[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/ioan-aurel-pop.jpg”]<\/p>\n
Aud cu mare bucurie c\u0103 o instan\u021b\u0103 din Rom\u00e2nia i-a dat c\u00e2\u0219tig de cauz\u0103 lui Mircea Vulc\u0103nescu, chemat la bar\u0103, de\u0219i acesta nu a avut posibilitatea s\u0103 se apere. Marele intelectual a fost ucis de comuni\u0219ti, \u00een \u00eenchisoarea de la Aiud, la 48 de ani, \u00een 1952. S\u0103 vedem \u00een ce \u00eemprejur\u0103ri a ajuns Mircea Vulc\u0103nescu s\u0103 fie acuzat din nou acum dup\u0103 aproape trei sferturi de secol.<\/strong><\/p>\n De obicei, regimurile dictatoriale a\u0219az\u0103 \u00eentre primele lor gesturi de autoritate epurarea culturii de elementele neconforme, de personalit\u0103\u021bile cu opinii diferite, iar pentru aceasta recurg la metode precum d\u0103r\u00e2marea de statui, rebotezarea unor str\u0103zi, interzicerea c\u0103r\u021bilor \u0219i arderea lor \u00een public. Procedeul este ademenitor chiar \u0219i pentru anumi\u021bi intelectuali democra\u021bi care nu accept\u0103 dec\u00e2t teoretic pluralismul opiniilor. Din p\u0103cate, aceste gesturi se refer\u0103 nu doar la prezent, ci \u0219i la trecut. Se duc adev\u0103rate r\u0103zboaie cu istoria, prin denun\u021burile culturale post-mortem. Iar ast\u0103zi, odat\u0103 cu afirmarea neomarxi\u0219tilor, a \u201eprogresi\u0219tilor\u201d, a adep\u021bilor \u201eculturii anulate\/ anihilate\u201d (\u201eCancel culture\u201d), a \u201etrezi\u021bilor\u201d (\u201eWoke\u201d), actul neg\u0103rii unor personalit\u0103\u021bi din trecut care au avut alte atitudini dec\u00e2t cele actuale este tot mai des \u00eent\u00e2lnit \u00een unele cercuri extremiste. Astfel, au fost condamna\u021bi Aristotel (care afirmase c\u0103 sclavul este \u201eo unealt\u0103 vorbitoare\u201d), Shakespeare (pentru \u201ecultivarea violen\u021bei\u201d, pentru viziunea sa \u00een \u201eNegu\u021b\u0103torul din Vene\u021bia\u201d etc.), Cervantes (pentru c\u0103 \u0219i-a \u00eensu\u0219it bunuri publice sau pentru c\u0103 a admis comer\u021bul cu sclavi), Cristofor Columb (pentru c\u0103 a omor\u00e2t indigeni \u00een Cuba), mul\u021bi pre\u0219edin\u021bi americani (proprietari de sclavi \u0219i uciga\u0219i de amerindieni), de cur\u00e2nd r\u0103posatul pap\u0103 Benedict al XVI-lea (pentru aderarea la organiza\u021bia tineretului hitlerist \u0219i pentru \u00eenrolarea \u00een armata german\u0103 \u00een Al Doilea R\u0103zboi Mondial). Nici Nelson Mandela nu a sc\u0103pat fiindc\u0103, \u00eentr-un interviu, l-a f\u0103cut pe Fidel Castro model \u00eentru respectarea drepturilor omului \u0219i fiindc\u0103 a opinat pentru returnarea de c\u0103tre statul Israel spre arabi a teritoriilor \u201eanexate\u201d (Cisiordania, F\u00e2\u0219ia Gaza, \u00cen\u0103l\u021bimile Golan). Unii dintre cei men\u021biona\u021bi \u0219i mul\u021bi al\u021bii vor fi gre\u0219it, evident, al\u021bii au gre\u0219it doar \u00een min\u021bile unora dintre noi, ei exprim\u00e2nd, de fapt, puncte de vedere proprii ori concep\u021bii morale ale epocilor \u00een care au tr\u0103it. \u201eA gre\u0219i este omenesc\u201d \u0219i doar \u201ea persevera \u00een gre\u0219eal\u0103 este dr\u0103cesc\u201d. Chiar \u0219i gre\u0219elile unor mari creatori, ale unor mari personalit\u0103\u021bi nu sunt \u00eentotdeauna motive pentru ca ace\u0219tia s\u0103 sufere \u201edamnatio memoriae\u201d.<\/p>\n Au fost multe personalit\u0103\u021bi cu putere de decizie \u0219i cu manifest\u0103ri reprobabile, personalit\u0103\u021bi care s-au pus \u00een serviciul unor for\u021be condamnate de istorie. Cei mai mul\u021bi au pl\u0103tit pentru faptele lor, dar faptele trebuie c\u00e2nt\u0103rite \u00een fiecare caz \u00een parte cu mult discern\u0103m\u00e2nt. Alte personalit\u0103\u021bi au participat la via\u021ba public\u0103 pentru c\u0103 au trebuit s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, s\u0103-\u0219i \u00eentre\u021bin\u0103 familiile sau s\u0103 \u00eempiedice agravarea r\u0103ului. Nu ne alegem noi, oamenii, epocile \u00een care tr\u0103im. \u00cen anii R\u0103zboiului al Doilea Mondial \u0219i \u00een perioada premerg\u0103toare acestuia, era foarte dificil, inclusiv pentru min\u021bile cele mai luminate, s\u0103 aprecieze care pericol era mai mare, cel hitlerist sau cel stalinist (comunist). Mul\u021bi rom\u00e2ni au sperat c\u0103 alian\u021ba cu Germania va cru\u021ba Rom\u00e2nia de ororile \u201edictaturii proletariatului\u201d, care ceruse destr\u0103marea \u021b\u0103rii noastre f\u0103urite \u00een 1918, care ucisese pe teritoriul URSS milioane de oameni, inclusiv foarte mul\u021bi evrei. Istoria a voit ca regimurile fasciste de orice fel, generatoare ale Holocaustului \u0219i ale altor orori, s\u0103 fie condamnate de justi\u021bia uman\u0103 \u0219i de istorie. Noi, rom\u00e2nii, am fost plasa\u021bi \u00een partea de lume dominat\u0103 de regimurile comuniste. Mari scriitori, arti\u0219ti plastici, compozitori, interpre\u021bi au tr\u0103it \u0219i au creat \u00een timpul dictaturilor de extrem\u0103 dreapt\u0103. Nu au fost cu to\u021bii perfec\u021bi, nici lupt\u0103tori \u00een rezisten\u021b\u0103 \u0219i nici eroi, dar au l\u0103sat \u00een urm\u0103 crea\u021bii valoroase, cu mesaje generoase pentru viitor. Cei care nu au devenit cu adev\u0103rat criminali de r\u0103zboi merit\u0103 soarta oric\u0103rui intelectual de marc\u0103: recunoa\u0219terea, aprecierea \u0219i popularizarea operelor \u0219i personalit\u0103\u021bilor lor. Mul\u021bi anali\u0219ti spun c\u0103 posteritatea \u00eei pre\u021buie\u0219te pe marii creatori pentru opera lor, nu pentru via\u021ba lor (care poate s\u0103 fie plin\u0103 de gre\u0219eli). Via\u021ba s-a dus, a fost perisabil\u0103, pe c\u00e2nd opera r\u0103m\u00e2ne. Pe de alt\u0103 parte, nu este etic ca cele dou\u0103 aspecte \u2013 via\u021ba \u0219i opera \u2013 s\u0103 fie complet desp\u0103r\u021bite. Ele interfer\u0103 prin multe fire, dar leg\u0103tura dintre ele nu este decisiv\u0103. Exist\u0103 creatori cu via\u021b\u0103 personal\u0103 condamnabil\u0103, dar cu opere admirabile. Exist\u0103 \u0219i creatori care renun\u021bat repede la ideile lor reprobabile \u0219i \u0219i-au continuat via\u021ba \u00een cadre democratice. Prin urmare, situa\u021biile concrete sunt foarte complexe \u0219i fiecare caz trebuie analizat separat.<\/p>\n \u00centr-o astfel de postur\u0103 se afl\u0103 Mircea Vulc\u0103nescu, func\u021bionar de rangul al doilea \u00een aparatul de stat al Rom\u00e2niei interbelice \u0219i \u00een acela din timpul guvern\u0103rii lui Ion Antonescu. Victoria Na\u021biunilor Unite \u2013 concret, \u00een cazul Rom\u00e2niei, a Uniunii Sovietice \u2013 l-a adus pe banca acuza\u021bilor, ca pe to\u021bi \u00eenal\u021bii func\u021bionari \u0219i oameni politici ai epocii dintre cele dou\u0103 r\u0103zboaie mondiale \u0219i din anii 1940-1944. Mai ales din cauza ignoran\u021bei, a tendin\u021bei de a judeca trecutul dup\u0103 anumite concep\u021bii de ast\u0103zi, a trat\u0103rii \u00een bloc a unor situa\u021bii diferite \u0219i chiar a r\u0103ut\u0103\u021bii, \u201ecazul\u201d Mircea Vulc\u0103nescu revine din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd \u00een aten\u021bia unei p\u0103r\u021bi a opiniei publice.\u00a0<\/strong><\/p>\n \u201eDeciziunile\u201d din anii 1946 \u0219i 1948 ale Cur\u021bii de Apel Bucure\u0219ti \u0219i, respectiv, ale \u00cenaltei Cur\u021bi de Casa\u021bie, prin care Mircea Vulc\u0103nescu a fost condamnat la opt ani de temni\u021b\u0103 grea, au fost luate \u00een baza unei legi de pedepsire a criminalilor de r\u0103zboi. Procesul a fost unul colectiv \u0219i s-a desf\u0103\u0219urat \u00een temeiul \u201ejusti\u021biei populare\u201d de inspira\u021bie stalinist\u0103. Totul a decurs \u00een condi\u021biile aservirii complete a aparatului de justi\u021bie fa\u021b\u0103 de ocupantul sovietic \u0219i \u00een prezen\u021ba trupelor sovietice. \u00cen acei ani, to\u021bi intelectualii rom\u00e2ni care avuseser\u0103 pozi\u021bii \u00een aparatul de stat din perioada interbelic\u0103 \u0219i din anii r\u0103zboiului mondial erau declara\u021bi \u201eburghezi\u201d, \u201efasci\u0219ti\u201d, \u201ehitleri\u0219ti\u201d, \u201edu\u0219mani ai poporului\u201d, \u201edu\u0219mani ai URSS\u201d etc. Protagonistul nostru a fost acuzat de \u201emilitare pentru hitlerism\u201c, de permiterea intr\u0103rii armatelor germane \u00een \u021bar\u0103, de declararea \u0219i continuarea r\u0103zboiului contra URSS. Or, \u00een niciuna dintre aceste situa\u021bii (devenite capete de acuzare), Mircea Vulc\u0103nescu nu a avut putere de decizie ori responsabilitate. Prin urmare, condamn\u0103rile pronun\u021bate atunci, sub un regim sovietic, de \u201edictatur\u0103 a proletariatului\u201d, ar trebui considerate\u00a0de plano\u00a0<\/em>nule \u0219i neavenite (anulate) \u0219i procedat de la caz la caz, printr-o reanalizare a fiec\u0103rui dosar \u00een parte. \u00cen 2016, Curtea de Apel Bucure\u0219ti nu a confirmat sentin\u021ba de condamnare a lui Mircea Vulc\u0103nescu din 1948, acuz\u00e2nd \u201e\u00eenc\u0103lcarea principiilor de drept\u201d \u0219i \u201elipsa de echitate a procedurilor\u201d justi\u021biei \u00een acei ani de dup\u0103 r\u0103zboi.<\/p>\n Dar s\u0103 relu\u0103m faptele din epoc\u0103. Despre func\u021bionarul public Mircea Vulc\u0103nescu \u0219tim cu precizie c\u0103 n-a fost membru al niciunui partid politic. Mai \u0219tim, de asemenea, c\u0103 Vulc\u0103nescu, din postura de director general al V\u0103milor, \u00eel refuza \u00een 1936 pe Nae Ionescu, filosoful, care-i cerea scutiri de taxe vamale pentru un automobil. Motivul refuzului era etica profesional\u0103. Din pozi\u021bia de director al Datoriei Publice, Vulc\u0103nescu refuza s\u0103 voteze \u00een 1938 Constitu\u021bia lui Carol al II-lea. Aceasta reintroducea pedeapsa cu moartea, un principiu respins de teologul \u0219i filosoful Mircea Vulc\u0103nescu. Drept urmare, \u00een ziua vot\u0103rii Constitu\u021biei, acesta l-a anun\u021bat pe superiorul s\u0103u, Ministrul de Finan\u021be Mircea Cancicov, c\u0103 refuz\u0103 s\u0103 voteze noua Constitu\u021bie. Simultan, \u0219i-a \u00eenaintat demisia din func\u021bia de director al Datoriei Publice. Pentru c\u0103 demisia a fost respins\u0103 de Carol al II-lea, Mircea Vulc\u0103nescu a r\u0103mas \u00een func\u021bie. El a fost acuzat de antisemitism, pentru acte comise ca subsecretar de stat la Ministerul de Finan\u021be \u00een timpul guvern\u0103rii Antonescu, un post pe care l-a acceptat cu greu, pentru c\u0103 ar fi dorit s\u0103 lupte pe front \u00eempotriva Uniunii Sovietice. E limpede c\u0103 etica istorismului resemn\u0103rii (formulat\u0103 de el) \u0219i comportamentul exemplar de func\u021bionar public a lui Mircea Vulc\u0103nescu de dinainte de 1941 nu pot exclude practicile pentru care este acuzat de antisemitism. Cu toate acestea, tocmai etica istorismului resemn\u0103rii \u0219i tocmai comportamentul exemplar de func\u021bionar public ale lui Mircea Vulc\u0103nescu de dinainte de 1941 reclam\u0103 o cercetare atent\u0103 a practicilor pentru care acesta este acuzat de antisemitism. Acest lucru este necesar pentru a se stabili clar responsabilitatea politic\u0103 a func\u021bionarului Mircea Vulc\u0103nescu. Ca teolog \u0219i filosof de marc\u0103, Mircea Vulc\u0103nescu nu a fost antisemit. Dup\u0103 cum noteaz\u0103 Gabriel Andreescu \u00een articolul s\u0103u (\u201eC\u00e2t\u0103 ideologie, c\u00e2t\u0103 cunoa\u0219tere \u00een cazul Mircea Vulc\u0103nescu\u201c?, \u00een \u201eObservatorul Cultural\u201d, 21.07.2017), instan\u021bele care s-au succedat nu au reu\u0219it s\u0103-i g\u0103seasc\u0103 nici o responsabilitate personal\u0103: \u201eDin fericire, dosarele de la CNSAS ne ofer\u0103 ast\u0103zi accesul la avatarurile acestui proces \u0219i putem face, astfel, aprecieri \u00een complet\u0103 cuno\u0219tin\u021b\u0103 de cauz\u0103. Dup\u0103 circa o jum\u0103tate de an de la \u00eenceperea anchetei, la 19 septembrie 1946, Procurorul delegat la Curtea de Apel Bucure\u0219ti a stabilit c\u0103 nu exist\u0103 nimic care s\u0103 confirme acuzele la adresa \u00eenvinuitului\u201d. Participarea lui Mircea Vulc\u0103nescu la \u0219edin\u021bele Consiliilor de Mini\u0219tri, \u00een calitate de subsecretar de stat, nu constituie o vinov\u0103\u021bie, c\u0103ci: \u201eNici declararea, nici continuarea r\u0103zboiului, nici politica general\u0103 a Guvernului \u0219i nici deport\u0103rile nu se dovedesc a fi fost hot\u0103r\u00e2te de vreun Consiliu de Mini\u0219tri din cele la care \u00eenvinuitul a participat\u201c. Cu at\u00e2t mai pu\u021bin poate fi incriminat\u0103 interven\u021bia lui Mircea Vulc\u0103nescu \u201e\u00een favoarea popula\u021biei evreie\u0219ti, ca aceasta s\u0103-\u0219i recapete dreptul de a-\u0219i desf\u0103\u0219ura [\u2026] activitatea profesional\u0103 ce \u00eei fusese r\u0103pit\u0103 de legile rasiale anterioare\u201d. \u00cen ce prive\u0219te acuza\u021biile \u00een chestiunile economice, \u201edimpotriv\u0103, toate faptele sale au fost exact potrivnice celor sanc\u021bionate de aceste texte, \u00eenvinuitul ap\u0103r\u00e2nd cu competen\u021b\u0103 \u0219i \u00eend\u00e2rjire interesele rom\u00e2ne\u0219ti ce-i fuseser\u0103 \u00eencredin\u021bate, \u00eempotriva oric\u0103ror \u00eencerc\u0103ri de aservire fa\u021b\u0103 de str\u0103ini (Arhiva CNSAS, Alexandru Marcu \u0219i al\u021bii, DP 000232, vol. 15, ff. 253-255)\u201d. \u00cen ciuda acestei hot\u0103r\u00e2ri de \u00eenchidere a cazului, de\u0219i nu a fost depus vreun recurs \u00een timpul legal, Curtea de Apel Bucure\u0219ti a reluat procesul. M\u0103rturii \u00een favoarea lui Mircea Vulc\u0103nescu au depus atunci o serie de personalit\u0103\u021bi precum Dimitrie Gusti, Eugen B\u0103lan, Vasile B\u0103ncil\u0103, Eugen Cristescu, Henry H. Stahl. Acuza\u021biile aduse lui Mircea Vulc\u0103nescu \u00een chestiunea evreiasc\u0103 sunt, \u00een special, indirecte, adic\u0103 \u021bin de faptul c\u0103 a girat, prin prezen\u021ba sa, dar \u0219i prin declara\u021bii, o serie de decizii politice \u00eempotriva popula\u021biei evreie\u0219ti. \u00cen martie 1941, se pronun\u021b\u0103 \u00een problema exproprierii bunurilor evreie\u0219ti: comenteaz\u0103 criteriile de identificare ca \u201eevreu\u201d; emite opinii \u00een cazul m\u0103surilor de \u201erom\u00e2nizare a economiei\u201d; se implic\u0103 prin declara\u021bii \u00een privin\u021ba taxelor pe care evreii trebuiau s\u0103 le pl\u0103teasc\u0103 \u00een locul serviciului militar. Ceea ce trebui observat este c\u0103 toate aceste chestiuni nu sunt decizii luate de c\u0103tre func\u021bionarul public Mircea Vulc\u0103nescu, ci doar interven\u021bii, mai degrab\u0103 tehnice, \u00een chestiuni decise dincolo de competen\u021ba sa explicit\u0103. Mircea Vulc\u0103nescu s-a pronun\u021bat \u00een urma unor decizii deja luate \u0219i pe care nu le putea bloca, sau a dus la \u00eendeplinire aceste decizii. R\u0103m\u00e2ne chestiunea gir\u0103rii prin prezen\u021b\u0103, cu toate nuan\u021bele care decurg de aici, \u0219i a \u00eendeplinirii acestor m\u0103suri, \u00een calitatea pe care o avea \u00een Ministerul Economiei. Jean Ancel, unul dintre istoricii Holocaustului rom\u00e2nesc, acuzator, de altfel, la adresa activit\u0103\u021bii celui aflat \u00een aten\u021bia \u00een guvernul Antonescu, noteaz\u0103: \u201eTrebuie spus c\u0103 Vulc\u0103nescu nu a fost \u00een niciun fel antisemit\u201c.<\/p>\n Mircea Vulc\u0103nescu este considerat filosoful \u0219i economistul \u0218colii Sociologice de la Bucure\u0219ti, fiind ancorat profund \u00een peisajul filosofic european. Are contribu\u021bii esen\u021biale \u00een \u201edimensiunea rom\u00e2neasc\u0103 a existen\u021bei\u201d, cu formule noi precum \u201epersonalismul teofanic\u201d, \u201ecalapoadele de g\u00e2nd\u201d, \u201eispitele active\u201d, \u201ereac\u021biunile tipice\u201d ale comunit\u0103\u021bii culturale rom\u00e2ne\u0219ti. S-a raportat mereu la \u201emetafizica cre\u0219tin\u0103\u201d, a studiat filosofia moral\u0103 englez\u0103 din secolele al XVII-lea \u0219i al XVIII-lea, etica lui Kant, filosofia lui Freud. Ecourile crea\u021biei sale s-au resim\u021bit \u00een cadrul filosofic european. Merit\u0103 subliniat\u0103 contribu\u021bia lui Mircea Vulc\u0103nescu la creionarea unui model etic pe care l-a denumit \u201eistorismul resemn\u0103rii\u201d. \u00cen esen\u021b\u0103, era vorba despre un model valoric \u0219i comportamental adresat tinerilor, \u00een special acelora din genera\u021bia sa. Istorismul resemn\u0103rii presupunea hot\u0103r\u00e2rea tinerilor \u201ede a asculta chemarea vremii, renun\u021b\u00e2nd la ei \u00een\u0219i\u0219i \u0219i la autorealizarea lor, dac\u0103 trebuie, pentru a fi cu adev\u0103rat folositori altora\u201d. \u00cen mare, aceasta a fost filosofia de via\u021b\u0103 a lui Vulc\u0103nescu. Adic\u0103 un ascetism intramundan de respira\u021bie ortodox\u0103, care ar fi putut schimba din interior, gra\u021bie exemplului personal \u0219i excep\u021bional, practicile patrimoniale din statele periferiale \u00eentemeiate de politicieni \u0219i de rubedeniile acestora. Monahismul administrativ imaginat de Vulc\u0103nescu contrasta puternic cu ascetismul intramundan al lui Max Weber, eficient \u00een statele metropolitane \u00eentemeiate de militari. Istorismul resemn\u0103rii era complet diferit de \u201eactivismul disper\u0103rii\u201d, etica majorit\u0103\u021bii tinerilor din perioada interbelic\u0103, dup\u0103 cum aprecia Vulc\u0103nescu. Ace\u0219tia c\u0103utau credin\u021bele la mod\u0103, spiritul de turm\u0103 \u0219i un \u0219ef c\u0103ruia s\u0103 i se supun\u0103 orbe\u0219te. Etica istorismului resemn\u0103rii, c\u0103utarea originalit\u0103\u021bii, respingerea ideologiilor timpului \u0219i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, individualismul implicat de aceast\u0103 etic\u0103 sunt tot at\u00e2tea ingrediente care i-ar fi putut spori rezilien\u021ba filosofului Mircea Vulc\u0103nescu fa\u021b\u0103 de antisemitismul vremii. \u00cen concluzie, Mircea Vulc\u0103nescu este o personalitate marcant\u0103 a culturii rom\u00e2ne\u0219ti din secolul al XX-lea.<\/p>\n