{"id":2029309,"date":"2026-07-05T21:09:30","date_gmt":"2026-07-05T18:09:30","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2029309"},"modified":"2026-07-05T21:09:30","modified_gmt":"2026-07-05T18:09:30","slug":"buzaul-pol-al-riscului-de-excluziune-sociala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2029309","title":{"rendered":"Buz\u0103ul, pol al riscului de excluziune social\u0103"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/opiniabuzau.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/saracie-scaled.webp&#8221;]<\/p>\n<div class=\"entry-content entry clearfix\">\n<blockquote>\n<p><strong>Aproape unul din cinci rom\u00e2ni tr\u0103ia \u00een anul 2025 sub pragul s\u0103r\u0103ciei, iar peste un sfert din popula\u021bie era expus\u0103 riscului de s\u0103r\u0103cie sau excluzie social\u0103, arat\u0103 cele mai recente date publicate de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS).<\/strong><\/p>\n<\/blockquote>\n<p>Estimat\u0103 pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospod\u0103riei, rata s\u0103r\u0103ciei relative (AROP) a fost \u00een anul 2025 de 18,4%. Comparativ cu anul 2024, \u00een 2025 indicatorul s-a redus cu 0,6 puncte procentuale, iar num\u0103rul persoanelor aflate \u00een aceast\u0103 situa\u021bie a sc\u0103zut cu 127.000.<\/p>\n<p>Chiar dac\u0103 Rom\u00e2nia continu\u0103 s\u0103 se situeze peste media Uniunii Europene, imaginea este mai nuan\u0163at\u0103 dec\u00e2t ar sugera simpla pozi\u0163ionare \u00een clasament. Cu o rat\u0103 a s\u0103r\u0103ciei relative de 18,4%, Rom\u00e2nia se afl\u0103 peste media UE, de 16,3%, \u00eens\u0103 \u00eenregistreaz\u0103 un nivel mai redus dec\u00e2t Italia (19,5%), Croa\u0163ia (19,6%) \u015fi Spania (19,5%), potrivit datelor comparative publicate de INS. Cele mai ridicate rate ale s\u0103r\u0103ciei relative sunt \u00eenregistrate \u00een Lituania (22,6%), Bulgaria (22%), Estonia (21,2%) \u015fi Croa\u0163ia (19,6%).<\/p>\n<p>Datele INS arat\u0103 c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia s\u0103r\u0103cia este distribuit\u0103 foarte diferit, \u00een func\u021bie de regiune, educa\u021bie, v\u00e2rst\u0103 sau tipul de gospod\u0103rie.<\/p>\n<p>Cea mai mare diferen\u0163\u0103 apare \u00eentre regiunile de dezvoltare. \u00cen sud-est, 38% din popula\u0163ie este expus\u0103 riscului de s\u0103r\u0103cie sau excluziune social\u0103, iar \u00een sud-vest \u0219i Oltenia procentul ajunge la 36%. La polul opus se afl\u0103 Bucure\u015fti-Ilfov, unde indicatorul este de numai 13,6%. Cu alte cuvinte, riscul de s\u0103r\u0103cie este de aproape trei ori mai ridicat \u00een sud-est dec\u00e2t \u00een regiunea Capitalei.<\/p>\n<div class=\"stream-item stream-item-in-post stream-item-inline-post aligncenter\"><a href=\"https:\/\/vreaulanova.ro\/?utm_source=opiniabuzau&amp;utm_medium=image\" title target=\"_blank\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-od-unknown-tag data-od-xpath=\"\/HTML\/BODY\/DIV[@class=&apos;background-overlay&apos;]\/*[1][self::DIV]\/*[1][self::DIV]\/*[4][self::DIV]\/*[1][self::DIV]\/*[1][self::DIV]\/*[2][self::ARTICLE]\/*[3][self::DIV]\/*[7][self::DIV]\/*[1][self::A]\/*[1][self::IMG]\" src=\"https:\/\/opiniabuzau.ro\/wp-content\/smush-webp\/2022\/02\/MicrosoftTeams-image-4-1.jpg.webp\" alt width=\"728\" height=\"91\" class=\"perfmatters-lazy\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" data-od-unknown-tag data-od-xpath=\"\/HTML\/BODY\/DIV[@class=&apos;background-overlay&apos;]\/*[1][self::DIV]\/*[1][self::DIV]\/*[4][self::DIV]\/*[1][self::DIV]\/*[1][self::DIV]\/*[2][self::ARTICLE]\/*[3][self::DIV]\/*[7][self::DIV]\/*[1][self::A]\/*[1][self::IMG]\" src=\"https:\/\/opiniabuzau.ro\/wp-content\/smush-webp\/2022\/02\/MicrosoftTeams-image-4-1.jpg.webp\" alt width=\"728\" height=\"91\"><\/a><\/div>\n<p>Regiunea Sud-Est, din care face parte \u0219i jude\u021bul Buz\u0103u, este considerat\u0103 cea mai s\u0103rac\u0103 regiune din \u021bar\u0103 \u0219i tot aici, riscul de excluziune social\u0103 este cel mai mare. \u00cen Buz\u0103u nu exist\u0103 nicio localitate care s\u0103 aib\u0103 un indice al s\u0103r\u0103ciei sub 40%. Localit\u0103\u021bile buzoiene cu cel mai mare indice al s\u0103r\u0103ciei sunt: Bisoca (81%), Br\u0103e\u0219ti (84%), Vipere\u0219ti (83%), Mih\u0103ile\u0219ti (84%) \u0219i R\u00e2mnicelu (94%). La polul opus, Chiliile, S\u0103poca \u0219i municipiul Buz\u0103u au un indice al s\u0103r\u0103ciei sub 50%.<\/p>\n<p>Diferen\u0163e importante apar \u015fi \u00eentre genera\u0163ii. Copiii \u015fi tinerii sunt categoriile cele mai expuse. Unul din patru tineri cu v\u00e2rste \u00eentre 18 \u015fi 24 de ani tr\u0103ie\u015fte sub pragul s\u0103r\u0103ciei, iar aproape unul din trei este \u00een risc de s\u0103r\u0103cie sau excluziune social\u0103. Situa\u0163ia este similar\u0103 \u015fi \u00een cazul copiilor, unde at\u00e2t rata s\u0103r\u0103ciei, c\u00e2t \u015fi indicatorul AROPE (rata riscului de s\u0103r\u0103cie sau excluziune social\u0103) dep\u0103\u015fesc media na\u0163ional\u0103.<\/p>\n<p>Educa\u0163ia r\u0103m\u00e2ne unul dintre cei mai puternici factori de diferen\u0163iere. Mai mult de jum\u0103tate dintre persoanele cu un nivel redus de educa\u0163ie sunt expuse riscului de s\u0103r\u0103cie sau excluziune social\u0103. \u00cen schimb, \u00een cazul persoanelor cu studii superioare, procentul coboar\u0103 la doar 3%, ceea ce confirm\u0103 leg\u0103tura direct\u0103 dintre nivelul de educa\u0163ie \u015fi \u015fansele de integrare pe pia\u0163a muncii.<\/p>\n<p>Nici structura familiei nu este lipsit\u0103 de importan\u0163\u0103. Jum\u0103tate dintre persoanele care tr\u0103iesc \u00een gospod\u0103rii cu doi adul\u0163i \u015fi cel pu\u0163in trei copii dependen\u0163i sunt expuse riscului de s\u0103r\u0103cie sau excluziune social\u0103. \u00cen cazul familiilor monoparentale, indicatorul se apropie de 46%, scrie zf.ro.<\/p>\n<p>S\u0103r\u0103cia nu \u00eenseamn\u0103 doar venituri mici. Indicele de s\u0103r\u0103cie general\u0103, calculat la nivelul fiec\u0103rei comune, ora\u0219 sau municipiu, reflect\u0103 propor\u021bia locuitorilor care tr\u0103iesc \u00een condi\u021bii de s\u0103r\u0103cie multidimensional\u0103. Nu este vorba doar despre lipsa banilor, ci despre un cumul de dezavantaje: venituri insuficiente, condi\u021bii de trai precare \u0219i lipsa oportunit\u0103\u021bilor economice.<\/p>\n<p>INS arat\u0103 c\u0103 3,16 milioane de persoane se aflau \u00een 2025 \u00een stare de deprivare material\u0103 \u015fi social\u0103 sever\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu \u00ee\u015fi permit o parte dintre bunurile \u015fi serviciile considerate esen\u0163iale pentru un trai decent. \u00cen total, 5,2 milioane de rom\u00e2ni se aflau \u00een cel pu\u0163in una dintre cele trei situa\u0163ii care definesc riscul de s\u0103r\u0103cie sau excluziune social\u0103: venituri sub pragul s\u0103r\u0103ciei, deprivare material\u0103 \u015fi social\u0103 sever\u0103 sau gospod\u0103rii cu intensitate foarte redus\u0103 a muncii.<\/p>\n<p>De\u015fi, comparativ cu anul 2024, indicatorii s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u0163it u\u015for, harta s\u0103r\u0103ciei arat\u0103 c\u0103 dezvoltarea economic\u0103 a Rom\u00e2niei continu\u0103 s\u0103 fie profund inegal\u0103. Regiunile, nivelul de educa\u0163ie \u015fi structura gospod\u0103riei c\u00e2nt\u0103resc \u00een continuare mai mult dec\u00e2t media na\u0163ional\u0103 atunci c\u00e2nd vine vorba despre riscul de a tr\u0103i \u00een s\u0103r\u0103cie.<\/p>\n<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/opiniabuzau.ro\/buzaul-pol-al-riscului-de-excluziune-sociala\/&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/opiniabuzau.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/saracie-scaled.webp&#8221;] Aproape unul din cinci rom\u00e2ni tr\u0103ia \u00een anul 2025 sub pragul s\u0103r\u0103ciei, iar peste un sfert din popula\u021bie era expus\u0103 riscului de s\u0103r\u0103cie sau excluzie social\u0103, arat\u0103 cele mai recente date publicate de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). Estimat\u0103 pe baza veniturilor totale disponibile, exclusiv contravaloarea consumului din resurse proprii ale gospod\u0103riei, [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[2],"tags":[226,44],"class_list":["post-2029309","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politics","tag-crawlmanager","tag-opiniabuzau-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2029309","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2029309"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2029309\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2029309"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2029309"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2029309"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}