[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/s.iw.ro\/gateway\/g\/ZmlsZVNvdXJjZT1odHRwJTNBJTJGJTJG\/c3RvcmFnZTA4dHJhbnNjb2Rlci5yY3Mt\/cmRzLnJvJTJGc3RvcmFnZSUyRjIwMjYl\/MkYwNyUyRjA2JTJGMjgzNjUxMl8yODM2\/NTEyX3puYW1pYS1leHBsb3ppZS1udWNs\/ZWFyYS1wcm9pZWN0LWF0bGFudHJvcGEu\/anBnJnc9MTIwMCZoPTYzMCZ6Yz0xJmhh\/c2g9OWY5ZjhiYjc5ZTM2ODFhZjJhMjU1ZDgzOGRhOGRhZjg=.thumb.jpg”]<\/p>\n
Un num\u0103r tot mai mare de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 cred c\u0103 am ajuns \u00eentr-un punct \u00een care singura noastr\u0103 \u0219ans\u0103 de a preveni catastrofele climatice din ce \u00een ce mai intense este s\u0103 folosim tehnologii din domeniul geoingineriei, precum iluminarea norilor, eliberarea sulfului \u00een atmosfer\u0103 sau folosirea unor oglinzi \u00een spa\u021biu \u2013 totul pentru a reduce cantitatea de radia\u021bie solar\u0103 ce ajunge la suprafa\u021ba P\u0103m\u00e2ntului.<\/strong><\/p>\n \u00cen anii \u201830, inginerul german Herman S\u00f6rgel a propus construirea unui baraj \u00een Str\u00e2mtoarea Gibraltar pentru a reduce nivelul M\u0103rii Mediterane cu p\u00e2n\u0103 la 200 de metri.<\/p>\n Astfel, ar ap\u0103rea zone mari de terenuri fertile, ceea ce, \u00een concep\u021bia lui S\u00f6rgel, ar fi rezolvat o problem\u0103 veche care a provocat multe r\u0103zboaie \u00een Europa.<\/p>\n Mai mult, Europa \u0219i Africa ar avea o surs\u0103 aproape nelimitat\u0103 de energie electric\u0103. Ideea a fost luat\u0103 \u00een considerare de mul\u021bi oameni la acea vreme, inclusiv mari ingineri care au proiectat un astfel de baraj uria\u0219.<\/p>\n Unii dintre ei au avertizat despre impactul pe care drenarea M\u0103rii Mediterane l-ar avea, spre exemplu, asupra canalelor din Vene\u021bia. S\u00f6rgel a promis \u201em\u0103suri speciale\u201d pentru a rezolva aceste probleme, potrivit The Guardian<\/a>.<\/p>\n \u00cen mod surprinz\u0103tor, planul Atlantropa a supravie\u021buit \u0219i dup\u0103 cel de-al Doilea R\u0103zboi Mondial \u0219i a fost discutat p\u00e2n\u0103 \u00een anii \u201860.<\/p>\n Ru\u0219ii au sim\u021bit mereu c\u0103 nu sunt avantaja\u021bi de condi\u021biile climatice din \u021bara lor. Dup\u0103 cum a spus \u0219i climatologul american P.E. Lydolph, un expert \u00een geografia URSS: \u201e\u00cen general, \u021bara duce lips\u0103 de c\u0103ldur\u0103.\u201d<\/p>\n Inginerul sovietic P.M. Borisov a venit cu un plan pentru a rezolva aceast\u0103 problem\u0103. Solu\u021bia, \u00een concep\u021bia lui, era cre\u0219terea temperaturii P\u0103m\u00e2ntului cu c\u00e2teva grade prin construirea unui baraj \u00een Str\u00e2mtoarea Bering, ceea ce ar fi dus la topirea banchizei din Arctica.<\/p>\n Era un proiect foarte ambi\u021bios; al\u021bi cercet\u0103tori sovietici au spus c\u0103 s-ar putea ob\u021bine acela\u0219i efect prin excavarea unui canal prin dorsala Thompson-Wyville de pe fundul Oceanului Atlantic \u00eentre Insulele Feroe \u0219i Sco\u021bia.<\/p>\n Astfel de idei m\u0103re\u021be au ap\u0103rut \u00een urma proclam\u0103rii \u201emarelui plan stalinist pentru transformarea naturii\u201d \u00een 1948, \u00een urma c\u0103reia au fost luate \u00een considerare diverse proiecte uria\u0219e de inginerie pentru a face condi\u021biile de mediu din Uniunea Sovietic\u0103 mai productive \u0219i propice traiului.<\/p>\n La zeci de ani dup\u0103 moartea lui Stalin, astfel de idei erau \u00een continuare discutate, cu toate c\u0103 economi\u0219tii se opuneau unor astfel de cheltuieli exorbitante.<\/p>\n Descoperirea puterii atomului a declan\u0219at o puternic\u0103 er\u0103 a tehno-optimismului. Cercet\u0103torul american Harry Wexler credea c\u0103 detonarea a 10 bombe cu hidrogen \u00een ocean ar putea topi toat\u0103 ghea\u021ba din Arctica, \u00eens\u0103 a avertizat c\u0103 acest lucru ar putea duce apoi la declan\u0219area unei noi ere glaciare, potrivit New York Times<\/a>.<\/p>\n Ru\u0219ii credeau c\u0103 armele nucleare erau ideale pentru redirec\u021bionarea r\u00e2urilor<\/a>. Ei au detonat trei astfel de dispozitive \u00een \u00eencercarea de a schimba cursul unor r\u00e2uri ce se v\u0103rsau \u00een Oceanul Arctic, \u00eens\u0103 au fost surprin\u0219i s\u0103 constate c\u0103 exploziile au creat un canal de doar 700 de metri.<\/p>\n Nivelul ridicat al radia\u021biilor \u0219i rezultatul dezam\u0103gitor al deton\u0103rii dispozitivelor nucleare au f\u0103cut imposibil\u0103 continuarea acestui proiect.<\/p>\nAtlantropa: drenarea M\u0103rii Mediterane<\/h2>\n
Planurile Uniunii Sovietice de modificare a naturii<\/h2>\n
Explozii nucleare pentru salvarea planetei<\/h2>\n
A doua \u201eLun\u0103\u201d<\/h2>\n