{"id":2038197,"date":"2026-07-11T08:23:48","date_gmt":"2026-07-11T05:23:48","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2038197"},"modified":"2026-07-11T08:23:48","modified_gmt":"2026-07-11T05:23:48","slug":"andrei-cornea-dilema-despre-nicusor-dan-prin-prisma-tarii-laputa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2038197","title":{"rendered":"Andrei Cornea (DILEMA), despre Nicusor Dan prin prisma \u021b\u0103rii Laputa!"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/autoumilirea-europei.webp&#8221;]<\/p>\n<div class=\"td_block_wrap tdb_single_content tdi_120 td-pb-border-top td_block_template_1 td-post-content tagdiv-type\" data-td-block-uid=\"tdi_120\">\n<div class=\"tdb-block-inner td-fix-index\">\n<p>\u00cen cea de-a treia c\u0103l\u0103torie a sa (din patru), Gulliver, eroul lui Jonathan Swift, ajunge \u00eentr-o \u021bar\u0103 bizar\u0103, Laputa, ai c\u0103rei conduc\u0103tori tr\u0103iesc pe o insul\u0103 artificial\u0103, care zboar\u0103 pe deasupra p\u0103m\u00eentului, sus\u021binut\u0103 \u00een aer de un fel de magnet uria\u0219. Cei care o locuiesc s\u00eent matematicieni \u0219i astronomi valoro\u0219i (au descoperit, de exemplu, \u0219i doi sateli\u021bi ai lui Marte, necunoscu\u021bi de astronomia european\u0103 la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea). Au chiar \u0219i remarcabile talente muzicale. Le lipse\u0219te \u00eens\u0103 ceva fundamental:\u00a0<em>sim\u021bul practic<\/em>. Nu s\u00eent \u00een stare s\u0103 construiasc\u0103 nimic drept: zidurile caselor lor s\u00eent aplecate \u0219i str\u00eembe, nimic nu-i la ele nici paralel, nici perpendicular. Hainele \u0219i ele le s\u00eent croite \u0219i cusute anapoda, fiindc\u0103 nu s\u00eent \u00een stare s\u0103 m\u0103soare ca lumea nimic. Matematica lor \u00eenalt\u0103 nu-i ajut\u0103 cu nimic acolo unde ar fi nevoie de dexterit\u0103\u021bile practice ale unui simplu croitor, t\u00eemplar sau zidar. S\u00eent, de altfel, at\u00eet de distra\u021bi \u0219i pierdu\u021bi \u00een cercet\u0103rile lor ezoterice, \u00eenc\u00eet trebuie lovi\u021bi pentru a-i putea face aten\u021bi la un interlocutor. Dar exist\u0103 \u0219i ceva mai sinistru, nu doar comic \u00een cazul lor: c\u00eend se sup\u0103r\u0103 pe supu\u0219ii afla\u021bi jos, pe p\u0103m\u00eent (evident c\u0103 \u201esusul\u201d \u0219i \u201ejosul\u201d au o valoare simbolic\u0103), \u00ee\u0219i folosesc insula zbur\u0103toare ca pe o arm\u0103: \u00een cazuri ceva mai benigne le acoper\u0103 supu\u0219ilor soarele, amenin\u021b\u00eend s\u0103 le distrug\u0103 recoltele. Iar \u00een cazuri grave (de revolt\u0103, probabil), amenin\u021b\u0103 s\u0103 lase insula zbur\u0103toare cu totul peste locuitori, strivindu-i ca pe ni\u0219te insecte d\u0103un\u0103toare. Gulliver e informat c\u0103, de altfel, aceast\u0103 pedeaps\u0103 suprem\u0103 nu prea este aplicat\u0103 niciodat\u0103, nu at\u00eet din compasiune fa\u021b\u0103 de supu\u0219i, c\u00eet de team\u0103 c\u0103 \u0219ocul izbiturii cu p\u0103m\u00eentul ar putea sparge magnetul care \u021bine insula \u00een aer.<\/p>\n<p>A\u0219adar, dup\u0103 ce (\u00een primele dou\u0103 c\u0103l\u0103torii) Gulliver a descoperit c\u0103 nu exist\u0103 nici o dimensiune intrinsec\u0103 absolut\u0103 (nici fizic\u0103, dar nici moral\u0103), fiindc\u0103 devii uria\u0219 \u00een \u021bara piticilor \u0219i pitic \u00een \u021bara uria\u0219ilor, acum descoper\u0103 c\u0103 nici \u0219tiin\u021ba cea mai pur\u0103 (matematica) n-are nimic valoros \u00een sine, dac\u0103 e desprins\u0103 de ceea ce se poate numi bunul-sim\u021b. Iar c\u00eend \u00ee\u0219i propune s\u0103 ias\u0103 \u00een lumea larg\u0103 \u0219i s\u0103 conduc\u0103 \u021b\u0103ri \u0219i popoare, devine chiar o pacoste. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dincolo de satirizarea savan\u021bilor aduna\u021bi \u00een recent \u00eenfiin\u021bata Royal Society, matematicienii zbur\u0103tori \u0219i conduc\u0103tori din Laputa amintesc de regii-filozofi (\u0219i ei matematicieni \u0219i astronomi) ai lui Platon, al c\u0103ror regim a produs destule tentative de emula\u021bie mai mult sau mai pu\u021bin utopice de-a lungul timpului, dar a \u0219i de\u0219teptat numeroase aprehensiuni \u0219i critici justificate.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"img-responsive\" src=\"https:\/\/www.dilema.ro\/images\/7-2026\/laputa2.jpg\"><\/p>\n<p>Totu\u0219i, ideea c\u0103 societatea are de c\u00ee\u0219tigat de pe urma unor conduc\u0103tori matematicieni sau, \u00een general, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 sau filozofi sun\u0103 atr\u0103g\u0103tor \u0219i, sub o form\u0103 sau alta, tindem s\u0103-i d\u0103m credit din c\u00eend \u00een c\u00eend, atunci c\u00eend circumstan\u021bele par favorabile. Ni se pare c\u0103 un matematician ar putea fi un bun conduc\u0103tor, \u00een special fiindc\u0103 are o minte logic\u0103, fiindc\u0103 ra\u021bioneaz\u0103 deta\u0219at de pasiuni, fiindc\u0103 planific\u0103 \u00een mod coerent ac\u021biunile cu mai mul\u021bi pa\u0219i \u00eenainte, fiindc\u0103 calculeaz\u0103 ac\u021biunile \u0219i reac\u021biunile, fiindc\u0103 ierarhizeaz\u0103 ra\u021bional priorit\u0103\u021bile \u0219i a\u0219a mai departe. Fals: un matematician nu va fi un bun conduc\u0103tor dec\u00eet dac\u0103 \u201euit\u0103\u201d de matematic\u0103 \u00een momentul c\u00eend devine conduc\u0103tor. El trebuie deci, \u00een sensul lui Swift, \u201es\u0103 coboare\u201d de pe insula zbur\u0103toare \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 printre p\u0103m\u00eenteni. Exact e\u0219afodajul bine ordonat al abstrac\u021biilor e marea piedic\u0103 \u00eentr-o lume sublunar\u0103 a concrete\u021bii \u0219i a nuan\u021belor \u0219i conflictelor; de asemenea, logica e d\u0103un\u0103toare pe t\u0103r\u00eemul realului unde logica e excep\u021bia, iar coeren\u021ba \u0219i tiparele prea riguroase s\u00eent am\u0103gitoare. Politica presupune mai \u00eent\u00eei de toate discern\u0103m\u00eent mai mult dec\u00eet ra\u021bionament abstract, \u201espirit de fine\u021be\u201d (vorba lui Pascal) mai cur\u00eend dec\u00eet \u201espirit de geometrie\u201d: ea este o art\u0103 anevoie de cuantificat mai degrab\u0103 dec\u00eet o \u0219tiin\u021b\u0103 exact\u0103 \u0219i riguroas\u0103. Nu c\u0103 \u0219tiin\u021ba nu i-ar folosi politicii (mai ales \u201eumanioarele\u201d cred c\u0103 i-ar folosi mult), dar exist\u0103 un punct dincolo de care \u0219tiin\u021ba \u0219i mai ales o \u0219tiin\u021b\u0103 imaterial\u0103 total, precum matematica, n-o poate dec\u00eet contrazice.<\/p>\n<p>\u0218i mai este ceva \u2013 fundamental: matematica (la fel ca \u0219i astronomia, fizica etc.) n-are dimensiune etic\u0103: un cerc nu e mai \u201ebun\u201d dec\u00eet un pentagon \u0219i numerele ira\u021bionale nu s\u00eent mai \u201eur\u00eete\u201d sau \u201emai rele\u201d dec\u00eet numerele ra\u021bionale. Chiar dac\u0103 matematica sau fizica descriu realit\u0103\u021bi fundamentale, din ele \u2013 a\u0219a cum a ar\u0103tat c\u00eendva David Hume \u2013 nu se pot deduce valori. A\u0219adar, \u00een m\u0103sura \u00een care r\u0103m\u00eene matematician \u0219i nu \u201euit\u0103\u201d de matematica sa, omul politic va neglija valorile sau le va distorsiona. Pentru el, ceilal\u021bi oameni vor fi numai instrumente necesare pentru rezolvarea unei ecua\u021bii politice. \u00cei va fi greu s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 aprecieze chiar aproximativul \u0219i incertitudinea din rela\u021biile omene\u0219ti, va fi incapabil s\u0103 se adapteze imprevizibilului, iar inconstan\u021ba vie\u021bii (\u0219i a vie\u021bii politice \u00een particular) o va vedea drept inamic\u0103 \u0219i nu ca pe o stare natural\u0103, de care ar putea chiar profita. Matematica vede lucrurile \u00een general sub raportul eternit\u0103\u021bii, politica le vede sub raportul \u201eocaziei favorabile\u201d \u2013\u00a0<em>kairos<\/em>,<em>\u00a0<\/em>cum o numeau grecii.<\/p>\n<p>Poate c\u0103, la urm\u0103, dezgustat de supu\u0219i, matematicianul-conduc\u0103tor va \u00eencerca \u2013 dac\u0103 poate \u2013 s\u0103 \u201ele ia soarele\u201d, dac\u0103 nu cumva va fi dat jos mai \u00eenainte. Sper, spre binele tuturor, ca el s\u0103 p\u0103streze un rest de pruden\u021b\u0103, iar ei \u2013 unul de apreciere. Dar mesajul lui Swift este de luat \u00een seam\u0103: oamenii din Laputa s\u00eent r\u0103u condu\u0219i nu \u00een pofida, ci\u00a0<em>din cauza<\/em>\u00a0geniului matematic al conduc\u0103torilor lor.<\/p>\n<p>(Orice asem\u0103nare cu o anumit\u0103 situa\u021bie prezent\u0103 este inten\u021bionat\u0103.)<\/p>\n<p><em><strong>surs\u0103: <a href=\"https:\/\/www.dilema.ro\/situatiunea\/laputa\">dilema.ro<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"td_block_wrap tdb_single_content tdi_120 td-pb-border-top td_block_template_1 td-post-content tagdiv-type\" data-td-block-uid=\"tdi_120\">\n<div class=\"tdb-block-inner td-fix-index\">\n<p>\u00cen cea de-a treia c\u0103l\u0103torie a sa (din patru), Gulliver, eroul lui Jonathan Swift, ajunge \u00eentr-o \u021bar\u0103 bizar\u0103, Laputa, ai c\u0103rei conduc\u0103tori tr\u0103iesc pe o insul\u0103 artificial\u0103, care zboar\u0103 pe deasupra p\u0103m\u00eentului, sus\u021binut\u0103 \u00een aer de un fel de magnet uria\u0219. Cei care o locuiesc s\u00eent matematicieni \u0219i astronomi valoro\u0219i (au descoperit, de exemplu, \u0219i doi sateli\u021bi ai lui Marte, necunoscu\u021bi de astronomia european\u0103 la \u00eenceputul secolului al XVIII-lea). Au chiar \u0219i remarcabile talente muzicale. Le lipse\u0219te \u00eens\u0103 ceva fundamental:\u00a0<em>sim\u021bul practic<\/em>. Nu s\u00eent \u00een stare s\u0103 construiasc\u0103 nimic drept: zidurile caselor lor s\u00eent aplecate \u0219i str\u00eembe, nimic nu-i la ele nici paralel, nici perpendicular. Hainele \u0219i ele le s\u00eent croite \u0219i cusute anapoda, fiindc\u0103 nu s\u00eent \u00een stare s\u0103 m\u0103soare ca lumea nimic. Matematica lor \u00eenalt\u0103 nu-i ajut\u0103 cu nimic acolo unde ar fi nevoie de dexterit\u0103\u021bile practice ale unui simplu croitor, t\u00eemplar sau zidar. S\u00eent, de altfel, at\u00eet de distra\u021bi \u0219i pierdu\u021bi \u00een cercet\u0103rile lor ezoterice, \u00eenc\u00eet trebuie lovi\u021bi pentru a-i putea face aten\u021bi la un interlocutor. Dar exist\u0103 \u0219i ceva mai sinistru, nu doar comic \u00een cazul lor: c\u00eend se sup\u0103r\u0103 pe supu\u0219ii afla\u021bi jos, pe p\u0103m\u00eent (evident c\u0103 \u201esusul\u201d \u0219i \u201ejosul\u201d au o valoare simbolic\u0103), \u00ee\u0219i folosesc insula zbur\u0103toare ca pe o arm\u0103: \u00een cazuri ceva mai benigne le acoper\u0103 supu\u0219ilor soarele, amenin\u021b\u00eend s\u0103 le distrug\u0103 recoltele. Iar \u00een cazuri grave (de revolt\u0103, probabil), amenin\u021b\u0103 s\u0103 lase insula zbur\u0103toare cu totul peste locuitori, strivindu-i ca pe ni\u0219te insecte d\u0103un\u0103toare. Gulliver e informat c\u0103, de altfel, aceast\u0103 pedeaps\u0103 suprem\u0103 nu prea este aplicat\u0103 niciodat\u0103, nu at\u00eet din compasiune fa\u021b\u0103 de supu\u0219i, c\u00eet de team\u0103 c\u0103 \u0219ocul izbiturii cu p\u0103m\u00eentul ar putea sparge magnetul care \u021bine insula \u00een aer.<\/p>\n<p>A\u0219adar, dup\u0103 ce (\u00een primele dou\u0103 c\u0103l\u0103torii) Gulliver a descoperit c\u0103 nu exist\u0103 nici o dimensiune intrinsec\u0103 absolut\u0103 (nici fizic\u0103, dar nici moral\u0103), fiindc\u0103 devii uria\u0219 \u00een \u021bara piticilor \u0219i pitic \u00een \u021bara uria\u0219ilor, acum descoper\u0103 c\u0103 nici \u0219tiin\u021ba cea mai pur\u0103 (matematica) n-are nimic valoros \u00een sine, dac\u0103 e desprins\u0103 de ceea ce se poate numi bunul-sim\u021b. Iar c\u00eend \u00ee\u0219i propune s\u0103 ias\u0103 \u00een lumea larg\u0103 \u0219i s\u0103 conduc\u0103 \u021b\u0103ri \u0219i popoare, devine chiar o pacoste. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, dincolo de satirizarea savan\u021bilor aduna\u021bi \u00een recent \u00eenfiin\u021bata Royal Society, matematicienii zbur\u0103tori \u0219i conduc\u0103tori din Laputa amintesc de regii-filozofi (\u0219i ei matematicieni \u0219i astronomi) ai lui Platon, al c\u0103ror regim a produs destule tentative de emula\u021bie mai mult sau mai pu\u021bin utopice de-a lungul timpului, dar a \u0219i de\u0219teptat numeroase aprehensiuni \u0219i critici justificate.<\/p>\n<p><img decoding=\"async\" class=\"img-responsive\" src=\"https:\/\/www.dilema.ro\/images\/7-2026\/laputa2.jpg\"><\/p>\n<p>Totu\u0219i, ideea c\u0103 societatea are de c\u00ee\u0219tigat de pe urma unor conduc\u0103tori matematicieni sau, \u00een general, oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 sau filozofi sun\u0103 atr\u0103g\u0103tor \u0219i, sub o form\u0103 sau alta, tindem s\u0103-i d\u0103m credit din c\u00eend \u00een c\u00eend, atunci c\u00eend circumstan\u021bele par favorabile. Ni se pare c\u0103 un matematician ar putea fi un bun conduc\u0103tor, \u00een special fiindc\u0103 are o minte logic\u0103, fiindc\u0103 ra\u021bioneaz\u0103 deta\u0219at de pasiuni, fiindc\u0103 planific\u0103 \u00een mod coerent ac\u021biunile cu mai mul\u021bi pa\u0219i \u00eenainte, fiindc\u0103 calculeaz\u0103 ac\u021biunile \u0219i reac\u021biunile, fiindc\u0103 ierarhizeaz\u0103 ra\u021bional priorit\u0103\u021bile \u0219i a\u0219a mai departe. Fals: un matematician nu va fi un bun conduc\u0103tor dec\u00eet dac\u0103 \u201euit\u0103\u201d de matematic\u0103 \u00een momentul c\u00eend devine conduc\u0103tor. El trebuie deci, \u00een sensul lui Swift, \u201es\u0103 coboare\u201d de pe insula zbur\u0103toare \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 printre p\u0103m\u00eenteni. Exact e\u0219afodajul bine ordonat al abstrac\u021biilor e marea piedic\u0103 \u00eentr-o lume sublunar\u0103 a concrete\u021bii \u0219i a nuan\u021belor \u0219i conflictelor; de asemenea, logica e d\u0103un\u0103toare pe t\u0103r\u00eemul realului unde logica e excep\u021bia, iar coeren\u021ba \u0219i tiparele prea riguroase s\u00eent am\u0103gitoare. Politica presupune mai \u00eent\u00eei de toate discern\u0103m\u00eent mai mult dec\u00eet ra\u021bionament abstract, \u201espirit de fine\u021be\u201d (vorba lui Pascal) mai cur\u00eend dec\u00eet \u201espirit de geometrie\u201d: ea este o art\u0103 anevoie de cuantificat mai degrab\u0103 dec\u00eet o \u0219tiin\u021b\u0103 exact\u0103 \u0219i riguroas\u0103. Nu c\u0103 \u0219tiin\u021ba nu i-ar folosi politicii (mai ales \u201eumanioarele\u201d cred c\u0103 i-ar folosi mult), dar exist\u0103 un punct dincolo de care \u0219tiin\u021ba \u0219i mai ales o \u0219tiin\u021b\u0103 imaterial\u0103 total, precum matematica, n-o poate dec\u00eet contrazice.<\/p>\n<p>\u0218i mai este ceva \u2013 fundamental: matematica (la fel ca \u0219i astronomia, fizica etc.) n-are dimensiune etic\u0103: un cerc nu e mai \u201ebun\u201d dec\u00eet un pentagon \u0219i numerele ira\u021bionale nu s\u00eent mai \u201eur\u00eete\u201d sau \u201emai rele\u201d dec\u00eet numerele ra\u021bionale. Chiar dac\u0103 matematica sau fizica descriu realit\u0103\u021bi fundamentale, din ele \u2013 a\u0219a cum a ar\u0103tat c\u00eendva David Hume \u2013 nu se pot deduce valori. A\u0219adar, \u00een m\u0103sura \u00een care r\u0103m\u00eene matematician \u0219i nu \u201euit\u0103\u201d de matematica sa, omul politic va neglija valorile sau le va distorsiona. Pentru el, ceilal\u021bi oameni vor fi numai instrumente necesare pentru rezolvarea unei ecua\u021bii politice. \u00cei va fi greu s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 aprecieze chiar aproximativul \u0219i incertitudinea din rela\u021biile omene\u0219ti, va fi incapabil s\u0103 se adapteze imprevizibilului, iar inconstan\u021ba vie\u021bii (\u0219i a vie\u021bii politice \u00een particular) o va vedea drept inamic\u0103 \u0219i nu ca pe o stare natural\u0103, de care ar putea chiar profita. Matematica vede lucrurile \u00een general sub raportul eternit\u0103\u021bii, politica le vede sub raportul \u201eocaziei favorabile\u201d \u2013\u00a0<em>kairos<\/em>,<em>\u00a0<\/em>cum o numeau grecii.<\/p>\n<p>Poate c\u0103, la urm\u0103, dezgustat de supu\u0219i, matematicianul-conduc\u0103tor va \u00eencerca \u2013 dac\u0103 poate \u2013 s\u0103 \u201ele ia soarele\u201d, dac\u0103 nu cumva va fi dat jos mai \u00eenainte. Sper, spre binele tuturor, ca el s\u0103 p\u0103streze un rest de pruden\u021b\u0103, iar ei \u2013 unul de apreciere. Dar mesajul lui Swift este de luat \u00een seam\u0103: oamenii din Laputa s\u00eent r\u0103u condu\u0219i nu \u00een pofida, ci\u00a0<em>din cauza<\/em>\u00a0geniului matematic al conduc\u0103torilor lor.<\/p>\n<p>(Orice asem\u0103nare cu o anumit\u0103 situa\u021bie prezent\u0103 este inten\u021bionat\u0103.)<\/p>\n<p><em><strong>surs\u0103: <a href=\"https:\/\/www.dilema.ro\/situatiunea\/laputa\">dilema.ro<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/solidnews.ro\/andrei-cornea-dilema-despre-nicusor-dan-prin-prisma-tarii-laputa\/&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/12\/autoumilirea-europei.webp&#8221;] \u00cen cea de-a treia c\u0103l\u0103torie a sa (din patru), Gulliver, eroul lui Jonathan Swift, ajunge \u00eentr-o \u021bar\u0103 bizar\u0103, Laputa, ai c\u0103rei conduc\u0103tori tr\u0103iesc pe o insul\u0103 artificial\u0103, care zboar\u0103 pe deasupra p\u0103m\u00eentului, sus\u021binut\u0103 \u00een aer de un fel de magnet uria\u0219. Cei care o locuiesc s\u00eent matematicieni \u0219i astronomi valoro\u0219i (au descoperit, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,97],"class_list":["post-2038197","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-solidnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2038197","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2038197"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2038197\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2038197"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2038197"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2038197"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}