[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/vol.monitorulsv.ro\/articole\/2026\/06\/18\/a1294c88-1061-4e3e-b27a-26f35b3e4b1b-qkefw1920h1004.jpg”]<\/p>\n
Mult\u0103 vreme, oamenii au c\u0103utat sensul vie\u021bii \u00een lucruri mari: realiz\u0103ri r\u0103sun\u0103toare, momente de glorie, decizii care schimb\u0103 totul. \u0218i totu\u0219i, cercet\u0103rile din psihologie arat\u0103 tot mai limpede c\u0103 sensul nu locuie\u0219te \u00een v\u00e2rfuri, ci \u00een firescul zilei. Cafeaua b\u0103ut\u0103 \u00een lini\u0219te diminea\u021ba, o conversa\u021bie scurt\u0103 cu un vecin, lumina care cade pe mas\u0103 \u00eentr-un anumit fel \u2014 aceste lucruri m\u0103runte, u\u0219or de trecut cu vederea, par s\u0103 \u021beas\u0103, fir cu fir, sentimentul c\u0103 via\u021ba are un rost.<\/p>\n
O dovad\u0103 important\u0103 vine de la psihologii Samantha Heintzelman \u0219i Laura King, care au studiat ceea ce ei numesc \u201esensul vie\u021bii\u201d: convingerea unei persoane c\u0103 existen\u021ba ei este coerent\u0103, are o direc\u021bie \u0219i conteaz\u0103. Concluzia lor, formulat\u0103 \u00eentr-o lucrare cu un titlu surprinz\u0103tor de simplu \u2014 \u201eVia\u021ba este destul de plin\u0103 de sens\u201d \u2014, contrazice ideea r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 c\u0103 majoritatea oamenilor r\u0103t\u0103cesc \u00eentr-un gol existen\u021bial. Analiz\u00e2nd mai multe studii, cei doi au constatat c\u0103, \u00een medie, oamenii \u00ee\u0219i percep via\u021ba ca fiind semnificativ\u0103, iar sursa acestui sentiment este adesea banalul cotidian, nu marile evenimente.<\/p>\n
Pentru a \u00een\u021belege de ce, e util un experiment realizat de aceia\u0219i cercet\u0103tori. Ei le-au cerut unor participan\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i aminteasc\u0103 fie momente obi\u0219nuite, fie momente extraordinare din via\u021ba lor, dup\u0103 care le-au m\u0103surat sentimentul de sens. \u00cen mod surprinz\u0103tor, amintirile despre lucruri simple \u2014 o sear\u0103 petrecut\u0103 acas\u0103, o plimbare \u2014 produceau un sentiment de sens la fel de puternic, uneori chiar mai puternic, dec\u00e2t amintirile spectaculoase. Explica\u021bia \u021bine de un fenomen psihologic numit \u201ecoeren\u021b\u0103\u201d: senza\u021bia c\u0103 lucrurile din jur se leag\u0103 logic, c\u0103 lumea are o ordine previzibil\u0103. Rutina \u0219i repeti\u021bia, departe de a fi plictisitoare, ofer\u0103 tocmai aceast\u0103 coeren\u021b\u0103, fiindc\u0103 ne confirm\u0103, zi de zi, c\u0103 lumea noastr\u0103 st\u0103 \u00een picioare.<\/p>\n
Un al doilea mecanism intr\u0103 \u00een joc, studiat de psihologul Fred Bryant sub numele de \u201esavurare\u201d: capacitatea de a observa, de a prelungi \u0219i de a aprecia con\u0219tient o experien\u021b\u0103 pl\u0103cut\u0103 chiar \u00een timp ce ea se petrece. Cei care savureaz\u0103 intens un lucru mic, cum ar fi gustul unui fruct copt sau c\u0103ldura soarelui, raporteaz\u0103 niveluri mai ridicate de mul\u021bumire \u0219i de sens. Diferen\u021ba nu st\u0103 \u00een ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103, ci \u00een c\u00e2t de prezen\u021bi suntem la ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n
Exist\u0103 \u0219i un al treilea element, numit \u00een psihologie \u201ea conta\u201d: sentimentul c\u0103 prezen\u021ba ta are un efect asupra celorlal\u021bi, c\u0103 ai lipsi cuiva dac\u0103 ai disp\u0103rea. Un mesaj scurt prin care cineva \u00ee\u021bi spune c\u0103 s-a g\u00e2ndit la tine, un gest m\u0103runt de ajutor oferit unui str\u0103in \u2014 toate acestea hr\u0103nesc convingerea c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o re\u021bea de leg\u0103turi, iar leg\u0103turile, arat\u0103 cercet\u0103rile, sunt cel mai constant semn al unei vie\u021bi sim\u021bite ca av\u00e2nd rost.<\/p>\n
De ce, atunci, ne scap\u0103 at\u00e2t de des aceste lucruri? Pentru c\u0103 mintea omeneasc\u0103 are tendin\u021ba de a se obi\u0219nui repede cu ceea ce e bun \u0219i de a c\u0103uta mereu altceva \u2014 un fenomen numit \u201eadaptare hedonic\u0103\u201d, prin care pl\u0103cerile devin, odat\u0103 repetate, aproape invizibile. Pierdem din vedere ceea ce avem tocmai pentru c\u0103 \u00eel avem. Vestea bun\u0103 este c\u0103 aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 poate fi contracarat\u0103 prin aten\u021bie deliberat\u0103.<\/p>\n
Iat\u0103, de aceea, trei solu\u021bii concrete. Prima: la finalul fiec\u0103rei zile, noteaz\u0103 trei lucruri m\u0103runte care \u021bi-au f\u0103cut bine \u2014 nu reu\u0219ite mari, ci detalii (un miros, o vorb\u0103, o pauz\u0103). Acest exerci\u021biu, validat \u00een numeroase studii, antreneaz\u0103 mintea s\u0103 observe ceea ce altfel s-ar pierde \u0219i spore\u0219te, \u00een c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, sentimentul general de mul\u021bumire.<\/p>\n
A doua: alege \u00een mod con\u0219tient o singur\u0103 activitate obi\u0219nuit\u0103 pe zi \u2014 masa, mersul pe jos, sp\u0103latul vaselor \u2014 \u0219i tr\u0103ie\u0219te-o cu aten\u021bie deplin\u0103, f\u0103r\u0103 grab\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 telefonul \u00een m\u00e2n\u0103. Savurarea unui singur moment, repetat\u0103 zilnic, \u00ee\u021bi rea\u0219az\u0103 treptat rela\u021bia cu prezentul.<\/p>\n
A treia: f\u0103, m\u0103car o dat\u0103 pe zi, un gest mic prin care cineva s\u0103 se simt\u0103 v\u0103zut \u2014 un compliment sincer, o \u00eentrebare adev\u0103rat\u0103, un ajutor nea\u0219teptat. Vei hr\u0103ni astfel nu doar via\u021ba celuilalt, ci \u0219i propriul t\u0103u sentiment c\u0103 prezen\u021ba ta conteaz\u0103.<\/p>\n
Sensul, se pare, nu trebuie v\u00e2nat \u00een dep\u0103rt\u0103ri \u0219i nici a\u0219teptat doar de la momente excep\u021bionale. El a\u0219teapt\u0103, r\u0103bd\u0103tor, \u00een lucrurile mici pe l\u00e2ng\u0103 care trecem \u00een fiecare zi \u2014 \u0219i are nevoie doar s\u0103 fie privit cu adev\u0103rat.<\/p>\n
Psiholog Mihai Moisoiu<\/strong><\/p>\n Tel. 0753937223<\/p>\n www.mihaimoisoiu.ro<\/p>\n E-mail: mmmoisoiu@gmail.com<\/p>\n<\/div>\n Mult\u0103 vreme, oamenii au c\u0103utat sensul vie\u021bii \u00een lucruri mari: realiz\u0103ri r\u0103sun\u0103toare, momente de glorie, decizii care schimb\u0103 totul. \u0218i totu\u0219i, cercet\u0103rile din psihologie arat\u0103 tot mai limpede c\u0103 sensul nu locuie\u0219te \u00een v\u00e2rfuri, ci \u00een firescul zilei. Cafeaua b\u0103ut\u0103 \u00een lini\u0219te diminea\u021ba, o conversa\u021bie scurt\u0103 cu un vecin, lumina care cade pe mas\u0103 \u00eentr-un anumit fel \u2014 aceste lucruri m\u0103runte, u\u0219or de trecut cu vederea, par s\u0103 \u021beas\u0103, fir cu fir, sentimentul c\u0103 via\u021ba are un rost.<\/p>\n O dovad\u0103 important\u0103 vine de la psihologii Samantha Heintzelman \u0219i Laura King, care au studiat ceea ce ei numesc \u201esensul vie\u021bii\u201d: convingerea unei persoane c\u0103 existen\u021ba ei este coerent\u0103, are o direc\u021bie \u0219i conteaz\u0103. Concluzia lor, formulat\u0103 \u00eentr-o lucrare cu un titlu surprinz\u0103tor de simplu \u2014 \u201eVia\u021ba este destul de plin\u0103 de sens\u201d \u2014, contrazice ideea r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 c\u0103 majoritatea oamenilor r\u0103t\u0103cesc \u00eentr-un gol existen\u021bial. Analiz\u00e2nd mai multe studii, cei doi au constatat c\u0103, \u00een medie, oamenii \u00ee\u0219i percep via\u021ba ca fiind semnificativ\u0103, iar sursa acestui sentiment este adesea banalul cotidian, nu marile evenimente.<\/p>\n Pentru a \u00een\u021belege de ce, e util un experiment realizat de aceia\u0219i cercet\u0103tori. Ei le-au cerut unor participan\u021bi s\u0103 \u00ee\u0219i aminteasc\u0103 fie momente obi\u0219nuite, fie momente extraordinare din via\u021ba lor, dup\u0103 care le-au m\u0103surat sentimentul de sens. \u00cen mod surprinz\u0103tor, amintirile despre lucruri simple \u2014 o sear\u0103 petrecut\u0103 acas\u0103, o plimbare \u2014 produceau un sentiment de sens la fel de puternic, uneori chiar mai puternic, dec\u00e2t amintirile spectaculoase. Explica\u021bia \u021bine de un fenomen psihologic numit \u201ecoeren\u021b\u0103\u201d: senza\u021bia c\u0103 lucrurile din jur se leag\u0103 logic, c\u0103 lumea are o ordine previzibil\u0103. Rutina \u0219i repeti\u021bia, departe de a fi plictisitoare, ofer\u0103 tocmai aceast\u0103 coeren\u021b\u0103, fiindc\u0103 ne confirm\u0103, zi de zi, c\u0103 lumea noastr\u0103 st\u0103 \u00een picioare.<\/p>\n Un al doilea mecanism intr\u0103 \u00een joc, studiat de psihologul Fred Bryant sub numele de \u201esavurare\u201d: capacitatea de a observa, de a prelungi \u0219i de a aprecia con\u0219tient o experien\u021b\u0103 pl\u0103cut\u0103 chiar \u00een timp ce ea se petrece. Cei care savureaz\u0103 intens un lucru mic, cum ar fi gustul unui fruct copt sau c\u0103ldura soarelui, raporteaz\u0103 niveluri mai ridicate de mul\u021bumire \u0219i de sens. Diferen\u021ba nu st\u0103 \u00een ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103, ci \u00een c\u00e2t de prezen\u021bi suntem la ceea ce ni se \u00eent\u00e2mpl\u0103.<\/p>\n Exist\u0103 \u0219i un al treilea element, numit \u00een psihologie \u201ea conta\u201d: sentimentul c\u0103 prezen\u021ba ta are un efect asupra celorlal\u021bi, c\u0103 ai lipsi cuiva dac\u0103 ai disp\u0103rea. Un mesaj scurt prin care cineva \u00ee\u021bi spune c\u0103 s-a g\u00e2ndit la tine, un gest m\u0103runt de ajutor oferit unui str\u0103in \u2014 toate acestea hr\u0103nesc convingerea c\u0103 tr\u0103im \u00eentr-o re\u021bea de leg\u0103turi, iar leg\u0103turile, arat\u0103 cercet\u0103rile, sunt cel mai constant semn al unei vie\u021bi sim\u021bite ca av\u00e2nd rost.<\/p>\n De ce, atunci, ne scap\u0103 at\u00e2t de des aceste lucruri? Pentru c\u0103 mintea omeneasc\u0103 are tendin\u021ba de a se obi\u0219nui repede cu ceea ce e bun \u0219i de a c\u0103uta mereu altceva \u2014 un fenomen numit \u201eadaptare hedonic\u0103\u201d, prin care pl\u0103cerile devin, odat\u0103 repetate, aproape invizibile. Pierdem din vedere ceea ce avem tocmai pentru c\u0103 \u00eel avem. Vestea bun\u0103 este c\u0103 aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 poate fi contracarat\u0103 prin aten\u021bie deliberat\u0103.<\/p>\n Iat\u0103, de aceea, trei solu\u021bii concrete. Prima: la finalul fiec\u0103rei zile, noteaz\u0103 trei lucruri m\u0103runte care \u021bi-au f\u0103cut bine \u2014 nu reu\u0219ite mari, ci detalii (un miros, o vorb\u0103, o pauz\u0103). Acest exerci\u021biu, validat \u00een numeroase studii, antreneaz\u0103 mintea s\u0103 observe ceea ce altfel s-ar pierde \u0219i spore\u0219te, \u00een c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, sentimentul general de mul\u021bumire.<\/p>\n A doua: alege \u00een mod con\u0219tient o singur\u0103 activitate obi\u0219nuit\u0103 pe zi \u2014 masa, mersul pe jos, sp\u0103latul vaselor \u2014 \u0219i tr\u0103ie\u0219te-o cu aten\u021bie deplin\u0103, f\u0103r\u0103 grab\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 telefonul \u00een m\u00e2n\u0103. Savurarea unui singur moment, repetat\u0103 zilnic, \u00ee\u021bi rea\u0219az\u0103 treptat rela\u021bia cu prezentul.<\/p>\n A treia: f\u0103, m\u0103car o dat\u0103 pe zi, un gest mic prin care cineva s\u0103 se simt\u0103 v\u0103zut \u2014 un compliment sincer, o \u00eentrebare adev\u0103rat\u0103, un ajutor nea\u0219teptat. Vei hr\u0103ni astfel nu doar via\u021ba celuilalt, ci \u0219i propriul t\u0103u sentiment c\u0103 prezen\u021ba ta conteaz\u0103.<\/p>\n Sensul, se pare, nu trebuie v\u00e2nat \u00een dep\u0103rt\u0103ri \u0219i nici a\u0219teptat doar de la momente excep\u021bionale. El a\u0219teapt\u0103, r\u0103bd\u0103tor, \u00een lucrurile mici pe l\u00e2ng\u0103 care trecem \u00een fiecare zi \u2014 \u0219i are nevoie doar s\u0103 fie privit cu adev\u0103rat.<\/p>\n Psiholog Mihai Moisoiu<\/strong><\/p>\n Tel. 0753937223<\/p>\n www.mihaimoisoiu.ro<\/p>\n E-mail: mmmoisoiu@gmail.com<\/p>\n<\/div>\n [analyse_source url=”https:\/\/www.monitorulsv.ro\/lucrurile-marunte-care-dau-sens-vietii\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/vol.monitorulsv.ro\/articole\/2026\/06\/18\/a1294c88-1061-4e3e-b27a-26f35b3e4b1b-qkefw1920h1004.jpg”] Mult\u0103 vreme, oamenii au c\u0103utat sensul vie\u021bii \u00een lucruri mari: realiz\u0103ri r\u0103sun\u0103toare, momente de glorie, decizii care schimb\u0103 totul. \u0218i totu\u0219i, cercet\u0103rile din psihologie arat\u0103 tot mai limpede c\u0103 sensul nu locuie\u0219te \u00een v\u00e2rfuri, ci \u00een firescul zilei. Cafeaua b\u0103ut\u0103 \u00een lini\u0219te diminea\u021ba, o conversa\u021bie scurt\u0103 cu un vecin, lumina care cade […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,166],"class_list":["post-2028549","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-monitorulsv-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2028549","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2028549"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2028549\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2028549"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2028549"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2028549"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n