{"id":2037921,"date":"2026-07-07T00:00:00","date_gmt":"2026-07-06T21:00:00","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2037921"},"modified":"2026-07-07T00:00:00","modified_gmt":"2026-07-06T21:00:00","slug":"mozaic-stiri-economice-activele-financiare-ale-administratiilor-publice-au-crescut-la-302-din-pib","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2037921","title":{"rendered":"MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Activele financiare ale administra\u021biilor publice au crescut la 30,2% din PIB"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/zdvi.cname.ro\/_\/mozaic-Stiri-economice-activele-financiare-ale-administratiilor-publice-au-crescut-la-302-din-pib\/mediaPool\/unLg5OM.jpg”]<\/p>\n

Economic<\/a><\/p>\n

MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Activele financiare ale administra\u021biilor publice au crescut la 30,2% din PIB <\/h1>\n
\n
\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\n
Rodica Condurache<\/a><\/h5>\n
7 iul 2026<\/span>306 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/a><\/div>\n

Stocul disponibilit\u0103\u021bilor de natura numerarului \u0219i depozitelor \u00een termeni relativi a crescut cu doar 0,8 puncte procentuale<\/p>\n

Activele financiare ale administra\u021biilor publice au crescut cu 4,6 puncte procentuale \u00een primul trimestru din 2026, comparativ cu perioada similar\u0103 a anului anterior, ajung\u00e2nd la 30,2% din PIB, conform datelor publicate de Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei. Potrivit sursei citate, dinamica indicatorului a fost determinat\u0103, \u00een principal, de cre\u0219terea stocului participa\u021biilor \u0219i ac\u021biunilor\/unit\u0103\u021bilor fondurilor de investi\u021bii, cu 2,8 puncte procentuale, p\u00e2n\u0103 la nivelul de 12,8% din PIB datorit\u0103, \u00een principal, evolu\u021biei ac\u021biunilor cotate pe Bursa de Valori Bucure\u0219ti, urmat\u0103 de alte conturi de primit (taxe, impozite, contribu\u021bii sociale, crean\u021be comerciale, sume datorate de agen\u021bii economici autorit\u0103\u021bilor publice \u0219i crean\u021be externe), \u00een cre\u0219tere cu un punct procentual, p\u00e2n\u0103 la nivelul de 7,8% din PIB. Stocul disponibilit\u0103\u021bilor de natura numerarului \u0219i depozitelor \u00een termeni relativi a crescut cu 0,8 puncte procentuale, ating\u00e2nd un nivel de 7,2% din PIB. Stocul creditelor acordate de administra\u021biile publice a crescut cu 0,1 puncte procentuale p\u00e2n\u0103 la nivelul de 2,3% din PIB. Angajamentele financiare ale administra\u021biilor publice, exprimate ca pondere \u00een PIB, au urcat cu 6,1 puncte procentuale, ajung\u00e2nd la 66% la finele trimestrului I 2026. ‘Aceast\u0103 evolu\u021bie a fost determinat\u0103 \u00een principal de majorarea stocului titlurilor de natura datoriei (\u00c24,2 puncte procentuale \u00een perioada analizat\u0103), p\u00e2n\u0103 la 45% din PIB, ca urmare a emisiunilor de obliga\u021biuni lansate de Ministerul Finan\u021belor pe pia\u021ba intern\u0103 (titluri de stat de tip benchmark \u0219i certificate de trezorerie \u00een valoare de 33,3 miliarde lei) \u0219i extern\u0103 (euroobliga\u021biuni \u00een valoare de 3 miliarde euro \u0219i 2 miliarde dolari), \u00een vederea finan\u021b\u0103rii deficitului bugetar \u0219i refinan\u021b\u0103rii datoriei guvernamentale’, precizeaz\u0103 BNR. Stocul creditelor guvernamentale angajate a \u00eenregistrat o majorare cu 26,8%, fa\u021b\u0103 de trimestrul I 2025, pe seama emisiunilor de titluri de stat destinate popula\u021biei din cadrul programului Tezaur. \u00cen termeni relativi, indicatorul a crescut cu 1,6 puncte procentuale, p\u00e2n\u0103 la nivelul de 10,2% din PIB. Alte conturi de pl\u0103tit au consemnat un nivel de 9,7% din PIB pe seama \u00eenregistr\u0103rii fondurilor externe nerambursabile. Sectorul administra\u021biilor publice a \u00eenregistrat un necesar net de finan\u021bare de 1,1% din PIB \u00een trimestrul I 2026, comparativ cu 2,2% din PIB \u00een trimestrul I 2025, mai men\u021bioneaz\u0103 BNR. Administra\u021bia central\u0103 a consemnat un necesar net de finan\u021bare de 1,4% din PIB \u00een primele trei luni din 2026, (comparativ cu 2,4% din PIB \u00een T1 2025), \u00een timp ce administra\u021biile locale au \u00eenregistrat o capacitate de finan\u021bare de 0,1% din PIB (0,3% din PIB \u00een T1 2025). Administra\u021biile de securitate social\u0103 au avut o capacitate de finan\u021bare de 0,3% (necesarul net de finan\u021bare de 0,1% din PIB \u00een trimestrul I 2025).<\/p>\n

Rom\u00e2nia devine stat fondator al B\u0103ncii pentru Ap\u0103rare, Securitate \u0219i Rezilien\u021b\u0103<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nia va deveni stat fondator al noii Defense, Security and Resilience Bank (DSRB), institu\u021bie financiar\u0103 interna\u021bional\u0103 dedicat\u0103 finan\u021b\u0103rii proiectelor din domeniile ap\u0103r\u0103rii, infrastructurii critice \u0219i rezilien\u021bei, iar Bucure\u0219tiul va g\u0103zdui biroul regional al b\u0103ncii pentru flancul sudic, a anun\u021bat miercuri Ministerul Finan\u021belor. ‘Rom\u00e2nia nu intr\u0103 \u00een acest proiect ca simplu participant, ci ca stat fondator care a contribuit la construc\u021bia noii institu\u021bii \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput. Securitatea Rom\u00e2niei \u0219i securitatea aliat\u0103 nu mai pot fi privite doar prin prisma planific\u0103rii militare; ele au nevoie de finan\u021bare predictibil\u0103, capital mobilizat inteligent, infrastructur\u0103 strategic\u0103 \u0219i industrie capabil\u0103 s\u0103 livreze. Ap\u0103rarea colectiv\u0103 are nevoie de capital colectiv. Prin DSRB, deschidem o nou\u0103 surs\u0103 de finan\u021bare pentru proiectele strategice ale Rom\u00e2niei \u0219i pentru companiile rom\u00e2ne\u0219ti din domenii cu valoare ad\u0103ugat\u0103 ridicat\u0103 – ap\u0103rare, infrastructur\u0103 critic\u0103, energie, securitate cibernetic\u0103 \u0219i tehnologii emergente. Faptul c\u0103 Bucure\u0219tiul va g\u0103zdui biroul regional al b\u0103ncii reprezint\u0103 o recunoa\u0219tere a rolului Rom\u00e2niei la Marea Neagr\u0103 \u0219i pe Flancul Estic \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, o oportunitate concret\u0103 de a transforma aceast\u0103 pozi\u021bionare strategic\u0103 \u00een proiecte, investi\u021bii \u0219i dezvoltare economic\u0103’, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finan\u021belor, \u00een\u00a0comunicat<\/a>. Conform sursei citate, Bucure\u0219tiul va g\u0103zdui biroul regional al Defense, Security and Resilience Bank (DSRB) pentru flancul de sud, \u00een urma negocierilor purtate \u00eentre statele fondatoare. Decizia consolideaz\u0103 rolul Rom\u00e2niei \u00een noua arhitectur\u0103 financiar\u0103 dedicat\u0103 securit\u0103\u021bii europene \u0219i rezilien\u021bei regionale \u0219i ofer\u0103 \u021b\u0103rii noastre o pozi\u021bie relevant\u0103 \u00een dezvoltarea viitoare a noii institu\u021bii financiare interna\u021bionale. Ministerul Finan\u021belor men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 a participat, \u00eenc\u0103 din fazele incipiente ale proiectului, la definirea arhitecturii institu\u021bionale \u0219i a modelului de guvernan\u021b\u0103 al DSRB, sus\u021bin\u00e2nd crearea unei institu\u021bii credibile pentru investitorii interna\u021bionali, capabile s\u0103 mobilizeze capital public \u0219i privat pentru investi\u021bii strategice \u00een ap\u0103rare, infrastructur\u0103 critic\u0103 \u0219i rezilien\u021b\u0103. Prin statutul de stat fondator, Rom\u00e2nia va avea acces la un nou instrument financiar interna\u021bional \u0219i la mecanismele de decizie prin care vor fi orientate finan\u021b\u0103rile c\u0103tre proiecte relevante pentru securitatea regional\u0103, infrastructura critic\u0103 \u0219i dezvoltarea industriei de ap\u0103rare. MF precizeaz\u0103 c\u0103 DSRB completeaz\u0103 arhitectura financiar\u0103 interna\u021bional\u0103 existent\u0103 printr-un mecanism dedicat mobiliz\u0103rii capitalului public \u0219i privat pentru investi\u021bii strategice \u00een domenii \u00een care nevoile de finan\u021bare sunt \u00een cre\u0219tere. Institu\u021bia nu \u00eenlocuie\u0219te mecanismele actuale de finan\u021bare, ci le completeaz\u0103 prin capacitatea de a atrage resurse suplimentare \u0219i de a accelera investi\u021biile \u00een ap\u0103rare, securitate \u0219i rezilien\u021b\u0103. Pentru Rom\u00e2nia, noua banc\u0103 deschide oportunit\u0103\u021bi de finan\u021bare pentru proiecte strategice \u0219i pentru companiile rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een special pentru \u00eentreprinderile mici \u0219i mijlocii din industria de ap\u0103rare \u0219i din sectoarele conexe. \u00cen func\u021bie de instrumentele financiare dezvoltate de banc\u0103, acestea vor putea beneficia de \u00eemprumuturi, garan\u021bii \u0219i investi\u021bii de capital destinate extinderii capacit\u0103\u021bilor de produc\u021bie, inov\u0103rii, tehnologiilor emergente \u0219i integr\u0103rii \u00een lan\u021burile interna\u021bionale de aprovizionare.<\/p>\n

Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 piard\u0103 definitiv 8,7 miliarde de euro din PNRR<\/strong><\/p>\n

Rom\u00e2nia mai are la dispozi\u021bie pu\u021bin peste o lun\u0103 pentru a \u00eendeplini condi\u021biile necesare acces\u0103rii ultimelor fonduri din Planul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 (PNRR), iar \u00een joc se afl\u0103 8,7 miliarde de euro, care risc\u0103 s\u0103 fie pierdute definitiv, avertizeaz\u0103 consultantul economic Adrian Negrescu, \u00eentr-o\u00a0postare pe pagina sa de Facebook<\/a>. ”Planul Na\u021bional de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 a fost promovat ini\u021bial ca proiectul de \u021bar\u0103 care va moderniza structural Rom\u00e2nia, aduc\u00e2nd miliarde de euro pentru spitale, autostr\u0103zi \u0219i reforme profunde. Ast\u0103zi, privind lucid cifrele \u0219i realitatea din teren, devine evident c\u0103 acest program reprezint\u0103 un e\u0219ec major din punct de vedere investi\u021bional. Este imaginea unui program mamut construit f\u0103r\u0103 o viziune pe termen lung, lipsit de studii de impact fundamentate \u0219i blocat \u00eentr-un h\u0103\u021bi\u0219 de neputin\u021b\u0103 administrativ\u0103 \u0219i instabilitate politic\u0103. Ini\u021bial, la momentul lans\u0103rii, i-am spus Planul Na\u021bional de Reforme Probabile. \u00centre timp a devenit Planul Na\u021bional de Reforme Ratate. Ne afl\u0103m \u00een plin\u0103 linie dreapt\u0103, cu 95% din perioada de implementare a programului deja scurs\u0103, iar bilan\u021bul este unul sumbru”, a men\u021bionat Negrescu. Potrivit acestuia, Rom\u00e2nia a reu\u0219it s\u0103 \u00eencaseze doar 61% din fonduri raportat la sumele recalculate \u0219i ‘un catastrofal 44% dac\u0103 ne raport\u0103m la valoarea ini\u021bial\u0103, ambi\u021bioas\u0103, a programului, de 29 miliarde euro’. ”Gradul de \u00eendeplinire a jaloanelor \u0219i \u021bintelor oglinde\u0219te fidel rata precar\u0103 de \u00eencasare, demonstr\u00e2nd c\u0103 aparatul bugetar a fost complet dep\u0103\u0219it de complexitatea cerin\u021belor. Mai avem doar o lun\u0103 \u0219i c\u00e2teva zile p\u00e2n\u0103 la termenul-limit\u0103 absolut de la finalul lunii august 2026. \u00cen joc mai sunt 8,7 miliarde de euro, o sum\u0103 uria\u0219\u0103 pe care risc\u0103m s\u0103 o pierdem definitiv din cauza indolen\u021bei”, a ad\u0103ugat Negrescu. Potrivit consultantului, Rom\u00e2nia a \u00eencasat 13 miliarde de euro, dar ”factura incompeten\u021bei este deja uria\u0219\u0103”. ”Am pierdut deja 500 de milioane de euro din Cererea de plat\u0103 num\u0103rul trei \u0219i am fost supu\u0219i unei amput\u0103ri masive de 7 miliarde de euro la renegocierea din 2025, decont\u00e2nd direct \u00eent\u00e2rzierile cronice acumulate de guvernele anterioare. R\u0103d\u0103cina acestui e\u0219ec nu st\u0103 doar \u00een execu\u021bia defectuoas\u0103, ci \u00een \u00eens\u0103\u0219i funda\u021bia PNRR. Programul a fost pus pe h\u00e2rtie \u00een grab\u0103, fiind mai degrab\u0103 o list\u0103 de cump\u0103r\u0103turi \u0219i o sum\u0103 de dorin\u021be birocratice dec\u00e2t un plan strategic. Un fel de \u0219aorma cu de toate din punct de vedere investi\u021bional”, a mai scris consultantul economic.<\/p>\n

Veniturile fotbalului european dep\u0103\u015fesc 40 de miliarde de euro<\/strong><\/p>\n

Fotbalul european a dep\u0103\u015fit pentru prima dat\u0103 pragul de 40 de miliarde de euro \u00een ceea ce prive\u015fte veniturile, \u00een sezonul 2024-25, \u00eens\u0103 cre\u015fterea d\u0103 semne de \u00eencetinire, a comunicat Deloitte \u00een raportul s\u0103u anual privind finan\u0163ele fotbalului, relateaz\u0103 Reuters. Fotbalul de pe \u00eentreg continentul a generat 40,2 miliarde de euro \u00een sezonul care s-a \u00eencheiat la jum\u0103tatea anului 2025, \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de cele 38 de miliarde de euro \u00eenregistrate \u00een anul precedent. Cele “Cinci Mari” ligi europene – Premier League, Bundesliga, LaLiga, Serie A \u015fi Ligue 1 – au generat 21,6 miliarde de euro din aceast\u0103 sum\u0103. \u00cens\u0103 anali\u015ftii de la Deloitte au afirmat c\u0103 ad\u0103ugarea unui num\u0103r \u015fi mai mare de meciuri \u00eentr-un calendar deja aglomerat s-ar putea s\u0103 nu fie solu\u0163ia, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 veniturile totale ale cluburilor se vor stabiliza sau chiar vor sc\u0103dea \u00een sezoanele 2025-26 \u015fi 2026-27. “Extinderea competi\u0163iilor UEFA \u015fi FIFA a adus beneficii financiare ligilor \u00abBig Five\u00bb din Europa, dar fotbalul nu se poate baza doar pe ad\u0103ugarea de con\u0163inut suplimentar pentru a asigura o cre\u015ftere durabil\u0103”, a declarat Tim Bridge, partener principal \u00een cadrul Deloitte Sports Business Group. “O pia\u0163\u0103 din ce \u00een ce mai saturat\u0103 ar putea s\u0103 nu fie benefic\u0103 nici pentru juc\u0103tori, nici pentru suporteri, mai ales dac\u0103 afecteaz\u0103 spectacolul de pe teren. Aceast\u0103 abordare, \u00een lipsa unei viziuni comune a tuturor de\u0163in\u0103torilor de drepturi, risc\u0103 s\u0103 pun\u0103 c\u00e2\u015ftigul pe termen scurt \u00eenaintea prosperit\u0103\u0163ii pe termen lung.” Premier League a r\u0103mas cea mai profitabil\u0103 divizie de top din Europa, cluburile gener\u00e2nd venituri de 6,8 miliarde de lire sterline (9,1 miliarde de dolari) – o cre\u015ftere de 8% care, conform previziunilor, le va permite s\u0103 dep\u0103\u015feasc\u0103 pragul de 7 miliarde de lire sterline \u00een sezonul 2025-2026. “Veniturile au fost stimulate de cre\u015fterea num\u0103rului de cluburi care au ajuns \u00een fazele finale ale competi\u0163iilor europene, de majorarea pre\u0163urilor biletelor \u015fi de cre\u015fterea capacit\u0103\u0163ii stadioanelor”, a scris Deloitte. Cu toate acestea, situa\u0163ia financiar\u0103 a fost mixt\u0103. Pierderile \u00eenainte de impozitare au crescut de la 135 de milioane de lire sterline la 948 de milioane de lire sterline, ca urmare a cheltuielilor mari cu transferurile \u015fi a lipsei v\u00e2nz\u0103rilor profitabile de juc\u0103tori, care amortizaser\u0103 rezultatele din anul precedent. \u00cen celelalte ligi de top din Europa, Bundesliga a dep\u0103\u015fit pentru prima dat\u0103 pragul de 4 miliarde de euro, cu o cre\u015ftere de 12%, \u00een timp ce LaLiga a \u00eenregistrat venituri de 4,1 miliarde de euro – Real Madrid \u015fi Barcelona reprezent\u00e2nd 52% din veniturile totale ale cluburilor. Serie A a \u00eenregistrat o cre\u015ftere modest\u0103 de 4%, ajung\u00e2nd la 3 miliarde de euro, iar Ligue 1 a sc\u0103zut cu 15%, la 2,2 miliarde de euro, pe fondul unei sc\u0103deri a veniturilor comerciale cu 0,4 miliarde de euro. Cluburile din Championship, liga a doua a Angliei, au \u00eenregistrat prima sc\u0103dere a veniturilor de la \u00eenceputul pandemiei de COVID. Veniturile totale au sc\u0103zut cu 2%, ajung\u00e2nd la 942 de milioane de lire sterline, \u00een timp ce pierderile \u00eenainte de impozitare au crescut cu 12%, ajung\u00e2nd la 355 de milioane de lire sterline, doar trei cluburi reu\u015find s\u0103 \u00eenregistreze profit.<\/p>\n

Toyota investe\u015fte 3,6 miliarde de dolari pentru a muta produc\u0163ia pickupului Tacoma<\/strong><\/p>\n

Toyota Motor va investi 3,6 miliarde de dolari pentru a transfera produc\u0163ia modelului pickup Tacoma din Mexic la fabrica sa din San Antonio, Texas, \u00eentr-un proiect care va crea aproximativ 2.000 de locuri de munc\u0103 \u015fi va extinde semnificativ capacitatea de produc\u0163ie din Statele Unite, transmite CNBC. Compania a anun\u0163at c\u0103 investi\u0163ia va permite construirea unei a doua linii de asamblare \u015fi aproape dublarea suprafe\u0163ei uzinei p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Capacitatea anual\u0103 de produc\u0163ie va cre\u015fte de la aproximativ 200.000 la 350.000 de vehicule. Decizia face parte din planul Toyota de a investi \u00een Statele Unite cu p\u00e2n\u0103 la 10 miliarde de dolari mai mult dec\u00e2t estimase anterior p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. Anun\u0163ul vine la mai pu\u0163in de o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 dup\u0103 ce administra\u0163ia Trump a confirmat c\u0103 nu va prelungi acordul comercial trilateral cu Canada \u015fi Mexic, urm\u00e2nd s\u0103 \u00eel supun\u0103 unor evalu\u0103ri anuale. Toyota a precizat c\u0103 \u00ee\u015fi va men\u0163ine opera\u0163iunile din Mexic, iar transferul produc\u0163iei Tacoma de la uzina din Tijuana c\u0103tre Texas se va desf\u0103\u015fura treptat \u00een urm\u0103torii patru ani. \u00cen acela\u015fi timp, compania va continua s\u0103 produc\u0103 modelul Tacoma \u015fi la fabrica sa din Guanajuato, Mexic. \u201dAceast\u0103 investi\u0163ie extinde capacitatea noastr\u0103 de produc\u0163ie \u015fi completeaz\u0103 re\u0163eaua de fabrica\u0163ie din America de Nord\u201d, a transmis compania. Mutarea reprezint\u0103 o schimbare de strategie, dup\u0103 ce, \u00een urm\u0103 cu peste \u015fase ani, Toyota anun\u0163ase c\u0103 va transfera produc\u0163ia Tacoma din Texas c\u0103tre uzina din Guanajuato. Fabrica din San Antonio produce \u00een prezent pickup-ul Toyota Tundra, inclusiv versiunea hibrid\u0103, precum \u015fi SUV-ul hibrid Toyota Sequoia. Compania investe\u015fte, de asemenea, 531 de milioane de dolari \u00eentr-o nou\u0103 fabric\u0103 de pun\u0163i spate amplasat\u0103 \u00een acela\u015fi complex industrial. Directorul general al Toyota Motor North America, Ted Ogawa, a declarat c\u0103 extinderea reflect\u0103 \u00eencrederea companiei \u00een pia\u0163a nord-american\u0103 \u015fi \u00een poten\u0163ialul pe termen lung al industriei americane.<\/p>\n

Meta lanseaz\u0103 primul model AI care genereaz\u0103 imagini<\/strong><\/p>\n

Meta continu\u0103 \u00eenlocuirea vechilor modele lingvistice Llama cu noua serie Muse, iar cel mai nou pas este lansarea Muse Image, un model ce poate fi folosit pentru a genera imagini. Dezvoltat de Superintelligence Labs, Muse Image permite utilizatorilor s\u0103 genereze imagini pe baza comenzilor scrise. Modelul folose\u015fte ra\u0163ionament pentru a \u00een\u0163elege mai bine comenzile \u015fi poate realiza c\u0103ut\u0103ri online pentru context. Noul model va fi disponibil \u00een aplica\u0163ia Meta AI \u015fi pe toate platformele sociale ale companiei, de la Facebook \u015fi Instagram la WhatsApp. \u00cen cadrul acestora, generarea poate porni \u015fi de la imaginile altor utilizatori – o decizie care deja a st\u00e2rnit nemul\u0163umiri. Utilizatorii Instagram, de exemplu, vor trebui s\u0103 caute \u015fi s\u0103 bifeze o op\u0163iune special\u0103 prin care s\u0103 blocheze folosirea propriilor fotografii de AI-ul Meta. Compania spune c\u0103 imaginile generate cu Muse Image includ un sistem invizibil de marcare, numit Content Seal, pentru a identifica cu u\u015furin\u0163\u0103 imaginile artificiale. \u00cen plus, Meta a creat o aplica\u0163ie web unde se poate verifica dac\u0103 o imagine a fost realizat\u0103 sau nu cu Muse Image.<\/p>\n

Profit record pentru Samsung<\/strong><\/p>\n

Ac\u0163iunile Samsung Electronics au sc\u0103zut cu aproape 7% mar\u0163i, \u00een ciuda unui profit trimestrial preliminar record, investitorii fiind \u00eengrijora\u0163i de ritmul investi\u0163iilor \u00een infrastructura pentru inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 \u015fi de perspectivele cererii pentru cipuri de memorie, transmite CNBC. Compania a raportat un profit opera\u0163ional preliminar de 89.400 de miliarde de woni (58,4 miliarde de dolari) \u00een trimestrul aprilie\u2013iunie, fa\u0163\u0103 de 57.200 de miliarde de woni \u00een trimestrul anterior. Comparativ cu aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, profitul este estimat s\u0103 fi crescut cu peste 1.800%. Veniturile au ajuns la 171.000 de miliarde de woni, \u00een cre\u015ftere fa\u0163\u0103 de 133.900 de miliarde \u00een trimestrul precedent \u015fi de peste dou\u0103 ori mai mari dec\u00e2t \u00een perioada similar\u0103 din 2025. Cu toate acestea, pia\u0163a a reac\u0163ionat negativ. Potrivit anali\u015ftilor, investitorii anticipaser\u0103 de luni de zile rezultate excep\u0163ionale, astfel c\u0103 publicarea cifrelor nu a mai reprezentat o surpriz\u0103 suficient de mare pentru a sus\u0163ine pre\u0163ul ac\u0163iunilor. \u00cen plus, apar tot mai multe semne de \u00eentrebare privind sustenabilitatea ritmului investi\u0163iilor \u00een infrastructura AI, care a alimentat p\u00e2n\u0103 acum cre\u015fterea puternic\u0103 a pre\u0163urilor memoriilor.<\/p>\n

Fran\u0163a risc\u0103 s\u0103 rateze \u0163inta de deficit bugetar \u00een 2026<\/strong><\/p>\n

Fran\u0163a risc\u0103 s\u0103 nu \u00ee\u015fi ating\u0103 obiectivul privind reducerea deficitului bugetar \u00een acest an, pe fondul \u00eencetinirii economiei, iar guvernul ar putea fi nevoit s\u0103 adopte noi m\u0103suri de economisire, a declarat mar\u0163i ministrul Finan\u0163elor, Roland Lescure. Transmite Reuters. \u00centr-o informare prezentat\u0103 Parlamentului privind situa\u0163ia finan\u0163elor publice, Lescure a redus prognoza de cre\u015ftere economic\u0103 pentru 2026 de la 0,9% la 0,7%, invoc\u00e2nd debutul slab al anului \u015fi efectele r\u0103zboiului cu Iranul. Ritmul mai lent al cre\u015fterii economice afecteaz\u0103 \u00eencas\u0103rile din taxe \u015fi impozite, \u00een timp ce guvernul a fost nevoit s\u0103 acorde sprijin unor sectoare afectate de majorarea costurilor cu energia. “Este clar c\u0103 obiectivul unui deficit bugetar de 5% din produsul intern brut este acum dificil de atins. Vom face tot posibilul pentru a ne apropia c\u00e2t mai mult de aceast\u0103 \u0163int\u0103”, a declarat Lescure. La r\u00e2ndul s\u0103u, ministrul Bugetului, David Amiel, a precizat c\u0103 va fi nevoie de reduceri sau \u00eenghe\u0163\u0103ri suplimentare ale cheltuielilor \u00een valoare de 3 miliarde de euro, pe l\u00e2ng\u0103 cele 6 miliarde de euro economisite deja prin m\u0103suri de urgen\u0163\u0103.<\/p>\n

\u00a0<\/p>\n

\n
\n

\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n

\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\n
V\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>V\u00e2nd apartament 3 camere \u00een Foc\u0219ani,…<\/span>10.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
Import<\/strong>V\u00e2nd Fiat Doblo 2008, motor 1300, 115.000…<\/span>09.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
SERVICII<\/strong>Execut amenaj\u0103ri interioare \u0219i exterioare la…<\/span>07.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
\n
<\/a><\/div>\n

MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Economia a b\u0103tut pasul pe loc<\/a><\/h2>\n
Corneliu Condurache<\/a>, 8 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Destina\u0163iile de vacan\u0163\u0103 ale rom\u00e2nilor influen\u0163eaz\u0103 pia\u0163a numerarului \u00een valuta<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 6 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Profesorul P\u0103un: Consiliul Concuren\u021bei are un dosar extrem de slab \u00een cazul ROBOR<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 4 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
\n
<\/a><\/div>\n

Horoscop 11 iulie 2026 <\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 11 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

Calendarul zilei de 11 iulie: M\u0103r\u0103\u0219ti, momentul de glorie al Vrancei, \u00een centrul istoriei Rom\u00e2niei, parteneriatul strategic Rom\u00e2nia\u2013SUA \u0219i personalit\u0103\u021bile care au marcat aceast\u0103 zi<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 11 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n
\n
<\/a><\/div>\n

Locuri de munc\u0103 pe alese pentru vr\u00e2nceni: 142 \u00een jude\u021b \u0219i 211 \u00een UE<\/a><\/h2>\n
Rodica Condurache<\/a>, 10 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\n
Matrimoniale<\/strong>\u00a0Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103 pentru…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\n
VANZARI DIVERSE<\/strong>Vand scrumbii superioare , capturi Dunare \/ Galati…<\/span>26.06.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\n
Matrimoniale<\/strong>Barbat singur,47 de ani, doresc o relatie serioasa…<\/span>17.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n
\n

Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n

Adaug\u0103 comentariu<\/a><\/p>\n

<\/div>\n
Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea posta un comentariu<\/a>.<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n

Comenteaz\u0103<\/h3>\n<\/div>\n
\n
\n
\n Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea posta un comentariu.\n <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
In curs de procesare…<\/div>\n

Anuleaz\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n

Raporteaza comentariu<\/h3>\n<\/div>\n
\n
\n
\n Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea raporta un comentariu.\n <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
In curs de procesare…<\/div>\n

Anuleaz\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n

\n
\n
\n
\n

Apreciaza comentariu<\/h3>\n<\/div>\n
\n
\n
\n Trebuie s\u0103 fii autentificat<\/a> pentru a putea aprecia un comentariu.\n <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
Anuleaz\u0103<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
\n1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
\n2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
\n3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
\n4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
\nAutorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
\nNerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
\nAbaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.<\/small><\/span><\/div>\n<\/div>\n

[analyse_source url=”https:\/\/ziaruldevrancea.ro\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-activele-financiare-ale-administratiilor-publice-au-crescut-la-302-din-pib”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/zdvi.cname.ro\/_\/mozaic-Stiri-economice-activele-financiare-ale-administratiilor-publice-au-crescut-la-302-din-pib\/mediaPool\/unLg5OM.jpg”] Economic MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Activele financiare ale administra\u021biilor publice au crescut la 30,2% din PIB Distribuie: \u00a0 | Rodica Condurache 7 iul 2026306 vizualiz\u0103ri Stocul disponibilit\u0103\u021bilor de natura numerarului \u0219i depozitelor \u00een termeni relativi a crescut cu doar 0,8 puncte procentuale Activele financiare ale administra\u021biilor publice au crescut cu 4,6 puncte procentuale […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,208],"class_list":["post-2037921","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-ziaruldevrancea-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2037921","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2037921"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2037921\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2037921"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2037921"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2037921"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}