![](\"https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2022\/07\/12\/303733\/ca5c3450640e444b70d31974e06500325.jpg\")
<\/p>\nCu toate c\u0103 se n\u0103scuse \u00een Elve\u021bia, dintr-o mam\u0103 elve\u021bian\u0103 \u0219i un tat\u0103 din Sardinia, Jean Paul Marat a devenit unul dintre cei mai fanatici \u0219i mai nemilo\u0219i revolu\u021bionari francezi.<\/p>\n
\u00cenceputurile lui Marat ar fi sugerat o via\u021b\u0103 tr\u0103it\u0103 mai conven\u021bional. \u00cen jurul v\u00e2rstei de 30 de ani, se mutase la Londra, devenind un eminent medic, precum \u0219i autor al mai multor c\u0103r\u021bi \u0219tiin\u021bifice. La v\u00e2rsta de 34 de ani, s-a \u00eentors la Paris, ca medic al g\u0103rzilor personale ale fratelui regelui Ludovic al XVI-lea, viitorul Carol al X-lea.<\/p>\n
A continuat s\u0103 desf\u0103\u0219oare experimente \u0219tiin\u021bifice \u0219i s\u0103 publice tratate, atr\u0103g\u00e2nd, \u00een acela\u0219i timp, pacien\u021bi din clasele superioare. Chiar a corespondat cu Benjamin Franklin. Marat avea o p\u0103rere prea bun\u0103 despre realiz\u0103rile sale personale, consider\u00e2ndu-se superior lui Sir Isaac Newton. Cum erau pu\u021bini cei care \u00eei \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219eau opinia, a fost respins de Academia de \u0218tiin\u021be. Peste ani, a ajuns s\u0103 se simt\u0103 nu doar neapreciat, ci de-a dreptul tr\u0103dat de lumea \u00een care tr\u0103ia \u0219i a \u00eenceput s\u0103 dea vina pe aristocra\u021bia francez\u0103, care stabilea standardele.<\/p>\n
Cu c\u00e2t se g\u00e2ndea mai mult la nedrept\u0103\u021bile care \u00eei fuseser\u0103 f\u0103cute, cu at\u00e2t mai mult le asocia cu injusti\u021biile sociale la adresa poporului. Astfel, a devenit revolu\u021bionar. \u00cen anii 1780, s-a orientat c\u0103tre activitatea de editor, devenind redactorul incendiarului ziar \u201eL\u2019Ami du Peuple\u201d. \u00cen 1790, spunea publicului: \u201eCinci sau 600 sute de capete t\u0103iate v-ar asigura tihna, libertatea \u0219i fericirea\u201d.<\/p>\n
Av\u00e2nd 49 de ani \u00een 1793, Marat era un b\u0103rbat oache\u0219, viguros, chinuit \u00eengrozitor de r\u0103ni deschise pe fa\u021b\u0103 \u0219i pe corp, pentru c\u0103 suferea de prurigo, o afec\u021biune pe care o contractase c\u00e2nd se ascundea \u00een canalizarea Parisului, la \u00eenceputurile Revolu\u021biei. Aceast\u0103 afec\u021biune \u00eei provoca dureri imense \u0219i singurul lucru care \u00eel calma era s\u0103 stea \u00een ap\u0103, \u00een baie.<\/p>\n
\u00cen aceast\u0103 zi a anului 1793, Marat tocmai f\u0103cea o asemenea baie terapeutic\u0103 la locuin\u021ba sa de la num\u0103rul 30, pe Rue des Cordeliers, c\u00e2nd un servitor i-a adus un bilet. \u201eAve\u021bi bun\u0103tatea s\u0103 m\u0103 primi\u021bi\u201d, scria, \u201ev\u0103 pot ajuta s\u0103 face\u021bi un mare serviciu Fran\u021bei.\u201d Nedumerit, a fost de acord s\u0103-l primeasc\u0103 pe vizitator, o t\u00e2n\u0103r\u0103 aristocrat\u0103 din Caen, pe nume Charlotte Corday. De\u0219i provenind dintr-o familie nobil\u0103, Charlotte Corday credea cu toat\u0103 fervoarea \u00een democra\u021bie, \u00eens\u0103 considera c\u0103 Marat ducea Fran\u021ba c\u0103tre radicalism \u0219i anarhie.<\/p>\n
Intr\u00e2nd \u00een \u00eenc\u0103perea \u00een care Marat \u00ee\u0219i f\u0103cea baia, la \u00eenceput a pretins c\u0103-i dezv\u0103luie informa\u021bii secrete, numind prezumtivi regali\u0219ti din Caen. Marat a z\u00e2mbit \u0219i, f\u0103r\u0103 s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 ceva, \u0219i-a semnat condamnarea la moarte cu r\u0103spunsul: \u201eVor ajunge cu to\u021bii la ghilotin\u0103\u201d.<\/p>\n
Sco\u021b\u00e2nd un cu\u021bit din corsaj, Corday l-a \u00eenjunghiat pe Marat \u00een inim\u0103, ucig\u00e2ndu-l pe loc.<\/p>\n
Patru zile mai t\u00e2rziu, s-a \u00eendreptat calm\u0103 c\u0103tre ghilotin\u0103, ca plat\u0103 pentru fapta sa.<\/p>\n
Jacques Louis David a imortalizat crima \u00een unul dintre cele mai cunoscute tablouri ale sale. Ca \u0219i Marat, David era un membru radical al Conven\u021biei Na\u021bionale, tabloul fiind unicul care prezint\u0103 o crim\u0103, \u0219i chiar pictat de un artist care o cuno\u0219tea pe victima pe care o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ase. Mort, Marat a devenit un erou na\u021bional, 21 de ora\u0219e purt\u00e2ndu-i numele (dintre care a mai r\u0103mas unul singur).<\/p>\n
\u00cen semn de recunoa\u0219tere a fervorii sale revolu\u021bionare, marina sovietic\u0103 a botezat unul dintre primele sale cruci\u0219\u0103toare cu numele lui.<\/p>\n
Tot la 13 iulie: <\/strong><\/p>\n 1870<\/strong>: Cancelarul Otto von Bismarck trimite \u201eTelegrama Ems\u201d, telegram\u0103 contraf\u0103cut\u0103, \u00een scopul de a provoca Fran\u021ba s\u0103 intre \u00een R\u0103zboiul Franco-Prusac.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Geo Alupoae, critic de teatru.<\/p>\n Charlotte Corday \u00eel \u00eenjunghie pe Marat \u00een baie (1793)<\/span><\/span>, 10.0<\/span> out of 10<\/span> based on 1<\/span> rating <\/span><\/span><\/div>\n Cu toate c\u0103 se n\u0103scuse \u00een Elve\u021bia, dintr-o mam\u0103 elve\u021bian\u0103 \u0219i un tat\u0103 din Sardinia, Jean Paul Marat a devenit unul dintre cei mai fanatici \u0219i mai nemilo\u0219i revolu\u021bionari francezi.<\/p>\n \u00cenceputurile lui Marat ar fi sugerat o via\u021b\u0103 tr\u0103it\u0103 mai conven\u021bional. \u00cen jurul v\u00e2rstei de 30 de ani, se mutase la Londra, devenind un eminent medic, precum \u0219i autor al mai multor c\u0103r\u021bi \u0219tiin\u021bifice. La v\u00e2rsta de 34 de ani, s-a \u00eentors la Paris, ca medic al g\u0103rzilor personale ale fratelui regelui Ludovic al XVI-lea, viitorul Carol al X-lea.<\/p>\n A continuat s\u0103 desf\u0103\u0219oare experimente \u0219tiin\u021bifice \u0219i s\u0103 publice tratate, atr\u0103g\u00e2nd, \u00een acela\u0219i timp, pacien\u021bi din clasele superioare. Chiar a corespondat cu Benjamin Franklin. Marat avea o p\u0103rere prea bun\u0103 despre realiz\u0103rile sale personale, consider\u00e2ndu-se superior lui Sir Isaac Newton. Cum erau pu\u021bini cei care \u00eei \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219eau opinia, a fost respins de Academia de \u0218tiin\u021be. Peste ani, a ajuns s\u0103 se simt\u0103 nu doar neapreciat, ci de-a dreptul tr\u0103dat de lumea \u00een care tr\u0103ia \u0219i a \u00eenceput s\u0103 dea vina pe aristocra\u021bia francez\u0103, care stabilea standardele.<\/p>\n Cu c\u00e2t se g\u00e2ndea mai mult la nedrept\u0103\u021bile care \u00eei fuseser\u0103 f\u0103cute, cu at\u00e2t mai mult le asocia cu injusti\u021biile sociale la adresa poporului. Astfel, a devenit revolu\u021bionar. \u00cen anii 1780, s-a orientat c\u0103tre activitatea de editor, devenind redactorul incendiarului ziar \u201eL\u2019Ami du Peuple\u201d. \u00cen 1790, spunea publicului: \u201eCinci sau 600 sute de capete t\u0103iate v-ar asigura tihna, libertatea \u0219i fericirea\u201d.<\/p>\n Av\u00e2nd 49 de ani \u00een 1793, Marat era un b\u0103rbat oache\u0219, viguros, chinuit \u00eengrozitor de r\u0103ni deschise pe fa\u021b\u0103 \u0219i pe corp, pentru c\u0103 suferea de prurigo, o afec\u021biune pe care o contractase c\u00e2nd se ascundea \u00een canalizarea Parisului, la \u00eenceputurile Revolu\u021biei. Aceast\u0103 afec\u021biune \u00eei provoca dureri imense \u0219i singurul lucru care \u00eel calma era s\u0103 stea \u00een ap\u0103, \u00een baie.<\/p>\n \u00cen aceast\u0103 zi a anului 1793, Marat tocmai f\u0103cea o asemenea baie terapeutic\u0103 la locuin\u021ba sa de la num\u0103rul 30, pe Rue des Cordeliers, c\u00e2nd un servitor i-a adus un bilet. \u201eAve\u021bi bun\u0103tatea s\u0103 m\u0103 primi\u021bi\u201d, scria, \u201ev\u0103 pot ajuta s\u0103 face\u021bi un mare serviciu Fran\u021bei.\u201d Nedumerit, a fost de acord s\u0103-l primeasc\u0103 pe vizitator, o t\u00e2n\u0103r\u0103 aristocrat\u0103 din Caen, pe nume Charlotte Corday. De\u0219i provenind dintr-o familie nobil\u0103, Charlotte Corday credea cu toat\u0103 fervoarea \u00een democra\u021bie, \u00eens\u0103 considera c\u0103 Marat ducea Fran\u021ba c\u0103tre radicalism \u0219i anarhie.<\/p>\n Intr\u00e2nd \u00een \u00eenc\u0103perea \u00een care Marat \u00ee\u0219i f\u0103cea baia, la \u00eenceput a pretins c\u0103-i dezv\u0103luie informa\u021bii secrete, numind prezumtivi regali\u0219ti din Caen. Marat a z\u00e2mbit \u0219i, f\u0103r\u0103 s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 ceva, \u0219i-a semnat condamnarea la moarte cu r\u0103spunsul: \u201eVor ajunge cu to\u021bii la ghilotin\u0103\u201d.<\/p>\n Sco\u021b\u00e2nd un cu\u021bit din corsaj, Corday l-a \u00eenjunghiat pe Marat \u00een inim\u0103, ucig\u00e2ndu-l pe loc.<\/p>\n Patru zile mai t\u00e2rziu, s-a \u00eendreptat calm\u0103 c\u0103tre ghilotin\u0103, ca plat\u0103 pentru fapta sa.<\/p>\n Jacques Louis David a imortalizat crima \u00een unul dintre cele mai cunoscute tablouri ale sale. Ca \u0219i Marat, David era un membru radical al Conven\u021biei Na\u021bionale, tabloul fiind unicul care prezint\u0103 o crim\u0103, \u0219i chiar pictat de un artist care o cuno\u0219tea pe victima pe care o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ase. Mort, Marat a devenit un erou na\u021bional, 21 de ora\u0219e purt\u00e2ndu-i numele (dintre care a mai r\u0103mas unul singur).<\/p>\n \u00cen semn de recunoa\u0219tere a fervorii sale revolu\u021bionare, marina sovietic\u0103 a botezat unul dintre primele sale cruci\u0219\u0103toare cu numele lui.<\/p>\n Tot la 13 iulie: <\/strong><\/p>\n 1870<\/strong>: Cancelarul Otto von Bismarck trimite \u201eTelegrama Ems\u201d, telegram\u0103 contraf\u0103cut\u0103, \u00een scopul de a provoca Fran\u021ba s\u0103 intre \u00een R\u0103zboiul Franco-Prusac.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n Geo Alupoae, critic de teatru.<\/p>\n Charlotte Corday \u00eel \u00eenjunghie pe Marat \u00een baie (1793)<\/span><\/span>, ![](\"https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2021\/07\/13\/259012\/c359eb39fdf40358e95b77ef206500836.jpg\")
<\/p>\n<\/p>\n