\n
Dup\u0103 ce a urm\u0103rit, pas cu pas, geneza capitalismului, mecanismele prin care acesta produce profit \u0219i instrumentele prin care \u00ee\u0219i conserv\u0103 stabilitatea, Clara Mattei ajunge \u00een fa\u021ba celei mai dificile \u00eentreb\u0103ri din \u00eentreaga sa carte. Nu mai este vorba despre trecut \u0219i nici despre prezent, ci despre viitor. Dac\u0103 ordinea capitalist\u0103 reprezint\u0103, a\u0219a cum a \u00eencercat s\u0103 demonstreze, o construc\u021bie istoric\u0103 bazat\u0103 pe raporturi de putere \u0219i pe dependen\u021ba majorit\u0103\u021bii oamenilor de pia\u021b\u0103, atunci este legitim s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 aceast\u0103 ordine poate fi schimbat\u0103 \u0219i, mai ales, ce ar putea fi pus \u00een locul ei.<\/p>\n
\u00cen mod surprinz\u0103tor, \u201eEscapefrom Capitalism\u201d<\/strong> nu ofer\u0103 un proiect politic detaliat \u0219i nici nu propune o re\u021bet\u0103 economic\u0103 gata de aplicat. Cititorul care a\u0219teapt\u0103 un program \u00een zece puncte pentru construirea unei societ\u0103\u021bi postcapitaliste va r\u0103m\u00e2ne, probabil, dezam\u0103git. Clara Mattei nu scrie un manifest revolu\u021bionar \u0219i nici un manual de politici publice. Ambi\u021bia ei este alta \u0219i, \u00eentr-un anumit sens, chiar mai radical\u0103: \u00eenainte de a schimba institu\u021biile, spune ea, trebuie schimbat modul \u00een care privim lumea.Aceasta este, de fapt, ideea care traverseaz\u0103 \u00eentreaga carte.<\/p>\n\u00cen opinia autoarei, cea mai mare victorie a capitalismului nu const\u0103 \u00een performan\u021bele sale economice, ci \u00een faptul c\u0103 a reu\u0219it s\u0103 se prezinte drept singura ordine posibil\u0103. De mai bine de un secol, economia dominant\u0103 \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 pe cet\u0103\u021beni c\u0103 pia\u021ba este expresia fireasc\u0103 a naturii umane, c\u0103 proprietatea privat\u0103 asupra mijloacelor de produc\u021bie reprezint\u0103 fundamentul oric\u0103rei societ\u0103\u021bi moderne \u0219i c\u0103 orice \u00eencercare de a imagina altceva nu poate conduce dec\u00e2t la autoritarism sau la e\u0219ec economic. \u00cen aceste condi\u021bii, alternativa dispare \u00eenainte de a fi m\u0103car discutat\u0103. Nu este respins\u0103 \u00een urma unei dezbateri, ci exclus\u0103 din start ca fiind imposibil\u0103.<\/p>\n
Mattei consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 convingere este principalul obstacol \u00een calea oric\u0103rei schimb\u0103ri. Tocmai de aceea insist\u0103 at\u00e2t de mult asupra istoriei. Dac\u0103 actualul sistem a avut un \u00eenceput, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu este etern. Dac\u0103 a fost construit prin decizii politice \u0219i prin transform\u0103ri sociale, atunci poate fi modificat prin alte decizii politice \u0219i prin alte transform\u0103ri sociale. Istoria devine, \u00een lectura sa, argumentul cel mai puternic \u00eempotriva fatalismului.<\/p>\n
\u00cen ultimele capitole ale volumului, autoarea revine asupra unei idei formulate \u00eenc\u0103 din introducere: economia nu este un mecanism exterior societ\u0103\u021bii, ci expresia rela\u021biilor dintre oameni. Din acest motiv, democratizarea vie\u021bii politice r\u0103m\u00e2ne incomplet\u0103 at\u00e2ta vreme c\u00e2t marile decizii economice continu\u0103 s\u0103 fie rezervate unui num\u0103r restr\u00e2ns de institu\u021bii \u0219i de actori economici. Pentru Mattei, adev\u0103rata democra\u021bie presupune ca cet\u0103\u021benii s\u0103 participe nu doar la alegerea guvernelor, ci \u0219i la definirea regulilor care organizeaz\u0103 produc\u021bia, distribu\u021bia \u0219i utilizarea bog\u0103\u021biei.Acesta este punctul \u00een care cartea intr\u0103, inevitabil, pe un teren controversat.<\/p>\n
No\u021biunea de \u201edemocra\u021bie economic\u0103\u201d este evocat\u0103 mai degrab\u0103 ca un orizont dec\u00e2t ca un model institu\u021bional precis. Autoarea vorbe\u0219te despre recuperarea controlului colectiv asupra deciziilor economice, despre reducerea puterii capitalului privat \u0219i despre construirea unor forme de organizare care s\u0103 aib\u0103 drept criteriu principal satisfacerea nevoilor sociale, nu maximizarea profitului. R\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 deliberat rezervat\u0103 atunci c\u00e2nd vine vorba despre arhitectura concret\u0103 a unei asemenea societ\u0103\u021bi.<\/p>\n
Aceast\u0103 alegere poate fi interpretat\u0103 \u00een dou\u0103 feluri. Sus\u021bin\u0103torii autoarei vor spune c\u0103 rolul unei interven\u021bii intelectuale nu este acela de a redacta un plan cincinal, ci de a deschide un c\u00e2mp de reflec\u021bie \u0219i de a elibera imagina\u021bia politic\u0103 de constr\u00e2ngerile prezentului. Criticii vor observa, dimpotriv\u0103, c\u0103 tocmai lipsa unei alternative clar conturate sl\u0103be\u0219te for\u021ba demonstra\u021biei. A ar\u0103ta limitele capitalismului este una; a demonstra c\u0103 exist\u0103 un sistem superior, func\u021bional \u0219i democratic este cu totul altceva.<\/p>\n
Aceasta este, probabil, principala limit\u0103 a c\u0103r\u021bii \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, una dintre calit\u0103\u021bile ei. Clara Mattei refuz\u0103 solu\u021biile simplificatoare. Nu promite paradisuri sociale \u0219i nu \u00eentre\u021bine iluzia c\u0103 exist\u0103 formule economice capabile s\u0103 elimine definitiv conflictul, inegalitatea sau interesele divergente. \u00cen schimb, \u00eencearc\u0103 s\u0103 conving\u0103 cititorul c\u0103 acceptarea necondi\u021bionat\u0103 a capitalismului drept singurul orizont posibil reprezint\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i o alegere politic\u0103 \u0219i intelectual\u0103.<\/p>\n
Din acest motiv, \u201eEscapefrom Capitalism\u201d<\/strong> trebuie citit\u0103 mai pu\u021bin ca un manual de economie \u0219i mai mult ca un eseu de economie politic\u0103 \u00een sensul clasic al termenului. Cartea dialogheaz\u0103 permanent cu Adam Smith, David Ricardo, Karl Marx \u0219i Antonio Gramsci, dar discut\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, cu problemele prezentului: cre\u0219terea inegalit\u0103\u021bilor, precarizarea muncii, crizele financiare, austeritatea, degradarea mediului \u0219i sl\u0103birea democra\u021biei reprezentative. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd concluziile sale par excesive sau discutabile, argumenta\u021bia este construit\u0103 cu rigoare \u0219i sus\u021binut\u0103 de o impresionant\u0103 documentare istoric\u0103.<\/p>\n\u00cen definitiv, aceasta este marea reu\u0219it\u0103 a c\u0103r\u021bii. Clara Mattei nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 acordul cititorului la fiecare pagin\u0103. \u00ce\u0219i propune ceva mai dificil: s\u0103-l oblige s\u0103-\u0219i reexamineze propriile certitudini. De ce consider\u0103m normal ca locuin\u021bele s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 goale \u00een timp ce oamenii dorm pe str\u0103zi? De ce trat\u0103m \u0219omajul ca pe un fenomen inevitabil? De ce m\u0103sur\u0103m succesul unei societ\u0103\u021bi aproape exclusiv prin cre\u0219terea produsului intern brut? \u0218i, mai ales, de ce accept\u0103m at\u00e2t de u\u0219or ideea c\u0103 actuala organizare economic\u0103 este singura posibil\u0103?<\/p>\n
Nu toate r\u0103spunsurile oferite de Clara Mattei vor convinge. Unele vor provoca opozi\u021bie, altele vor st\u00e2rni entuziasm, iar multe vor alimenta dezbateri care dep\u0103\u0219esc cu mult grani\u021bele economiei. Dar tocmai aceasta este menirea unei c\u0103r\u021bi importante. Nu aceea de a \u00eenchide discu\u021bia, ci de a o deschide.<\/p>\n
La aproape un secol dup\u0103 marile confrunt\u0103ri sociale care au urmat Primului R\u0103zboi Mondial \u0219i \u00eentr-un moment \u00een care inegalit\u0103\u021bile economice, polarizarea politic\u0103 \u0219i ne\u00eencrederea \u00een institu\u021biile democratice revin \u00een centrul vie\u021bii publice, \u201eEscapefrom Capitalism\u201d<\/strong> apare ca una dintre cele mai provocatoare interven\u021bii intelectuale din dezbaterea contemporan\u0103 despre capitalism. Indiferent dac\u0103 cititorul \u00eei va \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i sau nu concluziile, este greu s\u0103 \u00eenchid\u0103 aceast\u0103 carte f\u0103r\u0103 a privi cu al\u021bi ochi rela\u021bia dintre economie, putere \u0219i libertate.<\/p>\n\u00a0<\/p>\n
George Alupoae, licen\u021biat \u00een art\u0103 <\/strong><\/p>\n<\/div>\n\n
VN:F [1.9.22_1171]<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
se actualizeaz\u0103…<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Rating: 0.0\/
10<\/strong> (0 votes cast)<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n
Dup\u0103 ce a urm\u0103rit, pas cu pas, geneza capitalismului, mecanismele prin care acesta produce profit \u0219i instrumentele prin care \u00ee\u0219i conserv\u0103 stabilitatea, Clara Mattei ajunge \u00een fa\u021ba celei mai dificile \u00eentreb\u0103ri din \u00eentreaga sa carte. Nu mai este vorba despre trecut \u0219i nici despre prezent, ci despre viitor. Dac\u0103 ordinea capitalist\u0103 reprezint\u0103, a\u0219a cum a \u00eencercat s\u0103 demonstreze, o construc\u021bie istoric\u0103 bazat\u0103 pe raporturi de putere \u0219i pe dependen\u021ba majorit\u0103\u021bii oamenilor de pia\u021b\u0103, atunci este legitim s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m dac\u0103 aceast\u0103 ordine poate fi schimbat\u0103 \u0219i, mai ales, ce ar putea fi pus \u00een locul ei.<\/p>\n
\u00cen mod surprinz\u0103tor, \u201eEscapefrom Capitalism\u201d<\/strong> nu ofer\u0103 un proiect politic detaliat \u0219i nici nu propune o re\u021bet\u0103 economic\u0103 gata de aplicat. Cititorul care a\u0219teapt\u0103 un program \u00een zece puncte pentru construirea unei societ\u0103\u021bi postcapitaliste va r\u0103m\u00e2ne, probabil, dezam\u0103git. Clara Mattei nu scrie un manifest revolu\u021bionar \u0219i nici un manual de politici publice. Ambi\u021bia ei este alta \u0219i, \u00eentr-un anumit sens, chiar mai radical\u0103: \u00eenainte de a schimba institu\u021biile, spune ea, trebuie schimbat modul \u00een care privim lumea.Aceasta este, de fapt, ideea care traverseaz\u0103 \u00eentreaga carte.<\/p>\n\u00cen opinia autoarei, cea mai mare victorie a capitalismului nu const\u0103 \u00een performan\u021bele sale economice, ci \u00een faptul c\u0103 a reu\u0219it s\u0103 se prezinte drept singura ordine posibil\u0103. De mai bine de un secol, economia dominant\u0103 \u00eei \u00eenva\u021b\u0103 pe cet\u0103\u021beni c\u0103 pia\u021ba este expresia fireasc\u0103 a naturii umane, c\u0103 proprietatea privat\u0103 asupra mijloacelor de produc\u021bie reprezint\u0103 fundamentul oric\u0103rei societ\u0103\u021bi moderne \u0219i c\u0103 orice \u00eencercare de a imagina altceva nu poate conduce dec\u00e2t la autoritarism sau la e\u0219ec economic. \u00cen aceste condi\u021bii, alternativa dispare \u00eenainte de a fi m\u0103car discutat\u0103. Nu este respins\u0103 \u00een urma unei dezbateri, ci exclus\u0103 din start ca fiind imposibil\u0103.<\/p>\n
Mattei consider\u0103 c\u0103 aceast\u0103 convingere este principalul obstacol \u00een calea oric\u0103rei schimb\u0103ri. Tocmai de aceea insist\u0103 at\u00e2t de mult asupra istoriei. Dac\u0103 actualul sistem a avut un \u00eenceput, \u00eenseamn\u0103 c\u0103 nu este etern. Dac\u0103 a fost construit prin decizii politice \u0219i prin transform\u0103ri sociale, atunci poate fi modificat prin alte decizii politice \u0219i prin alte transform\u0103ri sociale. Istoria devine, \u00een lectura sa, argumentul cel mai puternic \u00eempotriva fatalismului.<\/p>\n
\u00cen ultimele capitole ale volumului, autoarea revine asupra unei idei formulate \u00eenc\u0103 din introducere: economia nu este un mecanism exterior societ\u0103\u021bii, ci expresia rela\u021biilor dintre oameni. Din acest motiv, democratizarea vie\u021bii politice r\u0103m\u00e2ne incomplet\u0103 at\u00e2ta vreme c\u00e2t marile decizii economice continu\u0103 s\u0103 fie rezervate unui num\u0103r restr\u00e2ns de institu\u021bii \u0219i de actori economici. Pentru Mattei, adev\u0103rata democra\u021bie presupune ca cet\u0103\u021benii s\u0103 participe nu doar la alegerea guvernelor, ci \u0219i la definirea regulilor care organizeaz\u0103 produc\u021bia, distribu\u021bia \u0219i utilizarea bog\u0103\u021biei.Acesta este punctul \u00een care cartea intr\u0103, inevitabil, pe un teren controversat.<\/p>\n
No\u021biunea de \u201edemocra\u021bie economic\u0103\u201d este evocat\u0103 mai degrab\u0103 ca un orizont dec\u00e2t ca un model institu\u021bional precis. Autoarea vorbe\u0219te despre recuperarea controlului colectiv asupra deciziilor economice, despre reducerea puterii capitalului privat \u0219i despre construirea unor forme de organizare care s\u0103 aib\u0103 drept criteriu principal satisfacerea nevoilor sociale, nu maximizarea profitului. R\u0103m\u00e2ne \u00eens\u0103 deliberat rezervat\u0103 atunci c\u00e2nd vine vorba despre arhitectura concret\u0103 a unei asemenea societ\u0103\u021bi.<\/p>\n
Aceast\u0103 alegere poate fi interpretat\u0103 \u00een dou\u0103 feluri. Sus\u021bin\u0103torii autoarei vor spune c\u0103 rolul unei interven\u021bii intelectuale nu este acela de a redacta un plan cincinal, ci de a deschide un c\u00e2mp de reflec\u021bie \u0219i de a elibera imagina\u021bia politic\u0103 de constr\u00e2ngerile prezentului. Criticii vor observa, dimpotriv\u0103, c\u0103 tocmai lipsa unei alternative clar conturate sl\u0103be\u0219te for\u021ba demonstra\u021biei. A ar\u0103ta limitele capitalismului este una; a demonstra c\u0103 exist\u0103 un sistem superior, func\u021bional \u0219i democratic este cu totul altceva.<\/p>\n
Aceasta este, probabil, principala limit\u0103 a c\u0103r\u021bii \u0219i, \u00een acela\u0219i timp, una dintre calit\u0103\u021bile ei. Clara Mattei refuz\u0103 solu\u021biile simplificatoare. Nu promite paradisuri sociale \u0219i nu \u00eentre\u021bine iluzia c\u0103 exist\u0103 formule economice capabile s\u0103 elimine definitiv conflictul, inegalitatea sau interesele divergente. \u00cen schimb, \u00eencearc\u0103 s\u0103 conving\u0103 cititorul c\u0103 acceptarea necondi\u021bionat\u0103 a capitalismului drept singurul orizont posibil reprezint\u0103 ea \u00eens\u0103\u0219i o alegere politic\u0103 \u0219i intelectual\u0103.<\/p>\n
Din acest motiv, \u201eEscapefrom Capitalism\u201d<\/strong> trebuie citit\u0103 mai pu\u021bin ca un manual de economie \u0219i mai mult ca un eseu de economie politic\u0103 \u00een sensul clasic al termenului. Cartea dialogheaz\u0103 permanent cu Adam Smith, David Ricardo, Karl Marx \u0219i Antonio Gramsci, dar discut\u0103, \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, cu problemele prezentului: cre\u0219terea inegalit\u0103\u021bilor, precarizarea muncii, crizele financiare, austeritatea, degradarea mediului \u0219i sl\u0103birea democra\u021biei reprezentative. Chiar \u0219i atunci c\u00e2nd concluziile sale par excesive sau discutabile, argumenta\u021bia este construit\u0103 cu rigoare \u0219i sus\u021binut\u0103 de o impresionant\u0103 documentare istoric\u0103.<\/p>\n\u00cen definitiv, aceasta este marea reu\u0219it\u0103 a c\u0103r\u021bii. Clara Mattei nu \u00eencearc\u0103 s\u0103 ob\u021bin\u0103 acordul cititorului la fiecare pagin\u0103. \u00ce\u0219i propune ceva mai dificil: s\u0103-l oblige s\u0103-\u0219i reexamineze propriile certitudini. De ce consider\u0103m normal ca locuin\u021bele s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 goale \u00een timp ce oamenii dorm pe str\u0103zi? De ce trat\u0103m \u0219omajul ca pe un fenomen inevitabil? De ce m\u0103sur\u0103m succesul unei societ\u0103\u021bi aproape exclusiv prin cre\u0219terea produsului intern brut? \u0218i, mai ales, de ce accept\u0103m at\u00e2t de u\u0219or ideea c\u0103 actuala organizare economic\u0103 este singura posibil\u0103?<\/p>\n
Nu toate r\u0103spunsurile oferite de Clara Mattei vor convinge. Unele vor provoca opozi\u021bie, altele vor st\u00e2rni entuziasm, iar multe vor alimenta dezbateri care dep\u0103\u0219esc cu mult grani\u021bele economiei. Dar tocmai aceasta este menirea unei c\u0103r\u021bi importante. Nu aceea de a \u00eenchide discu\u021bia, ci de a o deschide.<\/p>\n
La aproape un secol dup\u0103 marile confrunt\u0103ri sociale care au urmat Primului R\u0103zboi Mondial \u0219i \u00eentr-un moment \u00een care inegalit\u0103\u021bile economice, polarizarea politic\u0103 \u0219i ne\u00eencrederea \u00een institu\u021biile democratice revin \u00een centrul vie\u021bii publice, \u201eEscapefrom Capitalism\u201d<\/strong> apare ca una dintre cele mai provocatoare interven\u021bii intelectuale din dezbaterea contemporan\u0103 despre capitalism. Indiferent dac\u0103 cititorul \u00eei va \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i sau nu concluziile, este greu s\u0103 \u00eenchid\u0103 aceast\u0103 carte f\u0103r\u0103 a privi cu al\u021bi ochi rela\u021bia dintre economie, putere \u0219i libertate.<\/p>\n\u00a0<\/p>\n
George Alupoae, licen\u021biat \u00een art\u0103 <\/strong><\/p>\n<\/div>\n[analyse_source url=”https:\/\/www.svnews.ro\/poate-fi-depasit-capitalismul-intre-utopie-si-provocare-episodul-4-al-recenziei-eseu-dedicate-volumului-escapefrom-capitalism-de-clara-mattei\/545613\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/06\/29\/544952\/40806d0496d2d16f4b16465d7.jpg”] Dup\u0103 ce a urm\u0103rit, pas cu pas, geneza capitalismului, mecanismele prin care acesta produce profit \u0219i instrumentele prin care \u00ee\u0219i conserv\u0103 stabilitatea, Clara Mattei ajunge \u00een fa\u021ba celei mai dificile \u00eentreb\u0103ri din \u00eentreaga sa carte. Nu mai este vorba despre trecut \u0219i nici despre prezent, ci despre viitor. Dac\u0103 ordinea capitalist\u0103 reprezint\u0103, […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,175],"class_list":["post-2024487","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-svnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2024487","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2024487"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2024487\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2024487"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2024487"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2024487"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![](\"https:\/\/img.svnews.ro\/foto\/2026\/06\/29\/544952\/40806d0496d2d16f4b16465d706500325.jpg\")
<\/p>\n