[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYwNyUyRjA5JTJGMjg0MTI4Ml8yODQx\/MjgyX2V4b3BsYW5ldGEtcHJvZmltZWRp\/YS0wMzMzNDU0NDE5LnBuZyZ3PTEyMDAm\/aD02MzAmemM9MSZoYXNoPWJiZWQ2NDQzYjVlYTY5YzU0ZjYyZTE2Y2Q2YWIxZjEx.thumb.jpg”]<\/p>\n
Peste aproximativ 5 miliarde de ani, Soarele nostru va intra \u00een faza final\u0103 a existen\u0163ei sale, m\u0103rindu-\u015fi dimensiunile \u015fi \u00eenghi\u0163ind planetele cele mai apropiate de el – printre care s-ar putea num\u0103ra \u015fi P\u0103m\u00e2ntul – \u00eenainte de a-\u015fi expulza straturile exterioare \u015fi de a forma o r\u0103m\u0103\u015fi\u0163\u0103 stelar\u0103 denumit\u0103 pitic\u0103 alb\u0103. Planetele exterioare, \u00eens\u0103, ar putea s\u0103-\u015fi continue existen\u0163a chiar \u015fi dup\u0103 un astfel de eveniment catastrofal, informeaz\u0103 joi Reuters.<\/strong><\/p>\n Cercet\u0103torii au realizat recent o serie de observa\u0163ii detaliate asupra unei exoplanete – termenul folosit pentru planetele din afara Sistemului Solar – asem\u0103n\u0103toare cu Jupiter, care a continuat s\u0103 existe timp de miliarde de ani dup\u0103 moartea stelei sale, similar\u0103 cu Soarele. Aceasta se afl\u0103 la 81 de ani-lumin\u0103 de P\u0103m\u00e2nt, \u00een constela\u0163ia Draco (Dragonul). Un an-lumin\u0103 reprezint\u0103 9,5 trilioane de kilometri, adic\u0103 distan\u0163a pe care o parcurge lumina \u00eentr-un an calendaristic.<\/p>\n Cercet\u0103torii au stabilit c\u0103 masa acestei planete gazoase, denumit\u0103 WD 1856 b, este de aproximativ opt ori mai mare dec\u00e2t cea a lui Jupiter, cea mai mare planet\u0103 din sistemul nostru solar. Temperatura sa atmosferic\u0103 – de aproximativ 260 de grade Fahrenheit (127 de grade Celsius) – este surprinz\u0103tor de ridicat\u0103.<\/p>\n Exoplaneta orbiteaz\u0103 foarte aproape de pitica alb\u0103, dup\u0103 ce, aparent, a migrat spre interiorul acelui sistem stelar \u00een decursul timpului, afl\u00e2ndu-se la o distan\u0163\u0103 de 50 de ori mai mic\u0103 fa\u0163\u0103 de steaua sa dec\u00e2t este P\u0103m\u00e2ntul fa\u0163\u0103 de Soare. Parcurgerea unei orbite complete dureaz\u0103 doar 1,4 zile.<\/p>\n WD 1856 b ilustreaz\u0103 modul \u00een care unele planete pot supravie\u0163ui mor\u0163ii stelei-gazd\u0103, a\u015fa cum s-ar putea \u00eent\u00e2mpla \u015fi cu unele planete din sistemul nostru solar dup\u0103 moartea Soarelui, noteaz\u0103 Reuters, citat\u0103 de Agerpres.<\/p>\n Totu\u015fi, dinamica la care este supus\u0103 WD 1856 b difer\u0103 de situa\u0163ia cu care s-ar putea confrunta eventualele planete supravie\u0163uitoare ale mor\u0163ii Soarelui. Acea exoplanet\u0103 se afl\u0103 \u00eentr-un mediu gravita\u0163ional neobi\u015fnuit, deoarece pitica alb\u0103 face parte dintr-un sistem stelar triplu, al\u0103turi de dou\u0103 stele de tip pitic\u0103 ro\u015fie, fiecare av\u00e2nd o mas\u0103 de aproximativ 30% din cea a Soarelui.<\/p>\n Cercet\u0103torii \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00een\u0163eleag\u0103 motivul pentru care WD 1856 b se afl\u0103 at\u00e2t de aproape de pitica alb\u0103.<\/p>\n \u201eExist\u0103 dou\u0103 ipoteze principale concurente privind modul \u00een care WD 1856 b a ajuns pe orbita str\u00e2ns\u0103 pe care o observ\u0103m ast\u0103zi\u201d, a declarat astrofizicianul Christopher O’Connor de la Universitatea Northwestern din Illinois, unul dintre autorii studiului publicat \u00een revista Nature.<\/p>\n Una dintre ipoteze sugereaz\u0103 c\u0103 planeta a fost \u00eenghi\u0163it\u0103 de steaua sa gazd\u0103 \u00een timpul fazei terminale a acesteia – o expansiune stelar\u0103 cunoscut\u0103 sub numele de gigant\u0103 ro\u015fie -, dar a reu\u015fit s\u0103 supravie\u0163uiasc\u0103 imediat \u00een afara nucleului stelar care a devenit pitica alb\u0103. A doua ipotez\u0103 propune ideea c\u0103 planeta se afla ini\u0163ial suficient de departe de steaua sa pentru a evita s\u0103 fie \u00eenghi\u0163it\u0103, dar c\u0103 influen\u0163ele gravita\u0163ionale ale altor obiecte cosmice din apropiere, precum cele dou\u0103 pitice ro\u015fii, au \u00eempins-o ulterior pe orbita sa actual\u0103.<\/p>\n Descoperirea ini\u0163ial\u0103 a planetei WD 1856 b, anun\u0163at\u0103 \u00een 2020, a oferit prima dovad\u0103 cert\u0103 c\u0103 planetele pot supravie\u0163ui mor\u0163ii unei stele asem\u0103n\u0103toare Soarelui. Noul studiu ofer\u0103 o \u00een\u0163elegere mai aprofundat\u0103 a compozi\u0163iei \u015fi a evolu\u0163iei acestei planete.<\/p>\n Cercet\u0103torii au studiat aceast\u0103 exoplanet\u0103 cu ajutorul Telescopului Spa\u0163ial James Webb. Ea este compus\u0103 \u00een principal din hidrogen \u015fi heliu, la fel ca Jupiter, \u00eens\u0103 con\u0163ine o cantitate neobi\u015fnuit de mare de metan.<\/p>\n Cercet\u0103torii atribuie temperatura ridicat\u0103 a planetei interac\u0163iunilor cu for\u0163ele gravita\u0163ionale puternice ale piticei albe, pe m\u0103sur\u0103 ce orbita planetei s-a apropiat de stea \u00een decursul timpului.<\/p>\n De\u015fi stelele sunt, de regul\u0103, mult mai mari dec\u00e2t planetele lor – Soarele are un volum de aproximativ 1.000 de ori mai mare dec\u00e2t cel al lui Jupiter -, aceast\u0103 exoplanet\u0103 este de circa 500 de ori mai mare dec\u00e2t pitica alb\u0103, care are dimensiuni doar pu\u0163in mai mari dec\u00e2t cele ale P\u0103m\u00e2ntului. Pitica alb\u0103 are \u00eens\u0103 o mas\u0103 mult mai mare, fiind extrem de compact\u0103.<\/p>\n Pitica alb\u0103 a rezultat dintr-o stea cu o mas\u0103 de p\u00e2n\u0103 la dou\u0103 ori mai mare dec\u00e2t cea a Soarelui, care a murit \u00een urm\u0103 cu aproximativ 5 miliarde de ani.<\/p>\n Atunci c\u00e2nd Soarele va intra \u00een faza de gigant\u0103 ro\u015fie, \u00ee\u015fi va m\u0103ri dimensiunile cu p\u00e2n\u0103 la aproximativ 200 de ori fa\u0163\u0103 de cele actuale \u015fi va \u00eenghi\u0163i, cu siguran\u0163\u0103, planetele cele mai apropiate de el: Mercur \u015fi Venus.<\/p>\n Celelalte planete, situate dincolo de P\u0103m\u00e2nt, se vor afla mult \u00een afara razei maxime atinse de Soare, a\u015fa c\u0103, cel mai probabil, vor continua pur \u015fi simplu s\u0103 orbiteze \u00een jurul piticei albe r\u0103mase \u00een urma Soarelui”, a declarat Christopher O’Connor.<\/p>\n \u201eTotu\u015fi, \u00eentruc\u00e2t Soarele \u00ee\u015fi va pierde aproximativ jum\u0103tate din mas\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce se transform\u0103 \u00eentr-o pitic\u0103 alb\u0103, ne a\u015ftept\u0103m ca planetele supravie\u0163uitoare s\u0103 se \u00eendep\u0103rteze treptat, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd vor ajunge la o distan\u0163\u0103 orbital\u0103 aproximativ dubl\u0103 fa\u0163\u0103 de cea actual\u0103\u201d, a precizat astrofizicianul american.<\/p>\n \u201eNu putem s\u0103 prezicem orbita viitoare a P\u0103m\u00e2ntului cu o precizie suficient\u0103 pentru a \u015fti dac\u0103 Terra se va afla \u00een interiorul sau \u00een afara ‘zonei de pericol’ atunci c\u00e2nd Soarele va ajunge la sf\u00e2r\u015fitul vie\u0163ii sale\u201d, a explicat Christopher O’Connor. \u201eDin fericire, aceasta este o problem\u0103 pentru care mai avem la dispozi\u0163ie c\u00e2teva miliarde de ani ca s\u0103 o rezolv\u0103m\u201d, a ad\u0103ugat el.\u00a0<\/p>\nExoplaneta se afl\u0103 \u00eentr-un mediu gravita\u0163ional neobi\u015fnuit<\/h2>\n
De circa 500 de ori mai mare dec\u00e2t pitica alb\u0103<\/h2>\n
Soarta Sistemului Solar<\/h2>\n
Soarta P\u0103m\u00e2ntului, incert\u0103<\/h2>\n