{"id":2035085,"date":"2026-07-09T11:07:51","date_gmt":"2026-07-09T08:07:51","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2035085"},"modified":"2026-07-09T11:07:51","modified_gmt":"2026-07-09T08:07:51","slug":"romania-si-noul-coridor-energetic-al-nato-de-la-mostenirea-comunista-la-infrastructura-strategica-a-secolului-xxi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2035085","title":{"rendered":"Rom\u00e2nia \u0219i noul coridor energetic al NATO: de la mo\u0219tenirea comunist\u0103 la infrastructura strategic\u0103 a secolului XXI"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2020\/01\/18\/199841\/d551cb77930f629a8900adde6.jpg&#8221;]<\/p>\n<div class=\"entry\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"650\" height=\"325\" src=\"https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2020\/01\/18\/199841\/d551cb77930f629a8900adde606500325.jpg\" alt><\/p>\n<div class=\"entry_content\">\n<p>NATO \u00ee\u0219i redefine\u0219te priorit\u0103\u021bile logistice. \u00cen ultimele trei decenii, accentul Alian\u021bei s-a concentrat pe interoperabilitatea armatelor, tehnologia militar\u0103 \u0219i mobilitatea rapid\u0103 a trupelor. Ast\u0103zi, \u00eens\u0103, planificatorii militari redescoper\u0103 o lec\u021bie veche de c\u00e2nd exist\u0103 r\u0103zboaiele moderne: f\u0103r\u0103 combustibil, nici cele mai performante tancuri, avioane sau nave nu valoreaz\u0103 mare lucru.<\/p>\n<p>Logistica a redevenit coloana vertebral\u0103 a puterii militare.<\/p>\n<p>Experien\u021ba r\u0103zboiului din Ucraina a demonstrat c\u0103 transportul combustibilului cu cisterne rutiere sau feroviare este vulnerabil, costisitor \u0219i greu de sus\u021binut \u00een cazul unui conflict de mare intensitate. Conductele petroliere dedicate produselor rafinate redevin astfel infrastructuri de importan\u021b\u0103 strategic\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen acest context, NATO analizeaz\u0103 extinderea sistemului s\u0103u de conducte c\u0103tre flancul estic, iar Rom\u00e2nia \u00eencepe s\u0103 fie privit\u0103 nu doar ca stat de frontier\u0103, ci ca posibil centru logistic pentru \u00eentreaga regiune a M\u0103rii Negre.<\/p>\n<p><strong>Un sistem pu\u021bin cunoscut, dar esen\u021bial. <\/strong>Pu\u021bini europeni cunosc existen\u021ba NATO Pipeline System (NPS), de\u0219i acesta reprezint\u0103 una dintre cele mai importante infrastructuri logistice ale Alian\u021bei.<\/p>\n<p>Sistemul nu transport\u0103 \u021bi\u021bei brut, ci combustibili rafina\u021bi \u2013 kerosen pentru avia\u021bie, motorin\u0103 \u0219i benzin\u0103 \u2013 necesari func\u021bion\u0103rii bazelor aeriene, unit\u0103\u021bilor terestre \u0219i opera\u021biunilor militare.<\/p>\n<p>Cea mai important\u0103 component\u0103 este Central Europe Pipeline System (CEPS), care traverseaz\u0103 Europa Occidental\u0103 \u0219i conecteaz\u0103 rafin\u0103rii, porturi maritime, depozite strategice \u0219i baze aeriene. Re\u021beaua \u00eensumeaz\u0103 aproximativ 5.300 km de conducte \u0219i deserve\u0219te zeci de facilit\u0103\u021bi logistice.<\/p>\n<p>La nivelul \u00eentregului NATO Pipeline System, infrastructura dep\u0103\u0219e\u0219te 10.000 km de conducte \u0219i aproximativ 4 milioane de metri cubi de capacit\u0103\u021bi de stocare. Nu este doar un sistem de transport. Este o infrastructur\u0103 conceput\u0103 pentru a permite desf\u0103\u0219urarea rapid\u0103 \u0219i sus\u021binerea pe termen lung a opera\u021biunilor militare.<\/p>\n<p>Caracteristici principale:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Central Europe Pipeline System (CEPS)<\/strong>, componenta principal\u0103 a sistemului NATO din vestul Europei:\n<ul>\n<li>aproximativ <strong>5.300 km<\/strong> de conducte;<\/li>\n<li>diametre \u00eentre <strong>6 \u0219i 12 inch<\/strong> (150\u2013300 mm);<\/li>\n<li>conecteaz\u0103 <strong>29 de depozite NATO<\/strong>, rafin\u0103rii, porturi, baze aeriene \u0219i aeroporturi civile;<\/li>\n<li>capacitate de stocare de aproximativ <strong>1,2 milioane m\u00b3<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<li>\u00centregul <strong>NATO Pipeline System (NPS)<\/strong>:\n<ul>\n<li>aproximativ <strong>10.000 km<\/strong> \u00een 12 state;<\/li>\n<li>capacitate total\u0103 de stocare de aproximativ <strong>4,1 milioane m\u00b3<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Estimare a capacit\u0103\u021bii de transport<\/strong><\/p>\n<p>Pe baza diametrelor conductelor \u0219i a caracteristicilor sistemelor similare de produse petroliere, CEPS ar putea transporta, \u00een regim normal:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>15\u201330 milioane m\u00b3 de combustibil pe an<\/strong>, adic\u0103 aproximativ:\n<ul>\n<li><strong>40.000\u201380.000 m\u00b3 pe zi<\/strong>;<\/li>\n<li>echivalentul a <strong>250.000\u2013500.000 barili pe zi<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Harta general\u0103 a re\u021belei NATO<\/strong><\/p>\n<p>Sursa <a href=\"https:\/\/www.gospodarkamorska.pl\/potrzebne-sieci-przesylowe-paliwa-na-wschodniej-flance-nato-raport-osw-86599?utm_source=chatgpt.com\">https:\/\/www.gospodarkamorska.pl\/potrzebne-sieci-przesylowe-paliwa-na-wschodniej-flance-nato-raport-osw-86599?utm_source=chatgpt.com<\/a><\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p><strong>De ce se uit\u0103 NATO spre est. <\/strong>P\u00e2n\u0103 \u00een 2022, centrul de greutate al sistemului logistic al NATO era situat \u00een Europa Occidental\u0103.<\/p>\n<p>Ast\u0103zi, amenin\u021b\u0103rile s-au mutat. Flancul estic \u2013 de la Marea Baltic\u0103 p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103 \u2013 g\u0103zduie\u0219te cea mai mare concentrare de trupe aliate din ultimele decenii. \u00cen Polonia, Rom\u00e2nia \u0219i statele baltice au fost create noi grupuri de lupt\u0103, iar baza aerian\u0103 Mihail Kog\u0103lniceanu este \u00een curs de extindere pentru a deveni una dintre cele mai importante facilit\u0103\u021bi NATO din Europa de Est.<\/p>\n<p>Toate aceste baze au nevoie de un lucru aparent banal, alimentare continu\u0103 \u0219i sigur\u0103 cu combustibil. \u00cen prezent, mare parte din aceast\u0103 logistic\u0103 se bazeaz\u0103 pe transport rutier, feroviar \u0219i naval. \u00cen timp de pace, acest lucru este suficient. \u00cen cazul unui conflict major, \u00eens\u0103, vulnerabilitatea acestor mijloace de transport devine evident\u0103. De aici apare necesitatea extinderii re\u021belei de conducte c\u0103tre est.<\/p>\n<p><strong>Rom\u00e2nia mo\u0219tene\u0219te o infrastructur\u0103 construit\u0103 pentru un alt r\u0103zboi. <\/strong>Paradoxal, unul dintre avantajele Rom\u00e2niei provine chiar din perioada comunist\u0103. \u00cen anii R\u0103zboiului Rece, Rom\u00e2nia a construit un sistem complex de transport al \u021bi\u021beiului \u0219i produselor petroliere. Acesta deservea at\u00e2t economia na\u021bional\u0103, c\u00e2t \u0219i necesit\u0103\u021bile armatei (detalii <a href=\"https:\/\/asociatiaenergiainteligenta.ro\/sistemul-petrolier-al-romaniei-comparatie-1989-vs-prezent\/\">https:\/\/asociatiaenergiainteligenta.ro\/sistemul-petrolier-al-romaniei-comparatie-1989-vs-prezent\/<\/a> )<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia a avut un sistem strategic de conducte \u0219i depozite de combustibili construit \u00een perioada comunist\u0103, conceput pentru a asigura alimentarea armatei \u0219i a economiei \u00een caz de r\u0103zboi. Acesta includea:<\/p>\n<ul>\n<li>re\u021bele de conducte pentru \u021bi\u021bei \u0219i produse petroliere;<\/li>\n<li>numeroase depozite militare \u0219i civile dispersate;<\/li>\n<li>leg\u0103turi cu rafin\u0103riile din zona Ploie\u0219ti, porturile petroliere \u0219i bazele aeriene.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Au existat depozite semi\u00eengropate \u0219i subterane, \u00eens\u0103 nu exist\u0103 dovezi publice c\u0103 Rom\u00e2nia ar fi construit un sistem na\u021bional de cavit\u0103\u021bi subterane comparabil cu cele din unele state NATO sau cu depozitele \u00een caverne saline ca \u00een alte \u021b\u0103ri. Au existat \u00eens\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>rezervoare \u00eengropate sau protejate cu valuri de p\u0103m\u00e2nt;<\/li>\n<li>depozite militare camuflate \u0219i dispersate;<\/li>\n<li>instala\u021bii proiectate s\u0103 reziste mai bine bombardamentelor dec\u00e2t rezervoarele de suprafa\u021b\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>O parte din infrastructur\u0103 \u00eenc\u0103 exist\u0103, dar:<\/p>\n<ul>\n<li>unele conducte sunt utilizate de CONPET;<\/li>\n<li>unele depozite militare sunt \u00eenc\u0103 folosite;<\/li>\n<li>alte tronsoane \u0219i depozite au fost scoase din uz, conservate sau privatizate dup\u0103 1990.<\/li>\n<li><\/ul>\n<p>Aceasta este diferen\u021ba fundamental\u0103 dintre Rom\u00e2nia \u0219i multe alte state din regiune, Rom\u00e2nia nu porne\u0219te de la zero.<\/p>\n<p><strong>Constan\u021ba \u2013 Ploie\u0219ti, un coridor cu valoare strategic\u0103. <\/strong>Din perspectiva NATO, cea mai important\u0103 infrastructur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 este reprezentat\u0103 de leg\u0103tura dintre Portul Constan\u021ba \u0219i zona rafin\u0103riilor. Oil Terminal, Petrobrazi, Petrotel \u0219i Petromidia formeaz\u0103 unul dintre cele mai importante noduri energetice din Europa de Sud-Est.<\/p>\n<p>Conductele care conecteaz\u0103 aceste facilit\u0103\u021bi pot reprezenta fundamentul unui viitor coridor logistic destinat aliment\u0103rii bazelor NATO din Rom\u00e2nia \u0219i, ulterior, din Bulgaria \u0219i Turcia.<\/p>\n<p>Estim\u0103rile prezentate \u00een analiza de baz\u0103 indic\u0103 faptul c\u0103 \u00eentre 250 \u0219i 500 km din infrastructura existent\u0103 ar putea avea valoare strategic\u0103 dup\u0103 evalu\u0103ri tehnice \u0219i modernizare.<\/p>\n<p>Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia dispune deja de un \u201eCEPS Rom\u00e2nesc\u201d, ci c\u0103 are un avantaj pe care alte state trebuie s\u0103 \u00eel construiasc\u0103 de la zero.<\/p>\n<p><strong>Investi\u021biile necesare. <\/strong>Infrastructura existent\u0103 nu este suficient\u0103.<\/p>\n<p>Pentru integrarea \u00eentr-un sistem logistic aliat ar fi necesare:<\/p>\n<ul>\n<li>conducte noi c\u0103tre frontiera cu Bulgaria;<\/li>\n<li>conexiuni directe cu baza Mihail Kog\u0103lniceanu;<\/li>\n<li>noi sta\u021bii de pompare;<\/li>\n<li>terminale moderne de \u00eenc\u0103rcare rutier\u0103 \u0219i feroviar\u0103;<\/li>\n<li>depozite strategice de mare capacitate \u00een Dobrogea;<\/li>\n<li>sisteme moderne de automatizare \u0219i monitorizare.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen func\u021bie de scenariul tehnic ales, \u00eentre 300 \u0219i 400 km de conducte noi ar putea completa infrastructura deja existent\u0103.<\/p>\n<p>Costurile ar fi considerabile, \u00eens\u0103 exist\u0103 posibilitatea finan\u021b\u0103rii prin programele NATO \u0219i ale Uniunii Europene dedicate mobilit\u0103\u021bii militare \u0219i infrastructurii critice.<\/p>\n<p><strong>Beneficiile economice pot dep\u0103\u0219i componenta militar\u0103. <\/strong>Discu\u021bia este adesea prezentat\u0103 exclusiv \u00een termeni de securitate. \u00cen realitate, impactul economic ar putea fi la fel de important. Construc\u021bia unei asemenea infrastructuri ar genera lucr\u0103ri de sute de milioane euro.<\/p>\n<p>Ar \u00eensemna:<\/p>\n<ul>\n<li>contracte pentru industria rom\u00e2neasc\u0103;<\/li>\n<li>lucr\u0103ri de construc\u021bii \u0219i montaj;<\/li>\n<li>produc\u021bie de echipamente;<\/li>\n<li>automatiz\u0103ri industriale;<\/li>\n<li>sisteme de securitate;<\/li>\n<li>servicii de mentenan\u021b\u0103;<\/li>\n<li>noi locuri de munc\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Mai important \u00eens\u0103 este faptul c\u0103 Rom\u00e2nia ar putea transforma infrastructura existent\u0103 \u00eentr-o surs\u0103 permanent\u0103 de venit.<\/p>\n<p>Dac\u0103 statul ar p\u0103stra proprietatea asupra conductelor \u0219i ar opta pentru concesionare sau operare \u00een parteneriat, ar putea ob\u021bine venituri recurente de 20 \u2013 30 milioane de euro \/an, \u00een timp ce costurile moderniz\u0103rii ar putea fi suportate \u00een mare m\u0103sur\u0103 din fonduri europene \u0219i aliate.<\/p>\n<p><strong>Portul Constan\u021ba poate deveni poarta energetic\u0103 a flancului estic. <\/strong>Importan\u021ba Portului Constan\u021ba a crescut spectaculos dup\u0103 izbucnirea r\u0103zboiului din Ucraina. Traficul de m\u0103rfuri a crescut, iar portul a devenit una dintre principalele rute logistice pentru exporturile ucrainene \u0219i pentru aprovizionarea regiunii.<\/p>\n<p>Integrarea sa \u00eentr-o re\u021bea NATO de transport al combustibililor i-ar conferi o dimensiune suplimentar\u0103. Constan\u021ba nu ar mai fi doar un mare port comercial, ci unul dintre principalele noduri logistice energetice ale Alian\u021bei.<\/p>\n<p>\u00cen jurul s\u0103u s-ar putea dezvolta noi terminale, depozite, facilit\u0103\u021bi industriale \u0219i servicii logistice cu efecte economice pe termen lung.<\/p>\n<p><strong>Dar exist\u0103 \u0219i costuri. <\/strong>Orice infrastructur\u0103 strategic\u0103 devine automat infrastructur\u0103 critic\u0103. Conductele \u0219i depozitele ar trebui protejate permanent \u00eempotriva sabotajului, atacurilor cibernetice \u0219i amenin\u021b\u0103rilor hibride. Aceasta presupune investi\u021bii suplimentare \u00een securitate, supraveghere \u0219i interven\u021bie. \u00cen plus, dezvoltarea unei asemenea re\u021bele poate genera dificult\u0103\u021bi administrative, exproprieri \u0219i controverse politice interne.<\/p>\n<p>Aceste provoc\u0103ri nu trebuie ignorate, dar nici exagerate. Ele fac parte din orice proiect major de infrastructur\u0103.<\/p>\n<p><strong>Marea negociere. <\/strong>Poate cea mai important\u0103 \u00eentrebare nu este dac\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 participe la proiect, ci \u00een ce condi\u021bii. Dac\u0103 infrastructura este construit\u0103 exclusiv pe bani rom\u00e2ne\u0219ti, beneficiile pot deveni discutabile.<\/p>\n<p>Dac\u0103 \u00eens\u0103 finan\u021barea este asigurat\u0103 \u00een principal de NATO \u0219i Uniunea European\u0103, iar Rom\u00e2nia p\u0103streaz\u0103 proprietatea asupra infrastructurii \u0219i particip\u0103 activ la operarea acesteia, balan\u021ba se schimb\u0103 radical.<\/p>\n<p>Interesul na\u021bional ar impune c\u00e2teva condi\u021bii clare:<\/p>\n<ul>\n<li>proprietatea asupra infrastructurii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 rom\u00e2neasc\u0103;<\/li>\n<li>utilizarea s\u0103 se fac\u0103 prin concesiuni sau acorduri de operare;<\/li>\n<li>modernizarea s\u0103 fie finan\u021bat\u0103 preponderent din fonduri externe;<\/li>\n<li>firmele rom\u00e2ne\u0219ti s\u0103 participe la lucr\u0103ri \u0219i mentenan\u021b\u0103;<\/li>\n<li>investi\u021biile s\u0103 includ\u0103 \u0219i infrastructur\u0103 civil\u0103 \u2013 porturi, c\u0103i ferate \u0219i drumuri.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>O oportunitate istoric\u0103. <\/strong>Rom\u00e2nia dispune de un avantaj pe care pu\u021bine state din regiune \u00eel au simultan, un port strategic la Marea Neagr\u0103, rafin\u0103rii importante, o re\u021bea na\u021bional\u0103 de conducte, o industrie energetic\u0103 cu experien\u021b\u0103 \u0219i una dintre cele mai mari baze NATO din Europa.<\/p>\n<p>Aceste elemente exist\u0103 deja. Provocarea este transformarea lor \u00eentr-un sistem coerent.<\/p>\n<p>Dac\u0103 acest lucru se va realiza, Rom\u00e2nia nu va mai fi doar un beneficiar al securit\u0103\u021bii oferite de NATO, ci unul dintre furnizorii infrastructurii logistice f\u0103r\u0103 de care ap\u0103rarea flancului estic nu poate func\u021biona eficient.<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Concret ce \u00eenseamn\u0103 pentru Rom\u00e2nia extinderea sistemului de conducte NATO<\/strong><\/p>\n<ol>\n<li><strong><u> Ce ar c\u00e2\u0219tiga Rom\u00e2nia<\/u><\/strong><\/li>\n<li><strong> Bani investi\u021bi \u00een Rom\u00e2nia <\/strong>Dac\u0103 traseul trece prin Rom\u00e2nia, o parte din investi\u021bie (sute de milioane de euro) s-ar cheltui aici, conducte, sta\u021bii de pompare, depozite, drumuri de acces, sisteme de securitate \u0219i automatizare. O parte din contracte ar putea reveni companiilor rom\u00e2ne\u0219ti, dac\u0103 sunt competitive.<\/li>\n<li><strong> O prezen\u021b\u0103 militar\u0103 aliat\u0103 mai stabil\u0103 <\/strong>O infrastructur\u0103 logistic\u0103 permanent\u0103 face mai u\u0219oar\u0103 desf\u0103\u0219urarea \u0219i sus\u021binerea for\u021belor NATO. Asta poate \u00eencuraja investi\u021bii suplimentare \u00een baze, depozite \u0219i facilit\u0103\u021bi logistice.<\/li>\n<li><strong> Mai mult\u0103 influen\u021b\u0103 \u00een NATO <\/strong>\u021a\u0103rile care g\u0103zduiesc infrastructur\u0103 strategic\u0103 au, de regul\u0103, un rol mai important \u00een planificarea logistic\u0103 \u0219i opera\u021bional\u0103. Asta nu \u00eenseamn\u0103 un drept de veto, dar poate cre\u0219te relevan\u021ba Rom\u00e2niei \u00een cadrul Alian\u021bei.<\/li>\n<li><strong> Posibile venituri <\/strong>Dac\u0103 Rom\u00e2nia negociaz\u0103 inteligent \u0219i folose\u0219te infrastructur\u0103 existent\u0103, poate ob\u021bine:<\/li>\n<\/ol>\n<ul>\n<li>taxe de utilizare sau chirii;<\/li>\n<li>fonduri pentru modernizarea infrastructurii;<\/li>\n<li>investi\u021bii conexe \u00een energie \u0219i transport.<\/li>\n<\/ul>\n<ol start=\"5\">\n<li><strong> O responsabilitate mai mare <\/strong>O infrastructur\u0103 strategic\u0103 trebuie p\u0103zit\u0103, \u00eentre\u021binut\u0103 \u0219i protejat\u0103 \u00eempotriva sabotajului \u0219i atacurilor cibernetice. Asta \u00eenseamn\u0103 costuri \u0219i eforturi suplimentare.<\/li>\n<li><strong><u> Ce ar risca Rom\u00e2nia<\/u><\/strong><\/li>\n<li><strong> Devine \u021bint\u0103 mai important\u0103.<\/strong> Conductele, depozitele \u0219i nodurile logistice ar deveni infrastructur\u0103 critic\u0103. \u00cen regiunea M\u0103rii Negre, Rom\u00e2nia, Bulgaria \u0219i Turcia tocmai au extins cooperarea pentru protec\u021bia infrastructurii critice, inclusiv conducte \u0219i comunica\u021bii submarine.<\/li>\n<li><strong> Costuri mari.<\/strong> Chiar dac\u0103 finan\u021barea ar veni par\u021bial de la NATO\/UE, Rom\u00e2nia ar suporta probabil costuri de terenuri, securitate, conect\u0103ri locale, autoriza\u021bii \u0219i mentenan\u021b\u0103.<\/li>\n<li><strong> Risc politic intern.<\/strong> Un astfel de proiect poate fi prezentat de opozi\u021bie sau propaganda rus\u0103 ca \u201cmilitarizarea Rom\u00e2niei\u201d, chiar dac\u0103 scopul lui este ap\u0103rarea \u0219i descurajarea.<\/li>\n<li><strong> Probleme de mediu \u0219i exproprieri.<\/strong> Conductele cer trasee, servitu\u021bi, protec\u021bie, sta\u021bii de pompare \u0219i depozite. Pot ap\u0103rea conflicte cu proprietari, comunit\u0103\u021bi locale sau zone protejate.<\/li>\n<li><strong> Dependen\u021b\u0103 de decizii externe.<\/strong> Dac\u0103 infrastructura este NATO, Rom\u00e2nia c\u00e2\u0219tig\u0103 securitate, dar unele decizii opera\u021bionale, standarde \u0219i priorit\u0103\u021bi vor fi stabilite \u00eempreun\u0103 cu alia\u021bii.<\/li>\n<\/ol>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p>Marile proiecte strategice nu se m\u0103soar\u0103 doar \u00een kilometri de conduct\u0103 sau \u00een milioane de euro investite. Ele se m\u0103soar\u0103 prin capacitatea unei \u021b\u0103ri de a-\u0219i transforma avantajele geografice \u0219i infrastructura existent\u0103 \u00een instrumente de influen\u021b\u0103 politic\u0103, securitate \u0219i dezvoltare economic\u0103.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia are \u0219ansa rar\u0103 de a valorifica o mo\u0219tenire industrial\u0103 construit\u0103 \u00een timpul R\u0103zboiului Rece \u0219i de a o integra \u00eentr-o arhitectur\u0103 de securitate adaptat\u0103 provoc\u0103rilor secolului XXI.<\/p>\n<p>Succesul nu va depinde doar de deciziile NATO, ci \u0219i de maturitatea cu care autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne vor negocia. Dac\u0103 Bucure\u0219tiul va reu\u0219i s\u0103 p\u0103streze controlul asupra infrastructurii, s\u0103 atrag\u0103 finan\u021bare extern\u0103 \u0219i s\u0103 implice industria na\u021bional\u0103, atunci o re\u021bea de conducte construit\u0103 acum jum\u0103tate de secol ar putea deveni unul dintre cele mai valoroase active strategice ale Rom\u00e2niei pentru urm\u0103toarele decenii.<\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p><strong>Prof.dr.ing.Dumitru Chisalita<\/strong><\/p>\n<p><strong>Presedinte AEI<\/strong><\/p>\n<\/div>\n<div>\n<div>VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n<div class=\"ratingblock \">\n<div class=\"ratingstars \">\n<div id=\"article_loader_546880\" class=\"ratingloaderarticle\">\n<div class=\"loader arrows \">\n<div class=\"loaderinner\">se actualizeaz\u0103&#8230;<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"ratingtext \">\n<div id=\"gdr_text_a546880\">Rating: 0.0\/<strong>10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"entry_content\">\n<p>NATO \u00ee\u0219i redefine\u0219te priorit\u0103\u021bile logistice. \u00cen ultimele trei decenii, accentul Alian\u021bei s-a concentrat pe interoperabilitatea armatelor, tehnologia militar\u0103 \u0219i mobilitatea rapid\u0103 a trupelor. Ast\u0103zi, \u00eens\u0103, planificatorii militari redescoper\u0103 o lec\u021bie veche de c\u00e2nd exist\u0103 r\u0103zboaiele moderne: f\u0103r\u0103 combustibil, nici cele mai performante tancuri, avioane sau nave nu valoreaz\u0103 mare lucru.<\/p>\n<p>Logistica a redevenit coloana vertebral\u0103 a puterii militare.<\/p>\n<p>Experien\u021ba r\u0103zboiului din Ucraina a demonstrat c\u0103 transportul combustibilului cu cisterne rutiere sau feroviare este vulnerabil, costisitor \u0219i greu de sus\u021binut \u00een cazul unui conflict de mare intensitate. Conductele petroliere dedicate produselor rafinate redevin astfel infrastructuri de importan\u021b\u0103 strategic\u0103.<\/p>\n<p>\u00cen acest context, NATO analizeaz\u0103 extinderea sistemului s\u0103u de conducte c\u0103tre flancul estic, iar Rom\u00e2nia \u00eencepe s\u0103 fie privit\u0103 nu doar ca stat de frontier\u0103, ci ca posibil centru logistic pentru \u00eentreaga regiune a M\u0103rii Negre.<\/p>\n<p><strong>Un sistem pu\u021bin cunoscut, dar esen\u021bial. <\/strong>Pu\u021bini europeni cunosc existen\u021ba NATO Pipeline System (NPS), de\u0219i acesta reprezint\u0103 una dintre cele mai importante infrastructuri logistice ale Alian\u021bei.<\/p>\n<p>Sistemul nu transport\u0103 \u021bi\u021bei brut, ci combustibili rafina\u021bi \u2013 kerosen pentru avia\u021bie, motorin\u0103 \u0219i benzin\u0103 \u2013 necesari func\u021bion\u0103rii bazelor aeriene, unit\u0103\u021bilor terestre \u0219i opera\u021biunilor militare.<\/p>\n<p>Cea mai important\u0103 component\u0103 este Central Europe Pipeline System (CEPS), care traverseaz\u0103 Europa Occidental\u0103 \u0219i conecteaz\u0103 rafin\u0103rii, porturi maritime, depozite strategice \u0219i baze aeriene. Re\u021beaua \u00eensumeaz\u0103 aproximativ 5.300 km de conducte \u0219i deserve\u0219te zeci de facilit\u0103\u021bi logistice.<\/p>\n<p>La nivelul \u00eentregului NATO Pipeline System, infrastructura dep\u0103\u0219e\u0219te 10.000 km de conducte \u0219i aproximativ 4 milioane de metri cubi de capacit\u0103\u021bi de stocare. Nu este doar un sistem de transport. Este o infrastructur\u0103 conceput\u0103 pentru a permite desf\u0103\u0219urarea rapid\u0103 \u0219i sus\u021binerea pe termen lung a opera\u021biunilor militare.<\/p>\n<p>Caracteristici principale:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>Central Europe Pipeline System (CEPS)<\/strong>, componenta principal\u0103 a sistemului NATO din vestul Europei:\n<ul>\n<li>aproximativ <strong>5.300 km<\/strong> de conducte;<\/li>\n<li>diametre \u00eentre <strong>6 \u0219i 12 inch<\/strong> (150\u2013300 mm);<\/li>\n<li>conecteaz\u0103 <strong>29 de depozite NATO<\/strong>, rafin\u0103rii, porturi, baze aeriene \u0219i aeroporturi civile;<\/li>\n<li>capacitate de stocare de aproximativ <strong>1,2 milioane m\u00b3<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<li>\u00centregul <strong>NATO Pipeline System (NPS)<\/strong>:\n<ul>\n<li>aproximativ <strong>10.000 km<\/strong> \u00een 12 state;<\/li>\n<li>capacitate total\u0103 de stocare de aproximativ <strong>4,1 milioane m\u00b3<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Estimare a capacit\u0103\u021bii de transport<\/strong><\/p>\n<p>Pe baza diametrelor conductelor \u0219i a caracteristicilor sistemelor similare de produse petroliere, CEPS ar putea transporta, \u00een regim normal:<\/p>\n<ul>\n<li><strong>15\u201330 milioane m\u00b3 de combustibil pe an<\/strong>, adic\u0103 aproximativ:\n<ul>\n<li><strong>40.000\u201380.000 m\u00b3 pe zi<\/strong>;<\/li>\n<li>echivalentul a <strong>250.000\u2013500.000 barili pe zi<\/strong>.<\/li>\n<\/ul>\n<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>Harta general\u0103 a re\u021belei NATO<\/strong><\/p>\n<p>Sursa <a href=\"https:\/\/www.gospodarkamorska.pl\/potrzebne-sieci-przesylowe-paliwa-na-wschodniej-flance-nato-raport-osw-86599?utm_source=chatgpt.com\">https:\/\/www.gospodarkamorska.pl\/potrzebne-sieci-przesylowe-paliwa-na-wschodniej-flance-nato-raport-osw-86599?utm_source=chatgpt.com<\/a><\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p><strong>De ce se uit\u0103 NATO spre est. <\/strong>P\u00e2n\u0103 \u00een 2022, centrul de greutate al sistemului logistic al NATO era situat \u00een Europa Occidental\u0103.<\/p>\n<p>Ast\u0103zi, amenin\u021b\u0103rile s-au mutat. Flancul estic \u2013 de la Marea Baltic\u0103 p\u00e2n\u0103 la Marea Neagr\u0103 \u2013 g\u0103zduie\u0219te cea mai mare concentrare de trupe aliate din ultimele decenii. \u00cen Polonia, Rom\u00e2nia \u0219i statele baltice au fost create noi grupuri de lupt\u0103, iar baza aerian\u0103 Mihail Kog\u0103lniceanu este \u00een curs de extindere pentru a deveni una dintre cele mai importante facilit\u0103\u021bi NATO din Europa de Est.<\/p>\n<p>Toate aceste baze au nevoie de un lucru aparent banal, alimentare continu\u0103 \u0219i sigur\u0103 cu combustibil. \u00cen prezent, mare parte din aceast\u0103 logistic\u0103 se bazeaz\u0103 pe transport rutier, feroviar \u0219i naval. \u00cen timp de pace, acest lucru este suficient. \u00cen cazul unui conflict major, \u00eens\u0103, vulnerabilitatea acestor mijloace de transport devine evident\u0103. De aici apare necesitatea extinderii re\u021belei de conducte c\u0103tre est.<\/p>\n<p><strong>Rom\u00e2nia mo\u0219tene\u0219te o infrastructur\u0103 construit\u0103 pentru un alt r\u0103zboi. <\/strong>Paradoxal, unul dintre avantajele Rom\u00e2niei provine chiar din perioada comunist\u0103. \u00cen anii R\u0103zboiului Rece, Rom\u00e2nia a construit un sistem complex de transport al \u021bi\u021beiului \u0219i produselor petroliere. Acesta deservea at\u00e2t economia na\u021bional\u0103, c\u00e2t \u0219i necesit\u0103\u021bile armatei (detalii <a href=\"https:\/\/asociatiaenergiainteligenta.ro\/sistemul-petrolier-al-romaniei-comparatie-1989-vs-prezent\/\">https:\/\/asociatiaenergiainteligenta.ro\/sistemul-petrolier-al-romaniei-comparatie-1989-vs-prezent\/<\/a> )<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia a avut un sistem strategic de conducte \u0219i depozite de combustibili construit \u00een perioada comunist\u0103, conceput pentru a asigura alimentarea armatei \u0219i a economiei \u00een caz de r\u0103zboi. Acesta includea:<\/p>\n<ul>\n<li>re\u021bele de conducte pentru \u021bi\u021bei \u0219i produse petroliere;<\/li>\n<li>numeroase depozite militare \u0219i civile dispersate;<\/li>\n<li>leg\u0103turi cu rafin\u0103riile din zona Ploie\u0219ti, porturile petroliere \u0219i bazele aeriene.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Au existat depozite semi\u00eengropate \u0219i subterane, \u00eens\u0103 nu exist\u0103 dovezi publice c\u0103 Rom\u00e2nia ar fi construit un sistem na\u021bional de cavit\u0103\u021bi subterane comparabil cu cele din unele state NATO sau cu depozitele \u00een caverne saline ca \u00een alte \u021b\u0103ri. Au existat \u00eens\u0103:<\/p>\n<ul>\n<li>rezervoare \u00eengropate sau protejate cu valuri de p\u0103m\u00e2nt;<\/li>\n<li>depozite militare camuflate \u0219i dispersate;<\/li>\n<li>instala\u021bii proiectate s\u0103 reziste mai bine bombardamentelor dec\u00e2t rezervoarele de suprafa\u021b\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>O parte din infrastructur\u0103 \u00eenc\u0103 exist\u0103, dar:<\/p>\n<ul>\n<li>unele conducte sunt utilizate de CONPET;<\/li>\n<li>unele depozite militare sunt \u00eenc\u0103 folosite;<\/li>\n<li>alte tronsoane \u0219i depozite au fost scoase din uz, conservate sau privatizate dup\u0103 1990.<\/li>\n<li><\/ul>\n<p>Aceasta este diferen\u021ba fundamental\u0103 dintre Rom\u00e2nia \u0219i multe alte state din regiune, Rom\u00e2nia nu porne\u0219te de la zero.<\/p>\n<p><strong>Constan\u021ba \u2013 Ploie\u0219ti, un coridor cu valoare strategic\u0103. <\/strong>Din perspectiva NATO, cea mai important\u0103 infrastructur\u0103 rom\u00e2neasc\u0103 este reprezentat\u0103 de leg\u0103tura dintre Portul Constan\u021ba \u0219i zona rafin\u0103riilor. Oil Terminal, Petrobrazi, Petrotel \u0219i Petromidia formeaz\u0103 unul dintre cele mai importante noduri energetice din Europa de Sud-Est.<\/p>\n<p>Conductele care conecteaz\u0103 aceste facilit\u0103\u021bi pot reprezenta fundamentul unui viitor coridor logistic destinat aliment\u0103rii bazelor NATO din Rom\u00e2nia \u0219i, ulterior, din Bulgaria \u0219i Turcia.<\/p>\n<p>Estim\u0103rile prezentate \u00een analiza de baz\u0103 indic\u0103 faptul c\u0103 \u00eentre 250 \u0219i 500 km din infrastructura existent\u0103 ar putea avea valoare strategic\u0103 dup\u0103 evalu\u0103ri tehnice \u0219i modernizare.<\/p>\n<p>Aceasta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia dispune deja de un \u201eCEPS Rom\u00e2nesc\u201d, ci c\u0103 are un avantaj pe care alte state trebuie s\u0103 \u00eel construiasc\u0103 de la zero.<\/p>\n<p><strong>Investi\u021biile necesare. <\/strong>Infrastructura existent\u0103 nu este suficient\u0103.<\/p>\n<p>Pentru integrarea \u00eentr-un sistem logistic aliat ar fi necesare:<\/p>\n<ul>\n<li>conducte noi c\u0103tre frontiera cu Bulgaria;<\/li>\n<li>conexiuni directe cu baza Mihail Kog\u0103lniceanu;<\/li>\n<li>noi sta\u021bii de pompare;<\/li>\n<li>terminale moderne de \u00eenc\u0103rcare rutier\u0103 \u0219i feroviar\u0103;<\/li>\n<li>depozite strategice de mare capacitate \u00een Dobrogea;<\/li>\n<li>sisteme moderne de automatizare \u0219i monitorizare.<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen func\u021bie de scenariul tehnic ales, \u00eentre 300 \u0219i 400 km de conducte noi ar putea completa infrastructura deja existent\u0103.<\/p>\n<p>Costurile ar fi considerabile, \u00eens\u0103 exist\u0103 posibilitatea finan\u021b\u0103rii prin programele NATO \u0219i ale Uniunii Europene dedicate mobilit\u0103\u021bii militare \u0219i infrastructurii critice.<\/p>\n<p><strong>Beneficiile economice pot dep\u0103\u0219i componenta militar\u0103. <\/strong>Discu\u021bia este adesea prezentat\u0103 exclusiv \u00een termeni de securitate. \u00cen realitate, impactul economic ar putea fi la fel de important. Construc\u021bia unei asemenea infrastructuri ar genera lucr\u0103ri de sute de milioane euro.<\/p>\n<p>Ar \u00eensemna:<\/p>\n<ul>\n<li>contracte pentru industria rom\u00e2neasc\u0103;<\/li>\n<li>lucr\u0103ri de construc\u021bii \u0219i montaj;<\/li>\n<li>produc\u021bie de echipamente;<\/li>\n<li>automatiz\u0103ri industriale;<\/li>\n<li>sisteme de securitate;<\/li>\n<li>servicii de mentenan\u021b\u0103;<\/li>\n<li>noi locuri de munc\u0103.<\/li>\n<\/ul>\n<p>Mai important \u00eens\u0103 este faptul c\u0103 Rom\u00e2nia ar putea transforma infrastructura existent\u0103 \u00eentr-o surs\u0103 permanent\u0103 de venit.<\/p>\n<p>Dac\u0103 statul ar p\u0103stra proprietatea asupra conductelor \u0219i ar opta pentru concesionare sau operare \u00een parteneriat, ar putea ob\u021bine venituri recurente de 20 \u2013 30 milioane de euro \/an, \u00een timp ce costurile moderniz\u0103rii ar putea fi suportate \u00een mare m\u0103sur\u0103 din fonduri europene \u0219i aliate.<\/p>\n<p><strong>Portul Constan\u021ba poate deveni poarta energetic\u0103 a flancului estic. <\/strong>Importan\u021ba Portului Constan\u021ba a crescut spectaculos dup\u0103 izbucnirea r\u0103zboiului din Ucraina. Traficul de m\u0103rfuri a crescut, iar portul a devenit una dintre principalele rute logistice pentru exporturile ucrainene \u0219i pentru aprovizionarea regiunii.<\/p>\n<p>Integrarea sa \u00eentr-o re\u021bea NATO de transport al combustibililor i-ar conferi o dimensiune suplimentar\u0103. Constan\u021ba nu ar mai fi doar un mare port comercial, ci unul dintre principalele noduri logistice energetice ale Alian\u021bei.<\/p>\n<p>\u00cen jurul s\u0103u s-ar putea dezvolta noi terminale, depozite, facilit\u0103\u021bi industriale \u0219i servicii logistice cu efecte economice pe termen lung.<\/p>\n<p><strong>Dar exist\u0103 \u0219i costuri. <\/strong>Orice infrastructur\u0103 strategic\u0103 devine automat infrastructur\u0103 critic\u0103. Conductele \u0219i depozitele ar trebui protejate permanent \u00eempotriva sabotajului, atacurilor cibernetice \u0219i amenin\u021b\u0103rilor hibride. Aceasta presupune investi\u021bii suplimentare \u00een securitate, supraveghere \u0219i interven\u021bie. \u00cen plus, dezvoltarea unei asemenea re\u021bele poate genera dificult\u0103\u021bi administrative, exproprieri \u0219i controverse politice interne.<\/p>\n<p>Aceste provoc\u0103ri nu trebuie ignorate, dar nici exagerate. Ele fac parte din orice proiect major de infrastructur\u0103.<\/p>\n<p><strong>Marea negociere. <\/strong>Poate cea mai important\u0103 \u00eentrebare nu este dac\u0103 Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 participe la proiect, ci \u00een ce condi\u021bii. Dac\u0103 infrastructura este construit\u0103 exclusiv pe bani rom\u00e2ne\u0219ti, beneficiile pot deveni discutabile.<\/p>\n<p>Dac\u0103 \u00eens\u0103 finan\u021barea este asigurat\u0103 \u00een principal de NATO \u0219i Uniunea European\u0103, iar Rom\u00e2nia p\u0103streaz\u0103 proprietatea asupra infrastructurii \u0219i particip\u0103 activ la operarea acesteia, balan\u021ba se schimb\u0103 radical.<\/p>\n<p>Interesul na\u021bional ar impune c\u00e2teva condi\u021bii clare:<\/p>\n<ul>\n<li>proprietatea asupra infrastructurii s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 rom\u00e2neasc\u0103;<\/li>\n<li>utilizarea s\u0103 se fac\u0103 prin concesiuni sau acorduri de operare;<\/li>\n<li>modernizarea s\u0103 fie finan\u021bat\u0103 preponderent din fonduri externe;<\/li>\n<li>firmele rom\u00e2ne\u0219ti s\u0103 participe la lucr\u0103ri \u0219i mentenan\u021b\u0103;<\/li>\n<li>investi\u021biile s\u0103 includ\u0103 \u0219i infrastructur\u0103 civil\u0103 \u2013 porturi, c\u0103i ferate \u0219i drumuri.<\/li>\n<\/ul>\n<p><strong>O oportunitate istoric\u0103. <\/strong>Rom\u00e2nia dispune de un avantaj pe care pu\u021bine state din regiune \u00eel au simultan, un port strategic la Marea Neagr\u0103, rafin\u0103rii importante, o re\u021bea na\u021bional\u0103 de conducte, o industrie energetic\u0103 cu experien\u021b\u0103 \u0219i una dintre cele mai mari baze NATO din Europa.<\/p>\n<p>Aceste elemente exist\u0103 deja. Provocarea este transformarea lor \u00eentr-un sistem coerent.<\/p>\n<p>Dac\u0103 acest lucru se va realiza, Rom\u00e2nia nu va mai fi doar un beneficiar al securit\u0103\u021bii oferite de NATO, ci unul dintre furnizorii infrastructurii logistice f\u0103r\u0103 de care ap\u0103rarea flancului estic nu poate func\u021biona eficient.<\/p>\n<p><strong>\u00a0<\/strong><\/p>\n<p><strong>Concret ce \u00eenseamn\u0103 pentru Rom\u00e2nia extinderea sistemului de conducte NATO<\/strong><\/p>\n<ol>\n<li><strong><u> Ce ar c\u00e2\u0219tiga Rom\u00e2nia<\/u><\/strong><\/li>\n<li><strong> Bani investi\u021bi \u00een Rom\u00e2nia <\/strong>Dac\u0103 traseul trece prin Rom\u00e2nia, o parte din investi\u021bie (sute de milioane de euro) s-ar cheltui aici, conducte, sta\u021bii de pompare, depozite, drumuri de acces, sisteme de securitate \u0219i automatizare. O parte din contracte ar putea reveni companiilor rom\u00e2ne\u0219ti, dac\u0103 sunt competitive.<\/li>\n<li><strong> O prezen\u021b\u0103 militar\u0103 aliat\u0103 mai stabil\u0103 <\/strong>O infrastructur\u0103 logistic\u0103 permanent\u0103 face mai u\u0219oar\u0103 desf\u0103\u0219urarea \u0219i sus\u021binerea for\u021belor NATO. Asta poate \u00eencuraja investi\u021bii suplimentare \u00een baze, depozite \u0219i facilit\u0103\u021bi logistice.<\/li>\n<li><strong> Mai mult\u0103 influen\u021b\u0103 \u00een NATO <\/strong>\u021a\u0103rile care g\u0103zduiesc infrastructur\u0103 strategic\u0103 au, de regul\u0103, un rol mai important \u00een planificarea logistic\u0103 \u0219i opera\u021bional\u0103. Asta nu \u00eenseamn\u0103 un drept de veto, dar poate cre\u0219te relevan\u021ba Rom\u00e2niei \u00een cadrul Alian\u021bei.<\/li>\n<li><strong> Posibile venituri <\/strong>Dac\u0103 Rom\u00e2nia negociaz\u0103 inteligent \u0219i folose\u0219te infrastructur\u0103 existent\u0103, poate ob\u021bine:<\/li>\n<\/ol>\n<ul>\n<li>taxe de utilizare sau chirii;<\/li>\n<li>fonduri pentru modernizarea infrastructurii;<\/li>\n<li>investi\u021bii conexe \u00een energie \u0219i transport.<\/li>\n<\/ul>\n<ol start=\"5\">\n<li><strong> O responsabilitate mai mare <\/strong>O infrastructur\u0103 strategic\u0103 trebuie p\u0103zit\u0103, \u00eentre\u021binut\u0103 \u0219i protejat\u0103 \u00eempotriva sabotajului \u0219i atacurilor cibernetice. Asta \u00eenseamn\u0103 costuri \u0219i eforturi suplimentare.<\/li>\n<li><strong><u> Ce ar risca Rom\u00e2nia<\/u><\/strong><\/li>\n<li><strong> Devine \u021bint\u0103 mai important\u0103.<\/strong> Conductele, depozitele \u0219i nodurile logistice ar deveni infrastructur\u0103 critic\u0103. \u00cen regiunea M\u0103rii Negre, Rom\u00e2nia, Bulgaria \u0219i Turcia tocmai au extins cooperarea pentru protec\u021bia infrastructurii critice, inclusiv conducte \u0219i comunica\u021bii submarine.<\/li>\n<li><strong> Costuri mari.<\/strong> Chiar dac\u0103 finan\u021barea ar veni par\u021bial de la NATO\/UE, Rom\u00e2nia ar suporta probabil costuri de terenuri, securitate, conect\u0103ri locale, autoriza\u021bii \u0219i mentenan\u021b\u0103.<\/li>\n<li><strong> Risc politic intern.<\/strong> Un astfel de proiect poate fi prezentat de opozi\u021bie sau propaganda rus\u0103 ca \u201cmilitarizarea Rom\u00e2niei\u201d, chiar dac\u0103 scopul lui este ap\u0103rarea \u0219i descurajarea.<\/li>\n<li><strong> Probleme de mediu \u0219i exproprieri.<\/strong> Conductele cer trasee, servitu\u021bi, protec\u021bie, sta\u021bii de pompare \u0219i depozite. Pot ap\u0103rea conflicte cu proprietari, comunit\u0103\u021bi locale sau zone protejate.<\/li>\n<li><strong> Dependen\u021b\u0103 de decizii externe.<\/strong> Dac\u0103 infrastructura este NATO, Rom\u00e2nia c\u00e2\u0219tig\u0103 securitate, dar unele decizii opera\u021bionale, standarde \u0219i priorit\u0103\u021bi vor fi stabilite \u00eempreun\u0103 cu alia\u021bii.<\/li>\n<\/ol>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p>Marile proiecte strategice nu se m\u0103soar\u0103 doar \u00een kilometri de conduct\u0103 sau \u00een milioane de euro investite. Ele se m\u0103soar\u0103 prin capacitatea unei \u021b\u0103ri de a-\u0219i transforma avantajele geografice \u0219i infrastructura existent\u0103 \u00een instrumente de influen\u021b\u0103 politic\u0103, securitate \u0219i dezvoltare economic\u0103.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia are \u0219ansa rar\u0103 de a valorifica o mo\u0219tenire industrial\u0103 construit\u0103 \u00een timpul R\u0103zboiului Rece \u0219i de a o integra \u00eentr-o arhitectur\u0103 de securitate adaptat\u0103 provoc\u0103rilor secolului XXI.<\/p>\n<p>Succesul nu va depinde doar de deciziile NATO, ci \u0219i de maturitatea cu care autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne vor negocia. Dac\u0103 Bucure\u0219tiul va reu\u0219i s\u0103 p\u0103streze controlul asupra infrastructurii, s\u0103 atrag\u0103 finan\u021bare extern\u0103 \u0219i s\u0103 implice industria na\u021bional\u0103, atunci o re\u021bea de conducte construit\u0103 acum jum\u0103tate de secol ar putea deveni unul dintre cele mai valoroase active strategice ale Rom\u00e2niei pentru urm\u0103toarele decenii.<\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p>\u00a0<\/p>\n<p><strong>Prof.dr.ing.Dumitru Chisalita<\/strong><\/p>\n<p><strong>Presedinte AEI<\/strong><\/p>\n<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/www.svnews.ro\/romania-si-noul-coridor-energetic-al-nato-de-la-mostenirea-comunista-la-infrastructura-strategica-a-secolului-xxi\/546880\/&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2020\/01\/18\/199841\/d551cb77930f629a8900adde6.jpg&#8221;] NATO \u00ee\u0219i redefine\u0219te priorit\u0103\u021bile logistice. \u00cen ultimele trei decenii, accentul Alian\u021bei s-a concentrat pe interoperabilitatea armatelor, tehnologia militar\u0103 \u0219i mobilitatea rapid\u0103 a trupelor. Ast\u0103zi, \u00eens\u0103, planificatorii militari redescoper\u0103 o lec\u021bie veche de c\u00e2nd exist\u0103 r\u0103zboaiele moderne: f\u0103r\u0103 combustibil, nici cele mai performante tancuri, avioane sau nave nu valoreaz\u0103 mare lucru. Logistica a [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,175],"class_list":["post-2035085","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2035085","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2035085"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2035085\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2035085"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2035085"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2035085"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}