![\"''Pacientul](\"https:\/\/renasterea.ro\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/pacientul-1.jpg\" "\\"''Pacientul")
<\/p>\n\u201dPacientul englez\u201d, la Cinema Timi\u015f<\/h4>\n
La 30 de ani de la lansare, \u201dPacientul englez\u201d ajunge pe marele ecran \u00een seria Timeless Timi\u0219, vineri, 10 iulie, de la ora 19.<\/p>\n
Publicul va avea ocazia s\u0103 savureze un film puternic emo\u021bionant \u0219i spectaculos vizual, cu o distribu\u021bie de excep\u021bie, care a fost distins cu nou\u0103 premii Oscar, printre care pentru Cel mai bun film, Cel mai bun regizor (Anthony Minghella), Cea mai bun\u0103 actri\u021b\u0103 \u00een rol secundar (Juliette Binoche), dou\u0103 Globuri de Aur, dou\u0103 premii ale Academiei Europene de Film \u0219i Ursul de Argint la Berlinale pentru cea mai bun\u0103 actri\u021b\u0103 (Juliette Binoche).<\/p>\n
\u201d<Pacientul englez> (1996, \u00een regia lui Anthony Minghella, dup\u0103 romanul lui Michael Ondaatje) e, pentru mine, mai \u00eent\u00e2i un film de dragoste.<\/p>\n
De\u015fi mai complicat de at\u00e2t, pun\u00e2nd probleme identitare \u015fi etice, \u00eel consider un posibil prototip al iubirii pasionale cinematografice. Filmul lui Anthony Minghella (cu care, de altfel, acesta a luat Oscarul pentru regie \u00een 1997) reu\u015fe\u015fte s\u0103 trateze unul dintre subiectele favorite ale culturii populare, iubirea vinovat\u0103 \u2013 deloc conven\u0163ional, evit\u00e2nd s\u0103 se circumscrie genului romance.<\/p>\n
Povestea de dragoste dintre contele L\u00e1szl\u00f3 de Alm\u00e1sy (Ralph Fiennes) \u2013 explorator \u015fi cuantificator al de\u015fertului, membru al Royal Geographical Society, el \u00eentreprinde o expedi\u0163ie arheologic\u0103 \u015fi de cartografiere \u00een Egipt \u015fi Libia, \u00een ajunul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u2013 \u015fi Katherine Clifton (Kristin Scott Thomas, so\u0163ia unui englez, care se al\u0103tur\u0103 expedi\u0163iei lor, acesta dovedindu-se, mai t\u00e2rziu, c\u0103 lucreaz\u0103 pentru Serviciile Secrete britanice) este una de iubire \u015fi ur\u0103, genul de <<atrac\u0163ie fatal\u0103>>, \u00een ciuda canoanelor, \u015fi destinat\u0103, ca atare, unui sf\u00e2r\u015fit tragic, precum cea din <Romeo \u015fi Julieta> sau <Tristan \u015fi Isolda>.<\/p>\n
Alm\u00e1sy e un aventurier, un om al de\u015fertului. De\u015fertul este considerat <>punctul zero \u00een geografia lumii: la fel, \u00eentr-o geografie personal\u0103, pacientul englez, g\u0103sit complet ars de infirmiera canadian\u0103 Hana (Juliette Binoche, Oscar pentru cel mai bun rol feminin secundar \u00een 1997) la sf\u00e2r\u015fitul celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial, poate reprezenta punctul zero al identit\u0103\u0163ii \u015fi al umanit\u0103\u0163ii.<\/p>\n
Alm\u00e1sy este numit <pacientul englez> mai cur\u00e2nd dintr-o nevoie de etichetare \u015fi catalogare a celorlal\u0163i, care v\u0103d \u00een el, p\u00e2n\u0103 la urm\u0103, ceea ce \u00ee\u015fi doresc s\u0103 vad\u0103.<\/p>\n
\u00cenainte de a deveni un de\u015fert el \u00eensu\u015fi, Alm\u00e1sy era un cercet\u0103tor al de\u015fertului.<\/p>\n
Ceea ce nu-l face mai insensibil, ci dimpotriv\u0103: contactul cu un soi de nem\u0103rginire originar\u0103 \u00eei ascute sensibilitatea \u015fi capacitatea de \u00een\u0163elegere, augment\u00e2ndu-i sim\u0163irile dincolo de limitele permise.<\/p>\n
El \u00eensu\u015fi recunoa\u015fte influen\u0163a de\u015fertului asupra lui: <Am petrecut s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eentregi \u00een de\u015fert uit\u00e2nd s\u0103 mai privesc luna (\u2026) precum un so\u0163 poate petrece zile \u00eentregi f\u0103r\u0103 a se uita \u00een ochii so\u0163iei sale. Acestea nu sunt p\u0103cate ale uit\u0103rii, ci semne ale unei prea mari preocup\u0103ri>; <<\u00cen de\u015fert e u\u015for s\u0103-\u0163i pierzi sim\u0163ul orient\u0103rii. C\u00eend am c\u0103zut din cer \u015fi m-am pr\u0103bu\u015fit \u00een de\u015fert, \u00een acele albii pline de galben, singurul g\u00e2nd \u00eemi era: trebuie s\u0103-mi fac o plut\u0103\u2026>> .<\/p>\n
Citatele apar\u0163in romanului lui Michael Ondaatje (Univers, 1998, traducere de Monica Wolfe-Murray), dup\u0103 care a fost f\u0103cut filmul (tot regizorul Anthony Minghella a realizat \u015fi scenariul). Ele reflect\u0103, in extenso, idei prezente (p\u0103strate) \u015fi \u00een film. Dac\u0103 Alm\u00e1sy este \u00eentruparea de\u015fertului, a focului, Katherine e ap\u0103 \u015fi vegeta\u0163ie.<\/p>\n
Alm\u00e1sy \u015fi Katherine sunt contrariile care se atrag \u00eentr-un mod fundamental.<\/p>\n
De altfel, conform lui Bachelard (<Apa \u015fi Visele>), apa este asociat\u0103 cu principiul feminin.<\/p>\n
Alm\u00e1sy este, la r\u00eendul s\u0103u, \u00een c\u0103utarea acestui principiu, a apei \u015fi vegeta\u0163iei: el \u015fi ceilal\u0163i membri ai Societ\u0103\u0163ii Geografice caut\u0103 legendara Zerzura, oaza pierdut\u0103 \u00een de\u015fert.<\/p>\n
G\u0103sirea lui Katherine este, evident, simbolic\u0103 pentru aflarea Zerzurei. Iar moartea ei, datorat\u0103, \u00een parte, so\u0163ului gelos, Geoffrey (Colin Firth), un personaj nu suficient de puternic pentru a deveni arhetip (<el este pilotul, mesagerul, cerceta\u015ful nostru. El era epoca modern\u0103, zbur\u00e2nd peste de\u015fert \u015fi arunc\u00eend semnale codificate\u2026>), dar capabil s\u0103 se arunce cu avionul \u00een care era \u015fi Katherine; \u015fi, \u00een parte, din pricina r\u0103zboiului, care distruge lumea liber\u0103 \u015fi lipsit\u0103 de grani\u0163e a de\u015fertului, stabilind bariere identitare (Alm\u00e1sy nu prime\u015fte ajutor de la englezi pentru a o salva pe Katherine, pentru c\u0103 \u00eel b\u0103nuiesc c\u0103 ar fi spion german).<\/p>\n
Katherine moare \u00een de\u015fert, \u00een pe\u015ftera cu picturi rupestre descoperit\u0103 de ei. Punctul comun (pe l\u00e2ng\u0103 atrac\u0163ia fatal\u0103) al lui Alm\u00e1sy \u015fi al ei este reprezentat de curiozitatea \u015fi apeten\u0163a cultural\u0103: el se \u00eendr\u0103goste\u015fte de ea \u00een timp ce spune o istorie a lui Herodot despre iubire \u015fi tr\u0103dare.<\/p>\n
De altfel, povestea lui \u015fi a Katherinei este reconstituit\u0103 de Hana tocmai cu ajutorul \u00eensemn\u0103rilor din cartea lui Herodot. Hana \u00eel face pe Alm\u00e1sy s\u0103-\u015fi dezv\u0103luie povestea, ea \u00eens\u0103\u015fi citindu-i pove\u015fti, \u00eentr-o postur\u0103 de \u015eeherazad\u0103 \u00een oglind\u0103.<\/p>\n