{"id":2040312,"date":"2026-07-12T22:39:25","date_gmt":"2026-07-12T19:39:25","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2040312"},"modified":"2026-07-12T22:39:25","modified_gmt":"2026-07-12T19:39:25","slug":"ziua-in-care-armata-romana-a-salvat-rusia-de-la-dezastru-momentul-critic-in-care-oamenii-tarului-au","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2040312","title":{"rendered":"Ziua \u00een care armata rom\u00e2n\u0103 a salvat Rusia de la dezastru: Momentul critic \u00een care oamenii \u021barului au&#8230;"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/5c2c69dc-cac4-4c24-8073-8c2af1d159cd\/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;]<\/p>\n<article class=\"svelte-63r2dw\">\n<nav>\n<ul class=\"breadcrump svelte-1j3umxo\">\n<li class=\"svelte-1j3umxo\"><a href=\"\/\" title=\"Adev\u0103rul\" class=\"svelte-1j3umxo\">Home<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-1j3umxo\"><a href=\"\/stil-de-viata\" class=\"svelte-1j3umxo\">Stil de via\u021b\u0103<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-1j3umxo\"><a href=\"\/stil-de-viata\/magazin\" class=\"svelte-1j3umxo\">Magazin<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-1j3umxo\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/ziua-in-care-armata-romana-a-salvat-rusia-de-la-2542519.html\" class=\"svelte-1j3umxo\">Ziua \u00een care armata rom\u00e2n\u0103 a salvat Rusia de la dezastru: Momentul critic \u00een care oamenii \u021barului au \u00eenghi\u021bit \u00een sec \u0219i au cerut ajutor<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/nav>\n<p><main class=\"svelte-63r2dw\"><\/p>\n<p>Pe 16 iulie 1877 a avut loc un moment decisiv pentru destinul Rom\u00e2niei. \u00cen acea zi, trupele rom\u00e2ne\u0219ti treceau Dun\u0103rea \u0219i intrau oficial \u00een r\u0103zboiul ruso-otoman care a adus \u00een cele din urm\u0103 independen\u021ba na\u021bional\u0103. Practic, f\u0103r\u0103 aportul rom\u00e2nilor, ru\u0219ii ar fi r\u0103mas \u00eempotmoli\u021bi \u00een Bulgaria.\u00a0<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/5c2c69dc-cac4-4c24-8073-8c2af1d159cd\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">B\u0103t\u0103lia de la Grivi\u021ba \u00een 1877 FOTO wikipedia<\/div>\n<\/div>\n<p>Existen\u021ba statului rom\u00e2n de ast\u0103zi se datoreaz\u0103 unor evenimente istorice-cheie. Toate au avut loc \u00een secolul al XIX-lea, un veac \u00een care s-a hot\u0103r\u00e2t destinul poporului nostru. Unul dintre aceste momente cruciale a avut loc pe data de 16 iulie 1877. \u00cen acea zi, trupele rom\u00e2ne\u0219ti treceau Dun\u0103rea \u0219i atacau teritoriile Imperiului Otoman, la solicitarea comandan\u021bilor ru\u0219i, \u00eempotmoli\u021bi \u00eentr-un r\u0103zboi \u00een care subestimaser\u0103 for\u021ba de rezisten\u021b\u0103 a turcilor. <\/p>\n<p>Practic, trecerea Dun\u0103rii de c\u0103tre armata rom\u00e2n\u0103 \u0219i ini\u021bierea opera\u021biunii militare deschise \u00een fa\u021ba \u00cenaltei Por\u021bi au reprezentat cel mai important pas \u00een ob\u021binerea independen\u021bei de stat. Rom\u00e2nia devenea beligerant\u0103, se putea prezenta la tratativele de pace ulterioare \u0219i, implicit, putea avea preten\u021bii. \u00cen plus, rom\u00e2nii \u0219i-au ar\u0103tat valoarea pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, reu\u0219ind acolo unde Imperiul \u021aarist, o mare putere european\u0103, s-a \u00eempotmolit \u0219i a fost \u021binta unui m\u0103cel de zile mari.<\/p>\n<h2>Atunci c\u00e2nd \u021barul a g\u0103sit un prilej de a-\u0219i extinde influen\u021ba<\/h2>\n<p>\u00cen cea de-a doua parte a secolului al XIX-lea, Imperiul Otoman era efectiv un muribund care era \u021binut \u00een via\u021b\u0103 doar de Marile Puteri europene, care aveau fie interese comerciale \u00een zon\u0103, precum Marea Britanie, fie doreau s\u0103 p\u0103streze un echilibru politic \u0219i s\u0103 nu dea prilej Imperiului \u021aarist, o mare putere expansionist\u0103, de a-\u0219i extinde puterea \u0219i influen\u021ba \u00een Balcani \u0219i Orient. De altfel, Marile Puteri ac\u021bionaser\u0103 deja \u00een 1856, \u00een R\u0103zboiul Crimeei, atac\u00e2nd Rusia pentru a scuti Imperiul Otoman de o nou\u0103 \u00eenfr\u00e2ngere iminent\u0103, dar \u0219i de noi pierderi teritoriale sau chiar, de ce nu, de dispari\u021bia de pe harta Europei. \u00cenfr\u00e2nt, cu orgoliul r\u0103nit, Imperiul \u021aarist va c\u0103uta \u00eens\u0103 mereu prilejul perfect de a se arunca la g\u00e2tul muribundului otoman. Prilejul nu s-a l\u0103sat \u00eens\u0103 prea mult timp a\u0219teptat.<\/p>\n<p> Otomanii aveau probleme serioase \u00een aproape toate teritoriile. \u00cen anul 1860 au avut loc revolte \u00een Liban, iar \u00een perioada 1866\u20131869, o puternic\u0103 r\u0103scoal\u0103 \u00een Creta. Turcii nu mai f\u0103ceau fa\u021b\u0103 r\u0103zmeri\u021belor. Dup\u0103 1873, o secet\u0103 puternic\u0103 \u00een Anatolia a dus la o foamete f\u0103r\u0103 precedent \u0219i la un colaps financiar. Guvernul otoman \u0219i-a declarat falimentul \u00een anul 1875. \u00cen acela\u0219i an, o revolt\u0103 antiotoman\u0103 avea loc \u00een Bosnia \u0219i Her\u021begovina, urmat\u0103, \u00een anul urm\u0103tor, de o r\u0103scoal\u0103 \u00een Bulgaria. <\/p>\n<p>Mai precis, \u00een 1876, un grup de patrio\u021bi bulgari a decis s\u0103 ac\u021bioneze \u00eempotriva st\u0103p\u00e2nirii otomane. De\u0219i erau prost preg\u0103ti\u021bi \u0219i slab \u00eenarma\u021bi, bulgarii au trecut la represalii dure \u00eempotriva popula\u021biei musulmane de pe teritoriul Bulgariei. \u201e<i>S-au \u00eendreptat cu s\u0103lb\u0103ticie \u00eempotriva turcilor musulmani, pe care au \u00eenceput s\u0103-i masacreze<\/i>\u201d, scria Lordul Kinross.<\/p>\n<p> \u201e<i>Revoltele s-au r\u0103sp\u00e2ndit, duc\u00e2nd la masacrarea a sute de musulmani \u0219i la ocuparea principalelor forturi otomane din porturile balcanice din apropiere<\/i>\u201d, m\u0103rturisea \u0219i Stanford Shaw. Masacrelor bulg\u0103re\u0219ti otomanii le-au r\u0103spuns cu o \u0219i mai mare cruzime.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-c\/c5be5386-fce2-47b5-9a73-e7fde68ac956\/index.png?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Luptele pentru Grivi\u021ba FOTO arhivelenationale.ro<\/div>\n<\/div>\n<p>Au trimis ba\u0219ibuzucii \u2013 trupe neregulate, batalioane disciplinare formate din musulmani din Balcani, \u00een mare parte cerchezi \u0219i t\u0103tari crimeeni, exila\u021bi de ru\u0219i din teritoriile lor \u2013 s\u0103 fac\u0103 legea \u00een Bulgaria. Se presupune c\u0103 au fost omor\u00e2\u021bi peste 12.000 de bulgari, majoritatea oameni nevinova\u021bi. <i>\u201eOrgia de m\u0103cel, incendieri \u0219i viol a culminat \u00een satul de munte Batak. Aici, o mie de cre\u0219tini s-au refugiat \u00eentr-o biseric\u0103 pe care trupele neregulate au aprins-o cu c\u00e2rpe \u00eenmuiate \u00een petrol, ucig\u00e2ndu-i pe to\u021bi, cu excep\u021bia unei b\u0103tr\u00e2ne. \u00cen total, peste cinci mii din cei \u0219apte mii de s\u0103teni din Batak au pierit de m\u00e2na lor<\/i>\u201d, scria Lord Kinross.<\/p>\n<p>Represaliile au fost at\u00e2t de dure \u0219i de scandaloase, \u00eenc\u00e2t britanicii \u0219i-au luat m\u00e2na de pe otomani, fiindc\u0103 altfel riscau s\u0103 ajung\u0103 garan\u021bii acelor atrocit\u0103\u021bi. <i>\u201eOric\u00e2t de mic\u0103 era aten\u021bia dat\u0103 de poporul englez afacerilor Turciei, s-a v\u0103zut suficient din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00eenc\u00e2t s\u0103 se produc\u0103 o impresie vag\u0103, dar general\u0103, c\u0103 sultanii nu-\u0219i \u00eendeplineau \u00abpromisiunile solemne\u00bb date Europei. C\u0103 viciile guvernului turc sunt neeradicabile \u0219i c\u0103, oric\u00e2nd poate ap\u0103rea o alt\u0103 criz\u0103 care s\u0103 afecteze \u00abindependen\u021ba\u00bb Imperiului Otoman, nu va mai fi posibil s\u0103 i se acorde sus\u021binerea ce i s-a acordat \u00een R\u0103zboiul Crimeei<\/i>\u201d, precizau oficialii britanici de la acea vreme. Iar toate lucrurile acestea le aflaser\u0103 \u0219i ru\u0219ii.<\/p>\n<p>\u021aarul Alexandru al II-lea \u0219i-a dat seama c\u0103 era momentul perfect pentru a-\u0219i \u00eenfige col\u021bii \u00een beregata otoman\u0103. Fran\u021ba era r\u0103v\u0103\u0219it\u0103 de r\u0103zboiul cu Prusia, englezii tocmai ce se \u00eentorseser\u0103 cu spatele la \u201echestiunea oriental\u0103\u201d. <\/p>\n<p>\u00cen plus, ru\u0219ii \u00eei curtau de mama focului pe nem\u021bi \u0219i pe austrieci. La Reichstadt, \u021barul Alexandru al II-lea \u0219i \u00eemp\u0103ratul austro-ungar Franz Joseph I \u0219i-au dat m\u00e2na \u0219i au scos la mezat Balcanii. Ru\u0219ii luau sudul Basarabiei (de\u0219i nimeni nu-i \u00eentrebase pe rom\u00e2ni) \u0219i portul Batumi, iar austriecii primeau Bosnia. Bulgaria primea independen\u021ba, dar trebuia s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een orbita ruseasc\u0103. Pentru Rom\u00e2nia erau planuri \u0219i mai m\u00e2r\u0219ave, dar pe care ru\u0219ii nu le dezv\u0103luiser\u0103 nim\u0103nui. \u00cen cele din urm\u0103, pe 24 aprilie 1877, dup\u0103 ce a primit \u201eund\u0103 verde\u201d de la austrieci \u0219i nem\u021bi, Rusia a declarat r\u0103zboi Imperiului Otoman.<\/p>\n<h2>Rom\u00e2nii lua\u021bi de sus \u0219i refuza\u021bi pe c\u00e2mpul de lupt\u0103<\/h2>\n<p>Pentru a ajunge mai u\u0219or \u00een Bulgaria, acolo unde se preg\u0103teau s\u0103 atace, ru\u0219ii trebuiau s\u0103 traverseze teritoriul Rom\u00e2niei. Tocmai de aceea, oficialit\u0103\u021bi rom\u00e2ne\u0219ti au fost chemate la o \u00eent\u00e2lnire cu ru\u0219ii pentru a negocia libera trecere prin Moldova \u0219i Valahia c\u0103tre Dun\u0103re. Aflarea ve\u0219tii despre \u00eenceperea r\u0103zboiului, dar \u0219i despre dorin\u021ba ru\u0219ilor de a-i include cumva \u0219i pe rom\u00e2ni \u00een aceast\u0103 poveste au st\u00e2rnit un entuziasm f\u0103r\u0103 precedent. Era, din nou, o \u0219ans\u0103 istoric\u0103 pentru \u021bara noastr\u0103. Rom\u00e2nii sperau c\u0103 vor putea lupta contra turcilor \u0219i vor ob\u021bine independen\u021ba mult visat\u0103.<\/p>\n<p>Pe 4 aprilie 1877, ministrul de Externe, Mihail Kog\u0103lniceanu, \u0219i baronul Dimitrie Stuart, consulul general al Rusiei \u00een Rom\u00e2nia, au semnat o conven\u021bie prin care armatele ruse puteau traversa teritoriul Rom\u00e2niei. Condi\u021bia expres\u0103 era ca Rusia s\u0103 garanteze drepturile politice ale statului rom\u00e2n \u0219i, mai ales, s\u0103 men\u021bin\u0103 \u0219i s\u0103 apere integritatea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei. Documentul avea 26 de puncte sau articole prin care erau puse la punct toate detaliile administrative \u0219i logistice. \u00cen acel moment, Rom\u00e2nia se afla \u00eentr-o perioad\u0103 de maxim\u0103 vulnerabilitate: renun\u021base implicit la garan\u021bia colectiv\u0103 a Marilor Puteri europene \u0219i se baza doar pe garan\u021biile ruse\u0219ti.<\/p>\n<p>\u00cen entuziasmul general, pe 6 aprilie, principele\u00a0<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/ce-a-facut-carol-i-inainte-de-a-deveni-rege-al-2528006.html\">Carol<\/a>\u00a0a declarat mobilizarea general\u0103. S-au adunat sub steaguri peste 125.000 de rom\u00e2ni, printre care \u0219i destui voluntari. Era o bucurie total\u0103, iar oamenii se preg\u0103teau s\u0103 intre \u00een focul luptei. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, artileria \u0219i marina rom\u00e2neasc\u0103 s-au preg\u0103tit pentru a asigura ap\u0103rarea liniei Dun\u0103rii pe un front de 650 de kilometri, dar \u0219i pentru a facilita trecerea trupelor ruse\u0219ti.<\/p>\n<p><a class=\"related-inline svelte-1e3czf1\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/cultura\/dezbatere-historia-la-adevarul-live-o-telegrama-1679064.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span class=\"inline-title svelte-1e3czf1\">Dezbatere \u201eHistoria\u201c la Adev\u0103rul Live: O telegram\u0103 istoric\u0103. C\u0103utat\u0103 de ru\u015fi, ascuns\u0103 de rom\u00e2ni<\/span><\/a><\/p>\n<p>Pe data de 12 aprilie 1877, armata \u021barist\u0103 a \u00eenceput trecerea Prutului pe la Ungheni, urm\u00e2nd s\u0103 se deplaseze c\u0103tre Dun\u0103re. Imediat, otomanii au \u00eenceput represaliile \u00eempotriva rom\u00e2nilor. Au avut loc, pe r\u00e2nd, intimid\u0103ri, apeluri diplomatice, amenin\u021b\u0103ri \u0219i chiar ac\u021biuni militare. Au fost sechestrate nave comerciale rom\u00e2ne\u0219ti, iar ora\u0219ele Br\u0103ila \u0219i Reni au fost bombardate de turci cu toat\u0103 for\u021ba. Totodat\u0103, ministrul de R\u0103zboi, Alexandru Cernat, a cerut trupelor comasate pe frontiera de sud s\u0103 riposteze cu foc de artilerie asupra pozi\u021biilor otomane.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-3\/3692d38c-9202-4c39-9843-1808ef5cb6c7\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Reduta Grivi\u021ba FOTO Arhivele Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei, Bibliotec\u0103, Nicolae Iorga, R\u0103zboiul din 1877-8 <\/div>\n<\/div>\n<p>Pe 29 aprilie 1877, \u00een cadrul Adun\u0103rii Deputa\u021bilor \u0219i al Senatului, Parlamentul Rom\u00e2niei a declarat starea de r\u0103zboi cu Imperiul Otoman \u0219i ruperea leg\u0103turilor dintre cele dou\u0103 state. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, pe 9 mai 1877, Mihail Kog\u0103lniceanu a r\u0103spuns interpel\u0103rii deputatului Nicolae Fleva \u0219i, printr-un discurs memorabil, a proclamat independen\u021ba Rom\u00e2niei fa\u021b\u0103 de Imperiul Otoman. A urmat o explozie de bucurie \u00een Principate. To\u021bi se preg\u0103teau s\u0103 c\u00e2\u0219tige independen\u021ba cu arma-n m\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p>Ei bine, ru\u0219ii le-au t\u0103iat elanul. Nu s-au ar\u0103tat deloc interesa\u021bi de sprijinul armatei rom\u00e2ne. Ba, din contr\u0103, le-au transmis oficialit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne\u0219ti s\u0103-\u0219i vad\u0103 de treburile lor. <i>\u201eMajestatea Sa m-a \u00eens\u0103rcinat s\u0103 v\u0103 comunic c\u0103 nu \u021bine la coopera\u021bia Rom\u00e2niei \u015fi n-o \u00eendeamn\u0103 la aceasta\u201d<\/i>, transmitea Gorceakov, ministrul de Externe rus, generalului Iancu Ghica, agentul diplomatic al Rom\u00e2niei la Sankt Petersburg.<\/p>\n<p>Situa\u021bia era delicat\u0103. F\u0103r\u0103 ca Rom\u00e2nia s\u0103 participe la r\u0103zboi, reprezentan\u021bii \u021b\u0103rii noastre nu ar fi reu\u0219it s\u0103 ajung\u0103 la tratativele de pace ulterioare \u0219i, implicit, nu puteau cere mai nimic. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ru\u0219ii au avut o atitudine bizar\u0103 c\u00e2nd au traversat teritoriul Rom\u00e2niei.<\/p>\n<p><i>\u201eColaborarea rom\u00e2no-rus\u0103 debuta cel pu\u021bin cu un echivoc. De fapt, de la \u00eenceputul r\u0103zboiului, atitudinea Rusiei era lipsit\u0103 de bun\u0103voin\u021b\u0103: la intrarea trupelor ruse \u00een Rom\u00e2nia, marele duce Nicolae, comandantul-\u015fef al armatei, a adresat un manifest \u00ablocuitorilor Rom\u00e2niei\u00bb, ignor\u00e2nd, a\u015fadar, autorit\u0103\u021bile statului\u201d<\/i>, preciza istoricul Florin Constantiniu, \u00een \u201eO istorie sincer\u0103 a poporului rom\u00e2n\u201d.<\/p>\n<h2>Ru\u0219ii au fost m\u0103cel\u0103ri\u021bi la Plevna, rom\u00e2nii intr\u0103 \u00een ac\u021biune<\/h2>\n<p>Imperiul \u021aarist a trimis peste Dun\u0103re, \u00een Bulgaria, peste 260.000 de solda\u021bi \u0219i 800 de tunuri. De\u0219i au fost respin\u0219i \u0219i trata\u021bi de sus, rom\u00e2nii au continuat totu\u0219i s\u0103-i sprijine substan\u021bial pe ru\u0219i pentru a trece Dun\u0103rea. Bateriile de artilerie rom\u00e2ne\u0219ti au bombardat puternic c\u0103ile de comunica\u021bie otomane, tocmai pentru a le facilita ru\u0219ilor traversarea fluviului. \u00cen plus, marina rom\u00e2neasc\u0103 a protejat podurile de bombardamentele otomane. F\u0103r\u0103 suportul rom\u00e2nesc, trecerea Dun\u0103rii de c\u0103tre ru\u0219i ar fi fost, cu siguran\u021b\u0103, un adev\u0103rat infern.<\/p>\n<p>Odat\u0103 ajun\u0219i \u00een Bulgaria, ru\u0219ii \u0219i-au dat seama c\u0103 subestimaser\u0103 capacitatea defensiv\u0103 a otomanilor. \u00cei a\u0219teptau peste 186.000 de solda\u021bi otomani, cu 210 tunuri, cantona\u021bi \u00een redute foarte puternice. Un rol esen\u021bial \u00eel avea cea de la Plevna, un adev\u0103rat complex de fortifica\u021bii aflat \u00eentr-o pozi\u021bie strategic\u0103 cheie, deoarece controla nodurile de comunica\u021bii vitale \u0219i drumurile de aprovizionare din nordul Bulgariei. Cucerirea sa putea deschide calea spre Constantinopol.<\/p>\n<p>Tocmai de aceea, ru\u0219ii s-au aruncat asupra Plevnei. Reduta \u0219i \u00eentregul complex de fortifica\u021bii erau ap\u0103rate de aproximativ 30.000 de solda\u021bi otomani, cu 100 de tunuri, comanda\u021bi de faimosul feldmare\u0219al turc Osman Pa\u0219a. De men\u021bionat este faptul c\u0103 otomanii erau bine dota\u021bi cu armament de ultim\u0103 genera\u021bie pentru acele vremuri, astfel c\u0103 asalturile ruse\u0219ti s-au transformat \u00eentr-un adev\u0103rat m\u0103cel. Solda\u021bii ru\u0219i se retr\u0103geau de fiecare dat\u0103 cu pierderi uria\u0219e; efectiv, armata \u021barului s-a poticnit \u00een fa\u021ba Plevnei.<\/p>\n<p><a class=\"related-inline svelte-1e3czf1\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/constanta\/emotionanta-poveste-a-celor-doi-eroi-din-razboiul-1716553.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span class=\"inline-title svelte-1e3czf1\">Emo\u0163ionanta poveste a celor doi eroi din R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103 de la 1877, un maior \u015fi un soldat, care vor fi repu\u015fi \u00een drepturi<\/span><\/a><\/p>\n<p>Disperat de pierderile suferite \u0219i de masacrul din fa\u021ba redutei, Marele Duce Nicolae, comandantul suprem al armatelor \u021bariste din Bulgaria \u0219i v\u0103r al \u021barului Alexandru al II-lea, a renun\u021bat la orgolii \u0219i a cerut ajutorul urgent al trupelor rom\u00e2ne\u0219ti. \u201e<i>Turcii, adun\u00e2nd cele mai mari mase de trupe la Plevna, ne zdrobesc. Rog s\u0103 faci fusiune, demonstra\u021biune \u0219i, dac\u0103 se poate, s\u0103 treci Dun\u0103rea cu armata, dup\u0103 cum dore\u0219ti. \u00centre Jiu \u0219i Corabia, demonstra\u021biunea aceasta este neap\u0103rat necesar\u0103 pentru \u00eenlesnirea mi\u0219c\u0103rilor mele<\/i>\u201d, se arat\u0103 \u00eentr-o telegram\u0103 cifrat\u0103 adresat\u0103 principelui Carol I.  <\/p>\n<p>Era momentul mult a\u0219teptat. Armata rom\u00e2n\u0103 s-a pus \u00een mi\u0219care \u0219i a trecut Dun\u0103rea. Pe 16 iulie 1877, primele unit\u0103\u021bi ale armatei rom\u00e2ne au traversat fluviul \u0219i au preluat controlul asupra ora\u0219ului Nicopole. Carol I a acceptat propunerea Marelui Duce Nicolae de a prelua comanda suprem\u0103 a trupelor aliate (ruse\u0219ti \u0219i rom\u00e2ne\u0219ti) din fa\u021ba redutei Plevna.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/5ba030d6-0894-4ed3-a712-e30a2f78e8be\/index.webp?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Armata rom\u00e2n\u0103 a trecut Dun\u0103rea \u00een Bulgaria FOTO Arhivele Na\u0163ionale webp<\/div>\n<\/div>\n<p>Pe 19 iulie 1877, grosul trupelor rom\u00e2ne\u0219ti a trecut fluviul. Carol I comanda a\u0219a-numita \u201eArmat\u0103 de Vest\u201d, format\u0103 din contingente rom\u00e2no-ruse. Participarea trupelor rom\u00e2ne\u0219ti s-a dovedit vital\u0103 \u00een cucerirea Plevnei. Asalturile eroice ale infanteriei rom\u00e2ne asupra complexului de fortifica\u021bii, soldate cu mari pierderi, au impresionat observatorii str\u0103ini, iar solda\u021bii rom\u00e2ni au fost l\u0103uda\u021bi \u00een presa interna\u021bional\u0103.<\/p>\n<p>Dup\u0103 trei atacuri generale, cu pierderi uria\u0219e de vie\u021bi omene\u0219ti, reduta Plevna a cedat. Osman Pa\u0219a \u0219i-a predat sabia colonelului rom\u00e2n Mihail Cristodulo Cerchez, dup\u0103 ce trupele otomane au \u00eencercat f\u0103r\u0103 succes s\u0103 sparg\u0103 \u00eencercuirea de la Plevna. <\/p>\n<p>Se spune c\u0103, f\u0103r\u0103 aportul trupelor rom\u00e2ne\u0219ti, cucerirea Plevnei ar fi fost imposibil\u0103. <i>\u201eOfi\u0163erii ru\u015fi vorbeau cu o profund\u0103 admira\u0163ie despre virtu\u0163ile militare ale alia\u0163ilor lor rom\u00e2ni\u201d<\/i>, scria istoricul rus Vinogradov. Totodat\u0103, cotidianul Daily News titra: <i>\u201eArmata rom\u00e2n\u0103 a luat dintr-un singur pas locul s\u0103u \u00eentre armatele europene\u201d<\/i>. Participarea la r\u0103zboi i-a asigurat Rom\u00e2niei locul la tratatele de pace ulterioare \u0219i a dus la recunoa\u0219terea independen\u021bei de stat.<\/p>\n<p><\/main><\/p>\n<footer class=\"svelte-63r2dw\">\n<div class=\"related-wrap related-footer svelte-1e3czf1\"><span class=\"related-label svelte-1e3czf1\">Cite\u0219te \u0219i<\/span><a class=\"related svelte-1e3czf1\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-locale\/constanta\/cuvintele-prin-care-mihail-kogalniceanu-i-a-1768120.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><img decoding=\"async\" class=\"thumb svelte-1e3czf1\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-4\/44fbc694-99eb-46f8-89fc-c2b4f0fd19f2\/index.jpeg\" alt loading=\"lazy\" width=\"80\" height=\"54\"><span class=\"title svelte-1e3czf1\">Cuvintele prin care Mihail Kog\u0103lniceanu i-a convins pe rom\u00e2ni s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Dobrogea la 1878<\/span><\/a><\/div>\n<div class=\"meta svelte-63r2dw\">\n<div class=\"authors svelte-63r2dw\"><span class=\"names svelte-63r2dw\"><a href=\"\/author\/1248\" rel=\"author\" class=\"svelte-63r2dw\">Cosmin P\u0103tra\u015fcu Zamfirache<\/a><\/span><\/div>\n<div class=\"tags svelte-12okeyl\"><span class=\"tags-label metaFont svelte-12okeyl\">Cite\u0219te mai multe despre<\/span><\/p>\n<div class=\"tags-list svelte-12okeyl\"><a href=\"\/tag\/razboiul%20de%20independenta\" title=\"Ultimele \u0219tiri despre razboiul de independenta\" class=\"tag-pill svelte-12okeyl\">razboiul de independenta<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p><a class=\"moreFromCategory svelte-63r2dw\" href=\"\/stil-de-viata\/magazin\" title=\"Magazin\">Mai multe din <strong class=\"svelte-63r2dw\">Magazin<\/strong> \u203a<\/a><\/footer>\n<\/article>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/ziua-in-care-armata-romana-a-salvat-rusia-de-la-2542519.html&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/5c2c69dc-cac4-4c24-8073-8c2af1d159cd\/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;] Home Stil de via\u021b\u0103 Magazin Ziua \u00een care armata rom\u00e2n\u0103 a salvat Rusia de la dezastru: Momentul critic \u00een care oamenii \u021barului au \u00eenghi\u021bit \u00een sec \u0219i au cerut ajutor Pe 16 iulie 1877 a avut loc un moment decisiv pentru destinul Rom\u00e2niei. \u00cen acea zi, trupele rom\u00e2ne\u0219ti treceau Dun\u0103rea \u0219i intrau [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[19,226],"class_list":["post-2040312","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-adevarul","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2040312","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2040312"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2040312\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2040312"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2040312"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2040312"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}