{"id":2025278,"date":"2026-06-24T11:48:22","date_gmt":"2026-06-24T08:48:22","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2025278"},"modified":"2026-06-24T11:48:22","modified_gmt":"2026-06-24T08:48:22","slug":"romania-produce-44-milioane-de-tone-de-lapte-anual-dar-doar-o-treime-ajunge-in-procesare-industriala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2025278","title":{"rendered":"ROM\u00c2NIA PRODUCE 4,4 MILIOANE DE TONE DE LAPTE ANUAL, DAR DOAR O TREIME AJUNGE \u00ceN PROCESARE INDUSTRIAL\u0102"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/bulina.png&#8221;]<\/p>\n<div id=\"content\" class=\"site-content container\">\n<div id=\"main-content-row\" class=\"tie-row main-content-row\">\n<div class=\"main-content tie-col-md-8 tie-col-xs-12\" role=\"main\">\n<article id=\"the-post\" class=\"container-wrapper post-content tie-standard\">\n<header class=\"entry-header-outer\">\n<nav id=\"breadcrumb\"><a href=\"https:\/\/infotulcea.ro\/\"> Home<\/a><em class=\"delimiter\">\/<\/em><a href=\"https:\/\/infotulcea.ro\/categorie\/industrie\/\">Industrie<\/a><em class=\"delimiter\">\/<\/em><span class=\"current\">ROM\u00c2NIA PRODUCE 4,4 MILIOANE DE TONE DE LAPTE ANUAL, DAR DOAR O TREIME AJUNGE \u00ceN PROCESARE INDUSTRIAL\u0102<\/span><\/nav>\n<div class=\"entry-header\"><span class=\"post-cat-wrap\"><a class=\"post-cat tie-cat-44\" href=\"https:\/\/infotulcea.ro\/categorie\/industrie\/\">Industrie<\/a><\/span><\/p>\n<h1 class=\"post-title entry-title\">\n\t\t\tROM\u00c2NIA PRODUCE 4,4 MILIOANE DE TONE DE LAPTE ANUAL, DAR DOAR O TREIME AJUNGE \u00ceN PROCESARE INDUSTRIAL\u0102\t\t<\/h1>\n<div class=\"single-post-meta post-meta clearfix\"><span class=\"author-meta single-author no-avatars\"><span class=\"meta-item meta-author-wrapper meta-author-9\"><span class=\"meta-author\"><a href=\"https:\/\/infotulcea.ro\/author\/redactia-2\/\" class=\"author-name tie-icon\" title=\"Redactia\">Redactia<\/a><\/span><\/span><\/span><span class=\"date meta-item tie-icon\">24 iunie 2026<\/span><\/p>\n<div class=\"tie-alignright\"><span class=\"meta-comment tie-icon meta-item fa-before\">0<\/span><span class=\"meta-views meta-item \"> 90 <\/span><span class=\"meta-reading-time meta-item\"> 5 minutes read<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/header>\n<div class=\"entry-content entry clearfix\">\n<p><strong>Sectorul laptelui se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi majore \u00een direc\u021bionarea produc\u021biei c\u0103tre procesarea industrial\u0103, este una dintre concluziile studiului privind sectorul laptelui \u0219i al produselor lactate realizat de Consiliul Concuren\u021bei.<\/strong><\/p>\n<p>Astfel, Rom\u00e2nia produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud, ocup\u00e2nd locul 10 \u00een Uniunea European\u0103 (UE), \u00eens\u0103 doar o treime din aceast\u0103 cantitate ajunge \u00een circuitul industrial de procesare, ceea ce plaseaz\u0103 \u021bara noastr\u0103 pe locul 17 la colectare.<\/p>\n<p>\u201e<em>Avem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient \u00een circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redus\u0103 \u0219i cu o putere limitat\u0103 de negociere \u00een rela\u021bia cu procesatorii. De aceea, organizarea fermierilor \u00een cooperative sau alte forme asociative este esen\u021bial\u0103 pentru cre\u0219terea puterii de negociere, pentru livrarea unor volume constante \u0219i pentru accesul la investi\u021bii \u0219i tehnologii moderne. Doar astfel poate cre\u0219te cantitatea de lapte rom\u00e2nesc care ajunge \u00een procesare, putem reduce dependen\u021ba de importuri \u0219i putem dezvolta produse lactate cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare<\/em>\u201d, a declarat Bogdan Chiri\u021boiu, pre\u0219edintele Consiliului Concuren\u021bei.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia de\u021bine circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE, dar aproximativ 58% din totalul fermelor de lapte, ceea ce indic\u0103 existen\u021ba unui num\u0103r foarte mare de exploata\u021bii mici, cu productivitate redus\u0103. Aproximativ\u00a075% dintre fermele rom\u00e2ne\u0219ti de\u021bin mai pu\u021bin de 5 capete de vaci de lapte, ceea ce limiteaz\u0103 nivelul de mecanizare \u0219i automatizare, precum \u0219i accesul la tehnologii moderne. La polul opus se afl\u0103 Germania, Fran\u021ba sau Olanda, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate \u0219i mai eficiente.<\/p>\n<p>Totodat\u0103, Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 cel mai sc\u0103zut randament de lapte pe cap de animal din Uniunea European\u0103: 3.580 kg lapte\/vac\u0103, comparativ cu media european\u0103 de 8.450 kg lapte\/vac\u0103. Acest nivel redus al productivit\u0103\u021bii duce la costuri unitare de produc\u021bie mai ridicate pentru fermieri. \u00cen paralel, num\u0103rul de bovine a sc\u0103zut cu aproximativ 10% \u00een ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete \u00een 2014 la circa 1,08 milioane \u00een 2024.<\/p>\n<p>\u00cen aceste condi\u021bii, \u00een care fermele sunt dispersate, de dimensiuni mici, iar eficien\u021ba tehnologic\u0103 este limitat\u0103, puterea lor de negociere cu procesatorii este redus\u0103. Fermele mici depind, de multe ori, de un singur procesator sau centru de colectare, \u00een timp ce fermele mari pot negocia mai bine, deoarece livreaz\u0103 volume constante \u0219i mai u\u0219or de integrat \u00een circuitul industrial.<\/p>\n<p><strong>Colectare \u0219i importuri<\/strong><\/p>\n<p>Procesatorii de lapte se aprovizioneaz\u0103, \u00een principal, de la fermele rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eens\u0103 cantitatea de lapte colectat\u0103 este insuficient\u0103 pentru a acoperi necesarul industriei.\u00a0Cantitatea colectat\u0103 de procesatori a crescut de la circa 1,135 milioane tone \u00een 2020 la 1,235 milioane tone \u00een 2024, dar \u00een 2025 a sc\u0103zut la 1,1 milioane tone.<\/p>\n<p>\u00cen aceste condi\u021bii, procesatorii sunt nevoi\u021bi s\u0103 recurg\u0103 la importuri de calitate superioar\u0103 pentru a completa necesarul pentru circuitul industrial \u0219i pentru a r\u0103spunde cererii diversificate de produse lactate.<\/p>\n<p>\u00cen 2024, de\u0219i procentual importurile de lapte brut au crescut mai mult dec\u00e2t colectarea intern\u0103 \u2014 cu 39,8%, fa\u021b\u0103 de 5% \u2014 \u00een cantit\u0103\u021bi efective, colectarea de la produc\u0103torii locali a fost mai mare cu 55.549 de tone, comparativ cu majorarea de 44.623 de tone din importuri.<\/p>\n<p><strong>Procesare<\/strong><\/p>\n<p>Sectorul de procesare a lactatelor este axat, \u00een principal, pe produse cu valoare ad\u0103ugat\u0103 redus\u0103, ob\u021binute \u00een urma unei proces\u0103ri minime, caracterizate de marje de profit mai mici.<\/p>\n<p>Astfel, laptele de consum, cu 387.000 de tone, \u0219i produsele acidulate (iaurt, sana, chefir, lapte b\u0103tut) cu 231.000 de tone, reprezint\u0103 peste 70% din volumul total procesat. \u00cen schimb, produsele cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare \u0219i cu o utilizare mai eficient\u0103 a materiei prime au o pondere redus\u0103: br\u00e2nzeturile \u00eensumeaz\u0103 107.000 tone (circa 12\u201313%),\u00a0sm\u00e2nt\u00e2na sub 70.000 tone ceea ce \u00eenseamn\u0103 aproximativ 9%, iar untul doar 12.000 tone (circa 2%).<\/p>\n<p>\u00cen contextul \u00een care cererea de produse lactate este mai mare dec\u00e2t oferta intern\u0103, importurile de produse lactate au crescut, ating\u00e2nd, \u00een anul 2025, pragul de 1 miliard de euro. Deficitul comercial a fost de aproximativ 700 milioane de euro. \u00a0Ungaria este principalul furnizor extern, cu cantit\u0103\u021bi care au variat \u00eentre 67% \u0219i 78% din volumul achizi\u021biilor rom\u00e2ne\u0219ti \u00een perioada 2014-2025.<\/p>\n<p>Studiul autorit\u0103\u021bii de concuren\u021b\u0103 a analizat 19 procesatori, din care\u00a0 37% grupuri multina\u021bionale, 21% mari procesatori na\u021bionali \u0219i 42% procesatori regionali\/locali. Astfel, companiile multina\u021bionale au capacitate medie de procesare mult mai mare, aproximativ 519.000 litri\/zi, fa\u021b\u0103 de 77.000 litri\/zi \u00een cazul procesatorilor locali. \u00cen schimb, procesatorii locali au o eficien\u021b\u0103 medie de utilizare mai ridicat\u0103, de 70%, fa\u021b\u0103 de 60% \u00een cazul companiilor multina\u021bionale analizate.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u0219te rela\u021bia cu retailul, marile re\u021bele comerciale au o putere de negociere ridicat\u0103 \u00een rela\u021bia cu procesatorii, comparativ cu magazinele mici. Discounturile raportate sunt de 20\u201340% pentru Key Accounts, 0\u201320% pentru comer\u021b tradi\u021bional, 0\u201330% pentru HoReCa \u0219i 10\u201330% pentru distribuitori.<\/p>\n<p>Studiul Consiliului Concuren\u021bei a arat\u0103 faptul c\u0103 investi\u021biile mari, autoriza\u021biile, cerin\u021bele stricte de siguran\u021b\u0103 alimentar\u0103, costurile logistice, accesul dificil la finan\u021bare \u0219i concuren\u021ba marilor branduri constituie principalele bariere la intrarea pe aceast\u0103 pia\u021b\u0103.<\/p>\n<p><strong>Evolu\u021bia pre\u021bului laptelui<\/strong><\/p>\n<p><em>Pre\u021bul laptelui crud\u00a0<\/em><em>la poarta fermei<\/em>\u00a0a avut o evolu\u021bie ascendent\u0103. Astfel, \u00een perioada 2018\u20132024, pre\u021bul mediu al laptelui crud a crescut cu aproximativ 71%, de la 1,4 lei\/litru la 2,4 lei\/litru, pe fondul major\u0103rii costurilor de produc\u021bie, infla\u021biei \u0219i efectelor generate de pandemia COVID-19 \u0219i de r\u0103zboiul din Ucraina.<\/p>\n<p>\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103<em>, pre\u021bul de v\u00e2nzare<\/em>\u00a0<em>al procesatorilor c\u0103tre retaileri<\/em>\u00a0a crescut cu aproximativ 59%, iar\u00a0<em>pre\u021bul mediu la raft<\/em>\u00a0pentru laptele cu 3,5% gr\u0103sime, cu aproximativ 56%.<\/p>\n<p>Evolu\u021bia pre\u021bului la raft a fost similar\u0103 ritmului general de cre\u0219tere a pre\u021burilor din economie, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103\u00a0infla\u021bia general\u0103 cumulat\u0103, \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, a fost de 55,39%.<\/p>\n<p>Analiza autorit\u0103\u021bii arat\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103\u00a0transmiterea costurilor de-a lungul lan\u021bului de aprovizionare se amplific\u0103, \u00een\u00a0fiecare etap\u0103, ad\u0103ug\u00e2ndu-se costuri \u0219i marje.\u00a0Astfel, \u00eentre 2018 \u0219i 2024, fiecare cre\u0219tere de 1 leu\/litru a pre\u021bului laptelui de consum cu 3,5% gr\u0103sime, la poarta fermei, a fost asociat\u0103 cu o majorare de aproximativ 1,73 lei\/litru a pre\u021bului de v\u00e2nzare c\u0103tre retail \u0219i de aproximativ 2,5 lei\/litru a pre\u021bului final, la raft, pl\u0103tit de consumator.<\/p>\n<p>\u00cen 2024, existau 786 de companii \u00eenregistrate cu activitate principal\u0103 de cre\u0219tere a bovinelor de lapte, dintre care 496 au raportat cifr\u0103 de afaceri, cumul\u00e2nd aproximativ 1,38 miliarde lei. Primele 20 de companii reprezentau aproape 50% din cifra de afaceri total\u0103 a acestor ferme, ceea ce arat\u0103 c\u0103 segmentul fermelor comerciale este polarizat. \u00cen procesare, existau 469 companii \u00eenregistrate, dintre care 316 au raportat cifr\u0103 de afaceri, cu o valoare cumulat\u0103 de aproximativ 8,7 miliarde lei. Dintre acestea, doar 182 erau autorizate sanitar-veterinar pentru procesare \u0219i comer\u021b intracomunitar.<\/p>\n<p><strong>Recomand\u0103ri \u0219i dezbatere public\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Consiliul Concuren\u021bei recomand\u0103 fermierilor s\u0103 se organizeze \u00een cooperative sau alte forme asociative, \u00een condi\u021biile legii, pentru a cre\u0219te puterea de negociere cu procesatorii, astfel \u00eenc\u00e2t cantitatea de lapte crud colectat\u0103 s\u0103 creasc\u0103 semnificativ.<\/p>\n<p>De asemenea, autoritatea de concuren\u021b\u0103 sus\u021bine implementarea unor m\u0103suri destinate protec\u021biei micilor fermieri, care s\u0103 cuprind\u0103 scheme de sprijin pentru consolidarea puterii de negociere, facilit\u0103\u021bi de creditare subven\u021bionate pentru gestionarea sezonalit\u0103\u021bii \u0219i prime de integrare \u00een circuitul industrial.<\/p>\n<p><em>\u201eStudiul privind sectorul laptelui \u0219i al produselor lactate\u201d<\/em>\u00a0a fost lansat \u00een dezbatere public\u0103 pe pagina web a institu\u021biei,\u00a0<a href=\"http:\/\/www.consiliulconcurentei.ro\/\" data-saferedirecturl=\"https:\/\/www.google.com\/url?q=http:\/\/www.consiliulconcurentei.ro&amp;source=gmail&amp;ust=1782387976986000&amp;usg=AOvVaw2SpX_d28tqXR2CsiqglCFD\">www.consiliulconcurentei.ro<\/a>.<\/p>\n<p>De asemenea, studiul a fost transmis organiza\u021biilor \u0219i autorit\u0103\u021bilor competente \u0219i Ministerului Agriculturii, \u00eempreun\u0103 cu care vor fi organizate dezbateri dedicate acestui subiect.<\/p>\n<\/div>\n<div id=\"post-extra-info\">\n<div class=\"theiaStickySidebar\">\n<div class=\"single-post-meta post-meta clearfix\"><span class=\"author-meta single-author no-avatars\"><span class=\"meta-item meta-author-wrapper meta-author-9\"><span class=\"meta-author\"><a href=\"https:\/\/infotulcea.ro\/author\/redactia-2\/\" class=\"author-name tie-icon\" title=\"Redactia\">Redactia<\/a><\/span><\/span><\/span><span class=\"date meta-item tie-icon\">24 iunie 2026<\/span><\/p>\n<div class=\"tie-alignright\"><span class=\"meta-comment tie-icon meta-item fa-before\">0<\/span><span class=\"meta-views meta-item \"> 90 <\/span><span class=\"meta-reading-time meta-item\"> 5 minutes read<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div id=\"share-buttons-bottom\" class=\"share-buttons share-buttons-bottom\">\n<div class=\"share-links  icons-only\">\n<div class=\"share-title\"><span> Share<\/span><\/div>\n<p><a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer.php?u=https:\/\/infotulcea.ro\/romania-produce-44-milioane-de-tone-de-lapte-anual-dar-doar-o-treime-ajunge-in-procesare-industriala\/\" rel=\"external noopener nofollow\" title=\"Facebook\" target=\"_blank\" class=\"facebook-share-btn \" data-raw=\"https:\/\/www.facebook.com\/sharer.php?u={post_link}\"><span class=\"screen-reader-text\">Facebook<\/span><\/a><a href=\"https:\/\/twitter.com\/intent\/tweet?text=ROM%C3%82NIA%20PRODUCE%204%2C4%20MILIOANE%20DE%20TONE%20DE%20LAPTE%20ANUAL%2C%20DAR%20DOAR%20O%20TREIME%20AJUNGE%20%C3%8EN%20PROCESARE%20INDUSTRIAL%C4%82&amp;url=https:\/\/infotulcea.ro\/romania-produce-44-milioane-de-tone-de-lapte-anual-dar-doar-o-treime-ajunge-in-procesare-industriala\/\" rel=\"external noopener nofollow\" title=\"X\" target=\"_blank\" class=\"twitter-share-btn \" data-raw=\"https:\/\/twitter.com\/intent\/tweet?text={post_title}&amp;url={post_link}\"><span class=\"screen-reader-text\">X<\/span><\/a><a href=\"https:\/\/api.whatsapp.com\/send?text=ROM%C3%82NIA%20PRODUCE%204%2C4%20MILIOANE%20DE%20TONE%20DE%20LAPTE%20ANUAL%2C%20DAR%20DOAR%20O%20TREIME%20AJUNGE%20%C3%8EN%20PROCESARE%20INDUSTRIAL%C4%82%20https:\/\/infotulcea.ro\/romania-produce-44-milioane-de-tone-de-lapte-anual-dar-doar-o-treime-ajunge-in-procesare-industriala\/\" rel=\"external noopener nofollow\" title=\"WhatsApp\" target=\"_blank\" class=\"whatsapp-share-btn \" data-raw=\"https:\/\/api.whatsapp.com\/send?text={post_title}%20{post_link}\"><span class=\"screen-reader-text\">WhatsApp<\/span><\/a><a href=\"https:\/\/telegram.me\/share\/url?url=https:\/\/infotulcea.ro\/romania-produce-44-milioane-de-tone-de-lapte-anual-dar-doar-o-treime-ajunge-in-procesare-industriala\/&amp;text=ROM%C3%82NIA%20PRODUCE%204%2C4%20MILIOANE%20DE%20TONE%20DE%20LAPTE%20ANUAL%2C%20DAR%20DOAR%20O%20TREIME%20AJUNGE%20%C3%8EN%20PROCESARE%20INDUSTRIAL%C4%82\" rel=\"external noopener nofollow\" title=\"Telegram\" target=\"_blank\" class=\"telegram-share-btn \" data-raw=\"https:\/\/telegram.me\/share\/url?url={post_link}&amp;text={post_title}\"><span class=\"screen-reader-text\">Telegram<\/span><\/a><a href=\"mailto:?subject=ROM%C3%82NIA%20PRODUCE%204%2C4%20MILIOANE%20DE%20TONE%20DE%20LAPTE%20ANUAL%2C%20DAR%20DOAR%20O%20TREIME%20AJUNGE%20%C3%8EN%20PROCESARE%20INDUSTRIAL%C4%82&amp;body=https:\/\/infotulcea.ro\/romania-produce-44-milioane-de-tone-de-lapte-anual-dar-doar-o-treime-ajunge-in-procesare-industriala\/\" rel=\"external noopener nofollow\" title=\"Share via Email\" target=\"_blank\" class=\"email-share-btn \" data-raw=\"mailto:?subject={post_title}&amp;body={post_link}\"><span class=\"screen-reader-text\">Share via Email<\/span><\/a><a href=\"https:\/\/infotulcea.ro\/romania-produce-44-milioane-de-tone-de-lapte-anual-dar-doar-o-treime-ajunge-in-procesare-industriala\/\" rel=\"external noopener nofollow\" title=\"Print\" target=\"_blank\" class=\"print-share-btn \" data-raw=\"#\"><span class=\"screen-reader-text\">Print<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/article>\n<div class=\"post-components\">\n<div id=\"related-posts\" class=\"container-wrapper\">\n<div class=\"mag-box-title the-global-title\">\n<h3>Related Articles<\/h3>\n<\/div>\n<div class=\"related-posts-list\">\n<div class=\"related-item tie-standard\"><a aria-label=\"Timp de o lun\u0103, carierele din Tulcea vor fi controlate de Inspec\u021bia Muncii\" href=\"https:\/\/infotulcea.ro\/timp-de-o-luna-carierele-din-tulcea-vor-fi-controlate-de-inspectia-muncii\/\" class=\"post-thumb\"><source type=\"image\/webp\" data-srcset=\"https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2023\/01\/mina-manaila-390x220.jpg.webp\" \/><\/a><\/p>\n<h3 class=\"post-title\"><a href=\"https:\/\/infotulcea.ro\/timp-de-o-luna-carierele-din-tulcea-vor-fi-controlate-de-inspectia-muncii\/\">Timp de o lun\u0103, carierele din Tulcea vor fi controlate de Inspec\u021bia Muncii<\/a><\/h3>\n<div class=\"post-meta clearfix\"><span class=\"date meta-item tie-icon\">30 ianuarie 2023<\/span><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"related-item tie-standard\"><a aria-label=\"Prefectul a luat pulsul mediului de afaceri local! \u00cenc\u0103 mai are\u2026 Puls!\" href=\"https:\/\/infotulcea.ro\/prefectul-a-luat-pulsul-mediului-de-afaceri-local-inca-mai-are-puls\/\" class=\"post-thumb\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"390\" height=\"220\" src=\"https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/masa-rotunda-390x220.jpg\" class=\"attachment-jannah-image-large size-jannah-image-large wp-post-image lazyload\" alt><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"390\" height=\"220\" src=\"https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/05\/masa-rotunda-390x220.jpg\" class=\"attachment-jannah-image-large size-jannah-image-large wp-post-image\" alt><\/a><\/p>\n<h3 class=\"post-title\"><a href=\"https:\/\/infotulcea.ro\/prefectul-a-luat-pulsul-mediului-de-afaceri-local-inca-mai-are-puls\/\">Prefectul a luat pulsul mediului de afaceri local! \u00cenc\u0103 mai are\u2026 Puls!<\/a><\/h3>\n<div class=\"post-meta clearfix\"><span class=\"date meta-item tie-icon\">19 mai 2022<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<div id=\"comments\" class=\"comments-area\">\n<div id=\"add-comment-block\" class=\"container-wrapper\">\n<div id=\"respond\" class=\"comment-respond\">\n<h3 id=\"reply-title\" class=\"comment-reply-title the-global-title\">Las\u0103 un r\u0103spuns <small><a rel=\"nofollow\" id=\"cancel-comment-reply-link\" href=\"https:\/\/infotulcea.ro\/romania-produce-44-milioane-de-tone-de-lapte-anual-dar-doar-o-treime-ajunge-in-procesare-industriala\/#respond\">Anuleaz\u0103 r\u0103spunsul<\/a><\/small><\/h3>\n<p class=\"comment-notes\"><span id=\"email-notes\">Adresa ta de email nu va fi publicat\u0103.<\/span><span class=\"required-field-message\">C\u00e2mpurile obligatorii sunt marcate cu <span class=\"required\">*<\/span><\/span><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<aside class=\"sidebar tie-col-md-4 tie-col-xs-12 normal-side is-sticky\" aria-label=\"Primary Sidebar\">\n<div class=\"theiaStickySidebar\">\n<div id=\"media_image-19\" class=\"container-wrapper widget widget_media_image\"><a href=\"https:\/\/infotulcea.ro\/delta-dunarii-mai-accesibila-navrom-delta-creste-numarul-curselor-regulate-de-la-1-mai-2025\/\"><source sizes=\"(max-width: 500px) 100vw, 500px\" type=\"image\/webp\" data-srcset=\"https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/navrom-delta-500x271.jpg.webp 500w, https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/navrom-delta-1024x555.jpg.webp 1024w, https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/navrom-delta-768x416.jpg.webp 768w, https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/navrom-delta.jpg.webp 1080w\" \/><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"500\" height=\"271\" src=\"https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/navrom-delta-500x271.jpg\" class=\"image wp-image-34487  attachment-medium size-medium\" alt><\/a><\/div>\n<div id=\"media_image-17\" class=\"container-wrapper widget widget_media_image\"><a href=\"https:\/\/www.facebook.com\/share\/p\/1DGAD1tLWN\/?mibextid=wwXIfr\" target=\"_blank\"><source sizes=\"(max-width: 500px) 100vw, 500px\" type=\"image\/webp\" data-srcset=\"https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/IMG_1563-500x500.jpeg.webp 500w, https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/IMG_1563-1024x1024.jpeg.webp 1024w, https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/IMG_1563-250x250.jpeg.webp 250w, https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/IMG_1563-768x768.jpeg.webp 768w, https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/IMG_1563.jpeg.webp 1080w\" \/><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"500\" height=\"500\" src=\"https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/01\/IMG_1563-500x500.jpeg\" class=\"image wp-image-37932  attachment-medium size-medium\" alt title=\"Centrale pe lemne\"><\/a><\/div>\n<div id=\"media_image-18\" class=\"container-wrapper widget widget_media_image\"><a href=\"https:\/\/www.licitatia.ro\/site\/index-guest\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"500\" height=\"262\" src=\"https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/licitatia-500x262.png\" class=\"image wp-image-36670  attachment-medium size-medium lazyload\" alt><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"500\" height=\"262\" src=\"https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/licitatia-500x262.png\" class=\"image wp-image-36670  attachment-medium size-medium\" alt><\/a><\/div>\n<div id=\"media_image-27\" class=\"container-wrapper widget widget_media_image\"><a href=\"https:\/\/www.centrale-lemne-liepsnele.ro\/\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"500\" height=\"500\" src=\"https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/Centrale-pe-Lemne-Liepsnele-500x500.png\" class=\"image wp-image-36541  attachment-medium size-medium lazyload\" alt=\"Centrala pe lemne\"><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"500\" height=\"500\" src=\"https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/09\/Centrale-pe-Lemne-Liepsnele-500x500.png\" class=\"image wp-image-36541  attachment-medium size-medium\" alt=\"Centrala pe lemne\"><\/a><\/div>\n<div id=\"media_image-28\" class=\"container-wrapper widget widget_media_image\"><a href=\"https:\/\/infotulcea.ro\/angajeaza-te-ro-platforma-ta-online-de-angajari-si-forta-de-munca\/\"><source sizes=\"(max-width: 500px) 100vw, 500px\" type=\"image\/webp\" data-srcset=\"https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/banner-angajazate-1-500x305.jpg.webp 500w, https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/banner-angajazate-1-1024x625.jpg.webp 1024w, https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/banner-angajazate-1-768x469.jpg.webp 768w, https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/banner-angajazate-1.jpg.webp 1080w\" \/><img loading=\"lazy\" decoding=\"async\" width=\"500\" height=\"305\" src=\"https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/04\/banner-angajazate-1-500x305.jpg\" class=\"image wp-image-34317  attachment-medium size-medium\" alt><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/aside>\n<\/div>\n<\/div>\n<div class=\"entry-content entry clearfix\">\n<p><strong>Sectorul laptelui se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi majore \u00een direc\u021bionarea produc\u021biei c\u0103tre procesarea industrial\u0103, este una dintre concluziile studiului privind sectorul laptelui \u0219i al produselor lactate realizat de Consiliul Concuren\u021bei.<\/strong><\/p>\n<p>Astfel, Rom\u00e2nia produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud, ocup\u00e2nd locul 10 \u00een Uniunea European\u0103 (UE), \u00eens\u0103 doar o treime din aceast\u0103 cantitate ajunge \u00een circuitul industrial de procesare, ceea ce plaseaz\u0103 \u021bara noastr\u0103 pe locul 17 la colectare.<\/p>\n<p>\u201e<em>Avem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient \u00een circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redus\u0103 \u0219i cu o putere limitat\u0103 de negociere \u00een rela\u021bia cu procesatorii. De aceea, organizarea fermierilor \u00een cooperative sau alte forme asociative este esen\u021bial\u0103 pentru cre\u0219terea puterii de negociere, pentru livrarea unor volume constante \u0219i pentru accesul la investi\u021bii \u0219i tehnologii moderne. Doar astfel poate cre\u0219te cantitatea de lapte rom\u00e2nesc care ajunge \u00een procesare, putem reduce dependen\u021ba de importuri \u0219i putem dezvolta produse lactate cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare<\/em>\u201d, a declarat Bogdan Chiri\u021boiu, pre\u0219edintele Consiliului Concuren\u021bei.<\/p>\n<p>Rom\u00e2nia de\u021bine circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE, dar aproximativ 58% din totalul fermelor de lapte, ceea ce indic\u0103 existen\u021ba unui num\u0103r foarte mare de exploata\u021bii mici, cu productivitate redus\u0103. Aproximativ\u00a075% dintre fermele rom\u00e2ne\u0219ti de\u021bin mai pu\u021bin de 5 capete de vaci de lapte, ceea ce limiteaz\u0103 nivelul de mecanizare \u0219i automatizare, precum \u0219i accesul la tehnologii moderne. La polul opus se afl\u0103 Germania, Fran\u021ba sau Olanda, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate \u0219i mai eficiente.<\/p>\n<p>Totodat\u0103, Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 cel mai sc\u0103zut randament de lapte pe cap de animal din Uniunea European\u0103: 3.580 kg lapte\/vac\u0103, comparativ cu media european\u0103 de 8.450 kg lapte\/vac\u0103. Acest nivel redus al productivit\u0103\u021bii duce la costuri unitare de produc\u021bie mai ridicate pentru fermieri. \u00cen paralel, num\u0103rul de bovine a sc\u0103zut cu aproximativ 10% \u00een ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete \u00een 2014 la circa 1,08 milioane \u00een 2024.<\/p>\n<p>\u00cen aceste condi\u021bii, \u00een care fermele sunt dispersate, de dimensiuni mici, iar eficien\u021ba tehnologic\u0103 este limitat\u0103, puterea lor de negociere cu procesatorii este redus\u0103. Fermele mici depind, de multe ori, de un singur procesator sau centru de colectare, \u00een timp ce fermele mari pot negocia mai bine, deoarece livreaz\u0103 volume constante \u0219i mai u\u0219or de integrat \u00een circuitul industrial.<\/p>\n<p><strong>Colectare \u0219i importuri<\/strong><\/p>\n<p>Procesatorii de lapte se aprovizioneaz\u0103, \u00een principal, de la fermele rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eens\u0103 cantitatea de lapte colectat\u0103 este insuficient\u0103 pentru a acoperi necesarul industriei.\u00a0Cantitatea colectat\u0103 de procesatori a crescut de la circa 1,135 milioane tone \u00een 2020 la 1,235 milioane tone \u00een 2024, dar \u00een 2025 a sc\u0103zut la 1,1 milioane tone.<\/p>\n<p>\u00cen aceste condi\u021bii, procesatorii sunt nevoi\u021bi s\u0103 recurg\u0103 la importuri de calitate superioar\u0103 pentru a completa necesarul pentru circuitul industrial \u0219i pentru a r\u0103spunde cererii diversificate de produse lactate.<\/p>\n<p>\u00cen 2024, de\u0219i procentual importurile de lapte brut au crescut mai mult dec\u00e2t colectarea intern\u0103 \u2014 cu 39,8%, fa\u021b\u0103 de 5% \u2014 \u00een cantit\u0103\u021bi efective, colectarea de la produc\u0103torii locali a fost mai mare cu 55.549 de tone, comparativ cu majorarea de 44.623 de tone din importuri.<\/p>\n<p><strong>Procesare<\/strong><\/p>\n<p>Sectorul de procesare a lactatelor este axat, \u00een principal, pe produse cu valoare ad\u0103ugat\u0103 redus\u0103, ob\u021binute \u00een urma unei proces\u0103ri minime, caracterizate de marje de profit mai mici.<\/p>\n<p>Astfel, laptele de consum, cu 387.000 de tone, \u0219i produsele acidulate (iaurt, sana, chefir, lapte b\u0103tut) cu 231.000 de tone, reprezint\u0103 peste 70% din volumul total procesat. \u00cen schimb, produsele cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare \u0219i cu o utilizare mai eficient\u0103 a materiei prime au o pondere redus\u0103: br\u00e2nzeturile \u00eensumeaz\u0103 107.000 tone (circa 12\u201313%),\u00a0sm\u00e2nt\u00e2na sub 70.000 tone ceea ce \u00eenseamn\u0103 aproximativ 9%, iar untul doar 12.000 tone (circa 2%).<\/p>\n<p>\u00cen contextul \u00een care cererea de produse lactate este mai mare dec\u00e2t oferta intern\u0103, importurile de produse lactate au crescut, ating\u00e2nd, \u00een anul 2025, pragul de 1 miliard de euro. Deficitul comercial a fost de aproximativ 700 milioane de euro. \u00a0Ungaria este principalul furnizor extern, cu cantit\u0103\u021bi care au variat \u00eentre 67% \u0219i 78% din volumul achizi\u021biilor rom\u00e2ne\u0219ti \u00een perioada 2014-2025.<\/p>\n<p>Studiul autorit\u0103\u021bii de concuren\u021b\u0103 a analizat 19 procesatori, din care\u00a0 37% grupuri multina\u021bionale, 21% mari procesatori na\u021bionali \u0219i 42% procesatori regionali\/locali. Astfel, companiile multina\u021bionale au capacitate medie de procesare mult mai mare, aproximativ 519.000 litri\/zi, fa\u021b\u0103 de 77.000 litri\/zi \u00een cazul procesatorilor locali. \u00cen schimb, procesatorii locali au o eficien\u021b\u0103 medie de utilizare mai ridicat\u0103, de 70%, fa\u021b\u0103 de 60% \u00een cazul companiilor multina\u021bionale analizate.<\/p>\n<p>\u00cen ceea ce prive\u0219te rela\u021bia cu retailul, marile re\u021bele comerciale au o putere de negociere ridicat\u0103 \u00een rela\u021bia cu procesatorii, comparativ cu magazinele mici. Discounturile raportate sunt de 20\u201340% pentru Key Accounts, 0\u201320% pentru comer\u021b tradi\u021bional, 0\u201330% pentru HoReCa \u0219i 10\u201330% pentru distribuitori.<\/p>\n<p>Studiul Consiliului Concuren\u021bei a arat\u0103 faptul c\u0103 investi\u021biile mari, autoriza\u021biile, cerin\u021bele stricte de siguran\u021b\u0103 alimentar\u0103, costurile logistice, accesul dificil la finan\u021bare \u0219i concuren\u021ba marilor branduri constituie principalele bariere la intrarea pe aceast\u0103 pia\u021b\u0103.<\/p>\n<p><strong>Evolu\u021bia pre\u021bului laptelui<\/strong><\/p>\n<p><em>Pre\u021bul laptelui crud\u00a0<\/em><em>la poarta fermei<\/em>\u00a0a avut o evolu\u021bie ascendent\u0103. Astfel, \u00een perioada 2018\u20132024, pre\u021bul mediu al laptelui crud a crescut cu aproximativ 71%, de la 1,4 lei\/litru la 2,4 lei\/litru, pe fondul major\u0103rii costurilor de produc\u021bie, infla\u021biei \u0219i efectelor generate de pandemia COVID-19 \u0219i de r\u0103zboiul din Ucraina.<\/p>\n<p>\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103<em>, pre\u021bul de v\u00e2nzare<\/em>\u00a0<em>al procesatorilor c\u0103tre retaileri<\/em>\u00a0a crescut cu aproximativ 59%, iar\u00a0<em>pre\u021bul mediu la raft<\/em>\u00a0pentru laptele cu 3,5% gr\u0103sime, cu aproximativ 56%.<\/p>\n<p>Evolu\u021bia pre\u021bului la raft a fost similar\u0103 ritmului general de cre\u0219tere a pre\u021burilor din economie, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103\u00a0infla\u021bia general\u0103 cumulat\u0103, \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, a fost de 55,39%.<\/p>\n<p>Analiza autorit\u0103\u021bii arat\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103\u00a0transmiterea costurilor de-a lungul lan\u021bului de aprovizionare se amplific\u0103, \u00een\u00a0fiecare etap\u0103, ad\u0103ug\u00e2ndu-se costuri \u0219i marje.\u00a0Astfel, \u00eentre 2018 \u0219i 2024, fiecare cre\u0219tere de 1 leu\/litru a pre\u021bului laptelui de consum cu 3,5% gr\u0103sime, la poarta fermei, a fost asociat\u0103 cu o majorare de aproximativ 1,73 lei\/litru a pre\u021bului de v\u00e2nzare c\u0103tre retail \u0219i de aproximativ 2,5 lei\/litru a pre\u021bului final, la raft, pl\u0103tit de consumator.<\/p>\n<p>\u00cen 2024, existau 786 de companii \u00eenregistrate cu activitate principal\u0103 de cre\u0219tere a bovinelor de lapte, dintre care 496 au raportat cifr\u0103 de afaceri, cumul\u00e2nd aproximativ 1,38 miliarde lei. Primele 20 de companii reprezentau aproape 50% din cifra de afaceri total\u0103 a acestor ferme, ceea ce arat\u0103 c\u0103 segmentul fermelor comerciale este polarizat. \u00cen procesare, existau 469 companii \u00eenregistrate, dintre care 316 au raportat cifr\u0103 de afaceri, cu o valoare cumulat\u0103 de aproximativ 8,7 miliarde lei. Dintre acestea, doar 182 erau autorizate sanitar-veterinar pentru procesare \u0219i comer\u021b intracomunitar.<\/p>\n<p><strong>Recomand\u0103ri \u0219i dezbatere public\u0103<\/strong><\/p>\n<p>Consiliul Concuren\u021bei recomand\u0103 fermierilor s\u0103 se organizeze \u00een cooperative sau alte forme asociative, \u00een condi\u021biile legii, pentru a cre\u0219te puterea de negociere cu procesatorii, astfel \u00eenc\u00e2t cantitatea de lapte crud colectat\u0103 s\u0103 creasc\u0103 semnificativ.<\/p>\n<p>De asemenea, autoritatea de concuren\u021b\u0103 sus\u021bine implementarea unor m\u0103suri destinate protec\u021biei micilor fermieri, care s\u0103 cuprind\u0103 scheme de sprijin pentru consolidarea puterii de negociere, facilit\u0103\u021bi de creditare subven\u021bionate pentru gestionarea sezonalit\u0103\u021bii \u0219i prime de integrare \u00een circuitul industrial.<\/p>\n<p><em>\u201eStudiul privind sectorul laptelui \u0219i al produselor lactate\u201d<\/em>\u00a0a fost lansat \u00een dezbatere public\u0103 pe pagina web a institu\u021biei,\u00a0<a href=\"http:\/\/www.consiliulconcurentei.ro\/\" data-saferedirecturl=\"https:\/\/www.google.com\/url?q=http:\/\/www.consiliulconcurentei.ro&amp;source=gmail&amp;ust=1782387976986000&amp;usg=AOvVaw2SpX_d28tqXR2CsiqglCFD\">www.consiliulconcurentei.ro<\/a>.<\/p>\n<p>De asemenea, studiul a fost transmis organiza\u021biilor \u0219i autorit\u0103\u021bilor competente \u0219i Ministerului Agriculturii, \u00eempreun\u0103 cu care vor fi organizate dezbateri dedicate acestui subiect.<\/p>\n<\/div>\n<div class=\"articleBody\" data-key=\"articleBody\">Sectorul laptelui se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi majore \u00een direc\u021bionarea produc\u021biei c\u0103tre procesarea industrial\u0103, este una dintre concluziile studiului privind sectorul laptelui \u0219i al produselor lactate realizat de Consiliul Concuren\u021bei.<br \/>\nAstfel, Rom\u00e2nia produce anual 4,4 milioane de tone de lapte crud, ocup\u00e2nd locul 10 \u00een Uniunea European\u0103 (UE), \u00eens\u0103 doar o treime din aceast\u0103 cantitate ajunge \u00een circuitul industrial de procesare, ceea ce plaseaz\u0103 \u021bara noastr\u0103 pe locul 17 la colectare.<br \/>\n\u201eAvem resurse importante, dar acestea nu sunt valorificate suficient \u00een circuitul industrial. Avem multe ferme mici, dispersate, cu productivitate redus\u0103 \u0219i cu o putere limitat\u0103 de negociere \u00een rela\u021bia cu procesatorii. De aceea, organizarea fermierilor \u00een cooperative sau alte forme asociative este esen\u021bial\u0103 pentru cre\u0219terea puterii de negociere, pentru livrarea unor volume constante \u0219i pentru accesul la investi\u021bii \u0219i tehnologii moderne. Doar astfel poate cre\u0219te cantitatea de lapte rom\u00e2nesc care ajunge \u00een procesare, putem reduce dependen\u021ba de importuri \u0219i putem dezvolta produse lactate cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare\u201d, a declarat Bogdan Chiri\u021boiu, pre\u0219edintele Consiliului Concuren\u021bei.<br \/>\nRom\u00e2nia de\u021bine circa 5% din efectivele de vaci de lapte ale UE, dar aproximativ 58% din totalul fermelor de lapte, ceea ce indic\u0103 existen\u021ba unui num\u0103r foarte mare de exploata\u021bii mici, cu productivitate redus\u0103. Aproximativ\u00a075% dintre fermele rom\u00e2ne\u0219ti de\u021bin mai pu\u021bin de 5 capete de vaci de lapte, ceea ce limiteaz\u0103 nivelul de mecanizare \u0219i automatizare, precum \u0219i accesul la tehnologii moderne. La polul opus se afl\u0103 Germania, Fran\u021ba sau Olanda, unde fermele sunt mai mari, mai tehnologizate \u0219i mai eficiente.<br \/>\nTotodat\u0103, Rom\u00e2nia \u00eenregistreaz\u0103 cel mai sc\u0103zut randament de lapte pe cap de animal din Uniunea European\u0103: 3.580 kg lapte\/vac\u0103, comparativ cu media european\u0103 de 8.450 kg lapte\/vac\u0103. Acest nivel redus al productivit\u0103\u021bii duce la costuri unitare de produc\u021bie mai ridicate pentru fermieri. \u00cen paralel, num\u0103rul de bovine a sc\u0103zut cu aproximativ 10% \u00een ultimul deceniu, de la 1,19 milioane de capete \u00een 2014 la circa 1,08 milioane \u00een 2024.<br \/>\n\u00cen aceste condi\u021bii, \u00een care fermele sunt dispersate, de dimensiuni mici, iar eficien\u021ba tehnologic\u0103 este limitat\u0103, puterea lor de negociere cu procesatorii este redus\u0103. Fermele mici depind, de multe ori, de un singur procesator sau centru de colectare, \u00een timp ce fermele mari pot negocia mai bine, deoarece livreaz\u0103 volume constante \u0219i mai u\u0219or de integrat \u00een circuitul industrial.<br \/>\nColectare \u0219i importuri<br \/>\nProcesatorii de lapte se aprovizioneaz\u0103, \u00een principal, de la fermele rom\u00e2ne\u0219ti, \u00eens\u0103 cantitatea de lapte colectat\u0103 este insuficient\u0103 pentru a acoperi necesarul industriei.\u00a0Cantitatea colectat\u0103 de procesatori a crescut de la circa 1,135 milioane tone \u00een 2020 la 1,235 milioane tone \u00een 2024, dar \u00een 2025 a sc\u0103zut la 1,1 milioane tone.<br \/>\n\u00cen aceste condi\u021bii, procesatorii sunt nevoi\u021bi s\u0103 recurg\u0103 la importuri de calitate superioar\u0103 pentru a completa necesarul pentru circuitul industrial \u0219i pentru a r\u0103spunde cererii diversificate de produse lactate.<br \/>\n\u00cen 2024, de\u0219i procentual importurile de lapte brut au crescut mai mult dec\u00e2t colectarea intern\u0103 \u2014 cu 39,8%, fa\u021b\u0103 de 5% \u2014 \u00een cantit\u0103\u021bi efective, colectarea de la produc\u0103torii locali a fost mai mare cu 55.549 de tone, comparativ cu majorarea de 44.623 de tone din importuri.<br \/>\nProcesare<br \/>\nSectorul de procesare a lactatelor este axat, \u00een principal, pe produse cu valoare ad\u0103ugat\u0103 redus\u0103, ob\u021binute \u00een urma unei proces\u0103ri minime, caracterizate de marje de profit mai mici.<br \/>\nAstfel, laptele de consum, cu 387.000 de tone, \u0219i produsele acidulate (iaurt, sana, chefir, lapte b\u0103tut) cu 231.000 de tone, reprezint\u0103 peste 70% din volumul total procesat. \u00cen schimb, produsele cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare \u0219i cu o utilizare mai eficient\u0103 a materiei prime au o pondere redus\u0103: br\u00e2nzeturile \u00eensumeaz\u0103 107.000 tone (circa 12\u201313%),\u00a0sm\u00e2nt\u00e2na sub 70.000 tone ceea ce \u00eenseamn\u0103 aproximativ 9%, iar untul doar 12.000 tone (circa 2%).<br \/>\n\u00cen contextul \u00een care cererea de produse lactate este mai mare dec\u00e2t oferta intern\u0103, importurile de produse lactate au crescut, ating\u00e2nd, \u00een anul 2025, pragul de 1 miliard de euro. Deficitul comercial a fost de aproximativ 700 milioane de euro. \u00a0Ungaria este principalul furnizor extern, cu cantit\u0103\u021bi care au variat \u00eentre 67% \u0219i 78% din volumul achizi\u021biilor rom\u00e2ne\u0219ti \u00een perioada 2014-2025.<br \/>\nStudiul autorit\u0103\u021bii de concuren\u021b\u0103 a analizat 19 procesatori, din care\u00a0 37% grupuri multina\u021bionale, 21% mari procesatori na\u021bionali \u0219i 42% procesatori regionali\/locali. Astfel, companiile multina\u021bionale au capacitate medie de procesare mult mai mare, aproximativ 519.000 litri\/zi, fa\u021b\u0103 de 77.000 litri\/zi \u00een cazul procesatorilor locali. \u00cen schimb, procesatorii locali au o eficien\u021b\u0103 medie de utilizare mai ridicat\u0103, de 70%, fa\u021b\u0103 de 60% \u00een cazul companiilor multina\u021bionale analizate.<br \/>\n\u00cen ceea ce prive\u0219te rela\u021bia cu retailul, marile re\u021bele comerciale au o putere de negociere ridicat\u0103 \u00een rela\u021bia cu procesatorii, comparativ cu magazinele mici. Discounturile raportate sunt de 20\u201340% pentru Key Accounts, 0\u201320% pentru comer\u021b tradi\u021bional, 0\u201330% pentru HoReCa \u0219i 10\u201330% pentru distribuitori.<br \/>\nStudiul Consiliului Concuren\u021bei a arat\u0103 faptul c\u0103 investi\u021biile mari, autoriza\u021biile, cerin\u021bele stricte de siguran\u021b\u0103 alimentar\u0103, costurile logistice, accesul dificil la finan\u021bare \u0219i concuren\u021ba marilor branduri constituie principalele bariere la intrarea pe aceast\u0103 pia\u021b\u0103.<br \/>\nEvolu\u021bia pre\u021bului laptelui<br \/>\nPre\u021bul laptelui crud\u00a0la poarta fermei\u00a0a avut o evolu\u021bie ascendent\u0103. Astfel, \u00een perioada 2018\u20132024, pre\u021bul mediu al laptelui crud a crescut cu aproximativ 71%, de la 1,4 lei\/litru la 2,4 lei\/litru, pe fondul major\u0103rii costurilor de produc\u021bie, infla\u021biei \u0219i efectelor generate de pandemia COVID-19 \u0219i de r\u0103zboiul din Ucraina.<br \/>\n\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103, pre\u021bul de v\u00e2nzare\u00a0al procesatorilor c\u0103tre retaileri\u00a0a crescut cu aproximativ 59%, iar\u00a0pre\u021bul mediu la raft\u00a0pentru laptele cu 3,5% gr\u0103sime, cu aproximativ 56%.<br \/>\nEvolu\u021bia pre\u021bului la raft a fost similar\u0103 ritmului general de cre\u0219tere a pre\u021burilor din economie, av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103\u00a0infla\u021bia general\u0103 cumulat\u0103, \u00een aceea\u0219i perioad\u0103, a fost de 55,39%.<br \/>\nAnaliza autorit\u0103\u021bii arat\u0103, \u00eens\u0103, c\u0103\u00a0transmiterea costurilor de-a lungul lan\u021bului de aprovizionare se amplific\u0103, \u00een\u00a0fiecare etap\u0103, ad\u0103ug\u00e2ndu-se costuri \u0219i marje.\u00a0Astfel, \u00eentre 2018 \u0219i 2024, fiecare cre\u0219tere de 1 leu\/litru a pre\u021bului laptelui de consum cu 3,5% gr\u0103sime, la poarta fermei, a fost asociat\u0103 cu o majorare de aproximativ 1,73 lei\/litru a pre\u021bului de v\u00e2nzare c\u0103tre retail \u0219i de aproximativ 2,5 lei\/litru a pre\u021bului final, la raft, pl\u0103tit de consumator.<br \/>\n\u00cen 2024, existau 786 de companii \u00eenregistrate cu activitate principal\u0103 de cre\u0219tere a bovinelor de lapte, dintre care 496 au raportat cifr\u0103 de afaceri, cumul\u00e2nd aproximativ 1,38 miliarde lei. Primele 20 de companii reprezentau aproape 50% din cifra de afaceri total\u0103 a acestor ferme, ceea ce arat\u0103 c\u0103 segmentul fermelor comerciale este polarizat. \u00cen procesare, existau 469 companii \u00eenregistrate, dintre care 316 au raportat cifr\u0103 de afaceri, cu o valoare cumulat\u0103 de aproximativ 8,7 miliarde lei. Dintre acestea, doar 182 erau autorizate sanitar-veterinar pentru procesare \u0219i comer\u021b intracomunitar.<br \/>\nRecomand\u0103ri \u0219i dezbatere public\u0103<br \/>\nConsiliul Concuren\u021bei recomand\u0103 fermierilor s\u0103 se organizeze \u00een cooperative sau alte forme asociative, \u00een condi\u021biile legii, pentru a cre\u0219te puterea de negociere cu procesatorii, astfel \u00eenc\u00e2t cantitatea de lapte crud colectat\u0103 s\u0103 creasc\u0103 semnificativ.<br \/>\nDe asemenea, autoritatea de concuren\u021b\u0103 sus\u021bine implementarea unor m\u0103suri destinate protec\u021biei micilor fermieri, care s\u0103 cuprind\u0103 scheme de sprijin pentru consolidarea puterii de negociere, facilit\u0103\u021bi de creditare subven\u021bionate pentru gestionarea sezonalit\u0103\u021bii \u0219i prime de integrare \u00een circuitul industrial.<br \/>\n\u201eStudiul privind sectorul laptelui \u0219i al produselor lactate\u201d\u00a0a fost lansat \u00een dezbatere public\u0103 pe pagina web a institu\u021biei,\u00a0www.consiliulconcurentei.ro.<br \/>\nDe asemenea, studiul a fost transmis organiza\u021biilor \u0219i autorit\u0103\u021bilor competente \u0219i Ministerului Agriculturii, \u00eempreun\u0103 cu care vor fi organizate dezbateri dedicate acestui subiect.<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/infotulcea.ro\/romania-produce-44-milioane-de-tone-de-lapte-anual-dar-doar-o-treime-ajunge-in-procesare-industriala\/&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/infotulcea.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/11\/bulina.png&#8221;] Home\/Industrie\/ROM\u00c2NIA PRODUCE 4,4 MILIOANE DE TONE DE LAPTE ANUAL, DAR DOAR O TREIME AJUNGE \u00ceN PROCESARE INDUSTRIAL\u0102 Industrie ROM\u00c2NIA PRODUCE 4,4 MILIOANE DE TONE DE LAPTE ANUAL, DAR DOAR O TREIME AJUNGE \u00ceN PROCESARE INDUSTRIAL\u0102 Redactia24 iunie 2026 0 90 5 minutes read Sectorul laptelui se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi majore \u00een direc\u021bionarea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,221],"class_list":["post-2025278","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-infotulcea-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2025278","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2025278"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2025278\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2025278"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2025278"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2025278"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}