{"id":2036138,"date":"2026-07-10T03:39:56","date_gmt":"2026-07-10T00:39:56","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2036138"},"modified":"2026-07-10T03:39:56","modified_gmt":"2026-07-10T00:39:56","slug":"doamna-neaga-a-fost-una-din-femeile-de-prestigiu-din-tara-romaneasca-s-a-nascut-la-cislau-acum-460-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2036138","title":{"rendered":"Doamna Neaga a fost una din femeile de prestigiu din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 | S-a n\u0103scut la Cisl\u0103u acum 460 de ani"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/www.buzau.net\/stiri-din-buzau\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/doamna-neaga-a-fost-una-din-femeile-de-prestigiu-din-tara-romaneasca-s-a-nascut-la-cislau-acum-460-de-ani.jpg&#8221;]<\/p>\n<div id=\"mvp-content-main\" class=\"left relative\">\n<p>Doamna Neaga a fost una din femeile de prestigiu din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een secolele XVI \u2013 XVII, care a l\u0103sat, cu prec\u0103dere \u00een zona Buz\u0103ului, urme greu de \u015fters \u00een vreme. Din p\u0103cate, pe seama ei s-au scris tone de maculatur\u0103 \u0219i exagerat de multe\u00a0bazaconii.<\/p>\n<p>\u00cen Evul Mediu, de departe cel mai important personaj ridicat din Cisl\u0103u Buz\u0103u a fost Doamna Neaga, so\u0163ia domnitorului Mihnea al II-lea, cel care, dup\u0103 ultima domnie, a trecut la islamism, fiind cunoscut \u015fi sub numele de Mihnea Turcitul.<\/p>\n<p>C\u00e2nd tat\u0103l lui Mihnea, Alexandru Mircea (14 ian. 1568-30 apr. 1574; mai 1574-27\/28 sept. 1577), moare fulger\u0103tor (otr\u0103vit?) \u00een 1577, mama sa, o femeie aprig\u0103, \u00eel suie pe copilul Mihnea pe tronul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti, iar turcii \u00eel confirm\u0103 domn la numai 11 ani. Era, deci, n\u0103scut \u00een 1566. Mihnea al II-lea, fiul lui Alexandru Mircea voievod, era nepotul lui Mircea Ciobanul voievod (17 mart. 1545-16 nov, 1552; 11 mai 1553- 28 febr. 1554; ian. 1558-21 sept. 1559), care era fiul lui Radu C\u0103lug\u0103rul voievod (sept-16 nov. 1481; 23 mart. 1482-sept. 1495, fratele lui Vlad \u0162epe\u015f), str\u0103bunicul lui Mihnea, to\u0163i de p\u0103m\u00e2nt din Buz\u0103u.<\/p>\n<p>Ajuns domn, Mihnea al II-lea (27\/28 sept. 1577-iul. 1583; 16 apr. 1585-19 mai 1591) \u00ee\u015fi alege, ca \u015fi tat\u0103l s\u0103u,\u00a0<em>mare postelnic<\/em>\u00a0pe\u00a0<em>Stoica de la Cisl\u0103u<\/em>, om de mare \u00eencredere, cel mai apropiat sfetnic, pe care \u00eel cuno\u015ftea din pruncie. Acest Stoica sau Stoichi\u0163\u0103 era unchiul jup\u00e2ni\u0163ei Neaga \u015fi el i-a recomandat-o pe nepoata sa nev\u00e2rstnicului domnitor pentru c\u0103s\u0103torie.<\/p>\n<p>\u00cen anul 1582 Mihnea al II-lea se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu jup\u00e2ni\u0163a Neaga, fiica clucerului Vlaicu din Rumceani\/Runceni Cisl\u0103u \u015fi a jup\u00e2nesei Anca. Prin c\u0103s\u0103toria cu jup\u00e2ni\u0163a Neaga, Mihnea al II-lea devine \u015fi el o personalitate a Cisl\u0103ului, \u015fi nu f\u0103r\u0103 temei. Bunicul s\u0103u, Mircea Ciobanul Voievod, cel c\u0103s\u0103torit cu Doamna Chiajna, apriga fiic\u0103 a lui Petru Rare\u015f, ctitorise \u00een 1536 biserica \u015fi m\u00e2n\u0103stirea C\u00e2rnu, aflat\u0103 la numai un ceas de urcu\u015f din Cisl\u0103u spre V\u00e2rful M\u0103guricea, unde avea o mo\u015ftenire de la str\u0103mo\u015fii s\u0103i. Continu\u00eend tradi\u0163ia str\u0103mo\u015feasc\u0103, Mihnea al II-lea \u015fi doamna sa, la 1589 refac \u00een piatr\u0103 biserica de lemn a m\u00e2n\u0103stirii Aninoasa, mo\u015ftenire din mo\u015fi-str\u0103mo\u015fi a Doamnei Neaga.<\/p>\n<p>Prin \u00eenrudirea bunicului ei Vlad vistiernicul, tat\u0103l Doamnei Rada, so\u0163ia lui Vlad Vintil\u0103 Vod\u0103 (18 sept. 1532-10\/11 iunie 1535), din neamul lui Radu Braga, cu mo\u015fii \u00een zona M\u00e2nz\u0103le\u015fti-Lop\u0103tari, domn ridicat pe tronul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti de boierii buzoieni, despre care Nicolae Iorga spunea s\u0103 erau \u201e\u2026 puternici \u015fi ambi\u0163io\u015fi \u2026 Prin boierii de Buz\u0103u se fac \u015fi se r\u0103stoarn\u0103 domnii \u00een anumite timpuri ale veacului de pretenden\u0163i la tron al XVI-lea \u2026\u201d , jup\u00e2ni\u0163a Neaga avea \u00een vene un strop de s\u00e2nge domnesc. Prin Vlad Vintil\u0103 voievod, ctitorul de la Vintil\u0103 Vod\u0103 (circa 1480), care era fiul natural lui Radu cel Mare (8115 sept. 1495-apr. 1508), cel ce a \u00eenfiin\u0163at Episcopia Buz\u0103ului, Doamna Neaga era rud\u0103 direct\u0103 cu marii domni ai \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti. Botezat\u0103 dup\u0103 bunica \u015fi str\u0103bunica dinspre tat\u0103, jup\u00e2ni\u0163a Neaga a mo\u015ftenit de la \u00eenainta\u015fii \u015fi \u00eenainta\u015fele sale o fire aprig\u0103, de lupt\u0103toare, care o va ajuta s\u0103 r\u0103zbat\u0103 \u00een via\u0163\u0103.<\/p>\n<p>La c\u0103s\u0103toria cu Mihnea al II-lea, jup\u00e2ni\u0163a Neaga avea 16 ani, era n\u0103scut\u0103 fie spre sf\u00e2r\u015fitul anului 1565, fie \u00een prima jum\u0103tate a anului 1566 \u015fi era, deci, cam de aceea\u015fi v\u00e2rst\u0103 cu t\u00e2n\u0103rul s\u0103u so\u0163, poate un pic mai mare. Marele postelnic Stoica sau Stoichi\u0163\u0103, care o cuno\u015ftea bine pe fiica clucerului Vlaicu, cons\u0103teanul \u015fi v\u0103rul s\u0103u, scrie despre aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie: \u201e\u2026 la anul 7090\/1582\u00a0<em>nefericita<\/em>\u00a0Neaga de la Cisl\u0103u se c\u0103s\u0103tore\u015fte cu Mihnea Voievod\u201d. De ce considera el nefericit\u0103 aceast\u0103 c\u0103s\u0103torie? Desigur, pentru c\u0103 \u00eel cuno\u015ftea de aproape pe t\u00e2n\u0103rul \u00eensur\u0103\u0163el, c\u0103ci slujind \u015fi la tat\u0103l lui, Alexandru Mircea voievod, tot ca mare postelnic, \u00eel cam crescuse pe copilul Mihnea \u015fi \u015ftia c\u0103 este nestatornic, r\u0103u din fire \u015fi cu g\u00e2ndul numai la m\u0103rire. La doar un an de la c\u0103s\u0103torie, \u00een 1583, Mihnea al II-lea este mazilit \u015fi \u00eenlocuit cu fratele vitreg al lui Mihai Viteazul, Petru Cercei (iul. 1583-6 apr. 1585), uns domn \u00een urma interven\u0163iilor marelui s\u0103u protector, regele Henric al III-lea al Fran\u0163ei, pe l\u00e2ng\u0103 Marele Sultan de la Constantinopol. F\u0103c\u00e2nd mari promisiuni, cu siguran\u0163\u0103 prin mama sa, c\u0103tre diver\u015fi demnitari ai Imperiului Otoman, Mihnea este re\u00eensc\u0103unat \u00een aprilie 1585; dar, neput\u00e2nd s\u0103-\u015fi onoreze promisiunile este mazilit \u00een mai 1591, dus \u201e\u00een obezi\u201d la Istanbul \u015fi, pentru a nu fi decapitat, s-a botezat \u00een legea Islamului, lu\u00eend numele de Mehmet Bey \u015fi a fost exilat \u00een insula Samos, unde s-a c\u0103s\u0103torit\u201d cu o sumedenie de neveste, avu \u015fi o sumedenie de copii turci \u2013\u00a0<em>turci basarabi<\/em>\u00a0\u2013 din care cunoa\u015ftem numele numai a dou\u0103 fete, Ihume Catum \u015fi Caise Catum \u2026\u201d. Dar a avut \u015fi doi b\u0103ie\u0163i, Ibrahim Bey \u015fi Mustafa Bey, fra\u0163i cu Radu Mihnea, viitor domn al Valahiei Mari, fiul natural al lui Mihnea al II-lea Turcitul \u201edin p\u0103cate domne\u015fti\u201d cu o femeie numit\u0103 Vi\u015fa sau Voica. De\u015fi fiu natural, Radu Mihnea o recunoa\u015fte \u015fi o respect\u0103 ca mam\u0103 pe Doamna Neaga.<\/p>\n<p>Neagr\u0103 de sup\u0103rare,\u00a0<em>v\u0103duv\u0103<\/em>\u00a0cu b\u0103rbat \u00een via\u0163\u0103 la numai dou\u0103zeci \u015fi \u015fase de ani, Doamna Neaga \u00eempreun\u0103 cu cele dou\u0103 fiice, Irina \u015fi Rucsandra, se retrage la Buda \u015fi Lapo\u015f, unde avea cur\u0163i \u015fi mo\u015fii. Avea numeroase propriet\u0103\u0163i \u00een mai toate satele din Valea Buz\u0103ului, Valea Ni\u015fcovului, pe Dealul Istri\u0163a \u015fi \u00een alte zone din \u0162ara Rom\u00e2neasc\u0103. De\u015fi crunt lovit\u0103 de gestul fostului s\u0103u so\u0163, dar puternic\u0103 \u015fi ambi\u0163ioas\u0103, folosind mijloce adecvate \u015fi a\u015ftept\u00e2nd vremea potrivit\u0103, ridic\u0103 pe tronul \u0162\u0103rii Rom\u00e2ne\u015fti pe fiul s\u0103u adoptiv, Radu Mihnea, n\u0103scut \u00een 1574.<\/p>\n<p>\u00cenc\u0103 \u00eenainte de a fi Doamna \u0162\u0103rii, \u00een 1578, la numai 13 ani, Doamna Neaga ctitore\u015fte biserica de curte de la Buda Cr\u0103ciune\u015fti, a\u015fa cum scrie pe piatra de morm\u00e2nt a tat\u0103lui s\u0103u, Vlaicu clucer, descoperit\u0103 \u00een 1930\/1931 de trei locuitori din zon\u0103: Constantin Petrescu \u015fi Anton Gh. Ionescu, din Cisl\u0103u, \u015fi Petre Sibiescu, notar la P\u0103t\u00e2rlagele, c\u0103ut\u0103tori de comori, care au f\u0103cut s\u0103p\u0103turi la Buda Cr\u0103ciune\u015fti, \u00een punctul\u00a0<em>La Zidul Doamnei<\/em>. Pe urmele acestora, afl\u00e2nd de interesantele descoperiri, au venit la Buda Cr\u0103ciune\u015fti Nicolae Iorga, pe atunci prim ministru \u015fi pre\u015fedinte al\u00a0<em>Comisiunii Monumentelor Istorice<\/em>, \u015fi Virgil Dr\u0103ghiceanu, arheolog la Comisie.<\/p>\n<p>O alt\u0103 important\u0103 ctitorie a Doamnei Neaga dateaz\u0103 din 1589. Atunci, \u00een satul Cisl\u0103u, pe Valea Aninoasei, exista m\u00e2n\u0103stirea Aninoasa cu biseric\u0103 din lemn, f\u0103cut\u0103 de p\u0103rin\u0163ii Doamnei Neaga. Cu doi ani \u00eenainte de sf\u00e2r\u015fitul celei de a doua domnii, Mihnea al II-lea \u015fi so\u0163ia sa, Doamna Neaga, au reconstruit \u00een piatr\u0103 aceast\u0103 biseric\u0103, a\u015fa cum gl\u0103suie\u015fte\u00a0<em>hrisovu<\/em>\u00a0din\u00a0<em>20 aprilie 1589\/7097<\/em>: \u201e\u2026 \u015ei cu aceast\u0103 inim\u0103 \u015fi g\u00e2nduri Io, Mihnea voievod, am dat acest\u00a0<em>hrisov<\/em>\u00a0al domniei mele Sfintei \u015fi Dumnezeie\u015ftii m\u00e2n\u0103stiri numit\u0103\u00a0<em>Aninoasa<\/em>, hramul Sfintei Uspenii a Preacuratei St\u0103p\u00e2nei noastre, de Dumnezeu N\u0103sc\u0103toare \u015fi pururi Fecioar\u0103 Maria, deoarece\u00a0<em>acest loc \u015fi dumnezeiasc\u0103 m\u0103n\u0103stire<\/em>\u00a0a fost de mo\u015ftenire a doamnei domniei mele, Doamna Neaga, de la mo\u015fi \u015fi str\u0103mo\u015fi \u015fi\u00a0<em>biserica de lemn a m\u00e2n\u0103stirii<\/em>\u00a0a fost f\u0103cut\u0103 de p\u0103rin\u0163ii ei. \u015ei domnia mea \u015fi Doamna Neaga am v\u0103zut aceast\u0103 m\u0103n\u0103stire veche \u015fi stricat\u0103, deci, \u00eentru aceia, domnia mea \u015fi doamna domniei mele, Doamna Neaga, cu bun\u0103voin\u0163\u0103\u00a0<em>ne-am gr\u0103bit \u015fi am zidit-o \u015fi am \u00eennoit-o \u015fi am f\u0103cut sfintei m\u00e2n\u0103stiri biseric\u0103 de piatr\u0103<\/em>, cum se cuvine s\u0103 fie la sf\u00e2nta \u015fi dumnezeiasca m\u0103n\u0103stire \u00een frumuse\u0163ea bun\u0103t\u0103\u0163ii \u015fi am f\u0103cut ce este nevoie unei asemenea biserici: haine \u015fi od\u0103jdii frumoase\u201d.<\/p>\n<p>La numai dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, \u00eentr-un nou\u00a0<em>hrisov<\/em>\u00a0datat\u00a0<em>4 mai 1589\/7097<\/em>, domnitorul reia istorisirea \u015fi \u00eent\u0103re\u015fte cele de mai \u00eenainte: \u201e\u2026 \u015ei am v\u0103zut \u015fi domnia mea \u015fi doamna domniei mele, Doamna Neaga, c\u0103 sf\u00e2nta \u015fi dumnezeiasca m\u0103n\u0103stire numit\u0103\u00a0<em>Aninoasa<\/em>\u00a0este veche \u015fi pr\u0103p\u0103dit\u0103 \u015fi stricat\u0103. Iar \u00eentru aceia, domnia mea \u015fi doamna domniei mele, Doamna Neaga, cu bun\u0103 vrere ne-am str\u0103duit \u015fi\u00a0<em>am \u00eenceput \u015fi am zidit \u015fi am f\u0103cut sf\u00e2ntei \u015fi dumnezeie\u015ftii m\u0103n\u0103stiri biseric\u0103 de piatr\u0103<\/em>\u00a0cu bun\u0103 \u00eenfrumuse\u0163are \u015fi am f\u0103cut ceea ce este de cuviin\u0163\u0103 unei asemenea biserici: ve\u015fminte frumoase \u015fi od\u0103jdii. \u015ei \u00eentru aceia, ne-am str\u0103duit domnia mea \u015fi doamna domniei mele, Doamna Neaga, de\u00a0<em>am cump\u0103rat loc \u015fi sate<\/em>, din c\u00e2te ne-a dat nou\u0103 Domnul Dumnezeu st\u0103p\u00e2nire, [am dat] s\u0103 fie la sf\u00e2nta \u015fi dumnezeiasca m\u0103n\u0103stire de hran\u0103 \u015fi de \u00eent\u0103rire \u015fi fra\u0163ilor care vie\u0163uiesc \u00een sf\u00e2nta \u015fi dumnezeiasca m\u0103n\u0103stire ca s\u0103-i fie sfintei \u015fi dumnezeie\u015ftii m\u00e2n\u0103stiri mai sus zise\u00a0<em>Aninoasa<\/em>, hramul Uspenia N\u0103sc\u0103toarei de Dumnezeu, satul\u00a0<em>Cosainul<\/em>\u00a0tot, cu tot hotarul, oric\u00e2t se va alege din hotar p\u00e2n\u0103 \u00een hotar, pentru c\u0103 am cump\u0103rat domnia mea \u015fi doamna domniei mele, Doamna Neaga, de la Radul postelnic, fiul lui C\u00e2rstian din St\u0103nce\u015fti \u015fi de la sora lui, Frujina, cu 120.000 aspri gata. \u015ei au v\u00e2ndut Radul postelnic \u015fi sora lui, Frujina, de a lor bun\u0103voie \u00een divanul domniei mele \u015fi dinaintea arhimitropolitului Chir Vl\u0103dica Mihail \u015fi dinaintea episcopului \u015fi dinaintea dreg\u0103torilor domniei mele \u015fi a tuturor boierilor de la curtea domniei mele, mari \u015fi mici \u2026\u201d<\/p>\n<p>Purt\u00e2nd de grij\u0103 acestei m\u00e2n\u0103stiri, la\u00a0<em>8 aprilie 1590\/7098<\/em>\u00a0Mihnea Turcitul adaug\u0103 la dania anterioar\u0103: \u201esfintei, dumnezeie\u015ftii m\u00e2n\u0103stiri numit\u0103\u00a0<em>Aninoasa<\/em>, ca s\u0103-i fie ocin\u0103 \u00een\u00a0<em>satul Despica\u0163ii<\/em>, partea lui Radul paharnic din\u00a0<em>Rumceani<\/em>, toat\u0103, oric\u00e2t se va alege, din sat \u015fi din c\u00e2mp \u015fi din ap\u0103 \u015fi de pretutindeni, de peste tot hotarul, pentru c\u0103 aceast\u0103 ocin\u0103 a fost a lui Radul paharnic de mo\u015ftenire. Iar Radul paharnic, el a dat aceast\u0103 ocin\u0103 zestre fiicei sale, jupani\u0163a Vi\u015fa. Dar aceast\u0103 ocin\u0103 a fost pus\u0103 z\u0103log de Radul paharnic \u2026 aspri. Iar jupani\u0163a Vi\u015fa, ea a pl\u0103tit acea ocin\u0103 din ei \u2026 pus\u0103 z\u0103log, acea ocin\u0103 de tat\u0103l ei Radul paharnic. Astfel, c\u00e2nd a pl\u0103tit \u2026 ocina, a dus oasele \u015fi trupul mamei ei, Stanca, de unde a fost &lt;\u015fi le-a&gt; \u00eengropat la sf\u00e2nta m\u0103n\u0103stire mai sus zis\u0103. A avut acea ocin\u0103 \u2026 Pentru aceasta \u015fi domnia mea am dat sfintei &lt;m\u00e2n\u0103stiri&gt; ca s\u0103-i fie ocin\u0103 ohab\u0103, \u00een veci \u015fi de nimeni neclintit, &lt;dup\u0103 porunca&gt; domniei mele. Iat\u0103 \u015fi martori punem domnia mea: \u015ei eu, Tatomir, am scris, luna aprilie 8 zile, \u00een anul 7098\/1590. Io, Mihnea voievod \u2026\u201d<\/p>\n<div class=\"heateor_sss_sharing_container heateor_sss_horizontal_sharing\" data-heateor-sss-href=\"https:\/\/www.buzau.net\/stiri-din-buzau\/doamna-neaga-a-fost-una-din-femeile-de-prestigiu-din-tara-romaneasca-s-a-nascut-la-cislau-acum-460-de-ani\/\">\n<div class=\"heateor_sss_sharing_title\">DISTRIBUIE ACEST ARTICOL<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/www.buzau.net\/stiri-din-buzau\/doamna-neaga-a-fost-una-din-femeile-de-prestigiu-din-tara-romaneasca-s-a-nascut-la-cislau-acum-460-de-ani\/&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/www.buzau.net\/stiri-din-buzau\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/doamna-neaga-a-fost-una-din-femeile-de-prestigiu-din-tara-romaneasca-s-a-nascut-la-cislau-acum-460-de-ani.jpg&#8221;] Doamna Neaga a fost una din femeile de prestigiu din \u021aara Rom\u00e2neasc\u0103 \u00een secolele XVI \u2013 XVII, care a l\u0103sat, cu prec\u0103dere \u00een zona Buz\u0103ului, urme greu de \u015fters \u00een vreme. Din p\u0103cate, pe seama ei s-au scris tone de maculatur\u0103 \u0219i exagerat de multe\u00a0bazaconii. \u00cen Evul Mediu, de departe cel mai [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[113,226],"class_list":["post-2036138","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politics","tag-buzau-net","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2036138","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2036138"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2036138\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2036138"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2036138"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2036138"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}