{"id":2036666,"date":"2026-07-10T12:51:48","date_gmt":"2026-07-10T09:51:48","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2036666"},"modified":"2026-07-10T12:51:48","modified_gmt":"2026-07-10T09:51:48","slug":"geopolitica-noii-lumi-daria-gusa-si-adrian-severin-despre-funeraliile-lui-ali-khamenei-si-semnalul-unei-noi-ordini-in-lumea-islamica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2036666","title":{"rendered":"\u201eGeopolitica Noii Lumi\u201d: Daria Gu\u0219\u0103 \u0219i Adrian Severin, despre funeraliile lui Ali Khamenei \u0219i semnalul unei noi ordini \u00een lumea islamic\u0103"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/07\/daria-gusa-adrian-severin.png”]<\/p>\n

\n
\n

\u00cen emisiunea \u201eGeopolitica Noii Lumi\u201d, difuzat\u0103 la Radio Gold FM, geopoliticiana Daria Gu\u0219\u0103 \u0219i analistul Adrian Severin au discutat despre funeraliile Ayatollahului Ali Khamenei \u0219i despre semnifica\u021biile geopolitice ale acestui moment, analiz\u00e2nd modul \u00een care moartea liderului suprem iranian a generat o ampl\u0103 mobilizare \u00een lumea islamic\u0103 \u0219i oriental\u0103. Cei doi au vorbit despre dimensiunea simbolic\u0103 a ceremoniilor, despre participarea numeroas\u0103 la funeralii, despre ascensiunea demografic\u0103 a popula\u021biei musulmane \u0219i provoc\u0103rile pe care aceasta le poate aduce Europei \u0219i Rom\u00e2niei, dar \u0219i despre competi\u021bia dintre Iran, Arabia Saudit\u0103, Turcia, Qatar \u0219i Emiratele Arabe Unite pentru influen\u021b\u0103 \u00een interiorul civiliza\u021biei islamice. \u00cen acela\u0219i timp, Daria Gu\u0219\u0103 \u0219i Adrian Severin au analizat efectele acestui eveniment asupra Statelor Unite, suger\u00e2nd c\u0103 funeraliile lui Khamenei au devenit nu doar un moment de doliu, ci \u0219i un semnal al schimb\u0103rii raporturilor de putere \u00eentr-o ordine interna\u021bional\u0103 tot mai multipolar\u0103.<\/strong><\/p>\n

Moartea Ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului timp de aproape patru decenii, a deschis una dintre cele mai tensionate \u0219i simbolice etape recente din politica Orientului Mijlociu. Potrivit presei interna\u021bionale, Khamenei a fost ucis la 28 februarie 2026, \u00een urma unui atac americano-israelian, iar funeraliile sale au fost organizate abia la \u00eenceputul lunii iulie, \u00eentr-un context marcat de r\u0103zboiul dintre Iran, Statele Unite \u0219i Israel, de fragilitatea armisti\u021biului regional \u0219i de o puternic\u0103 mobilizare anti-american\u0103 \u00een spa\u021biul iranian \u0219i musulman. Reuters a relatat c\u0103 trupul fostului lider suprem a fost depus ini\u021bial la Teheran, apoi purtat \u00eentr-un amplu circuit funerar, care a culminat cu \u00eenhumarea la sanctuarul Imam Reza din Mashhad, unul dintre cele mai importante locuri sfinte ale \u0219iismului.<\/p>\n

Ceremoniile au \u00eenceput pe 4 iulie \u0219i s-au desf\u0103\u0219urat timp de aproape o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, p\u00e2n\u0103 la 9 iulie, autorit\u0103\u021bile iraniene transform\u00e2nd funeraliile \u00eentr-un moment de mobilizare na\u021bional\u0103 \u0219i de reafirmare politic\u0103. Daria Gu\u0219\u0103 \u0219i Adrian Severin au subliniat dimensiunea simbolic\u0103 a momentului: alegerea datei de 4 iulie, ziua na\u021bional\u0103 a Statelor Unite, a fost interpretat\u0103 ca un mesaj politic direct, iar procesiunile au fost descrise ca dep\u0103\u0219ind cadrul unei simple ceremonii religioase, prin amploarea lor \u0219i prin participarea unor reprezentan\u021bi din state musulmane \u0219i neislamice. \u00cen acela\u0219i sens, presa interna\u021bional\u0103 a consemnat prezen\u021ba unor mul\u021bimi foarte mari la Teheran \u0219i \u00een alte ora\u0219e, unele relat\u0103ri vorbind despre milioane de participan\u021bi, \u00een timp ce estim\u0103rile oficiale definitive privind num\u0103rul total al celor care au asistat la ceremonii au r\u0103mas dificil de verificat. Dac\u0103, totu\u0219i, s-a dep\u0103\u0219it num\u0103rul de 20 de milioane de participan\u021bi, funeraliile lui Ali Khamenei ar putea fi cea mai mare \u00eenmorm\u00e2ntare din istorie, a subliniat geopoliticiana Daria Gu\u0219\u0103.<\/p>\n

\n

Funeraliile lui Ali Khamenei organizate \u00een paralel cu Ziua Independen\u021bei SUA. Mul\u021bimea iranienilor scandeaz\u0103 \u201dMoarte Americii!\u201d<\/a><\/p>\n<\/blockquote>\n\n

Funeraliile au avut \u0219i o dimensiune diplomatic\u0103 major\u0103. Potrivit Euronews, Iranul a a\u0219teptat delega\u021bii din aproximativ 30 de state, printre participan\u021bi fiind men\u021biona\u021bi reprezentan\u021bi ai Rusiei, Pakistanului \u0219i ai administra\u021biei talibane din Afganistan, iar \u00een cadrul emisiunii \u201eGeopolitica Noii Lumi\u201d s-a amintit \u0219i de prezen\u021ba unor actori precum Arabia Saudit\u0103, Turcia, Armenia, Georgia, China \u0219i Rusia. Aceast\u0103 participare a fost interpretat\u0103 nu doar ca un omagiu adus fostului lider iranian, ci \u0219i ca un semnal al repozi\u021bion\u0103rii regionale a Iranului, \u00eentr-un moment \u00een care rela\u021bia dintre lumea islamic\u0103, Statele Unite \u0219i Israel se afl\u0103 \u00eentr-un punct de tensiune ridicat\u0103. Funeraliile lui Ali Khamenei nu au reprezentat doar \u00eencheierea simbolic\u0103 a unei epoci politice iraniene, ci \u0219i o demonstra\u021bie de for\u021b\u0103, solidaritate \u0219i continuitate a regimului de la Teheran, \u00eentr-un context interna\u021bional \u00een care succesiunea puterii, rolul Iranului \u00een regiune \u0219i raporturile cu Occidentul r\u0103m\u00e2n profund incerte.<\/p>\n

Ascensiunea lumii musulmane \u0219i provoc\u0103rile demografice, identitare \u0219i geopolitice pentru Europa \u0219i Rom\u00e2nia<\/strong><\/p>\n

Daria Gu\u0219\u0103 a atras aten\u021bia asupra faptului c\u0103 importan\u021ba lumii musulmane nu mai poate fi analizat\u0103 doar prin prisma conflictelor din Orientul Mijlociu, ci trebuie \u00een\u021beleas\u0103 \u0219i prin dimensiunea sa demografic\u0103, aflat\u0103 \u00eentr-o cre\u0219tere constant\u0103. Aceasta arat\u0103 c\u0103, potrivit estim\u0103rilor invocate \u00een cadrul emisiunii, \u00een anul 2020 existau aproximativ dou\u0103 miliarde de musulmani la nivel global, iar p\u00e2n\u0103 \u00een 2060 num\u0103rul acestora ar putea s\u0103 \u00eel dep\u0103\u0219easc\u0103 pe cel al cre\u0219tinilor, ceea ce ar transforma islamismul \u00een cea mai r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 religie a lumii. Explica\u021bia \u021bine de faptul c\u0103 popula\u021bia musulman\u0103 are una dintre cele mai tinere v\u00e2rste mediane dintre marile grupuri religioase \u0219i, totodat\u0103, una dintre cele mai ridicate rate ale fertilit\u0103\u021bii, ceea ce indic\u0103 o evolu\u021bie demografic\u0103 rapid\u0103 \u0219i cu efecte geopolitice importante. \u00cen acest context, Daria Gu\u0219\u0103 subliniaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 aproximativ 60 de state \u00een care musulmanii reprezint\u0103 peste 20% din popula\u021bie \u0219i aproximativ 30 de state \u00een care popula\u021bia musulman\u0103 dep\u0103\u0219e\u0219te 90%, ceea ce arat\u0103 c\u0103 vorbim nu doar despre o comunitate religioas\u0103 numeroas\u0103, ci despre un actor civiliza\u021bional cu o influen\u021b\u0103 tot mai mare \u00een politica interna\u021bional\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, discu\u021bia porne\u0219te \u0219i de la ideea c\u0103 lumea islamic\u0103 nu trebuie redus\u0103 la imaginea agresiv\u0103 sau conflictual\u0103 proiectat\u0103 adesea \u00een spa\u021biul occidental, deoarece, potrivit interpret\u0103rii prezentate \u00een emisiune, tradi\u021bia islamic\u0103 a permis istoric convie\u021buirea cu alte religii, iar musulmanii nu ar fi, \u00een mod fundamental, \u00eempotriva cre\u0219tinilor, evreilor sau a altor comunit\u0103\u021bi religioase. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, Daria Gu\u0219\u0103 avertizeaz\u0103 c\u0103 Europa \u0219i Occidentul par insuficient preg\u0103tite pentru schimbarea demografic\u0103 ce se contureaz\u0103, mai ales \u00een condi\u021biile \u00een care societ\u0103\u021bile occidentale \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc, \u00ee\u0219i pierd treptat coeziunea religioas\u0103, iar statele cu popula\u021bii musulmane devin tot mai mari, mai tinere, mai dinamice \u0219i mai relevante \u00een raporturile globale de putere.<\/p>\n

<\/p>\n

Aceast\u0103 schimbare demografic\u0103 va afecta Europa, implicit \u0219i Rom\u00e2nia, \u00een primul r\u00e2nd prin modificarea raporturilor de influen\u021b\u0103 dintre marile spa\u021bii religioase \u0219i civiliza\u021bionale. Daria Gu\u0219\u0103 porne\u0219te de la ideea c\u0103 lumea musulman\u0103 este \u00een cre\u0219tere numeric\u0103, are o popula\u021bie mai t\u00e2n\u0103r\u0103 \u0219i o fertilitate mai ridicat\u0103, \u00een timp ce Europa se confrunt\u0103 cu \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei, sc\u0103derea natalit\u0103\u021bii \u0219i diminuarea ata\u0219amentului fa\u021b\u0103 de propria identitate religioas\u0103. Adrian Severin completeaz\u0103 aceast\u0103 perspectiv\u0103 \u0219i afirm\u0103 c\u0103 problema nu este doar una demografic\u0103, ci \u0219i una de identitate: Europa nu mai poate defini raportarea la lumea islamic\u0103 doar prin opozi\u021bie, prin ideea c\u0103 \u201enoi nu suntem musulmani\u201d, ci trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i clarifice propriile valori, propria identitate cultural\u0103 \u0219i propria capacitate de convie\u021buire cu alte civiliza\u021bii. Din acest punct de vedere, schimbarea demografic\u0103 ar putea obliga Europa s\u0103 \u00ee\u0219i reg\u00e2ndeasc\u0103 politicile externe, discursul fa\u021b\u0103 de lumea musulman\u0103, dar \u0219i modul \u00een care gestioneaz\u0103 comunit\u0103\u021bile musulmane deja prezente pe teritoriul s\u0103u. \u00cen lipsa unei asemenea adapt\u0103ri, cei doi sugereaz\u0103 c\u0103 Europa risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 blocat\u0103 \u00eentr-o percep\u021bie deformat\u0103 asupra islamului, s\u0103 trateze gre\u0219it o lume aflat\u0103 \u00een ascensiune \u0219i s\u0103 piard\u0103 influen\u021b\u0103 \u00eentr-o ordine interna\u021bional\u0103 \u00een care dinamismul demografic, coeziunea religioas\u0103 \u0219i solidaritatea civiliza\u021bional\u0103 vor conta tot mai mult.<\/p>\n

Lupta pentru conducerea \u0219i dominarea civiliza\u021biei islamice<\/strong><\/p>\n

Daria Gu\u0219\u0103 introduce \u00een discu\u021bie ideea unei competi\u021bii tot mai vizibile \u00een interiorul lumii islamice, nu doar pentru putere politic\u0103, ci mai ales pentru influen\u021b\u0103 civiliza\u021bional\u0103, religioas\u0103 \u0219i simbolic\u0103. \u00cen analiza sa, lumea musulman\u0103 nu mai poate fi privit\u0103 ca un bloc omogen, ci ca un spa\u021biu al pluralismului, \u00een care mai multe state \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i asume rolul de centru de gravita\u021bie. Aceast\u0103 competi\u021bie nu se poart\u0103 exclusiv prin mijloace militare sau diplomatice, ci \u0219i prin religie, investi\u021bii, cultur\u0103, memorie istoric\u0103 \u0219i capacitatea de a coagula solidarit\u0103\u021bi dincolo de grani\u021be. De aceea, \u00eentrebarea central\u0103 nu mai este doar cine are cea mai mare putere militar\u0103 sau economic\u0103, ci cine va reu\u0219i s\u0103 conduc\u0103 informal lumea islamic\u0103, s\u0103 \u00eei ofere o direc\u021bie \u0219i s\u0103 devin\u0103 reperul s\u0103u politic \u0219i spiritual.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 competi\u021bie, Arabia Saudit\u0103 porne\u0219te de la avantajul simbolic al celor dou\u0103 locuri sfinte ale islamului, Mecca \u0219i Medina, prin care \u00eencearc\u0103 s\u0103 atrag\u0103 de partea sa \u00eentreaga comunitate musulman\u0103. Prin statutul s\u0103u religios, prin tradi\u021bia sunnit\u0103 \u0219i prin pozi\u021bia sa economic\u0103, Arabia Saudit\u0103 r\u0103m\u00e2ne unul dintre principalii pretenden\u021bi la rolul de lider al lumii islamice. \u00cen paralel, state mai mici, dar extrem de bogate, precum Qatarul \u0219i Emiratele Arabe Unite, \u00eencearc\u0103 s\u0103 c\u00e2\u0219tige influen\u021b\u0103 prin investi\u021bii, beneficii economice, proiecte de infrastructur\u0103, diploma\u021bie activ\u0103 \u0219i prezen\u021b\u0103 \u00een zone strategice. Aceste state nu mizeaz\u0103 neap\u0103rat pe autoritatea religioas\u0103 direct\u0103, ci pe capacitatea de a construi re\u021bele de dependen\u021b\u0103 economic\u0103 \u0219i politic\u0103, de a finan\u021ba proiecte globale \u0219i de a-\u0219i crea o imagine de actori indispensabili \u00een politica interna\u021bional\u0103.<\/p>\n

Iranul, \u00een schimb, se impune printr-un alt tip de legitimitate. Daria Gu\u0219\u0103 \u0219i Adrian Severin sugereaz\u0103 c\u0103 influen\u021ba iranian\u0103 nu se bazeaz\u0103 doar pe identitatea \u0219iit\u0103, ci \u0219i pe mo\u0219tenirea civiliza\u021biei persane, pe rolul istoric al Iranului \u00een Asia Central\u0103, Asia de Sud \u0219i Orientul Mijlociu, precum \u0219i pe imaginea de stat care rezist\u0103 presiunii americane \u0219i israeliene. \u00cen acest sens, funeraliile lui Ali Khamenei sunt interpretate ca un moment de reafirmare a Iranului \u00een fa\u021ba lumii islamice, deoarece au permis Teheranului s\u0103 apar\u0103 nu ca un stat izolat, ci ca un centru de solidaritate politic\u0103 \u0219i religioas\u0103. Iranul \u00eencearc\u0103 astfel s\u0103 transforme conflictul s\u0103u cu Statele Unite \u0219i Israelul \u00eentr-o surs\u0103 de legitimitate regional\u0103, prezent\u00e2ndu-se ca ap\u0103r\u0103tor al demnit\u0103\u021bii lumii musulmane \u0219i al independen\u021bei acesteia fa\u021b\u0103 de domina\u021bia occidental\u0103.<\/p>\n

Adrian Severin completeaz\u0103 aceast\u0103 perspectiv\u0103 printr-o explica\u021bie istoric\u0103, ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 rivalit\u0103\u021bile din interiorul lumii islamice nu sunt noi. El aminte\u0219te vechea competi\u021bie dintre Imperiul Otoman \u0219i Imperiul Persan, dou\u0103 structuri imperiale islamice care au avut interese diferite \u0219i sfere de influen\u021b\u0103 distincte. \u00cen acela\u0219i timp, el sus\u021bine c\u0103 fragmentarea lumii arabo-musulmane a fost \u00eentre\u021binut\u0103 \u0219i de interven\u021biile marilor puteri occidentale, \u00een special prin folosirea na\u021bionalismului, prin \u00eemp\u0103r\u021birea spa\u021biului arab \u00een state mai mici \u0219i prin stimularea rivalit\u0103\u021bilor dintre comunit\u0103\u021bi, triburi \u0219i direc\u021bii religioase. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, competi\u021bia actual\u0103 pentru influen\u021b\u0103 \u00een lumea islamic\u0103 nu este doar rezultatul ambi\u021biilor regionale ale Iranului, Arabiei Saudite, Qatarului sau Turciei, ci \u0219i efectul unei istorii mai lungi de fragmentare, interven\u021bie extern\u0103 \u0219i lupt\u0103 pentru controlul Orientului Mijlociu.<\/p>\n

Un element important al acestei competi\u021bii este \u0219i rolul Turciei. \u00cen analiza celor doi, Turcia apare ca un actor aparte, deoarece apar\u021bine lumii musulmane, dar este \u0219i membr\u0103 NATO, are o mo\u0219tenire imperial\u0103 otoman\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i revendic\u0103 o pozi\u021bie de influen\u021b\u0103 \u00eentre Europa, Orientul Mijlociu \u0219i Asia. Tocmai din acest motiv, prezen\u021ba Turciei la funeraliile lui Khamenei este interpretat\u0103 ca un semnal relevant: de\u0219i Ankara poate fi un rival natural al Teheranului, prin interesele sale regionale \u0219i prin mo\u0219tenirea sa istoric\u0103, participarea la acest moment simbolic arat\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u0219i posibilitatea unei solidarit\u0103\u021bi mai largi \u00een interiorul lumii musulmane. Analistul Adrian Severin vorbe\u0219te chiar despre ideea unei posibile triade persano-turco-arabe, \u00een care Iranul, Turcia \u0219i lumea arab\u0103, reprezentat\u0103 \u00een special de Arabia Saudit\u0103, ar putea contribui la stabilizarea regiunii, dac\u0103 ar renun\u021ba la competi\u021bia distructiv\u0103 pentru suprema\u021bie \u0219i ar accepta o formul\u0103 de echilibru.<\/p>\n

Astfel, competi\u021bia pentru dominarea lumii islamice nu trebuie \u00een\u021beleas\u0103 doar ca o lupt\u0103 \u00eentre state rivale, ci ca o confruntare \u00eentre modele diferite de influen\u021b\u0103. Arabia Saudit\u0103 mizeaz\u0103 pe autoritatea locurilor sfinte \u0219i pe tradi\u021bia sunnit\u0103, Qatarul \u0219i Emiratele Arabe Unite pe puterea economic\u0103 \u0219i diplomatic\u0103, Iranul pe mo\u0219tenirea persan\u0103, pe rezisten\u021ba geopolitic\u0103 \u0219i pe simbolismul antioccidental, iar Turcia pe memoria otoman\u0103 \u0219i pe pozi\u021bia sa de punte \u00eentre mai multe lumi. \u00cen fundalul acestei competi\u021bii se afl\u0103 \u00eens\u0103 o miz\u0103 mai mare: cine va reu\u0219i s\u0103 ofere lumii islamice o direc\u021bie \u00eentr-o ordine interna\u021bional\u0103 aflat\u0103 \u00een schimbare. Din aceast\u0103 perspectiv\u0103, funeraliile lui Ali Khamenei sunt prezentate de cei doi anali\u0219ti nu doar ca un eveniment funerar, ci ca un moment \u00een care aceast\u0103 competi\u021bie intern\u0103 a devenit vizibil\u0103, iar lumea islamic\u0103 a transmis c\u0103 \u00ee\u0219i caut\u0103 o nou\u0103 form\u0103 de unitate \u0219i reprezentare global\u0103.<\/p>\n

\u00cen interpretarea celor doi anali\u0219ti, funeraliile lui Ali Khamenei produc consecin\u021be importante asupra Statelor Unite, deoarece arat\u0103 o diminuare a capacit\u0103\u021bii Americii de a influen\u021ba decisiv Orientul Mijlociu. Adrian Severin sus\u021bine c\u0103 participarea masiv\u0103 la ceremonii \u0219i prezen\u021ba unor delega\u021bii din state apropiate sau partenere ale Washingtonului reprezint\u0103 o \u00eenfr\u00e2ngere moral-politic\u0103 \u0219i strategic\u0103 pentru SUA. \u00cen opinia sa, evenimentul demonstreaz\u0103, pe de o parte, c\u0103 Iranul nu este izolat, iar pe de alt\u0103 parte, c\u0103 o parte semnificativ\u0103 a lumii orientale \u0219i arabo-musulmane nu mai accept\u0103 domina\u021bia american\u0103 sau nu mai are \u00eencredere \u00een capacitatea Statelor Unite de a garanta securitatea \u0219i stabilitatea regiunii. Aceast\u0103 idee este accentuat\u0103 prin faptul c\u0103 la funeralii au participat nu doar adversari ai Americii, ci \u0219i actori care au rela\u021bii complexe cu Washingtonul, precum Arabia Saudit\u0103 sau Turcia. \u00cen aceast\u0103 logic\u0103, efectul asupra Americii nu este doar unul de imagine, ci \u0219i unul de legitimitate geopolitic\u0103: dup\u0103 un asemenea moment, sus\u021bine Adrian Severin, Statele Unite vor avea dificult\u0103\u021bi mai mari \u00een a-\u0219i justifica rolul de arbitru al Orientului Mijlociu \u0219i \u00een a mobiliza sprijin pentru noi ac\u021biuni militare sau politice \u00een regiune. Mai mult, el interpreteaz\u0103 funeraliile ca pe un semnal al unei ordini interna\u021bionale \u00een schimbare, \u00een care America nu mai poate ac\u021biona ca unic\u0103 superputere, ci este obligat\u0103 fie s\u0103 accepte o lume multiciviliza\u021bional\u0103 \u0219i multipolar\u0103, fie s\u0103 ri\u0219te izolarea \u00een fa\u021ba unei \u201emajorit\u0103\u021bi globale\u201d tot mai coagulate \u00eempotriva domina\u021biei occidentale.<\/p>\n

Emisiunea \u201eGeopolitica Noii Lumi\u201d, moderat\u0103 de Daria Gu\u0219\u0103, poate fi urm\u0103rit\u0103 lunar, vinerea, pe Radio Gold FM, \u00eencep\u00e2nd cu ora 13. \u00cenregistrarea integral\u0103 poate fi urm\u0103rit\u0103 pe pagina de Facebook a Radio Gold FM Rom\u00e2nia, pe contul de YouTube Radio Gold FM Romania dar \u0219i pe platforma goldtv.ro<\/strong><\/p>\n