MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Profesorul P\u0103un: Consiliul Concuren\u021bei are un dosar extrem de slab \u00een cazul ROBOR<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n 4 iul 2026<\/span>603 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-stiri-economice-profesorul-paun-consiliul-concurentei-are-un-dosar-extrem-de-slab-in-cazul-robor\/article\/mediaPool\/uSe1B7T.jpg\")
<\/a><\/div>\n\u201e\u00een Rom\u00e2nia, din p\u0103cate, ast\u0103zi asist\u0103m la un r\u0103zboi care este fundamentat pe aceast\u0103 tez\u0103 a populismului\u201d, arat\u0103 P\u0103un<\/p>\n
Consiliul Concuren\u021bei amendeaz\u0103 o pia\u021b\u0103 \u0219i are \u00een spate ‘un dosar extrem de slab’, a declarat joi profesorul ASE Cristian P\u0103un, \u00een cadrul unei dezbateri dedicate rela\u021biei dintre ROBOR \u0219i politica monetar\u0103. El a afirmat c\u0103 disputa actual\u0103 trebuie privit\u0103 \u00een contextul unui fenomen mai larg, nu doar prin prisma investiga\u021biei asupra sectorului bancar. ‘Legat de situa\u021bia pe care o vedem ast\u0103zi, eu a\u0219 \u00eencepe cu o defini\u021bie scurt\u0103 a populismului \u0219i a\u0219 spune \u00een felul urm\u0103tor: populismul este aceast\u0103 situa\u021bie \u00een care ni\u0219te politicieni extrag din p\u0103l\u0103rie o categorie \u0219i o contrapun poporului. Poporul este suveran, este atot\u0219tiutor, este bun \u0219i categoria aia e tic\u0103loas\u0103, e nasoal\u0103 \u0219i a\u0219a mai departe. \u00cen Rom\u00e2nia, din p\u0103cate, ast\u0103zi asist\u0103m la un r\u0103zboi care este fundamentat pe aceast\u0103 tez\u0103 a populismului \u0219i care scoate din p\u0103l\u0103rie, frecvent, tot felul de categorii. De la b\u0103nci, multina\u021bionale, retaileri, verzi, alba\u0219tri, gay, p\u0103g\u00e2ni, adic\u0103 necredincio\u0219i, \u0219i to\u021bi sunt pu\u0219i \u00een fa\u021ba poporului, adu\u0219i \u00een pia\u021ba public\u0103 \u0219i lua\u021bi la b\u00e2te. Din p\u0103cate, problema aceasta a populismului a infestat \u0219i, \u00eentotdeauna se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u0219a pentru c\u0103 vulnerabilizeaz\u0103 institu\u021biile, populismul acesta a infestat institu\u021bii-cheie ale statului rom\u00e2n’, a spus P\u0103un. \u00cen opinia sa, m\u0103surile luate de Consiliul Concuren\u021bei \u00een privin\u021ba pie\u021bei interbancare reprezint\u0103 doar o manifestare a acestui fenomen. ‘Ast\u0103zi nu ne lupt\u0103m cu Consiliul Concuren\u021bei, care a atacat b\u0103ncile. Ast\u0103zi ne lupt\u0103m cu un fenomen care are foarte multe fa\u021bete \u0219i care are o amploare pe care foarte mul\u021bi dintre noi refuz\u0103m s\u0103 o vedem. Ceea ce a f\u0103cut Consiliul Concuren\u021bei este parte a acestui r\u0103zboi. \u0218i doar at\u00e2t mai spun. Din p\u0103cate, am tr\u0103it s\u0103 mai v\u0103d \u00eenc\u0103 un atac de acest tip, similar celui pe care l-a f\u0103cut ANPC-ul, care amenda formula ratelor constante \u00een rambursarea unui credit. Ast\u0103zi, Consiliul Concuren\u021bei face o alt\u0103 porc\u0103rie, c\u0103 nu pot s\u0103-i spun altfel, aresteaz\u0103 o pia\u021b\u0103, amendeaz\u0103 o pia\u021b\u0103 \u0219i are \u00een spate un dosar extrem de slab, cu dou\u0103 argumente fundamentale \u00eempotriva b\u0103ncilor, care de fapt sunt foarte slabe, \u0219i mai are vreo dou\u0103 \u00eempotriva b\u0103ncii na\u021bionale, dar pe care nu o poate aresta, c\u0103 nu o poate amenda \u0219i de care se teme \u0219i ar trebui s\u0103 se team\u0103 \u0219i ar trebui \u0219i Banca Na\u021bional\u0103 s\u0103 pun\u0103 pu\u021bin lucrurile la punct. Dar, ca s\u0103 revin un pic, adic\u0103 ar trebui s\u0103 intre \u0219i ea \u00een treaba asta un pic mai puternic. Pentru c\u0103 cel pu\u021bin dou\u0103 sau trei din acuzele de acolo vizeaz\u0103 Banca Na\u021bional\u0103 \u0219i una, mai indirect, a\u0219a, cu manta, viz\u00e2nd b\u0103ncile’, a afirmat el. Cristian P\u0103un a criticat argumentele din dosar, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 schimbul de informa\u021bii invocat de autoritate prive\u0219te exclusiv date publice, accesibile oricui. ‘Ce spune Consiliul Concuren\u021bei legat de b\u0103nci? Unu, c\u0103 \u0219i-au transmis informa\u021bii \u00eentre ele pe canalele publice ale b\u0103ncilor, sub form\u0103 de mail-uri care postau rapoarte publice din pia\u021ba public\u0103, care vorbeau despre infla\u021bie, despre dob\u00e2nd\u0103, despre cre\u0219terea economic\u0103. Orice carte de economie \u00ee\u021bi spune c\u0103, cu c\u00e2t pia\u021ba este mai informat\u0103, cu at\u00e2t ea este mai eficient\u0103 \u0219i pre\u021bul este mai de pia\u021b\u0103. Adic\u0103 Consiliul Concuren\u021bei n-ar trebui s\u0103 aresteze acest tip de comportament, ci ar trebui s\u0103-l promoveze, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 informa\u021biile acelea erau informa\u021bii publice. Le g\u0103seai la un clic distan\u021b\u0103 cu Google. Toate din dosar sunt informa\u021bii publice. Toate acele e-mailuri care apar \u00een dosarul Consiliului Concuren\u021bei sunt informa\u021bii publice. Le-am verificat pe fiecare dintre ele. Rapoartele acelea sunt publice’, a subliniat profesorul.<\/p>\n
Num\u0103rul turi\u0219tilor bate pasul pe loc<\/strong><\/p>\nl sosirile \u00een structurile de primire turistic\u0103 cu func\u0163iuni de cazare, \u00een mai 2026, au crescut cu 0,1%, comparativ cu luna mai 2025, \u00een timp ce \u00eennopt\u0103rile au sc\u0103zut cu 4,3% l turi\u015ftii rom\u00e2ni, cea mai mare pondere<\/p>\n
Sosirile \u015fi \u00eennopt\u0103rile \u00een structurile de primire turistic\u0103 cu func\u0163iuni de cazare (inclusiv apartamente \u015fi camere de \u00eenchiriat) \u00een luna mai 2026, comparativ cu luna mai 2025, au crescut cu 0,1%, respectiv au sc\u0103zut cu 4,3%, informeaz\u0103, vineri, Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). Rom\u00e2nii au cea mai mare pondere, \u00een timp ce turi\u015ftii str\u0103ini provin din Europa, \u00een principal. Astfel, sosirile \u00eenregistrate \u00een structurile de primire turistic\u0103 au \u00eensumat, \u00een mai, un num\u0103r de 1121,1 mii persoane, cu 0,1% \u00een plus fa\u0163\u0103 de cele din luna mai 2025. Din num\u0103rul total al sosirilor, sosirile turi\u015ftilor rom\u00e2ni \u00een structurile de primire turistic\u0103 cu func\u0163iuni de cazare au reprezentat 75,2%, iar sosirile turi\u015ftilor str\u0103ini 24,8%. Pe de alt\u0103 parte, \u00eennopt\u0103rile \u00eenregistrate \u00een structurile de primire turistic\u0103 s-au ridicat la 2159,2 mii, \u00een sc\u0103dere cu 4,3% fa\u0163\u0103 de cele din luna mai 2025. Din num\u0103rul total al \u00eennopt\u0103rilor, turi\u015ftii rom\u00e2ni au reprezentat 74,2%, \u00een timp ce \u00eennopt\u0103rile turi\u015ftilor str\u0103ini au \u00eenregistrat un procent de 25,8%. Durata medie a \u015federii \u00een luna mai 2026 a fost de 1,9 zile la turi\u015ftii rom\u00e2ni \u015fi de 2,0 zile la turi\u015ftii str\u0103ini, potrivit datelor INS. La sosiri, cei mai mul\u0163i turi\u015fti str\u0103ini au fost din Europa -213,3 mii, fa\u0163\u0103 de 183,3 mii, \u00een mai 2025, urmat\u0103 de America de Nord-25 mii sosiri \u00een mai 2026 \u015fi Asia -22,4 mii. Clasamentul se men\u0163ine \u015fi la \u00eennopt\u0103ri, Europa este pe primul loc -420,2 mii, dup\u0103 care urmeaz\u0103 America de Nord-128 mii \u015fi Asia -89,1 mii, cifre valabile pentru mai 2026. Indicele de utilizare net\u0103 a locurilor de cazare turistic\u0103, \u00een luna mai 2026, a fost de 25,7% pe total structuri de cazare turistic\u0103 (inclusiv apartamente \u015fi camere de \u00eenchiriat), \u00een sc\u0103dere cu 2,5 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de luna mai 2025. Indicele de utilizare net\u0103 a locurilor de cazare turistic\u0103, \u00een perioada 01.01-31.05.2026, a fost de 21,8% pe total structuri de cazare turistic\u0103 (inclusiv apartamente \u015fi camere de \u00eenchiriat), \u00een sc\u0103dere cu 2,7 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de perioada 01.01-31.05.2025, arat\u0103 INS. Pe jude\u0163e, num\u0103rul sosirilor turi\u015ftilor \u00een structurile de primire turistic\u0103 cu func\u0163iuni de cazare (inclusiv apartamente \u015fi camere de \u00eenchiriat) a \u00eenregistrat valori mai mari \u00een Municipiul Bucure\u015fti (757,9 mii persoane), Bra\u015fov (491,3 mii persoane) \u015fi Cluj (233,7 mii persoane). \u00cennopt\u0103rile turi\u015ftilor au \u00eenregistrat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, valori mai mari \u00een Municipiul Bucure\u015fti (1549,8 mii), Bra\u015fov (927,7 mii) \u015fi Cluj (406,1 mii). Cele mai multe sosiri ale turi\u015ftilor str\u0103ini au provenit din Italia (89,7 mii persoane), Germania (85,2 mii persoane) \u015fi Regatul Unit (60,1 mii persoane), arat\u0103 INS.<\/p>\n
Consiliul Concuren\u0163ei st\u0103 cu ochii pe pia\u0163a carburan\u0163ilor<\/strong><\/p>\nConsiliul Concuren\u0163ei monitorizeaz\u0103 evolu\u0163ia pre\u0163urilor carburan\u0163ilor, \u00een contextul expir\u0103rii perioadei de plafonare a adaosului comercial \u015fi de reducere temporar\u0103 a accizei la motorin\u0103. Institu\u0163ia vrea s\u0103 vad\u0103 \u00een ce m\u0103sur\u0103 modific\u0103rile cota\u0163iilor interna\u0163ionale, ale costurilor \u015fi ale condi\u0163iilor comerciale se reflect\u0103 \u00een pre\u0163urile practicate la pomp\u0103. Pre\u0163urile carburan\u0163ilor din Rom\u00e2nia s-au men\u0163inut semnificativ, \u00een cea mai mare parte a perioadei 1 martie \u2013 30 iunie 2026, sub media Uniunii Europene, at\u00e2t la pre\u0163urile finale, cu taxe, c\u00e2t \u015fi la pre\u0163urile f\u0103r\u0103 taxe, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al Consiliului Concuren\u0163ei. \u201eDatele disponibile arat\u0103 c\u0103, \u00een perioada \u00een care adaosul comercial a fost plafonat, iar acciza la motorin\u0103 a fost redus\u0103 temporar, Rom\u00e2nia a avut pre\u0163uri la carburan\u0163i mai mici dec\u00e2t media Uniunii Europene. \u00cen ultimele zile, la motorin\u0103 am observat o apropiere treptat\u0103 de media european\u0103, ceea ce indic\u0103 mai degrab\u0103 o revenire spre situa\u0163ia cunoscut\u0103 anterior, \u00eenainte de r\u0103zboi. Vom continua s\u0103 moni-toriz\u0103m pia\u0163a, mai ales dup\u0103 \u00eencetarea m\u0103surilor temporare”, a declarat Bogdan Chiri\u0163oiu, pre\u015fedintele Consiliului Concuren\u0163ei. Institu\u0163ia precizeaz\u0103 c\u0103 datele analizate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, arat\u0103 c\u0103, \u00een mare parte a intervalului 1 martie – 30 iunie 2026, pre\u0163urile carburan\u0163ilor din Rom\u00e2nia s-au men\u0163inut semnificativ sub media UE. Mai mult, diferen\u0163a dintre pre\u0163urile din Rom\u00e2nia \u015fi media european\u0103 a fost mai mare dec\u00e2t \u00een mod obi\u015fnuit, \u00een special \u00een cazul pre\u0163urilor f\u0103r\u0103 taxe. \u00cen ultimele zile ale perioadei analizate, \u00een cazul motorinei, diferen\u0163a fa\u0163\u0103 de media european\u0103 s-a redus treptat, Rom\u00e2nia revenind spre situa\u0163ia \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een trecut, \u00eenainte de r\u0103zboi, c\u00e2nd pre\u0163urile interne la motorin\u0103 erau mai apropiate de media UE dec\u00e2t cele la benzin\u0103. La mijlocul lunii iunie, pre\u0163urile cu taxe din Rom\u00e2nia erau, sub media UE cu 7,2% la benzin\u0103 \u015fi cu 3,7% la motorin\u0103. Diferen\u0163ele erau \u015fi mai mari \u00een situa\u0163ia pre\u0163urilor f\u0103r\u0103 taxe: 15,1% sub media UE la benzin\u0103 \u015fi 8,3% sub media UE la motorin\u0103. Din punctul de vedere al pre\u0163urilor f\u0103r\u0103 taxe, Rom\u00e2nia s-a aflat, \u00een luna iunie, \u00een grupul statelor cu cele mai reduse niveluri ale pre\u0163urilor f\u0103r\u0103 taxe, iar ecartul fa\u0163\u0103 de media european\u0103 a fost mai accentuat dec\u00e2t \u00een perioadele obi\u015fnuite, precizeaz\u0103 Consiliul Concuren\u0163ei. \u201ePre\u0163urile la pomp\u0103 au intrat pe o tendin\u0163\u0103 de corec\u0163ie, mai ales \u00een luna iunie, dup\u0103 cre\u015fterile importante din luna martie, generate de tensiunile interna\u0163ionale \u015fi de problemele de aprovizionare. Pre\u0163urile interne f\u0103r\u0103 taxe au urmat, \u00een general, evolu\u0163ia cota\u0163iilor interna\u0163ionale Platts \u015fi Brent, \u00eens\u0103 transmisia nu a fost automat\u0103, instantanee sau propor\u0163ional\u0103.<\/p>\n
Anali\u0219ti financiari: Evolu\u021bia ROBOR a urmat infla\u021bia \u0219i dob\u00e2nda-cheie a BNR<\/strong><\/p>\nEvolu\u021bia ROBOR din perioada 2021-2022 a reflectat accelerarea infla\u021biei, cre\u0219terea anticipa\u021biilor infla\u021bioniste \u0219i \u00een\u0103sprirea politicii monetare a BNR, au afirmat joi anali\u0219ti financiari, \u00een cadrul unei dezbateri dedicate rela\u021biei dintre indicii ROBOR, dob\u00e2nzi \u0219i principalii indicatori macroeconomici. ‘ROBOR, \u00een aprilie 2021, se apropia de 2, a ajuns \u00een toamna lui 2022 la 8. A crescut cu 6 puncte procentuale, \u00een condi\u021biile \u00een care infla\u021bia ajunsese la 16%. Deci, dob\u00e2nzi reale negative, minus 8. Au fost cele mai mici dob\u00e2nzi reale. C\u00e2nd cineva acuz\u0103 c\u0103 au crescut dob\u00e2nzile, de fapt au fost cele mai mici dob\u00e2nzi reale, la jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de infla\u021bie. Fix \u00een acea perioad\u0103, Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei cre\u0219te dob\u00e2nda-cheie de la 1,75% la 7%, o cre\u0219tere de 5,25 puncte procentuale, aproape c\u00e2t a crescut \u0219i ROBOR. O cre\u0219tere a ratei-cheie care s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een toate \u021b\u0103rile din lume, \u00een peste 90% din economiile deschise, din cauza unui fenomen global generat de valul infla\u021bionist amplificat de r\u0103zboiul din Ucraina \u0219i de distorsiunile din lan\u021burile logistice din perioada pandemiei’, a declarat analistul financiar Iancu Guda, fost pre\u0219edinte al AAFBR. Potrivit acestuia, acela\u0219i fenomen s-a manifestat \u00een toate economiile din regiune \u0219i la nivel global. \u00cen acela\u0219i context, Guda a sus\u021binut c\u0103 profitabilitatea sectorului bancar trebuie analizat\u0103 \u00een raport cu dinamica credit\u0103rii \u0219i cu costurile de finan\u021bare, nu doar prin prisma nivelului dob\u00e2nzilor. ‘Adev\u0103rul economic este c\u0103 profitul sectorului bancar a crescut datorit\u0103 bazei, credit\u0103rii companiilor \u0219i popula\u021biei. Doar \u00een pandemie, c\u00e2nd totul s-a blocat \u0219i statul a venit s\u0103 restabileasc\u0103 \u00eencrederea \u00eentre agen\u021bii economici cu scheme de garantare precum IMM Invest, s-au acordat credite noi pe sold de 56 de miliarde de lei. \u0218ti\u021bi cu c\u00e2t a crescut soldul creditelor acordate companiilor din Rom\u00e2nia \u00een deceniul precedent, 2010-2020? Cu 6 miliarde. Deci, \u00een doi ani s-au acordat de zece ori mai multe credite pe sold companiilor’, a afirmat el. La r\u00e2ndul s\u0103u, pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia, Adrian Cod\u00eerla\u0219u, a explicat c\u0103 majorarea ROBOR a fost determinat\u0103 de explozia anticipa\u021biilor infla\u021bioniste provocate de \u0219ocurile din energie dup\u0103 izbucnirea r\u0103zboiului din Ucraina’A \u00eenceput r\u0103zboiul din Ucraina \u0219i pre\u021bul gazului metan \u00een Europa a explodat, de peste zece ori. \u0218ocul de gaz s-a transformat \u00eentr-un \u0219oc pe electricitate, iar petrolul a ajuns la 120 de dolari barilul. Am avut simultan un \u0219oc pe toate cele trei componente principale de energie dintr-o economie: energie electric\u0103, gaz metan \u0219i petrol. Automat, anticipa\u021biile infla\u021bioniste au explodat. \u0218i n-aveau cum s\u0103 nu impacteze dob\u00e2nzile’, a spus Cod\u00eerla\u0219u.<\/p>\n
Pre\u0163urile petrolului coboar\u0103 la minimul ultimelor patru luni<\/strong><\/p>\nPre\u0163urile petrolului au sc\u0103zut cu peste 1%, ating\u00e2nd cel mai redus nivel din ultimele patru luni, dup\u0103 ce discu\u0163iile dintre Statele Unite \u015fi Iran, desf\u0103\u015furate la Doha cu medierea Qatarului, au \u00eenregistrat progrese. Pie\u0163ele au interpretat evolu\u0163ia ca un semnal c\u0103 riscul unor \u00eentreruperi majore ale livr\u0103rilor de petrol din Orientul Mijlociu s-a redus, relateaz\u0103 Reuters. Cota\u0163ia petrolului Brent a cobor\u00e2t la 70,54 dolari\/baril, iar petrolul american WTI la 67,66 dolari\/baril. Ambele au atins cele mai mici niveluri anterioare conflictului americano-israelian cu Iranul, \u00eenceput la sf\u00e2r\u015fitul lunii februarie. Discu\u0163iile de la Doha s-au concentrat \u00een principal pe situa\u0163ia din Str\u00e2mtoarea Ormuz, ruta prin care este transportat\u0103 aproximativ 20% din petrolul comercializat la nivel mondial. Ministerul de Externe al Qatarului a anun\u0163at c\u0103 negocierile au f\u0103cut “progrese” privind aplicarea memorandumului care a pus cap\u0103t r\u0103zboiului de patru luni \u00een iunie. Totu\u015fi, nu s-a ajuns \u00eenc\u0103 la un acord de pace durabil. O nou\u0103 rund\u0103 de negocieri este programat\u0103 dup\u0103 ceremoniile funerare din 9 iulie dedicate fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Pia\u0163a este influen\u0163at\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 fluxurile de petrol prin Str\u00e2mtoare Ormuz continu\u0103 aproape normal. Cel pu\u0163in cinci superpetroliere \u00eenc\u0103rcate cu aproximativ 10 milioane de barili de petrol saudit au traversat deja str\u00e2mtoarea, iar compania Saudi Aramco a trecut la pre\u0163uri spot pentru a accelera livr\u0103rile c\u0103tre clien\u0163ii din Asia. \u00cen plus, eliber\u0103rile din rezervele strategice \u015fi cererea \u00eenc\u0103 modest\u0103 din partea Chinei contribuie la men\u0163inerea unei oferte abundente.<\/p>\n
Apple preg\u0103te\u015fte cinci modele noi de iPhone p\u00e2n\u0103 \u00een 2027 <\/strong><\/p>\nApple preg\u0103te\u015fte cea mai ampl\u0103 extindere a gamei iPhone din ultimii ani, cu cel pu\u0163in cinci modele noi programate pentru lansare p\u00e2n\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a anului 2027. \u00cen acela\u015fi timp, compania \u00ee\u015fi extinde planurile pentru primul s\u0103u iPhone pliabil \u015fi analizeaz\u0103 posibilitatea de a cump\u0103ra cipuri de memorie produse \u00een China, pe fondul deficitului global de componente generat de boom-ul inteligen\u0163ei artificiale, transmite CNBC. Potrivit publica\u0163iei Nikkei Asia, Apple le-a cerut furnizorilor s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru produc\u0163ia a aproximativ 10 milioane de iPhone-uri pliabile, peste estimarea anterioar\u0103 de 7\u20138 milioane de unit\u0103\u0163i. Compania ar fi asigurat deja componente pentru aproximativ 80 de milioane de iPhone-uri destinate lans\u0103rilor din a doua jum\u0103tate a anului 2026. \u00cen total, Apple inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 produc\u0103 peste 220 de milioane de smartphone-uri \u00een 2026. Datorit\u0103 puterii sale de negociere \u015fi volumelor foarte mari de achizi\u0163ii, compania reu\u015fe\u015fte s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 mai bine penuriei de memorii \u015fi alte componente dec\u00e2t rivalii chinezi.<\/p>\n
Curtea de Justi\u0163ie a UE confirm\u0103 amenda de 4,1 miliarde de euro aplicat\u0103 Google<\/strong><\/p>\nCurtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a respins definitiv, joi, apelul formulat de Google \u015fi compania-mam\u0103 Alphabet, confirm\u00e2nd amenda de aproximativ 4,1 miliarde de euro (4,67 miliarde de dolari) pentru \u00eenc\u0103lcarea regulilor europene privind concuren\u0163a, transmite CNBC. Decizia pune cap\u0103t unui litigiu \u00eenceput \u00een 2018, c\u00e2nd Comisia European\u0103 a acuzat Google c\u0103 \u015fi-a folosit pozi\u0163ia dominant\u0103 a sistemului de operare Android pentru a favoriza propriile aplica\u0163ii \u015fi servicii, oblig\u00e2nd produc\u0103torii de smartphone-uri s\u0103 preinstaleze aplica\u0163ii precum Google Search \u015fi browserul Chrome. Ini\u0163ial, Comisia impusese o amend\u0103 de 4,34 miliarde de euro, \u00eens\u0103 \u00een 2022 o instan\u0163\u0103 european\u0103 inferioar\u0103 a redus-o la 4,1 miliarde de euro. Curtea de Justi\u0163ie a UE a confirmat acum aceast\u0103 valoare \u015fi a stabilit c\u0103 Google nu mai are nicio cale de atac. \u00cen motivarea deciziei, instan\u0163a a precizat c\u0103 respinge apelul Google \u015fi Alphabet \u015fi confirm\u0103 sanc\u0163iunea aplicat\u0103 pentru practicile anticoncuren\u0163iale legate de sistemul de operare Android.<\/p>\n
OpenAI ar fi propus cedarea unei participa\u0163ii de 5% c\u0103tre guvernul american<\/strong><\/p>\nOpenAI ar fi propus administra\u0163iei pre\u015fedintelui Donald Trump cedarea unei participa\u0163ii de 5% din companie, \u00eentr-o \u00eencercare de a reduce presiunile politice \u015fi de reglementare venite din partea Washingtonului, potrivit unui articol publicat de Financial Times, preluat de Reuters. La evaluarea de aproximativ 852 de miliarde de dolari ob\u0163inut\u0103 de OpenAI \u00een runda de finan\u0163are din luna martie, o participa\u0163ie de 5% ar valora \u00een jur de 42,6 miliarde de dolari. Potrivit publica\u0163iei, directorul general al OpenAI, Sam Altman, a sus\u0163inut \u00een discu\u0163iile preliminare c\u0103 acordarea unei participa\u0163ii guvernului ar reprezenta cea mai bun\u0103 metod\u0103 prin care beneficiile economice generate de inteligen\u0163a artificial\u0103 s\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u0163ite cu publicul. Propunerea ar merge \u00eens\u0103 mai departe dec\u00e2t cazul OpenAI. Conform surselor citate, administra\u0163ia american\u0103 ar urma s\u0103 de\u0163in\u0103 c\u00e2te 5% din fiecare dintre principalii dezvoltatori americani de AI, prin intermediul unui fond suveran controlat de stat. Printre companiile vizate s-ar num\u0103ra \u015fi Anthropic, Google \u015fi Meta, de\u015fi nu exist\u0103 indicii c\u0103 acestea ar accepta o astfel de structur\u0103.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>V\u00e2nd apartament 3 camere \u00een Foc\u0219ani,…<\/span>10.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nImport<\/strong>V\u00e2nd Fiat Doblo 2008, motor 1300, 115.000…<\/span>09.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nSERVICII<\/strong>Execut amenaj\u0103ri interioare \u0219i exterioare la…<\/span>07.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-economia-a-batut-pasul-pe-loc\/mediaPool\/ushvPzy.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Economia a b\u0103tut pasul pe loc<\/a><\/h2>\nCorneliu Condurache<\/a>, 8 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-activele-financiare-ale-administratiilor-publice-au-crescut-la-302-din-pib\/mediaPool\/unLg5OM.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Activele financiare ale administra\u021biilor publice au crescut la 30,2% din PIB <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 7 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-stiri-economice-destinatiile-de-vacanta-ale-romanilor-influenteaza-piata-numerarului-in-valuta\/mediaPool\/u95rgZ9.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Destina\u0163iile de vacan\u0163\u0103 ale rom\u00e2nilor influen\u0163eaz\u0103 pia\u0163a numerarului \u00een valuta<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 6 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/horoscop-11-iulie-2026\/mediaPool\/uA8enxT.jpg\")
<\/a><\/div>\nHoroscop 11 iulie 2026 <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 11 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-11-iulie-11-iulie-in-istorie-marasti-momentul-de-glorie-al-vrancei-in-centrul-istoriei-romaniei-parteneriatul-strategic-romania-sua-si-personalitatile-care-au-marcat-aceasta-zi\/mediaPool\/uno451A.jpg\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 11 iulie: M\u0103r\u0103\u0219ti, momentul de glorie al Vrancei, \u00een centrul istoriei Rom\u00e2niei, parteneriatul strategic Rom\u00e2nia\u2013SUA \u0219i personalit\u0103\u021bile care au marcat aceast\u0103 zi<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 11 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/locuri-de-munca-pe-alese-pentru-vranceni-142-in-judet-si-211-in-ue\/mediaPool\/uMgjD0C.jpg\")
<\/a><\/div>\nLocuri de munc\u0103 pe alese pentru vr\u00e2nceni: 142 \u00een jude\u021b \u0219i 211 \u00een UE<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 10 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nMatrimoniale<\/strong>\u00a0Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103 pentru…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Vand scrumbii superioare , capturi Dunare \/ Galati…<\/span>26.06.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Barbat singur,47 de ani, doresc o relatie serioasa…<\/span>17.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n 4 iul 2026<\/span>603 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\n\u201e\u00een Rom\u00e2nia, din p\u0103cate, ast\u0103zi asist\u0103m la un r\u0103zboi care este fundamentat pe aceast\u0103 tez\u0103 a populismului\u201d, arat\u0103 P\u0103un<\/p>\n
Consiliul Concuren\u021bei amendeaz\u0103 o pia\u021b\u0103 \u0219i are \u00een spate ‘un dosar extrem de slab’, a declarat joi profesorul ASE Cristian P\u0103un, \u00een cadrul unei dezbateri dedicate rela\u021biei dintre ROBOR \u0219i politica monetar\u0103. El a afirmat c\u0103 disputa actual\u0103 trebuie privit\u0103 \u00een contextul unui fenomen mai larg, nu doar prin prisma investiga\u021biei asupra sectorului bancar. ‘Legat de situa\u021bia pe care o vedem ast\u0103zi, eu a\u0219 \u00eencepe cu o defini\u021bie scurt\u0103 a populismului \u0219i a\u0219 spune \u00een felul urm\u0103tor: populismul este aceast\u0103 situa\u021bie \u00een care ni\u0219te politicieni extrag din p\u0103l\u0103rie o categorie \u0219i o contrapun poporului. Poporul este suveran, este atot\u0219tiutor, este bun \u0219i categoria aia e tic\u0103loas\u0103, e nasoal\u0103 \u0219i a\u0219a mai departe. \u00cen Rom\u00e2nia, din p\u0103cate, ast\u0103zi asist\u0103m la un r\u0103zboi care este fundamentat pe aceast\u0103 tez\u0103 a populismului \u0219i care scoate din p\u0103l\u0103rie, frecvent, tot felul de categorii. De la b\u0103nci, multina\u021bionale, retaileri, verzi, alba\u0219tri, gay, p\u0103g\u00e2ni, adic\u0103 necredincio\u0219i, \u0219i to\u021bi sunt pu\u0219i \u00een fa\u021ba poporului, adu\u0219i \u00een pia\u021ba public\u0103 \u0219i lua\u021bi la b\u00e2te. Din p\u0103cate, problema aceasta a populismului a infestat \u0219i, \u00eentotdeauna se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u0219a pentru c\u0103 vulnerabilizeaz\u0103 institu\u021biile, populismul acesta a infestat institu\u021bii-cheie ale statului rom\u00e2n’, a spus P\u0103un. \u00cen opinia sa, m\u0103surile luate de Consiliul Concuren\u021bei \u00een privin\u021ba pie\u021bei interbancare reprezint\u0103 doar o manifestare a acestui fenomen. ‘Ast\u0103zi nu ne lupt\u0103m cu Consiliul Concuren\u021bei, care a atacat b\u0103ncile. Ast\u0103zi ne lupt\u0103m cu un fenomen care are foarte multe fa\u021bete \u0219i care are o amploare pe care foarte mul\u021bi dintre noi refuz\u0103m s\u0103 o vedem. Ceea ce a f\u0103cut Consiliul Concuren\u021bei este parte a acestui r\u0103zboi. \u0218i doar at\u00e2t mai spun. Din p\u0103cate, am tr\u0103it s\u0103 mai v\u0103d \u00eenc\u0103 un atac de acest tip, similar celui pe care l-a f\u0103cut ANPC-ul, care amenda formula ratelor constante \u00een rambursarea unui credit. Ast\u0103zi, Consiliul Concuren\u021bei face o alt\u0103 porc\u0103rie, c\u0103 nu pot s\u0103-i spun altfel, aresteaz\u0103 o pia\u021b\u0103, amendeaz\u0103 o pia\u021b\u0103 \u0219i are \u00een spate un dosar extrem de slab, cu dou\u0103 argumente fundamentale \u00eempotriva b\u0103ncilor, care de fapt sunt foarte slabe, \u0219i mai are vreo dou\u0103 \u00eempotriva b\u0103ncii na\u021bionale, dar pe care nu o poate aresta, c\u0103 nu o poate amenda \u0219i de care se teme \u0219i ar trebui s\u0103 se team\u0103 \u0219i ar trebui \u0219i Banca Na\u021bional\u0103 s\u0103 pun\u0103 pu\u021bin lucrurile la punct. Dar, ca s\u0103 revin un pic, adic\u0103 ar trebui s\u0103 intre \u0219i ea \u00een treaba asta un pic mai puternic. Pentru c\u0103 cel pu\u021bin dou\u0103 sau trei din acuzele de acolo vizeaz\u0103 Banca Na\u021bional\u0103 \u0219i una, mai indirect, a\u0219a, cu manta, viz\u00e2nd b\u0103ncile’, a afirmat el. Cristian P\u0103un a criticat argumentele din dosar, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 schimbul de informa\u021bii invocat de autoritate prive\u0219te exclusiv date publice, accesibile oricui. ‘Ce spune Consiliul Concuren\u021bei legat de b\u0103nci? Unu, c\u0103 \u0219i-au transmis informa\u021bii \u00eentre ele pe canalele publice ale b\u0103ncilor, sub form\u0103 de mail-uri care postau rapoarte publice din pia\u021ba public\u0103, care vorbeau despre infla\u021bie, despre dob\u00e2nd\u0103, despre cre\u0219terea economic\u0103. Orice carte de economie \u00ee\u021bi spune c\u0103, cu c\u00e2t pia\u021ba este mai informat\u0103, cu at\u00e2t ea este mai eficient\u0103 \u0219i pre\u021bul este mai de pia\u021b\u0103. Adic\u0103 Consiliul Concuren\u021bei n-ar trebui s\u0103 aresteze acest tip de comportament, ci ar trebui s\u0103-l promoveze, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 informa\u021biile acelea erau informa\u021bii publice. Le g\u0103seai la un clic distan\u021b\u0103 cu Google. Toate din dosar sunt informa\u021bii publice. Toate acele e-mailuri care apar \u00een dosarul Consiliului Concuren\u021bei sunt informa\u021bii publice. Le-am verificat pe fiecare dintre ele. Rapoartele acelea sunt publice’, a subliniat profesorul.<\/p>\n
Num\u0103rul turi\u0219tilor bate pasul pe loc<\/strong><\/p>\nl sosirile \u00een structurile de primire turistic\u0103 cu func\u0163iuni de cazare, \u00een mai 2026, au crescut cu 0,1%, comparativ cu luna mai 2025, \u00een timp ce \u00eennopt\u0103rile au sc\u0103zut cu 4,3% l turi\u015ftii rom\u00e2ni, cea mai mare pondere<\/p>\n
Sosirile \u015fi \u00eennopt\u0103rile \u00een structurile de primire turistic\u0103 cu func\u0163iuni de cazare (inclusiv apartamente \u015fi camere de \u00eenchiriat) \u00een luna mai 2026, comparativ cu luna mai 2025, au crescut cu 0,1%, respectiv au sc\u0103zut cu 4,3%, informeaz\u0103, vineri, Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). Rom\u00e2nii au cea mai mare pondere, \u00een timp ce turi\u015ftii str\u0103ini provin din Europa, \u00een principal. Astfel, sosirile \u00eenregistrate \u00een structurile de primire turistic\u0103 au \u00eensumat, \u00een mai, un num\u0103r de 1121,1 mii persoane, cu 0,1% \u00een plus fa\u0163\u0103 de cele din luna mai 2025. Din num\u0103rul total al sosirilor, sosirile turi\u015ftilor rom\u00e2ni \u00een structurile de primire turistic\u0103 cu func\u0163iuni de cazare au reprezentat 75,2%, iar sosirile turi\u015ftilor str\u0103ini 24,8%. Pe de alt\u0103 parte, \u00eennopt\u0103rile \u00eenregistrate \u00een structurile de primire turistic\u0103 s-au ridicat la 2159,2 mii, \u00een sc\u0103dere cu 4,3% fa\u0163\u0103 de cele din luna mai 2025. Din num\u0103rul total al \u00eennopt\u0103rilor, turi\u015ftii rom\u00e2ni au reprezentat 74,2%, \u00een timp ce \u00eennopt\u0103rile turi\u015ftilor str\u0103ini au \u00eenregistrat un procent de 25,8%. Durata medie a \u015federii \u00een luna mai 2026 a fost de 1,9 zile la turi\u015ftii rom\u00e2ni \u015fi de 2,0 zile la turi\u015ftii str\u0103ini, potrivit datelor INS. La sosiri, cei mai mul\u0163i turi\u015fti str\u0103ini au fost din Europa -213,3 mii, fa\u0163\u0103 de 183,3 mii, \u00een mai 2025, urmat\u0103 de America de Nord-25 mii sosiri \u00een mai 2026 \u015fi Asia -22,4 mii. Clasamentul se men\u0163ine \u015fi la \u00eennopt\u0103ri, Europa este pe primul loc -420,2 mii, dup\u0103 care urmeaz\u0103 America de Nord-128 mii \u015fi Asia -89,1 mii, cifre valabile pentru mai 2026. Indicele de utilizare net\u0103 a locurilor de cazare turistic\u0103, \u00een luna mai 2026, a fost de 25,7% pe total structuri de cazare turistic\u0103 (inclusiv apartamente \u015fi camere de \u00eenchiriat), \u00een sc\u0103dere cu 2,5 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de luna mai 2025. Indicele de utilizare net\u0103 a locurilor de cazare turistic\u0103, \u00een perioada 01.01-31.05.2026, a fost de 21,8% pe total structuri de cazare turistic\u0103 (inclusiv apartamente \u015fi camere de \u00eenchiriat), \u00een sc\u0103dere cu 2,7 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de perioada 01.01-31.05.2025, arat\u0103 INS. Pe jude\u0163e, num\u0103rul sosirilor turi\u015ftilor \u00een structurile de primire turistic\u0103 cu func\u0163iuni de cazare (inclusiv apartamente \u015fi camere de \u00eenchiriat) a \u00eenregistrat valori mai mari \u00een Municipiul Bucure\u015fti (757,9 mii persoane), Bra\u015fov (491,3 mii persoane) \u015fi Cluj (233,7 mii persoane). \u00cennopt\u0103rile turi\u015ftilor au \u00eenregistrat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, valori mai mari \u00een Municipiul Bucure\u015fti (1549,8 mii), Bra\u015fov (927,7 mii) \u015fi Cluj (406,1 mii). Cele mai multe sosiri ale turi\u015ftilor str\u0103ini au provenit din Italia (89,7 mii persoane), Germania (85,2 mii persoane) \u015fi Regatul Unit (60,1 mii persoane), arat\u0103 INS.<\/p>\n
Consiliul Concuren\u0163ei st\u0103 cu ochii pe pia\u0163a carburan\u0163ilor<\/strong><\/p>\nConsiliul Concuren\u0163ei monitorizeaz\u0103 evolu\u0163ia pre\u0163urilor carburan\u0163ilor, \u00een contextul expir\u0103rii perioadei de plafonare a adaosului comercial \u015fi de reducere temporar\u0103 a accizei la motorin\u0103. Institu\u0163ia vrea s\u0103 vad\u0103 \u00een ce m\u0103sur\u0103 modific\u0103rile cota\u0163iilor interna\u0163ionale, ale costurilor \u015fi ale condi\u0163iilor comerciale se reflect\u0103 \u00een pre\u0163urile practicate la pomp\u0103. Pre\u0163urile carburan\u0163ilor din Rom\u00e2nia s-au men\u0163inut semnificativ, \u00een cea mai mare parte a perioadei 1 martie \u2013 30 iunie 2026, sub media Uniunii Europene, at\u00e2t la pre\u0163urile finale, cu taxe, c\u00e2t \u015fi la pre\u0163urile f\u0103r\u0103 taxe, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al Consiliului Concuren\u0163ei. \u201eDatele disponibile arat\u0103 c\u0103, \u00een perioada \u00een care adaosul comercial a fost plafonat, iar acciza la motorin\u0103 a fost redus\u0103 temporar, Rom\u00e2nia a avut pre\u0163uri la carburan\u0163i mai mici dec\u00e2t media Uniunii Europene. \u00cen ultimele zile, la motorin\u0103 am observat o apropiere treptat\u0103 de media european\u0103, ceea ce indic\u0103 mai degrab\u0103 o revenire spre situa\u0163ia cunoscut\u0103 anterior, \u00eenainte de r\u0103zboi. Vom continua s\u0103 moni-toriz\u0103m pia\u0163a, mai ales dup\u0103 \u00eencetarea m\u0103surilor temporare”, a declarat Bogdan Chiri\u0163oiu, pre\u015fedintele Consiliului Concuren\u0163ei. Institu\u0163ia precizeaz\u0103 c\u0103 datele analizate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, arat\u0103 c\u0103, \u00een mare parte a intervalului 1 martie – 30 iunie 2026, pre\u0163urile carburan\u0163ilor din Rom\u00e2nia s-au men\u0163inut semnificativ sub media UE. Mai mult, diferen\u0163a dintre pre\u0163urile din Rom\u00e2nia \u015fi media european\u0103 a fost mai mare dec\u00e2t \u00een mod obi\u015fnuit, \u00een special \u00een cazul pre\u0163urilor f\u0103r\u0103 taxe. \u00cen ultimele zile ale perioadei analizate, \u00een cazul motorinei, diferen\u0163a fa\u0163\u0103 de media european\u0103 s-a redus treptat, Rom\u00e2nia revenind spre situa\u0163ia \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een trecut, \u00eenainte de r\u0103zboi, c\u00e2nd pre\u0163urile interne la motorin\u0103 erau mai apropiate de media UE dec\u00e2t cele la benzin\u0103. La mijlocul lunii iunie, pre\u0163urile cu taxe din Rom\u00e2nia erau, sub media UE cu 7,2% la benzin\u0103 \u015fi cu 3,7% la motorin\u0103. Diferen\u0163ele erau \u015fi mai mari \u00een situa\u0163ia pre\u0163urilor f\u0103r\u0103 taxe: 15,1% sub media UE la benzin\u0103 \u015fi 8,3% sub media UE la motorin\u0103. Din punctul de vedere al pre\u0163urilor f\u0103r\u0103 taxe, Rom\u00e2nia s-a aflat, \u00een luna iunie, \u00een grupul statelor cu cele mai reduse niveluri ale pre\u0163urilor f\u0103r\u0103 taxe, iar ecartul fa\u0163\u0103 de media european\u0103 a fost mai accentuat dec\u00e2t \u00een perioadele obi\u015fnuite, precizeaz\u0103 Consiliul Concuren\u0163ei. \u201ePre\u0163urile la pomp\u0103 au intrat pe o tendin\u0163\u0103 de corec\u0163ie, mai ales \u00een luna iunie, dup\u0103 cre\u015fterile importante din luna martie, generate de tensiunile interna\u0163ionale \u015fi de problemele de aprovizionare. Pre\u0163urile interne f\u0103r\u0103 taxe au urmat, \u00een general, evolu\u0163ia cota\u0163iilor interna\u0163ionale Platts \u015fi Brent, \u00eens\u0103 transmisia nu a fost automat\u0103, instantanee sau propor\u0163ional\u0103.<\/p>\n
Anali\u0219ti financiari: Evolu\u021bia ROBOR a urmat infla\u021bia \u0219i dob\u00e2nda-cheie a BNR<\/strong><\/p>\nEvolu\u021bia ROBOR din perioada 2021-2022 a reflectat accelerarea infla\u021biei, cre\u0219terea anticipa\u021biilor infla\u021bioniste \u0219i \u00een\u0103sprirea politicii monetare a BNR, au afirmat joi anali\u0219ti financiari, \u00een cadrul unei dezbateri dedicate rela\u021biei dintre indicii ROBOR, dob\u00e2nzi \u0219i principalii indicatori macroeconomici. ‘ROBOR, \u00een aprilie 2021, se apropia de 2, a ajuns \u00een toamna lui 2022 la 8. A crescut cu 6 puncte procentuale, \u00een condi\u021biile \u00een care infla\u021bia ajunsese la 16%. Deci, dob\u00e2nzi reale negative, minus 8. Au fost cele mai mici dob\u00e2nzi reale. C\u00e2nd cineva acuz\u0103 c\u0103 au crescut dob\u00e2nzile, de fapt au fost cele mai mici dob\u00e2nzi reale, la jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de infla\u021bie. Fix \u00een acea perioad\u0103, Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei cre\u0219te dob\u00e2nda-cheie de la 1,75% la 7%, o cre\u0219tere de 5,25 puncte procentuale, aproape c\u00e2t a crescut \u0219i ROBOR. O cre\u0219tere a ratei-cheie care s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een toate \u021b\u0103rile din lume, \u00een peste 90% din economiile deschise, din cauza unui fenomen global generat de valul infla\u021bionist amplificat de r\u0103zboiul din Ucraina \u0219i de distorsiunile din lan\u021burile logistice din perioada pandemiei’, a declarat analistul financiar Iancu Guda, fost pre\u0219edinte al AAFBR. Potrivit acestuia, acela\u0219i fenomen s-a manifestat \u00een toate economiile din regiune \u0219i la nivel global. \u00cen acela\u0219i context, Guda a sus\u021binut c\u0103 profitabilitatea sectorului bancar trebuie analizat\u0103 \u00een raport cu dinamica credit\u0103rii \u0219i cu costurile de finan\u021bare, nu doar prin prisma nivelului dob\u00e2nzilor. ‘Adev\u0103rul economic este c\u0103 profitul sectorului bancar a crescut datorit\u0103 bazei, credit\u0103rii companiilor \u0219i popula\u021biei. Doar \u00een pandemie, c\u00e2nd totul s-a blocat \u0219i statul a venit s\u0103 restabileasc\u0103 \u00eencrederea \u00eentre agen\u021bii economici cu scheme de garantare precum IMM Invest, s-au acordat credite noi pe sold de 56 de miliarde de lei. \u0218ti\u021bi cu c\u00e2t a crescut soldul creditelor acordate companiilor din Rom\u00e2nia \u00een deceniul precedent, 2010-2020? Cu 6 miliarde. Deci, \u00een doi ani s-au acordat de zece ori mai multe credite pe sold companiilor’, a afirmat el. La r\u00e2ndul s\u0103u, pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia, Adrian Cod\u00eerla\u0219u, a explicat c\u0103 majorarea ROBOR a fost determinat\u0103 de explozia anticipa\u021biilor infla\u021bioniste provocate de \u0219ocurile din energie dup\u0103 izbucnirea r\u0103zboiului din Ucraina’A \u00eenceput r\u0103zboiul din Ucraina \u0219i pre\u021bul gazului metan \u00een Europa a explodat, de peste zece ori. \u0218ocul de gaz s-a transformat \u00eentr-un \u0219oc pe electricitate, iar petrolul a ajuns la 120 de dolari barilul. Am avut simultan un \u0219oc pe toate cele trei componente principale de energie dintr-o economie: energie electric\u0103, gaz metan \u0219i petrol. Automat, anticipa\u021biile infla\u021bioniste au explodat. \u0218i n-aveau cum s\u0103 nu impacteze dob\u00e2nzile’, a spus Cod\u00eerla\u0219u.<\/p>\n
Pre\u0163urile petrolului coboar\u0103 la minimul ultimelor patru luni<\/strong><\/p>\nPre\u0163urile petrolului au sc\u0103zut cu peste 1%, ating\u00e2nd cel mai redus nivel din ultimele patru luni, dup\u0103 ce discu\u0163iile dintre Statele Unite \u015fi Iran, desf\u0103\u015furate la Doha cu medierea Qatarului, au \u00eenregistrat progrese. Pie\u0163ele au interpretat evolu\u0163ia ca un semnal c\u0103 riscul unor \u00eentreruperi majore ale livr\u0103rilor de petrol din Orientul Mijlociu s-a redus, relateaz\u0103 Reuters. Cota\u0163ia petrolului Brent a cobor\u00e2t la 70,54 dolari\/baril, iar petrolul american WTI la 67,66 dolari\/baril. Ambele au atins cele mai mici niveluri anterioare conflictului americano-israelian cu Iranul, \u00eenceput la sf\u00e2r\u015fitul lunii februarie. Discu\u0163iile de la Doha s-au concentrat \u00een principal pe situa\u0163ia din Str\u00e2mtoarea Ormuz, ruta prin care este transportat\u0103 aproximativ 20% din petrolul comercializat la nivel mondial. Ministerul de Externe al Qatarului a anun\u0163at c\u0103 negocierile au f\u0103cut “progrese” privind aplicarea memorandumului care a pus cap\u0103t r\u0103zboiului de patru luni \u00een iunie. Totu\u015fi, nu s-a ajuns \u00eenc\u0103 la un acord de pace durabil. O nou\u0103 rund\u0103 de negocieri este programat\u0103 dup\u0103 ceremoniile funerare din 9 iulie dedicate fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Pia\u0163a este influen\u0163at\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 fluxurile de petrol prin Str\u00e2mtoare Ormuz continu\u0103 aproape normal. Cel pu\u0163in cinci superpetroliere \u00eenc\u0103rcate cu aproximativ 10 milioane de barili de petrol saudit au traversat deja str\u00e2mtoarea, iar compania Saudi Aramco a trecut la pre\u0163uri spot pentru a accelera livr\u0103rile c\u0103tre clien\u0163ii din Asia. \u00cen plus, eliber\u0103rile din rezervele strategice \u015fi cererea \u00eenc\u0103 modest\u0103 din partea Chinei contribuie la men\u0163inerea unei oferte abundente.<\/p>\n
Apple preg\u0103te\u015fte cinci modele noi de iPhone p\u00e2n\u0103 \u00een 2027 <\/strong><\/p>\nApple preg\u0103te\u015fte cea mai ampl\u0103 extindere a gamei iPhone din ultimii ani, cu cel pu\u0163in cinci modele noi programate pentru lansare p\u00e2n\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a anului 2027. \u00cen acela\u015fi timp, compania \u00ee\u015fi extinde planurile pentru primul s\u0103u iPhone pliabil \u015fi analizeaz\u0103 posibilitatea de a cump\u0103ra cipuri de memorie produse \u00een China, pe fondul deficitului global de componente generat de boom-ul inteligen\u0163ei artificiale, transmite CNBC. Potrivit publica\u0163iei Nikkei Asia, Apple le-a cerut furnizorilor s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru produc\u0163ia a aproximativ 10 milioane de iPhone-uri pliabile, peste estimarea anterioar\u0103 de 7\u20138 milioane de unit\u0103\u0163i. Compania ar fi asigurat deja componente pentru aproximativ 80 de milioane de iPhone-uri destinate lans\u0103rilor din a doua jum\u0103tate a anului 2026. \u00cen total, Apple inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 produc\u0103 peste 220 de milioane de smartphone-uri \u00een 2026. Datorit\u0103 puterii sale de negociere \u015fi volumelor foarte mari de achizi\u0163ii, compania reu\u015fe\u015fte s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 mai bine penuriei de memorii \u015fi alte componente dec\u00e2t rivalii chinezi.<\/p>\n
Curtea de Justi\u0163ie a UE confirm\u0103 amenda de 4,1 miliarde de euro aplicat\u0103 Google<\/strong><\/p>\nCurtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a respins definitiv, joi, apelul formulat de Google \u015fi compania-mam\u0103 Alphabet, confirm\u00e2nd amenda de aproximativ 4,1 miliarde de euro (4,67 miliarde de dolari) pentru \u00eenc\u0103lcarea regulilor europene privind concuren\u0163a, transmite CNBC. Decizia pune cap\u0103t unui litigiu \u00eenceput \u00een 2018, c\u00e2nd Comisia European\u0103 a acuzat Google c\u0103 \u015fi-a folosit pozi\u0163ia dominant\u0103 a sistemului de operare Android pentru a favoriza propriile aplica\u0163ii \u015fi servicii, oblig\u00e2nd produc\u0103torii de smartphone-uri s\u0103 preinstaleze aplica\u0163ii precum Google Search \u015fi browserul Chrome. Ini\u0163ial, Comisia impusese o amend\u0103 de 4,34 miliarde de euro, \u00eens\u0103 \u00een 2022 o instan\u0163\u0103 european\u0103 inferioar\u0103 a redus-o la 4,1 miliarde de euro. Curtea de Justi\u0163ie a UE a confirmat acum aceast\u0103 valoare \u015fi a stabilit c\u0103 Google nu mai are nicio cale de atac. \u00cen motivarea deciziei, instan\u0163a a precizat c\u0103 respinge apelul Google \u015fi Alphabet \u015fi confirm\u0103 sanc\u0163iunea aplicat\u0103 pentru practicile anticoncuren\u0163iale legate de sistemul de operare Android.<\/p>\n
OpenAI ar fi propus cedarea unei participa\u0163ii de 5% c\u0103tre guvernul american<\/strong><\/p>\nOpenAI ar fi propus administra\u0163iei pre\u015fedintelui Donald Trump cedarea unei participa\u0163ii de 5% din companie, \u00eentr-o \u00eencercare de a reduce presiunile politice \u015fi de reglementare venite din partea Washingtonului, potrivit unui articol publicat de Financial Times, preluat de Reuters. La evaluarea de aproximativ 852 de miliarde de dolari ob\u0163inut\u0103 de OpenAI \u00een runda de finan\u0163are din luna martie, o participa\u0163ie de 5% ar valora \u00een jur de 42,6 miliarde de dolari. Potrivit publica\u0163iei, directorul general al OpenAI, Sam Altman, a sus\u0163inut \u00een discu\u0163iile preliminare c\u0103 acordarea unei participa\u0163ii guvernului ar reprezenta cea mai bun\u0103 metod\u0103 prin care beneficiile economice generate de inteligen\u0163a artificial\u0103 s\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u0163ite cu publicul. Propunerea ar merge \u00eens\u0103 mai departe dec\u00e2t cazul OpenAI. Conform surselor citate, administra\u0163ia american\u0103 ar urma s\u0103 de\u0163in\u0103 c\u00e2te 5% din fiecare dintre principalii dezvoltatori americani de AI, prin intermediul unui fond suveran controlat de stat. Printre companiile vizate s-ar num\u0103ra \u015fi Anthropic, Google \u015fi Meta, de\u015fi nu exist\u0103 indicii c\u0103 acestea ar accepta o astfel de structur\u0103.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri ap 3 camere<\/strong>V\u00e2nd apartament 3 camere \u00een Foc\u0219ani,…<\/span>10.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nImport<\/strong>V\u00e2nd Fiat Doblo 2008, motor 1300, 115.000…<\/span>09.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\nSERVICII<\/strong>Execut amenaj\u0103ri interioare \u0219i exterioare la…<\/span>07.07.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Economia a b\u0103tut pasul pe loc<\/a><\/h2>\nCorneliu Condurache<\/a>, 8 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Activele financiare ale administra\u021biilor publice au crescut la 30,2% din PIB <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 7 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Destina\u0163iile de vacan\u0163\u0103 ale rom\u00e2nilor influen\u0163eaz\u0103 pia\u0163a numerarului \u00een valuta<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 6 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nHoroscop 11 iulie 2026 <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 11 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 11 iulie: M\u0103r\u0103\u0219ti, momentul de glorie al Vrancei, \u00een centrul istoriei Rom\u00e2niei, parteneriatul strategic Rom\u00e2nia\u2013SUA \u0219i personalit\u0103\u021bile care au marcat aceast\u0103 zi<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 11 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nLocuri de munc\u0103 pe alese pentru vr\u00e2nceni: 142 \u00een jude\u021b \u0219i 211 \u00een UE<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 10 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nMatrimoniale<\/strong>\u00a0Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103 pentru…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nVANZARI DIVERSE<\/strong>Vand scrumbii superioare , capturi Dunare \/ Galati…<\/span>26.06.2026 , Gala\u021bi , Gala\u021bi<\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>Barbat singur,47 de ani, doresc o relatie serioasa…<\/span>17.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\n\u201e\u00een Rom\u00e2nia, din p\u0103cate, ast\u0103zi asist\u0103m la un r\u0103zboi care este fundamentat pe aceast\u0103 tez\u0103 a populismului\u201d, arat\u0103 P\u0103un<\/p>\n
Consiliul Concuren\u021bei amendeaz\u0103 o pia\u021b\u0103 \u0219i are \u00een spate ‘un dosar extrem de slab’, a declarat joi profesorul ASE Cristian P\u0103un, \u00een cadrul unei dezbateri dedicate rela\u021biei dintre ROBOR \u0219i politica monetar\u0103. El a afirmat c\u0103 disputa actual\u0103 trebuie privit\u0103 \u00een contextul unui fenomen mai larg, nu doar prin prisma investiga\u021biei asupra sectorului bancar. ‘Legat de situa\u021bia pe care o vedem ast\u0103zi, eu a\u0219 \u00eencepe cu o defini\u021bie scurt\u0103 a populismului \u0219i a\u0219 spune \u00een felul urm\u0103tor: populismul este aceast\u0103 situa\u021bie \u00een care ni\u0219te politicieni extrag din p\u0103l\u0103rie o categorie \u0219i o contrapun poporului. Poporul este suveran, este atot\u0219tiutor, este bun \u0219i categoria aia e tic\u0103loas\u0103, e nasoal\u0103 \u0219i a\u0219a mai departe. \u00cen Rom\u00e2nia, din p\u0103cate, ast\u0103zi asist\u0103m la un r\u0103zboi care este fundamentat pe aceast\u0103 tez\u0103 a populismului \u0219i care scoate din p\u0103l\u0103rie, frecvent, tot felul de categorii. De la b\u0103nci, multina\u021bionale, retaileri, verzi, alba\u0219tri, gay, p\u0103g\u00e2ni, adic\u0103 necredincio\u0219i, \u0219i to\u021bi sunt pu\u0219i \u00een fa\u021ba poporului, adu\u0219i \u00een pia\u021ba public\u0103 \u0219i lua\u021bi la b\u00e2te. Din p\u0103cate, problema aceasta a populismului a infestat \u0219i, \u00eentotdeauna se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u0219a pentru c\u0103 vulnerabilizeaz\u0103 institu\u021biile, populismul acesta a infestat institu\u021bii-cheie ale statului rom\u00e2n’, a spus P\u0103un. \u00cen opinia sa, m\u0103surile luate de Consiliul Concuren\u021bei \u00een privin\u021ba pie\u021bei interbancare reprezint\u0103 doar o manifestare a acestui fenomen. ‘Ast\u0103zi nu ne lupt\u0103m cu Consiliul Concuren\u021bei, care a atacat b\u0103ncile. Ast\u0103zi ne lupt\u0103m cu un fenomen care are foarte multe fa\u021bete \u0219i care are o amploare pe care foarte mul\u021bi dintre noi refuz\u0103m s\u0103 o vedem. Ceea ce a f\u0103cut Consiliul Concuren\u021bei este parte a acestui r\u0103zboi. \u0218i doar at\u00e2t mai spun. Din p\u0103cate, am tr\u0103it s\u0103 mai v\u0103d \u00eenc\u0103 un atac de acest tip, similar celui pe care l-a f\u0103cut ANPC-ul, care amenda formula ratelor constante \u00een rambursarea unui credit. Ast\u0103zi, Consiliul Concuren\u021bei face o alt\u0103 porc\u0103rie, c\u0103 nu pot s\u0103-i spun altfel, aresteaz\u0103 o pia\u021b\u0103, amendeaz\u0103 o pia\u021b\u0103 \u0219i are \u00een spate un dosar extrem de slab, cu dou\u0103 argumente fundamentale \u00eempotriva b\u0103ncilor, care de fapt sunt foarte slabe, \u0219i mai are vreo dou\u0103 \u00eempotriva b\u0103ncii na\u021bionale, dar pe care nu o poate aresta, c\u0103 nu o poate amenda \u0219i de care se teme \u0219i ar trebui s\u0103 se team\u0103 \u0219i ar trebui \u0219i Banca Na\u021bional\u0103 s\u0103 pun\u0103 pu\u021bin lucrurile la punct. Dar, ca s\u0103 revin un pic, adic\u0103 ar trebui s\u0103 intre \u0219i ea \u00een treaba asta un pic mai puternic. Pentru c\u0103 cel pu\u021bin dou\u0103 sau trei din acuzele de acolo vizeaz\u0103 Banca Na\u021bional\u0103 \u0219i una, mai indirect, a\u0219a, cu manta, viz\u00e2nd b\u0103ncile’, a afirmat el. Cristian P\u0103un a criticat argumentele din dosar, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 schimbul de informa\u021bii invocat de autoritate prive\u0219te exclusiv date publice, accesibile oricui. ‘Ce spune Consiliul Concuren\u021bei legat de b\u0103nci? Unu, c\u0103 \u0219i-au transmis informa\u021bii \u00eentre ele pe canalele publice ale b\u0103ncilor, sub form\u0103 de mail-uri care postau rapoarte publice din pia\u021ba public\u0103, care vorbeau despre infla\u021bie, despre dob\u00e2nd\u0103, despre cre\u0219terea economic\u0103. Orice carte de economie \u00ee\u021bi spune c\u0103, cu c\u00e2t pia\u021ba este mai informat\u0103, cu at\u00e2t ea este mai eficient\u0103 \u0219i pre\u021bul este mai de pia\u021b\u0103. Adic\u0103 Consiliul Concuren\u021bei n-ar trebui s\u0103 aresteze acest tip de comportament, ci ar trebui s\u0103-l promoveze, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 informa\u021biile acelea erau informa\u021bii publice. Le g\u0103seai la un clic distan\u021b\u0103 cu Google. Toate din dosar sunt informa\u021bii publice. Toate acele e-mailuri care apar \u00een dosarul Consiliului Concuren\u021bei sunt informa\u021bii publice. Le-am verificat pe fiecare dintre ele. Rapoartele acelea sunt publice’, a subliniat profesorul.<\/p>\n
Num\u0103rul turi\u0219tilor bate pasul pe loc<\/strong><\/p>\n l sosirile \u00een structurile de primire turistic\u0103 cu func\u0163iuni de cazare, \u00een mai 2026, au crescut cu 0,1%, comparativ cu luna mai 2025, \u00een timp ce \u00eennopt\u0103rile au sc\u0103zut cu 4,3% l turi\u015ftii rom\u00e2ni, cea mai mare pondere<\/p>\n Sosirile \u015fi \u00eennopt\u0103rile \u00een structurile de primire turistic\u0103 cu func\u0163iuni de cazare (inclusiv apartamente \u015fi camere de \u00eenchiriat) \u00een luna mai 2026, comparativ cu luna mai 2025, au crescut cu 0,1%, respectiv au sc\u0103zut cu 4,3%, informeaz\u0103, vineri, Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). Rom\u00e2nii au cea mai mare pondere, \u00een timp ce turi\u015ftii str\u0103ini provin din Europa, \u00een principal. Astfel, sosirile \u00eenregistrate \u00een structurile de primire turistic\u0103 au \u00eensumat, \u00een mai, un num\u0103r de 1121,1 mii persoane, cu 0,1% \u00een plus fa\u0163\u0103 de cele din luna mai 2025. Din num\u0103rul total al sosirilor, sosirile turi\u015ftilor rom\u00e2ni \u00een structurile de primire turistic\u0103 cu func\u0163iuni de cazare au reprezentat 75,2%, iar sosirile turi\u015ftilor str\u0103ini 24,8%. Pe de alt\u0103 parte, \u00eennopt\u0103rile \u00eenregistrate \u00een structurile de primire turistic\u0103 s-au ridicat la 2159,2 mii, \u00een sc\u0103dere cu 4,3% fa\u0163\u0103 de cele din luna mai 2025. Din num\u0103rul total al \u00eennopt\u0103rilor, turi\u015ftii rom\u00e2ni au reprezentat 74,2%, \u00een timp ce \u00eennopt\u0103rile turi\u015ftilor str\u0103ini au \u00eenregistrat un procent de 25,8%. Durata medie a \u015federii \u00een luna mai 2026 a fost de 1,9 zile la turi\u015ftii rom\u00e2ni \u015fi de 2,0 zile la turi\u015ftii str\u0103ini, potrivit datelor INS. La sosiri, cei mai mul\u0163i turi\u015fti str\u0103ini au fost din Europa -213,3 mii, fa\u0163\u0103 de 183,3 mii, \u00een mai 2025, urmat\u0103 de America de Nord-25 mii sosiri \u00een mai 2026 \u015fi Asia -22,4 mii. Clasamentul se men\u0163ine \u015fi la \u00eennopt\u0103ri, Europa este pe primul loc -420,2 mii, dup\u0103 care urmeaz\u0103 America de Nord-128 mii \u015fi Asia -89,1 mii, cifre valabile pentru mai 2026. Indicele de utilizare net\u0103 a locurilor de cazare turistic\u0103, \u00een luna mai 2026, a fost de 25,7% pe total structuri de cazare turistic\u0103 (inclusiv apartamente \u015fi camere de \u00eenchiriat), \u00een sc\u0103dere cu 2,5 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de luna mai 2025. Indicele de utilizare net\u0103 a locurilor de cazare turistic\u0103, \u00een perioada 01.01-31.05.2026, a fost de 21,8% pe total structuri de cazare turistic\u0103 (inclusiv apartamente \u015fi camere de \u00eenchiriat), \u00een sc\u0103dere cu 2,7 puncte procentuale fa\u0163\u0103 de perioada 01.01-31.05.2025, arat\u0103 INS. Pe jude\u0163e, num\u0103rul sosirilor turi\u015ftilor \u00een structurile de primire turistic\u0103 cu func\u0163iuni de cazare (inclusiv apartamente \u015fi camere de \u00eenchiriat) a \u00eenregistrat valori mai mari \u00een Municipiul Bucure\u015fti (757,9 mii persoane), Bra\u015fov (491,3 mii persoane) \u015fi Cluj (233,7 mii persoane). \u00cennopt\u0103rile turi\u015ftilor au \u00eenregistrat \u00een aceea\u015fi perioad\u0103, valori mai mari \u00een Municipiul Bucure\u015fti (1549,8 mii), Bra\u015fov (927,7 mii) \u015fi Cluj (406,1 mii). Cele mai multe sosiri ale turi\u015ftilor str\u0103ini au provenit din Italia (89,7 mii persoane), Germania (85,2 mii persoane) \u015fi Regatul Unit (60,1 mii persoane), arat\u0103 INS.<\/p>\n Consiliul Concuren\u0163ei st\u0103 cu ochii pe pia\u0163a carburan\u0163ilor<\/strong><\/p>\n Consiliul Concuren\u0163ei monitorizeaz\u0103 evolu\u0163ia pre\u0163urilor carburan\u0163ilor, \u00een contextul expir\u0103rii perioadei de plafonare a adaosului comercial \u015fi de reducere temporar\u0103 a accizei la motorin\u0103. Institu\u0163ia vrea s\u0103 vad\u0103 \u00een ce m\u0103sur\u0103 modific\u0103rile cota\u0163iilor interna\u0163ionale, ale costurilor \u015fi ale condi\u0163iilor comerciale se reflect\u0103 \u00een pre\u0163urile practicate la pomp\u0103. Pre\u0163urile carburan\u0163ilor din Rom\u00e2nia s-au men\u0163inut semnificativ, \u00een cea mai mare parte a perioadei 1 martie \u2013 30 iunie 2026, sub media Uniunii Europene, at\u00e2t la pre\u0163urile finale, cu taxe, c\u00e2t \u015fi la pre\u0163urile f\u0103r\u0103 taxe, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat al Consiliului Concuren\u0163ei. \u201eDatele disponibile arat\u0103 c\u0103, \u00een perioada \u00een care adaosul comercial a fost plafonat, iar acciza la motorin\u0103 a fost redus\u0103 temporar, Rom\u00e2nia a avut pre\u0163uri la carburan\u0163i mai mici dec\u00e2t media Uniunii Europene. \u00cen ultimele zile, la motorin\u0103 am observat o apropiere treptat\u0103 de media european\u0103, ceea ce indic\u0103 mai degrab\u0103 o revenire spre situa\u0163ia cunoscut\u0103 anterior, \u00eenainte de r\u0103zboi. Vom continua s\u0103 moni-toriz\u0103m pia\u0163a, mai ales dup\u0103 \u00eencetarea m\u0103surilor temporare”, a declarat Bogdan Chiri\u0163oiu, pre\u015fedintele Consiliului Concuren\u0163ei. Institu\u0163ia precizeaz\u0103 c\u0103 datele analizate p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, arat\u0103 c\u0103, \u00een mare parte a intervalului 1 martie – 30 iunie 2026, pre\u0163urile carburan\u0163ilor din Rom\u00e2nia s-au men\u0163inut semnificativ sub media UE. Mai mult, diferen\u0163a dintre pre\u0163urile din Rom\u00e2nia \u015fi media european\u0103 a fost mai mare dec\u00e2t \u00een mod obi\u015fnuit, \u00een special \u00een cazul pre\u0163urilor f\u0103r\u0103 taxe. \u00cen ultimele zile ale perioadei analizate, \u00een cazul motorinei, diferen\u0163a fa\u0163\u0103 de media european\u0103 s-a redus treptat, Rom\u00e2nia revenind spre situa\u0163ia \u00eent\u00e2lnit\u0103 \u00een trecut, \u00eenainte de r\u0103zboi, c\u00e2nd pre\u0163urile interne la motorin\u0103 erau mai apropiate de media UE dec\u00e2t cele la benzin\u0103. La mijlocul lunii iunie, pre\u0163urile cu taxe din Rom\u00e2nia erau, sub media UE cu 7,2% la benzin\u0103 \u015fi cu 3,7% la motorin\u0103. Diferen\u0163ele erau \u015fi mai mari \u00een situa\u0163ia pre\u0163urilor f\u0103r\u0103 taxe: 15,1% sub media UE la benzin\u0103 \u015fi 8,3% sub media UE la motorin\u0103. Din punctul de vedere al pre\u0163urilor f\u0103r\u0103 taxe, Rom\u00e2nia s-a aflat, \u00een luna iunie, \u00een grupul statelor cu cele mai reduse niveluri ale pre\u0163urilor f\u0103r\u0103 taxe, iar ecartul fa\u0163\u0103 de media european\u0103 a fost mai accentuat dec\u00e2t \u00een perioadele obi\u015fnuite, precizeaz\u0103 Consiliul Concuren\u0163ei. \u201ePre\u0163urile la pomp\u0103 au intrat pe o tendin\u0163\u0103 de corec\u0163ie, mai ales \u00een luna iunie, dup\u0103 cre\u015fterile importante din luna martie, generate de tensiunile interna\u0163ionale \u015fi de problemele de aprovizionare. Pre\u0163urile interne f\u0103r\u0103 taxe au urmat, \u00een general, evolu\u0163ia cota\u0163iilor interna\u0163ionale Platts \u015fi Brent, \u00eens\u0103 transmisia nu a fost automat\u0103, instantanee sau propor\u0163ional\u0103.<\/p>\n Anali\u0219ti financiari: Evolu\u021bia ROBOR a urmat infla\u021bia \u0219i dob\u00e2nda-cheie a BNR<\/strong><\/p>\n Evolu\u021bia ROBOR din perioada 2021-2022 a reflectat accelerarea infla\u021biei, cre\u0219terea anticipa\u021biilor infla\u021bioniste \u0219i \u00een\u0103sprirea politicii monetare a BNR, au afirmat joi anali\u0219ti financiari, \u00een cadrul unei dezbateri dedicate rela\u021biei dintre indicii ROBOR, dob\u00e2nzi \u0219i principalii indicatori macroeconomici. ‘ROBOR, \u00een aprilie 2021, se apropia de 2, a ajuns \u00een toamna lui 2022 la 8. A crescut cu 6 puncte procentuale, \u00een condi\u021biile \u00een care infla\u021bia ajunsese la 16%. Deci, dob\u00e2nzi reale negative, minus 8. Au fost cele mai mici dob\u00e2nzi reale. C\u00e2nd cineva acuz\u0103 c\u0103 au crescut dob\u00e2nzile, de fapt au fost cele mai mici dob\u00e2nzi reale, la jum\u0103tate fa\u021b\u0103 de infla\u021bie. Fix \u00een acea perioad\u0103, Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei cre\u0219te dob\u00e2nda-cheie de la 1,75% la 7%, o cre\u0219tere de 5,25 puncte procentuale, aproape c\u00e2t a crescut \u0219i ROBOR. O cre\u0219tere a ratei-cheie care s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een toate \u021b\u0103rile din lume, \u00een peste 90% din economiile deschise, din cauza unui fenomen global generat de valul infla\u021bionist amplificat de r\u0103zboiul din Ucraina \u0219i de distorsiunile din lan\u021burile logistice din perioada pandemiei’, a declarat analistul financiar Iancu Guda, fost pre\u0219edinte al AAFBR. Potrivit acestuia, acela\u0219i fenomen s-a manifestat \u00een toate economiile din regiune \u0219i la nivel global. \u00cen acela\u0219i context, Guda a sus\u021binut c\u0103 profitabilitatea sectorului bancar trebuie analizat\u0103 \u00een raport cu dinamica credit\u0103rii \u0219i cu costurile de finan\u021bare, nu doar prin prisma nivelului dob\u00e2nzilor. ‘Adev\u0103rul economic este c\u0103 profitul sectorului bancar a crescut datorit\u0103 bazei, credit\u0103rii companiilor \u0219i popula\u021biei. Doar \u00een pandemie, c\u00e2nd totul s-a blocat \u0219i statul a venit s\u0103 restabileasc\u0103 \u00eencrederea \u00eentre agen\u021bii economici cu scheme de garantare precum IMM Invest, s-au acordat credite noi pe sold de 56 de miliarde de lei. \u0218ti\u021bi cu c\u00e2t a crescut soldul creditelor acordate companiilor din Rom\u00e2nia \u00een deceniul precedent, 2010-2020? Cu 6 miliarde. Deci, \u00een doi ani s-au acordat de zece ori mai multe credite pe sold companiilor’, a afirmat el. La r\u00e2ndul s\u0103u, pre\u0219edintele CFA Rom\u00e2nia, Adrian Cod\u00eerla\u0219u, a explicat c\u0103 majorarea ROBOR a fost determinat\u0103 de explozia anticipa\u021biilor infla\u021bioniste provocate de \u0219ocurile din energie dup\u0103 izbucnirea r\u0103zboiului din Ucraina’A \u00eenceput r\u0103zboiul din Ucraina \u0219i pre\u021bul gazului metan \u00een Europa a explodat, de peste zece ori. \u0218ocul de gaz s-a transformat \u00eentr-un \u0219oc pe electricitate, iar petrolul a ajuns la 120 de dolari barilul. Am avut simultan un \u0219oc pe toate cele trei componente principale de energie dintr-o economie: energie electric\u0103, gaz metan \u0219i petrol. Automat, anticipa\u021biile infla\u021bioniste au explodat. \u0218i n-aveau cum s\u0103 nu impacteze dob\u00e2nzile’, a spus Cod\u00eerla\u0219u.<\/p>\n Pre\u0163urile petrolului coboar\u0103 la minimul ultimelor patru luni<\/strong><\/p>\n Pre\u0163urile petrolului au sc\u0103zut cu peste 1%, ating\u00e2nd cel mai redus nivel din ultimele patru luni, dup\u0103 ce discu\u0163iile dintre Statele Unite \u015fi Iran, desf\u0103\u015furate la Doha cu medierea Qatarului, au \u00eenregistrat progrese. Pie\u0163ele au interpretat evolu\u0163ia ca un semnal c\u0103 riscul unor \u00eentreruperi majore ale livr\u0103rilor de petrol din Orientul Mijlociu s-a redus, relateaz\u0103 Reuters. Cota\u0163ia petrolului Brent a cobor\u00e2t la 70,54 dolari\/baril, iar petrolul american WTI la 67,66 dolari\/baril. Ambele au atins cele mai mici niveluri anterioare conflictului americano-israelian cu Iranul, \u00eenceput la sf\u00e2r\u015fitul lunii februarie. Discu\u0163iile de la Doha s-au concentrat \u00een principal pe situa\u0163ia din Str\u00e2mtoarea Ormuz, ruta prin care este transportat\u0103 aproximativ 20% din petrolul comercializat la nivel mondial. Ministerul de Externe al Qatarului a anun\u0163at c\u0103 negocierile au f\u0103cut “progrese” privind aplicarea memorandumului care a pus cap\u0103t r\u0103zboiului de patru luni \u00een iunie. Totu\u015fi, nu s-a ajuns \u00eenc\u0103 la un acord de pace durabil. O nou\u0103 rund\u0103 de negocieri este programat\u0103 dup\u0103 ceremoniile funerare din 9 iulie dedicate fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei. Pia\u0163a este influen\u0163at\u0103 \u015fi de faptul c\u0103 fluxurile de petrol prin Str\u00e2mtoare Ormuz continu\u0103 aproape normal. Cel pu\u0163in cinci superpetroliere \u00eenc\u0103rcate cu aproximativ 10 milioane de barili de petrol saudit au traversat deja str\u00e2mtoarea, iar compania Saudi Aramco a trecut la pre\u0163uri spot pentru a accelera livr\u0103rile c\u0103tre clien\u0163ii din Asia. \u00cen plus, eliber\u0103rile din rezervele strategice \u015fi cererea \u00eenc\u0103 modest\u0103 din partea Chinei contribuie la men\u0163inerea unei oferte abundente.<\/p>\n Apple preg\u0103te\u015fte cinci modele noi de iPhone p\u00e2n\u0103 \u00een 2027 <\/strong><\/p>\n Apple preg\u0103te\u015fte cea mai ampl\u0103 extindere a gamei iPhone din ultimii ani, cu cel pu\u0163in cinci modele noi programate pentru lansare p\u00e2n\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a anului 2027. \u00cen acela\u015fi timp, compania \u00ee\u015fi extinde planurile pentru primul s\u0103u iPhone pliabil \u015fi analizeaz\u0103 posibilitatea de a cump\u0103ra cipuri de memorie produse \u00een China, pe fondul deficitului global de componente generat de boom-ul inteligen\u0163ei artificiale, transmite CNBC. Potrivit publica\u0163iei Nikkei Asia, Apple le-a cerut furnizorilor s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru produc\u0163ia a aproximativ 10 milioane de iPhone-uri pliabile, peste estimarea anterioar\u0103 de 7\u20138 milioane de unit\u0103\u0163i. Compania ar fi asigurat deja componente pentru aproximativ 80 de milioane de iPhone-uri destinate lans\u0103rilor din a doua jum\u0103tate a anului 2026. \u00cen total, Apple inten\u0163ioneaz\u0103 s\u0103 produc\u0103 peste 220 de milioane de smartphone-uri \u00een 2026. Datorit\u0103 puterii sale de negociere \u015fi volumelor foarte mari de achizi\u0163ii, compania reu\u015fe\u015fte s\u0103 fac\u0103 fa\u0163\u0103 mai bine penuriei de memorii \u015fi alte componente dec\u00e2t rivalii chinezi.<\/p>\n Curtea de Justi\u0163ie a UE confirm\u0103 amenda de 4,1 miliarde de euro aplicat\u0103 Google<\/strong><\/p>\n Curtea de Justi\u0163ie a Uniunii Europene a respins definitiv, joi, apelul formulat de Google \u015fi compania-mam\u0103 Alphabet, confirm\u00e2nd amenda de aproximativ 4,1 miliarde de euro (4,67 miliarde de dolari) pentru \u00eenc\u0103lcarea regulilor europene privind concuren\u0163a, transmite CNBC. Decizia pune cap\u0103t unui litigiu \u00eenceput \u00een 2018, c\u00e2nd Comisia European\u0103 a acuzat Google c\u0103 \u015fi-a folosit pozi\u0163ia dominant\u0103 a sistemului de operare Android pentru a favoriza propriile aplica\u0163ii \u015fi servicii, oblig\u00e2nd produc\u0103torii de smartphone-uri s\u0103 preinstaleze aplica\u0163ii precum Google Search \u015fi browserul Chrome. Ini\u0163ial, Comisia impusese o amend\u0103 de 4,34 miliarde de euro, \u00eens\u0103 \u00een 2022 o instan\u0163\u0103 european\u0103 inferioar\u0103 a redus-o la 4,1 miliarde de euro. Curtea de Justi\u0163ie a UE a confirmat acum aceast\u0103 valoare \u015fi a stabilit c\u0103 Google nu mai are nicio cale de atac. \u00cen motivarea deciziei, instan\u0163a a precizat c\u0103 respinge apelul Google \u015fi Alphabet \u015fi confirm\u0103 sanc\u0163iunea aplicat\u0103 pentru practicile anticoncuren\u0163iale legate de sistemul de operare Android.<\/p>\n OpenAI ar fi propus cedarea unei participa\u0163ii de 5% c\u0103tre guvernul american<\/strong><\/p>\n OpenAI ar fi propus administra\u0163iei pre\u015fedintelui Donald Trump cedarea unei participa\u0163ii de 5% din companie, \u00eentr-o \u00eencercare de a reduce presiunile politice \u015fi de reglementare venite din partea Washingtonului, potrivit unui articol publicat de Financial Times, preluat de Reuters. La evaluarea de aproximativ 852 de miliarde de dolari ob\u0163inut\u0103 de OpenAI \u00een runda de finan\u0163are din luna martie, o participa\u0163ie de 5% ar valora \u00een jur de 42,6 miliarde de dolari. Potrivit publica\u0163iei, directorul general al OpenAI, Sam Altman, a sus\u0163inut \u00een discu\u0163iile preliminare c\u0103 acordarea unei participa\u0163ii guvernului ar reprezenta cea mai bun\u0103 metod\u0103 prin care beneficiile economice generate de inteligen\u0163a artificial\u0103 s\u0103 fie \u00eemp\u0103r\u0163ite cu publicul. Propunerea ar merge \u00eens\u0103 mai departe dec\u00e2t cazul OpenAI. Conform surselor citate, administra\u0163ia american\u0103 ar urma s\u0103 de\u0163in\u0103 c\u00e2te 5% din fiecare dintre principalii dezvoltatori americani de AI, prin intermediul unui fond suveran controlat de stat. Printre companiile vizate s-ar num\u0103ra \u015fi Anthropic, Google \u015fi Meta, de\u015fi nu exist\u0103 indicii c\u0103 acestea ar accepta o astfel de structur\u0103.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Economia a b\u0103tut pasul pe loc<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Activele financiare ale administra\u021biilor publice au crescut la 30,2% din PIB <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Destina\u0163iile de vacan\u0163\u0103 ale rom\u00e2nilor influen\u0163eaz\u0103 pia\u0163a numerarului \u00een valuta<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nHoroscop 11 iulie 2026 <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 11 iulie: M\u0103r\u0103\u0219ti, momentul de glorie al Vrancei, \u00een centrul istoriei Rom\u00e2niei, parteneriatul strategic Rom\u00e2nia\u2013SUA \u0219i personalit\u0103\u021bile care au marcat aceast\u0103 zi<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nLocuri de munc\u0103 pe alese pentru vr\u00e2nceni: 142 \u00een jude\u021b \u0219i 211 \u00een UE<\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n