mai arat\u0103 raportul. Redeschiderea Str\u00e2mtorii Hormuz a redus unul dintre principalele riscuri negative pentru perspectivele regiunii, diminu\u00e2nd preocup\u0103rile legate de perturb\u0103rile aprovizion\u0103rii cu energie \u0219i de riscurile infla\u021bioniste, de\u0219i situa\u021bia din Orientul Mijlociu continu\u0103 s\u0103 genereze incertitudine, noteaz\u0103 sursa citat\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, stimulentele fiscale \u0219i cre\u0219terea cheltuielilor pentru ap\u0103rare din Germania sunt a\u0219teptate s\u0103 sprijine exporturile regionale \u00eencep\u00e2nd cu 2027. ”Europa Central\u0103 \u0219i de Est continu\u0103 s\u0103 demonstreze o rezilien\u021b\u0103 remarcabil\u0103. \u00cen ciuda ajust\u0103rilor fiscale, a incertitudinilor geopolitice \u0219i a provoc\u0103rilor structurale din sectorul manufacturier, cererea intern\u0103 r\u0103m\u00e2ne un motor puternic al cre\u0219terii economice. Regiunea intr\u0103 \u00eentr-o etap\u0103 \u00een care \u021b\u0103rile capabile s\u0103 combine consolidarea fiscal\u0103 cu investi\u021bii \u0219i reforme pentru cre\u0219terea competitivit\u0103\u021bii vor fi cel mai bine pozi\u021bionate pentru a atrage capital \u0219i a sus\u021bine cre\u0219terea pe termen lung. Privind \u00eenainte, o absorb\u021bie mai bun\u0103 a fondurilor UE \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea cererii externe ar trebui s\u0103 sus\u021bin\u0103 o accelerare mai ampl\u0103 a economiilor din regiune \u00eencep\u00e2nd cu 2027”, a declarat Mauro Giorgio Marrano, Senior CEE Macroeconomist, UniCredit, citat \u00een comunicat. De\u0219i imaginea de ansamblu r\u0103m\u00e2ne pozitiv\u0103, raportul eviden\u021biaz\u0103 diferen\u021be semnificative \u00eentre \u021b\u0103ri. Astfel, Polonia va r\u0103m\u00e2ne una dintre economiile cu cele mai bune performan\u021be, cu o cre\u0219tere estimat\u0103 a PIB de 3% \u00een 2026 \u0219i 2027, sus\u021binut\u0103 de cererea intern\u0103 robust\u0103. Totodat\u0103, Bulgaria este a\u0219teptat\u0103 s\u0103 \u00eenregistreze o cre\u0219tere de 2,9% \u00een 2026, \u00een timp ce Serbia ar putea \u00eenregistra un avans de 2,9% \u00een 2026 \u0219i de 3,5% \u00een 2027. \u00cen Ungaria, redresarea economic\u0103 va fi mai gradual\u0103, cu o cre\u0219tere de 1,3% \u00een 2026, urmat\u0103 de o accelerare la 2,5% \u00een 2027, pe fondul revenirii investi\u021biilor. Raportul arat\u0103 c\u0103 infla\u021bia r\u0103m\u00e2ne una dintre principalele provoc\u0103ri ale regiunii. ”Efectele de baz\u0103, major\u0103rile de taxe \u0219i \u0219ocurile din pre\u021burile energiei contribuie la cre\u0219terea infla\u021biei \u00een mai multe \u021b\u0103ri. Cu toate acestea, reducerea pre\u021burilor energiei este de a\u0219teptat s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 semnificativ perspectivele. P\u00e2n\u0103 la finalul anului 2027, UniCredit estimeaz\u0103 c\u0103 infla\u021bia va reveni \u00een intervalele-\u021bint\u0103 ale b\u0103ncilor centrale din economiile ECE din afara zonei euro”, se mai arat\u0103 \u00een document.<\/p>\n
Rata anual\u0103 a infla\u0163iei, \u00een sc\u0103dere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de luna precedent\u0103<\/strong><\/p>\n
Rata anual\u0103 a infla\u0163iei \u00een luna iunie 2026, comparativ cu luna iunie 2025 a fost 10,4%, \u00een timp ce fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 rata infla\u0163iei a atins 3,8%, anun\u0163\u0103, luni, Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). Cel mai mult au crescut pre\u0163urile la servicii, care au cunoscut un avans de 13,67% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. “Indicele pre\u0163urilor de consum \u00een luna iunie 2026 comparativ cu luna mai 2026 a fost 100,06%. Rata infla\u0163iei de la \u00eenceputul anului (iunie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 3,8%. Rata anual\u0103 a infla\u0163iei \u00een luna iunie 2026 comparativ cu luna iunie 2025 a fost 10,4%. Rata medie a modific\u0103rii pre\u0163urilor de consum \u00een ultimele 12 luni (iulie 2025 – iunie 2026) fa\u0163\u0103 de precedentele 12 luni (iulie 2024 – iunie 2025) a fost 9,8%”, informeaz\u0103 INS. \u00cen luna mai 2026, rata anual\u0103 a infla\u0163iei urcase la 10,9%, potrivit datelor INS. C\u00e2t prive\u015fte rata medie a modific\u0103rii pre\u0163urilor de consum \u00een ultimele 12 luni (iulie 2025 \u2013 iunie 2026) fa\u0163\u0103 de precedentele 12 luni (iulie 2024 \u2013 iunie 2025), aceasta a fost 9,8%. INS precizeaz\u0103 c\u0103 indicele armonizat al pre\u0163urilor de consum \u00een luna iunie 2026 comparativ cu luna mai 2026 a fost 99,94%, \u00een condi\u0163iile \u00een care rata anual\u0103 a infla\u0163iei \u00een luna iunie 2026 comparativ cu luna iunie 2025 calculat\u0103 pe baza indicelui armonizat al pre\u0163urilor de consum (IAPC) a fost 9,2%, iar rata medie a modific\u0103rii pre\u0163urilor de consum \u00een ultimele 12 luni (iulie 2025 \u2013 iunie 2026), raportat la precedentele 12 luni (iulie 2024 \u2013 iunie 2025) determinat\u0103 pe baza IAPC a fost 8,6%. \u00cen luna iunie, pre\u0163urile la produsele alimentare au \u00eenregistrat o sc\u0103dere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de mai, dar \u015fi o cre\u015ftere de 2,73% fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 \u015fi 5,75% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. La produsele nealimentare, pre\u0163urile au consemnat o cre\u015ftere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de mai-0,19%, dar \u015fi un avans de 3,2% fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 \u015fi 12,29% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. La servicii, pre\u0163urile au consemnat o cre\u015ftere u\u015foar\u0103 fa\u0163\u0103 de mai-0,49%, dar \u015fi un avans de 6,61% fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 \u015fi 13,67% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. Pe total, pre\u0163urile au crescut cu 0,06% fa\u0163\u0103 de mai, cu 3,77% fa\u0163\u0103 de decembrie 2025 \u015fi 10,42% fa\u0163\u0103 de iunie 2025. \u00cen perioada 1 ianuarie \u2013 30 iunie, rata medie a infla\u0163iei a fost de 0,6%, comparativ cu 0,5% \u00een perioada similar din 2025, iar \u00een trimestrul II din 2026, fa\u0163\u0103 de \u00een trimestrul II din 2025 de 10,7%, potrivit datelor INS.<\/p>\n
Chis\u0103li\u021b\u0103: Un rating ‘junk’ modific\u0103 pre\u021bul \u00eentregului capital din economie<\/strong><\/p>\n
Un rating ‘junk’ modific\u0103 pre\u021bul \u00eentregului capital din economie, afect\u00e2nd at\u00e2t statul, c\u00e2t \u0219i companiile \u0219i, \u00een final, consumatorii, avertizeaz\u0103 pre\u0219edintele Asocia\u021biei Energia Inteligent\u0103 (AEI), Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103, \u00eentr-o analiz\u0103 publicat\u0103 luni. ‘Adev\u0103rata problem\u0103 este c\u0103 un rating ‘junk’ modific\u0103 pre\u021bul \u00eentregului capital din economie. Nu doar Ministerul Finan\u021belor va pl\u0103ti dob\u00e2nzi mai mari, ci fiecare companie care dore\u0219te s\u0103 investeasc\u0103, fiecare banc\u0103 ce finan\u021beaz\u0103 proiecte, fiecare distribuitor de energie, fiecare dezvoltator de parcuri fotovoltaice sau eoliene \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, fiecare consumator’, scrie analistul. Potrivit acestuia, capitalul nu merge acolo unde promisiunile sunt cele mai mari, ci unde riscul este cel mai mic. ‘O retrogradare a Rom\u00e2niei \u00een categoria ‘junk’ nu \u00eenseamn\u0103 doar o liter\u0103 schimbat\u0103 \u00eentr-un raport al agen\u021biilor de rating. \u00censeamn\u0103 c\u0103 fiecare parc fotovoltaic devine mai scump de construit. Fiecare turbin\u0103 eolian\u0103 produce energie mai scump\u0103. Fiecare kilometru de re\u021bea electric\u0103 cost\u0103 mai mult. Iar toate aceste costuri ajung, inevitabil, \u00een factura consumatorului’, avertizeaz\u0103 pre\u0219edintele AEI. El spune c\u0103 sunt momente \u00een care un indicator financiar aparent tehnic schimb\u0103 traiectoria unei economii pentru un deceniu, iar pentru Rom\u00e2nia aceasta ar putea \u00eensemna pierderea statutului de ‘investment grade’. ‘\u00cen limbajul pie\u021belor, o simpl\u0103 liter\u0103 schimbat\u0103 \u00een evaluarea agen\u021biilor de rating mut\u0103 o \u021bar\u0103 din categoria investi\u021biilor sigure \u00een cea a economiilor considerate speculative – categoria ‘junk’. \u00cen discursul public, aceast\u0103 posibilitate este adesea redus\u0103 la o singur\u0103 idee, statul se va \u00eemprumuta mai scump. \u00cen realitate, acesta este doar primul domino’, afirm\u0103 Chis\u0103li\u021b\u0103. Acesta arat\u0103 c\u0103 \u00eentr-o economie modern\u0103, energia este infrastructura tuturor infrastructurilor \u0219i dac\u0103 energia devine mai scump\u0103, \u00eentreaga economie devine mai scump\u0103. Specialistul a g\u00e2ndit un posibil scenariu \u00een privin\u021ba sistemului energetic rom\u00e2nesc p\u00e2n\u0103 \u00een 2035, ‘Investment Grade’ comparativ cu ‘Junk’. ‘Aceasta nu este o predic\u021bie, ci o modelare de scenariu. Ea porne\u0219te de la trei ipoteze, Rom\u00e2nia are ast\u0103zi un cost al capitalului deja ridicat, Costul de finan\u021bare \u00een energie este estimat la circa 7,6%, iar o retrogradare \u00een categoria ‘junk’ l-ar putea \u00eempinge spre 9-10%. \u021ainta oficial\u0103 actualizat\u0103 a Rom\u00e2niei pentru 2030 este de aproximativ 31,3 GW capacitate instalat\u0103, cu circa 76% din surse regenerabile’, explic\u0103 pre\u0219edintele AEI. \u00cen primul scenariu – ‘Investment Grade’, Rom\u00e2nia evit\u0103 retrogradarea, stabilizeaz\u0103 finan\u021bele publice, men\u021bine accesul la fonduri europene \u0219i reduce riscul legislativ. Costul de finan\u021bare \u00een energie r\u0103m\u00e2ne ridicat, dar controlabil: 7-8%. \u00cen cel de-al doilea scenariu – ‘Junk’, Rom\u00e2nia este retrogradat\u0103 \u00een ‘non-investment grade’. \u00cen aceste condi\u021bii, prima de risc cre\u0219te, costul datoriei urc\u0103, investitorii cer randamente mai mari, iar unele fonduri institu\u021bionale \u00ee\u0219i reduc expunerea. Costul de finan\u021bare \u00een energie urc\u0103 spre 9-10%. Costul de finan\u021bare \u00een energie este crucial pentru regenerabile, deoarece proiectele curate au costuri ini\u021biale mari \u0219i costuri opera\u021bionale reduse; IEA arat\u0103 c\u0103 finan\u021barea este un determinant central al costului energiei.<\/p>\n
Constructorii auto ob\u0163in o prim\u0103 victorie \u00een procesele din UK privind emisiile motoarelor diesel<\/strong><\/p>\n
Mai mul\u0163i dintre cei mai mari produc\u0103tori auto din lume au ob\u0163inut o victorie important\u0103 \u00een prima etap\u0103 a proceselor din Marea Britanie privind acuza\u0163iile c\u0103 vehiculele diesel au fost echipate cu dispozitive ilegale menite s\u0103 manipuleze testele de emisii, transmite Reuters. Judec\u0103toarea Sara Cockerill, de la \u00cenalta Curte din Londra, a respins vineri majoritatea principalelor acuza\u0163ii formulate \u00eempotriva constructorilor ale c\u0103ror vehicule au fost analizate \u00een proces. Cazul a vizat 20 de modele produse de Mercedes-Benz, Ford, Nissan, Renault, precum \u015fi m\u0103rcile Peugeot \u015fi Citro\u00ebn, de\u0163inute de grupul Stellantis. Instan\u0163a a stabilit c\u0103 \u201dun dispozitiv de manipulare\u201d a emisiilor exist\u0103 doar dac\u0103 acesta este conceput \u00een mod inten\u0163ionat \u015fi nepermis pentru a modifica func\u0163ionarea sistemului de control al emisiilor atunci c\u00e2nd detecteaz\u0103 testele oficiale. Totu\u015fi, judec\u0103toarea a constatat \u015fi unele \u00eenc\u0103lc\u0103ri. \u00cen cazul Mercedes-Benz, decizia vizeaz\u0103 un sistem de control al temperaturii lichidului de r\u0103cire utilizat pe anumite modele \u015fi eliminat printr-o actualizare software \u00een decembrie 2015. De asemenea, instan\u0163a a identificat probleme legate de un mod de func\u0163ionare a motorului folosit pe unele vehicule Peugeot \u015fi Citro\u00ebn. Mercedes-Benz a salutat hot\u0103r\u00e2rea, afirm\u00e2nd c\u0103 instan\u0163a i-a dat dreptate \u00een cea mai mare parte a cauzei, \u00eens\u0103 a anun\u0163at c\u0103 analizeaz\u0103 posibilitatea de a ataca \u00een instan\u0163\u0103 concluziile nefavorabile. \u015ei Stellantis a precizat c\u0103 doar una dintre acuza\u0163iile formulate \u00eempotriva companiei a fost admis\u0103 \u015fi c\u0103 ia \u00een calcul formularea unui apel, subliniind c\u0103 toate vehiculele sale respect\u0103 reglement\u0103rile privind emisiile. La r\u00e2ndul lor, avoca\u0163ii reclaman\u0163ilor au anun\u0163at c\u0103 analizeaz\u0103 contestarea deciziei, sus\u0163in\u00e2nd c\u0103 instan\u0163a britanic\u0103 a interpretat legisla\u0163ia \u00eentr-un mod mai restrictiv dec\u00e2t alte instan\u0163e europene.<\/p>\n
Campari intensific\u0103 lupta \u00eempotriva imita\u0163iilor de Aperol<\/strong><\/p>\n
Grupul italian Campari \u00ee\u015fi consolideaz\u0103 m\u0103surile pentru protejarea brandului Aperol, principalul motor al v\u00e2nz\u0103rilor sale, pe fondul apari\u0163iei unui num\u0103r tot mai mare de b\u0103uturi care imit\u0103 celebrul Aperol Spritz \u015fi al concuren\u0163ei tot mai puternice din segmentul aperitivelor, transmite Reuters. \u00cen Italia, unde concuren\u0163a este cea mai intens\u0103, compania a lansat o campanie de promovare \u015fi un program de fidelizare destinat barurilor \u015fi restaurantelor care servesc cocktailul original. Campari extinde, de asemenea, distribu\u0163ia butoaielor cu Aperol Spritz gata preparat, o solu\u0163ie menit\u0103 s\u0103 asigure servirea re\u0163etei autentice \u015fi s\u0103 reduc\u0103 utilizarea produselor similare. Potrivit datelor IWSR, consumul mondial de cocktailuri spritz a crescut de la mai pu\u0163in de 2,5 miliarde de por\u0163ii \u00een 2019 la aproape 4 miliarde \u00een 2024, ceea ce a atras numero\u015fi concuren\u0163i pe aceast\u0103 pia\u0163\u0103. Aperol reprezint\u0103 aproximativ 26% din veniturile Campari, fiind cel mai important brand al companiei \u015fi unul dintre principalele motive pentru care grupul a rezistat anul trecut \u00eencetinirii cererii din industria b\u0103uturilor alcoolice.<\/p>\n
Elon Musk \u015fi Sam Altman \u00ee\u015fi arunc\u0103 noi acuza\u0163ii pe X<\/strong><\/p>\n
Disputa de lung\u0103 durat\u0103 dintre Elon Musk \u015fi directorul general al OpenAI, Sam Altman, s-a reaprins pe platforma X, dup\u0103 ce Apple a intentat un proces \u00eempotriva OpenAI, acuz\u00e2nd compania de furt de secrete comerciale, transmite CNBC. Musk \u015fi Altman au contribuit la \u00eenfiin\u0163area OpenAI \u00een 2015, ca organiza\u0163ie non-profit dedicat\u0103 cercet\u0103rii \u00een domeniul inteligen\u0163ei artificiale. \u00cen 2018, Musk a p\u0103r\u0103sit consiliul de administra\u0163ie, iar ulterior a contestat \u00een instan\u0163\u0103 transformarea OpenAI \u00eentr-o companie cu scop lucrativ. \u00cen acest an, un juriu din California a dat c\u00e2\u015ftig de cauz\u0103 lui Altman, iar Musk a anun\u0163at c\u0103 va face apel. Rela\u0163iile dintre cei doi s-au deteriorat dup\u0103 ce Musk a \u00eencercat s\u0103 atrag\u0103 ingineri OpenAI pentru dezvoltarea sistemului Autopilot al Tesla, a recrutat cercet\u0103tori ai companiei \u015fi a cerut controlul total asupra OpenAI \u015fi integrarea acesteia \u00een Tesla. Consiliul de administra\u0163ie a respins propunerea, iar Musk \u015fi-a retras finan\u0163area promis\u0103.<\/p>\n
Disney\u00c2 ia \u00een calcul o versiune gratuit\u0103<\/strong><\/p>\n
Serviciul de streaming video de\u0163inut de Disney ar putea avea, pe viitor, o versiune gratuit\u0103, cu o bibliotec\u0103 de con\u0163inut limitat\u0103. Responsabilul pentru produse \u015fi tehnologie de la Disney ar fi propus varianta unei versiuni gratuite a serviciului Disney\u00c2 \u00eentr-o \u015fedin\u0163\u0103 din cadrul companiei, conform surselor citate de Business Insider. Deocamdat\u0103, aceasta \u00eenc\u0103 ar fi luat\u0103 \u00een calcul f\u0103r\u0103 s\u0103 fi fost luat\u0103 o decizie final\u0103 privind lansarea sau formatul \u00een care va intra pe pia\u0163\u0103. Astfel, nu este clar, deocamdat\u0103, nici c\u00e2nd, nici cum va lansa Disney o astfel de versiune. Cel mai probabil, o versiune gratuit\u0103 de Disney\u00c2 va avea reclame, un num\u0103r limitat de filme \u015fi seriale \u015fi mai pu\u0163ine facilit\u0103\u0163i – o calitate redus\u0103 a imaginii \u015fi sunetului, f\u0103r\u0103 download etc. \u00cen func\u0163ie de forma aleas\u0103 de companie, versiunea gratuit\u0103 ar putea servi ca un demo prin care s\u0103 fie atra\u015fi abona\u0163i noi pentru restul versiunilor sau, \u00eentr-o anumit\u0103 m\u0103sur\u0103, un concurent pentru YouTube, care acapareaz\u0103 zona gratuit\u0103 de streaming.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>V\u00e2nd apartament 3 camere \u00een Foc\u0219ani,…<\/span>10.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nImport<\/strong>V\u00e2nd Fiat Doblo 2008, motor 1300, 115.000…<\/span>09.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nSERVICII<\/strong>Execut amenaj\u0103ri interioare \u0219i exterioare la…<\/span>07.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
\n<\/a><\/div>\nVrancea fiscal\u0103 intr\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 etap\u0103: Codul QR devine obligatoriu pe bonurile fiscale din 1 noiembrie 2026<\/a><\/h2>\n
Mirela Lupu<\/a>, 13 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Nazare: Este obligatoriu s\u0103 men\u0163inem calificativul de rating<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 11 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Economia a b\u0103tut pasul pe loc<\/a><\/h2>\n
Corneliu Condurache<\/a>, 8 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de luni, 13 iulie 2026: Vrancea \u00eencepe s\u0103pt\u0103m\u00e2na cu pove\u0219ti despre performan\u021b\u0103, tragedie \u0219i speran\u021b\u0103<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 13 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nHoroscop 13 iulie 2026 <\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 13 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 13 iulie: ziua \u00een care Rom\u00e2nia \u0219i-a consolidat independen\u021ba, iar Simona Halep a scris istorie la Wimbledon<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 13 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\nMatrimoniale<\/strong>\u00a0Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103 pentru…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Vand scrumbii superioare , capturi Dunare \/ Galati…<\/span>26.06.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Barbat singur,47 de ani, doresc o relatie serioasa…<\/span>17.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n