[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/https___www.g4media.ro__wp-content_uploads_2025_01_sorin-ionita-bun.webp”]<\/p>\n
Dac\u0103 ar exista un Balon de Aur pentru abilitate ipocrit\u0103, FIFA l-ar c\u00e2\u015ftiga \u00een fiecare an. Nici o alt\u0103 organiza\u0163ie din lume nu reu\u015fe\u015fte s\u0103 conving\u0103 guvern dup\u0103 guvern s\u0103 cheltuiasc\u0103 zeci de miliarde de dolari pentru privilegiul de a genera profit privat pentru ea \u00eens\u0103\u015fi. Se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u015fa de c\u00e2nd Campionatul Mondial a \u00eencetat s\u0103 fie turneu de fotbal \u015fi a devenit o platform\u0103 global\u0103 de traficat putere, marketing politic \u015fi pntru operat redistribuiri de bani publici c\u0103tre o industrie privat\u0103. Ni\u015fte juc\u0103tori alearg\u0103 dup\u0103 minge pe teren, dar adev\u0103ratul meci se joac\u0103 \u00eentre \u015fefi de stat, fonduri suverane \u015fi televiziuni.<\/p>\n
Mondialul din 2026 marcheaz\u0103 vizibil schimbarea de epoc\u0103: 48 de echipe, 104 meciuri, trei \u0163\u0103ri gazd\u0103, 16 ora\u015fe. Iar asta nu e o excep\u0163ie, ci noua normalitate a turneelor finale. Modelul clasic, cu o singur\u0103 \u0163ar\u0103 care organizeaz\u0103 turneul, a murit sufocat de propria grandoare.<\/p>\n
Exist\u0103 o \u00eentrebare pe care deciden\u0163ii o evit\u0103 cu obstina\u0163ie:\u00a0cine c\u00e2\u015ftig\u0103 efectiv bani dintr-un Campionat Mondial<\/strong>? R\u0103spunsul e clar documentat:\u00a0FIFA, sponsorii \u015fi de\u0163in\u0103torii drepturilor TV<\/strong>. Gazdele r\u0103m\u00e2n cu nota de plat\u0103 pentru stadioane, aeroporturi, linii de metrou, poli\u0163ie, armat\u0103, supraveghere, securitate cibernetic\u0103, fan zones, drumuri \u015fi inevitabilele dep\u0103\u015firi de costuri. Andrew Zimbalist, un economist american specializat \u00een sport, a analizat marile competi\u0163ii \u015fi a ar\u0103tat c\u0103 ele produc rareori beneficii nete pentru bugetele publice.\u00a0Mutatis mutandis<\/i>, e un model pe care \u00eel \u015ftim \u015fi noi bine \u00een Rom\u00e2nia din anii \u201890: capitalism c\u00e2nd se \u00eempart profiturile, socialism c\u00e2nd se \u00eempart costurile.<\/p>\n Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor democra\u0163iile s-au cam s\u0103turat de acest model. \u00cen Germania, Canada sau Olanda contribuabilii \u00eentreab\u0103 de ce trebuie demolat un cartier pentru un stadion folosit cinci meciuri; \u00een Arabia Saudit\u0103 nu ai aceast\u0103 problem\u0103. Nu pentru c\u0103 stadionul ar fi acolo mai rentabil, ci pentru c\u0103 nimeni nu-l \u00eentreab\u0103 pe cet\u0103\u0163ean ce crede.<\/p>\n Cu alte cuvinte, autocra\u0163iile s-au adaptat mai repede la realitate. Qatar n-a cump\u0103rat Mondialul din 2022 pentru profit, iar Rusia n-a organizat edi\u0163ia din 2018 pentru turism. Arabia Saudit\u0103 nu investe\u015fte sute de miliarde \u00een fotbal fiindc\u0103 a descoperit brusc frumuse\u0163ea fotbalului. Dictaturile cump\u0103r\u0103 un lucru care le lipse\u015fte: onorabilitate \u015fi legitimitate.<\/p>\n \u00cen secolul 21 fotbalul e cea mai ieftin\u0103 form\u0103 de diploma\u0163ie public\u0103 pe care o poate cump\u0103ra un regim bogat. Un summit G20 dureaz\u0103 dou\u0103 zile. Un Campionat Mondial dureaz\u0103 o lun\u0103 \u015fi produce miliarde de ore de televiziune gratuit\u0103. Nici nu mai conteaz\u0103 c\u0103 pierzi bani, fiindc\u0103 \u00eei treci la capitolul \u201ebranding de \u0163ar\u0103\u201d. \u00cen Occident numim asta\u00a0sportswashing<\/strong>; monarhiile din Golf \u00eel numesc investi\u0163ie. E greu de spus unde se \u00eencadreaz\u0103 acum SUA.<\/p>\n Dar de la un punct \u00eencolo chiar \u015fi autocra\u0163iile \u00eencep s\u0103 descopere c\u0103 investi\u0163ia \u00een prestigiul are randamente \u00een sc\u0103dere. Primul Mondial pe care \u00eel faci schimb\u0103 imaginea \u0163\u0103rii; al doilea devine rutin\u0103;\u00a0\u00a0<\/span>al treilea risc\u0103 s\u0103 fie doar un proiect imobiliar foarte scump. De aceea nici Arabia Saudit\u0103, gazda din 2034, nu-i vreun exemplu c\u0103 modelul ar fi sustenabil, ci doar c\u0103 \u00eenc\u0103 \u00ee\u015fi permite s\u0103 ignore bilan\u0163ul contabil.<\/p>\n Mondialul actual e un parteneriat incomod \u00eentre SUA, Canada \u015fi Mexic, mo\u015ftenit din alt\u0103 epoc\u0103. Cel din 2030 va traversa literalmente continente: Spania, Portugalia \u015fi Maroc, plus meciuri aniversare \u00een Uruguay, Argentina \u015fi Paraguay. Costurile au ajuns at\u00e2t de mari \u00eenc\u00e2t trebuie \u00eemp\u0103r\u0163ite \u00eentre c\u00e2t mai multe bugete na\u0163ionale, dar FIFA poate \u00eentinde de produs ca de un gumilastic f\u0103r\u0103 s\u0103 sufere financiar din moment ce statele \u00eempart factura (dar nu \u015fi drepturile TV). E un model de franciz\u0103 pe care McDonald\u2019s l-ar invidia.<\/p>\n Colac peste pup\u0103z\u0103, echipele na\u0163ionale nu mai sunt na\u0163ionale. Mondialul a ajuns o competi\u0163ie a c\u00e2torva academii de fotbal din Europa Occidental\u0103: Marocul \u00ee\u015fi ia fotbali\u015ftii de la Paris, Senegal de la Lyon, Algeria \u00eei recruteaz\u0103 \u00een Marsilia, Cura\u00e7ao \u00een Rotterdam. Francezii au trimis aproape o sut\u0103 de juc\u0103tori la turneu, \u00eempr\u0103\u015ftia\u0163i printr-o mul\u0163ime de echipe na\u0163ionale. Ajax, Manchester City, Arsenal, PSG sau Bayern furnizeaz\u0103 simultan fotbali\u015fti pentru cinci, opt sau zece reprezentative diferite. Finala nu va fi Brazilia contra Fran\u0163a ci Ajax contra Manchester City Academy.<\/p>\n Acela\u015fi fenomen explic\u0103 \u015fi domina\u0163ia Premier League, cea mai bine finan\u0163at\u0103 pia\u0163\u0103 de active sportive din lume. Peste jum\u0103tate dintre cluburile sale au proprietari americani sau fonduri cu capital american. Pentru ei, un club e simultan echip\u0103, companie media, activ financiar \u015fi instrument de influen\u0163\u0103 global\u0103. Dac\u0103 apare o gaur\u0103 \u00een buget, exist\u0103 Wall Street. Dac\u0103 trebuie cump\u0103rat un atacant de 120 de milioane, exist\u0103 fonduri de risc. Iar dac\u0103 trebuie renegociat contractul TV, exist\u0103 cea mai bogat\u0103 pia\u0163\u0103 media din lume ca p\u00e2rghie. Aici e \u015fi marea diferen\u0163\u0103 fa\u0163\u0103 de monarhiile arabe, care au bani, dar nu \u015fi pia\u0163\u0103 de desfacere a produsului. \u00cen vreme ce \u00een unele campionatele din Europa lumea \u00eenc\u0103 se mai fr\u0103m\u00e2nt\u0103 pentru tradi\u0163ii \u015fi identitate local\u0103, \u00een Premier League discut\u0103 \u00een termeni de EBITDA.<\/p>\n Tr\u0103im \u00eenc\u0103 \u00een iluzia c\u0103 Mondialul ar fi o expresie a patriotismului sportiv, dar \u00een realitatea el e un model de business \u00een care gazdele \u00eempart costurile, juc\u0103torii sunt globaliza\u0163i, academiile vest-europene produc pentru export iar capitalul vine tot mai mult din SUA, cu know how TV ata\u015fat. Pe la margini dictaturile bag\u0103 bani grei \u00een mori\u015fc\u0103 pentru a cump\u0103ra soft power, iar FIFA \u00eencaseaz\u0103 de la toat\u0103 lumea.<\/p>\n Campionatul Mondial nu o s\u0103 dispar\u0103, dar va apune aura romantic\u0103 din jurul lui o dat\u0103 cu victoria politicii asupra contabilit\u0103\u0163ii \u015fi a economiei asupra sportului. Peste dou\u0103zeci de ani vom avea probabil un Mondial organizat simultan pe patru continente, cu regimuri de viz\u0103 pentru juc\u0103tori \u015fi oficiali acordate nu \u00een func\u0163ie de na\u0163ionalitate, ci de academia sportiv\u0103 de care apar\u0163in \u015fi de ratingul TV pe care \u00eel face fiecare.<\/p>\n