MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Bolojan: Deficitul a sc\u0103zut cu peste 40% \u00een 2026 <\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n27 iun 2026<\/span>346 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-stiri-economice-bolojan-deficitul-a-scazut-cu-peste-40-in-2026\/article\/mediaPool\/u9MYeHA.jpg\")
<\/a><\/div>\n\u201dEste prima corec\u0163ie serioas\u0103 dup\u0103 ani \u00een care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem\u201d, arat\u0103 premierul interimar<\/p>\n
Premierul interimar Ilie Bolojan transmite, s\u00e2mb\u0103t\u0103, c\u0103 execu\u0163ia bugetar\u0103 pe primele 5 luni arat\u0103 c\u0103 deficitul a sc\u0103zut cu peste 40% \u00een 2026 fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, el preciz\u00e2nd c\u0103 este prima corec\u0163ie serioas\u0103 dup\u0103 ani \u00een care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem. “Pe direc\u0163ia bun\u0103. Execu\u0163ia bugetar\u0103 pe primele 5 luni arat\u0103 c\u0103 deficitul bugetar al Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu peste 40% \u00een 2026, la 36 de miliarde de lei, fa\u0163\u0103 de 64 de miliarde \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut. Reducerea de peste 28 de miliarde de lei este prima corec\u0163ie serioas\u0103 dup\u0103 ani \u00een care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem. Nu mai putea fi evitat\u0103”, spune premierul interimar Ilie Bolojan pe Facebook. Bolojan precizeaz\u0103 c\u0103 este un semn clar c\u0103 statul \u00eencepe s\u0103 cheltuiasc\u0103 mai aproape de ceea ce \u00ee\u015fi permite. “Corec\u0163ia deficitului seam\u0103n\u0103 cu tratarea unei boli. Ca s\u0103-\u0163i fie bine \u015fi s\u0103 te \u00eens\u0103n\u0103to\u015fe\u015fti, \u00een prima etap\u0103 a tratamentului poate s\u0103-\u0163i fie mai r\u0103u. Este calea spre \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire”, mai spune Bolojan, el ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 suntem pe drumul cel bun. “\u00cen anii urm\u0103tori, \u00een loc s\u0103 pl\u0103tim zeci de miliarde pe dob\u00e2nzi, vom putea direc\u0163iona resursele spre dezvoltare, prosperitate \u015fi servicii publice mai bune. Dar numai dac\u0103 avem grij\u0103, \u00een continuare, de s\u0103n\u0103tatea statului. Boala se poate \u00eentoarce. Populismul, clientelismul \u015fi risipa ne pot readuce cu spatele la zid. Mul\u0163umesc tuturor rom\u00e2nilor pentru traversarea acestei perioade!”, comenteaz\u0103 premierul interimar.<\/p>\n
Niciun investitor \u00eenscris la licita\u0163ia pentru \u015fantierul naval din Mangalia<\/strong><\/p>\nl compania este anun\u0163a\u021b\u0103 drept unul dintre pilonii programului SAFE<\/p>\n
Prima licita\u0163ie pentru \u015fantierul naval din Mangalia a \u00eenregistrat zero interes din partea poten\u0163ialilor investitori. Nu s-a prezentat nici Rheinmetall, companie despre care autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne au sus\u0163inut \u00een mod repetat c\u0103 va construi la \u015fantier patru nave finan\u0163ate prin programul SAFE. S\u00e2mb\u0103t\u0103 27 iunie, la ora 13.00, era termenul limit\u0103 de \u00eenscriere pentru investitorii care ar fi dorit s\u0103 participe la v\u00e2nzarea fostului \u015fantier naval Damen Mangalia, aflat \u00een faliment. Termenul a sosit \u015fi a trecut f\u0103r\u0103 ca pe adresa lichidatorului CITR s\u0103 vin\u0103 vreo ofert\u0103, au confirmat pentru News.ro persoane familiarizate cu datele tranzac\u0163iei. O posibil\u0103 explica\u0163ie a lipsei de interes: creditorii majoritari, controla\u0163i de grupul Damen, au decis \u00een urm\u0103 cu o lun\u0103 ca v\u00e2nzarea s\u0103 se fac\u0103 plec\u00e2nd de la valoarea de pia\u0163\u0103 de 184 de milioane de euro \u015fi nu la cea de lichidare, de 84 de milioane de euro. Mai mult, ar urma s\u0103 fie cel pu\u0163in \u015fase licita\u0163ii, fiecare \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii cu cea actual\u0103. “Opera\u0163iunea este una de v\u00e2nzare \u00een lichidare. Creditorii au stabilit un pre\u0163 de pornire \u015fi eu la pre\u0163ul \u0103la fac licita\u0163ia”, a explicat la \u00eenceputul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii situa\u0163ia, pentru News.ro, Paul Dieter C\u00eerl\u0103naru, directorul general al CITR, firma care administreaz\u0103 \u015fantierul. Pe l\u00e2ng\u0103 bani, un alt impediment este legat de o condi\u0163ie obligatorie. “El (\u015fantierul, n.r.) se transfer\u0103 liber de orice sarcini \u015fi cine-l preia face ce vrea cu el, cu men\u0163iunea c\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 o \u00een\u0163elegere cu statul rom\u00e2n pentru c\u0103 statul rom\u00e2n de\u0163ine terenul de dedesubt”, a mai spus C\u00eerl\u0103naru. \u00cen plus, cel care dore\u015fte s\u0103 participe la licita\u0163ie trebuie s\u0103 achite o garan\u0163ie de participare de 10% din pre\u0163ul de pornire f\u0103r\u0103 TVA, respectiv 18 milioane de euro. “Era previzibil c\u0103, \u00een condi\u0163iile impuse, probabilitatea \u00eenscrierii la licita\u0163ie este foarte redus\u0103, iar men\u0163inerea a cel pu\u0163in \u015fase licita\u0163ii succesive la acela\u015fi pre\u0163 de 184 milioane euro nu va produce alte rezultate”, a transmis pentru News.ro Lauren\u0163iu Gobeaj\u0103, liderul sindicatului Navalistul. Pe 18 iunie, ultimii 271 de angaja\u0163i au intrat \u00een perioada de preaviz care va expira pe 16 iulie, moment din care sunt liberi de contract. “Pentru fo\u015ftii angaja\u0163i concedia\u0163i recent, orice am\u00e2nare \u00eei determin\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi caute alt loc de munc\u0103. Dac\u0103 situa\u0163ia treneaz\u0103 \u015fase luni sau mai mult, va fi dificil s\u0103 se mai poat\u0103 recruta suficient personal specializat \u00een domeniul naval. Navali\u015ftii cu experien\u0163\u0103 sunt greu de g\u0103sit, vor lucra la alte firme concurente \u015fi nu pot a\u015ftepta p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se clarific\u0103 situa\u0163ia \u015fantierului”, sus\u0163ine Gobeaj\u0103. “Sper\u0103m c\u0103 se vor g\u0103si solu\u0163iile necesare debloc\u0103rii acestei situa\u0163ii c\u00e2t mai repede, \u00eenainte ca majoritatea navali\u015ftilor s\u0103 plece. Mul\u0163i au plecat deja, \u00eens\u0103 ar fi dispu\u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, dac\u0103 va exista stabilitate \u015fi vor fi suficient de motiva\u0163i”, consider\u0103 liderul sindical.<\/p>\n
Volkswagen ia \u00een calcul concedierea a p\u00e2n\u0103 la 100.000 de angaja\u0163i<\/strong><\/p>\nGrupul german Volkswagen analizeaz\u0103 cel mai amplu plan de restructurare din istoria sa, care ar putea include concedierea a p\u00e2n\u0103 la 100.000 de angaja\u0163i \u015fi \u00eenchiderea a patru fabrici din Germania, potrivit unor surse citate de Reuters. Planul urmeaz\u0103 s\u0103 fie discutat pe 9 iulie, \u00een cadrul unei \u015fedin\u0163e a Consiliului de Supraveghere, iar dac\u0103 va fi aprobat, ar reprezenta cea mai mare restructurare din istoria industriei auto mondiale. Potrivit surselor, Volkswagen ia \u00een calcul \u00eenchiderea uzinelor din Hanovra, Zwickau, Emden \u015fi a fabricii Audi din Neckarsulm. Doar aceste \u00eenchideri ar pune \u00een pericol peste 45.000 de locuri de munc\u0103, care s-ar ad\u0103uga celor aproximativ 50.000 de posturi vizate deja de programele existente de reducere a personalului. Directorul general Oliver Blume le-a prezentat planul managerilor companiei \u00een aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ob\u0163in\u0103 sprijin pentru m\u0103suri considerate esen\u0163iale \u00een contextul dificult\u0103\u0163ilor cu care se confrunt\u0103 constructorul auto. Volkswagen este afectat\u0103 simultan de concuren\u0163a tot mai puternic\u0103 a produc\u0103torilor chinezi, de tarifele impuse de Statele Unite pentru importurile de automobile \u015fi de cererea tot mai slab\u0103 pentru ma\u015fini \u00een Europa. Compania a avertizat anterior c\u0103 actualul model de afaceri nu mai este sustenabil \u00een aceste condi\u0163ii. Publica\u0163ia Manager Magazin a relatat c\u0103 restructurarea ar include \u015fi reducerea investi\u0163iilor cu aproximativ 15%, p\u00e2n\u0103 la pu\u0163in peste 130 de miliarde de euro \u00een urm\u0103torii cinci ani. Totodat\u0103, conducerea analizeaz\u0103 separarea m\u0103rcii Volkswagen \u015fi a diviziei de componente \u00een entit\u0103\u0163i distincte. Investitorii au primit cu rezerve informa\u0163iile privind restructurarea. Ac\u0163iunile Volkswagen au sc\u0103zut vineri cu 3,4%, ating\u00e2nd cel mai redus nivel din ultimii 16 ani. Sindicatul IG Metall, Consiliul angaja\u0163ilor \u015fi guvernul landului Saxonia Inferioar\u0103, al doilea cel mai mare ac\u0163ionar al companiei, au anun\u0163at c\u0103 se vor opune ferm \u00eenchiderii fabricilor \u015fi concedierilor masive. \u201dDac\u0103 astfel de planuri vor merge mai departe, vom face tot ce ne st\u0103 \u00een putere pentru a le \u00eempiedica\u201d, au transmis reprezentan\u0163ii angaja\u0163ilor \u00eentr-un comunicat comun. \u015ei premierul landului Saxonia Inferioar\u0103 a declarat c\u0103 statul nu va sus\u0163ine o astfel de restructurare.<\/p>\n
Pre\u021burile produselor agricole au crescut cu 0,26% \u00een aprilie 2026 vs aprilie 2025<\/strong><\/p>\nPre\u021burile produselor agricole au crescut cu 0,26% \u00een aprilie 2026, comparativ cu luna similar\u0103 din 2025, pe fondul scumpirii produselor animale cu 12,45%, potrivit datelor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). ‘Aceast\u0103 cre\u0219tere s-a datorat produselor vegetale ale c\u0103ror pre\u021buri au avut o contribu\u021bie de -3,03 puncte procentuale la evolu\u021bia pe ansamblu a pre\u021burilor produselor agricole. Produsele de origine animal\u0103 au participat la aceast\u0103 evolu\u021bie a pre\u021burilor cu 3,29 puncte procentuale’, se arat\u0103 \u00een buletinul statistic al pre\u021burilor publicat recent. Pre\u021burile produselor vegetale au sc\u0103zut cu 4,12%. Aceast\u0103 evolu\u021bie a pre\u021burilor \u00eenregistrat\u0103 pe total produse vegetale \u00een luna aprilie 2026, fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i lun\u0103 a anului precedent, a fost determinat\u0103 \u00een principal, de sc\u0103derea pre\u021burilor la varza de toamn\u0103 (-30,10%), cartofi (-27,94%), gr\u00e2u (-9,25%), morcovi (-9,13%), varz\u0103 timpurie \u0219i de var\u0103 (-9,07%), porumb boabe (-6,65%) \u0219i ceap\u0103 uscat\u0103 (-5,89%). Cre\u0219teri ale pre\u021burilor au fost consemnate la mere de mas\u0103, cu 25,37%, rapi\u021b\u0103, cu 14,79%, floarea soarelui, cu 11,43%, orz \u0219i orzoaic\u0103, \u00c26,63%, fasole boabe, cu 5,51%, soia cu 1,95%. \u00cen ceea ce prive\u0219te pre\u021burile produselor animale, acestea au crescut cu 12,45% \u00een aprilie 2026, raportat la aprilie 2025. Evolu\u021bia acestor pre\u021buri s-a datorat \u00een principal cre\u0219terii pre\u021burilor la carne de ovine – \u00een greutate vie cu 34,67%, ou\u0103 de g\u0103in\u0103 cu 24,07%, carne de bovine – \u00een greutate vie cu 21,01%, miere de albine cu 10,83%, carne de pas\u0103re – \u00een greutate vie cu 10,18%, lapte de vac\u0103 cu 1,62%. Sc\u0103deri ale pre\u021burilor au fost la carne de porcine – \u00een greutate vie (-7,04%). Rata infla\u021biei \u00een aprilie 2026 comparativ cu aceea\u0219i lun\u0103 a anului 2025 a fost 10,7%. \u201ePre\u021burile m\u0103rfurilor alimentare au crescut cu 7,4%, cele ale m\u0103rfurilor nealimentare au fost mai mari cu 12,0%, iar tarifele serviciilor s-au m\u0103rit cu 13,0%. \u00cen cadrul grupei de m\u0103rfuri alimentare, cre\u0219teri de pre\u021buri s-au \u00eenregistrat pentru urm\u0103toarele m\u0103rfuri: cacao \u0219i cafea (\u00c222,5%), ou\u0103 (\u00c214,8%), zah\u0103r, produse zaharoase \u0219i miere de albine (\u00c211,1%), fructe \u0219i conserve din fructe (\u00c29,6%), p\u00e2ine, produse de franzel\u0103rie \u0219i specialit\u0103\u021bi (\u00c29,0%), b\u0103uturi alcoolice (\u00c27,9%), pe\u0219te \u0219i conserve din pe\u0219te (\u00c27,6%), lapte \u0219i produse lactate (\u00c26,9%), alte produse alimentare (\u00c26,7%), carne, preparate \u0219i conserve din carne, ulei, sl\u0103nin\u0103, gr\u0103simi (\u00c26,0%), alte legume \u0219i conserve de legume (\u00c24,9%). Au sc\u0103zut pre\u021burile pentru cartofi (-11,7%), fasole boabe \u0219i alte leguminoase (-4,3%), produse de mor\u0103rit (-3,8%).\u00a0<\/p>\n
Trei sferturi dintre IMM-uri consider\u0103 c\u0103 pot face fa\u021b\u0103 unui atac cibernetic<\/strong><\/p>\nTrei sferturi dintre IMM-urile globale (75%) se consider\u0103 fie foarte \u00eencrez\u0103toare, fie relativ \u00eencrez\u0103toare \u00een capacitatea de a face fa\u021b\u0103 \u0219i de a se redresa \u00een urma unui atac cibernetic, iar ponderea cre\u0219te la 81% \u00een r\u00e2ndul companiilor care au trecut, deja, prin mai mult de un incident, relev\u0103 datele incluse \u00een Indicele Eset privind nivelul de preg\u0103tire cibernetic\u0103 a afacerilor mici \u0219i mijlocii \u00een 2026. Potrivit cercet\u0103rii, publicat\u0103 pe blogul din Rom\u00e2nia al produc\u0103torului de solu\u021bii antivirus, pe baza unui sondaj realizat \u00een r\u00e2ndul a 4.400 de factori de decizie din SUA, Canada, Europa, Orientul Mijlociu \u0219i Japonia, 45% dintre IMM-uri au \u00eenregistrat cel pu\u021bin un incident cibernetic \u00een ultimele 12 luni. O concluzie \u0219i mai interesant\u0103 a studiului este modul \u00een care se schimb\u0103 nivelul de \u00eencredere dup\u0103 producerea unui incident real. Astfel, la nivel global, 75% din totalul celor chestiona\u021bi se consider\u0103 fie foarte \u00eencrez\u0103tori, fie relativ \u00eencrez\u0103tori \u00een capacitatea organiza\u021biei de a face fa\u021b\u0103 \u0219i de a se redresa \u00een urma unui atac cibernetic. Ponderea cre\u0219te la 81% \u00een r\u00e2ndul companiilor care au trecut prin mai mult de un incident. ‘Securitatea cibernetic\u0103 are un mod binecunoscut de a descrie inevitabilul: ‘o bre\u0219\u0103 de securitate nu este o chestiune de ‘dac\u0103’, ci de ‘c\u00e2nd”. De\u0219i afirma\u021bia este probabil mai adev\u0103rat\u0103 ca niciodat\u0103, pare c\u0103 \u0219i-a pierdut, \u00eentre timp, din impact. Toat\u0103 lumea recunoa\u0219te c\u0103 exist\u0103 posibilitatea unei ‘furtuni la orizont’, \u00eens\u0103 este aceast\u0103 con\u0219tientizare suficient\u0103 pentru a determina organiza\u021biile s\u0103-\u0219i elaboreze sau s\u0103-\u0219i revizuiasc\u0103 planurile de interven\u021bie IT? Mai simplu spus, c\u00e2t de mult disconfort opera\u021bional sunt dispuse organiza\u021biile s\u0103 tolereze pentru a continua s\u0103 func\u021bioneze \u00een timpul unui atac cibernetic? Un lucru este cert: incidentele cibernetice nu vin cu avertisment prealabil \u0219i nu anun\u021b\u0103 data p\u00e2n\u0103 la care o companie s\u0103 se poat\u0103 preg\u0103ti. Organiza\u021biile pot doar presupune c\u0103 va avea loc – la un moment dat, \u00eentr-o anumit\u0103 form\u0103 \u0219i dintr-o direc\u021bie greu de anticipat. \u00cens\u0103 simpla con\u0219tientizare a acestui fapt nu este suficient\u0103 pentru a le ajuta s\u0103 reziste unui atac’, sus\u021bine \u00eentr-o analiz\u0103 de specialitate, Tomas Foltyn, specialist \u00een cadrul Eset. \u00cen opinia acestuia, avertismentele nu au nicio valoare dac\u0103 nu sunt urmate de ac\u021biune. ‘Companiile cu cele mai mari \u0219anse de succes \u00een criz\u0103 sunt cele care au folosit perioadele de calm pentru a evalua obiectiv cele mai mari riscuri \u0219i pentru a se preg\u0103ti ca \u0219i cum atacul chiar va avea loc. \u00cen securitatea cibernetic\u0103, rezilien\u021ba nu se construie\u0219te \u00een timpul incidentului, ci cu mult \u00eenainte. Cu alte cuvinte, nivelul de \u00eencredere pare s\u0103 creasc\u0103 odat\u0103 cu frecven\u021ba incidentelor, nu \u00een pofida acestora’, subliniaz\u0103 expertul.<\/p>\n
Deficitul comercial al SUA atinge cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni<\/strong><\/p>\nDeficitul comercial al Statelor Unite pentru bunuri a crescut puternic \u00een luna mai, ajung\u00e2nd la 105,8 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni. Datele publicate de Departamentul Comer\u0163ului arat\u0103 c\u0103 firmele americane \u015fi-au majorat importurile pentru a evita eventualele penurii \u015fi cre\u015fterile de pre\u0163 provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, transmite Reuters. Deficitul comercial s-a m\u0103rit cu 27,4% fa\u0163\u0103 de luna precedent\u0103, dep\u0103\u015find semnificativ estimarea economi\u015ftilor, care anticipau un nivel de aproximativ 85 de miliarde de dolari. Importurile de bunuri au crescut cu 3,6%, p\u00e2n\u0103 la 313,4 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni. Cele mai mari cre\u015fteri au fost \u00eenregistrate la importurile de automobile, care au avansat cu 6,3%, \u015fi la bunurile de consum, \u00een urcare cu 5,7%. Importurile de produse industriale, inclusiv petrol, au crescut cu 4,8%, iar cele de echipamente de capital au avansat cu 0,4%, fiind cu aproape 42% peste nivelul din aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, pe fondul investi\u0163iilor masive \u00een infrastructura pentru inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103.<\/p>\n
SpaceX va intra \u00een indicele Nasdaq-100 printr-o procedur\u0103 accelerat\u0103<\/strong><\/p>\nSpaceX, compania aerospa\u0163ial\u0103 fondat\u0103 de Elon Musk, va deveni una dintre cele mai rapide companii incluse vreodat\u0103 \u00een indicele Nasdaq-100, ceea ce este de a\u015fteptat s\u0103 genereze un nou val de cump\u0103r\u0103ri din partea fondurilor de investi\u0163ii pasive, transmite CNBC. Operatorul bursei Nasdaq a anun\u0163at vineri, dup\u0103 \u00eenchiderea \u015fedin\u0163ei de tranzac\u0163ionare, c\u0103 SpaceX \u00eendepline\u015fte criteriile pentru a intra \u00een indicele care reune\u015fte cele mai importante companii de tehnologie listate pe pia\u0163a american\u0103. Dac\u0103 societatea va continua s\u0103 respecte toate condi\u0163iile impuse de burs\u0103, fondurile care urm\u0103resc evolu\u0163ia indicelui, inclusiv popularul ETF Invesco QQQ Trust (QQQ), vor \u00eencepe s\u0103 cumpere ac\u0163iuni SpaceX dup\u0103 \u00eenchiderea pie\u0163ei din 6 iulie, iar includerea oficial\u0103 \u00een Nasdaq-100 va avea loc \u00eenainte de deschiderea \u015fedin\u0163ei din 7 iulie. Peste 800 de miliarde de dolari sunt administra\u0163i prin fonduri \u015fi produse financiare care urm\u0103resc performan\u0163a indicelui Nasdaq-100. Ca urmare, includerea unei noi companii oblig\u0103 administratorii acestor fonduri s\u0103 cumpere ac\u0163iuni pentru a reproduce structura indicelui.<\/p>\n
Orient Express mizeaz\u0103 pe noii miliardari din tehnologie <\/strong><\/p>\nCompania Orient Express, de\u0163inut\u0103 \u00een comun de grupurile franceze Accor \u015fi LVMH, \u00ee\u015fi orienteaz\u0103 strategia c\u0103tre noua genera\u0163ie de miliardari crea\u0163i de boom-ul inteligen\u0163ei artificiale \u015fi al industriei tehnologice. Primul iaht de lux al companiei, lansat recent, este conceput pentru a atrage cei mai boga\u0163i clien\u0163i din lume \u015fi face parte din planul de relansare a celebrului brand fondat \u00een secolul al XIX-lea, transmite Reuters. Iahtul va naviga \u00eentre Riviera Francez\u0103 \u015fi Riviera Italian\u0103, fiind primul din dou\u0103 astfel de vase care vor completa portofoliul Orient Express, al\u0103turi de hotelurile de lux \u015fi de viitorul tren Art Deco inspirat de celebrul Orient Express istoric. Directorul general al Accor, S\u00e9bastien Bazin, consider\u0103 c\u0103 num\u0103rul miliardarilor genera\u0163i de revolu\u0163ia inteligen\u0163ei artificiale va continua s\u0103 creasc\u0103 \u015fi va alimenta cererea pentru experien\u0163e exclusiviste. “C\u00e2nd devii foarte bogat, banii nu mai au aceea\u015fi semnifica\u0163ie. Ceea ce conteaz\u0103 este recunoa\u015fterea \u015fi statutul social”, a declarat Bazin pentru Reuters.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri<\/strong>V\u00e2nd CHEVROLET AVEO, stare perfect\u0103,…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>\u00a0Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103 pentru…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nANIMALE<\/strong>Dau spre adop\u021bie pui TECKELL\u00a0\u0219oricari, 300…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/vrancea-printre-judetele-cu-cea-mai-mare-scadere-a-suspendarilor-de-firme-in-2026\/mediaPool\/uKQBNB3.jpeg\")
<\/a><\/div>\nVrancea, printre jude\u021bele cu cea mai mare sc\u0103dere a suspend\u0103rilor de firme \u00een 2026<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 30 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-turistii-straini-sositi-in-romania-au-cheltuit-8007-milioane-lei-in-primul-trimestru\/mediaPool\/uN5FVIa.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Turi\u0219tii str\u0103ini sosi\u021bi \u00een Rom\u00e2nia au cheltuit 800,7 milioane lei, \u00een primul trimestru<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 28 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-afacerile-din-comertul-cu-autovehicule-si-motociclete-s-a-diminuat-cu-95\/mediaPool\/uKEwjCX.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Afacerile din comer\u0163ul cu autovehicule \u015fi motociclete s-a diminuat cu 9,5%<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 24 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-astazi-1-iulie-2026-investitii-infrastructura-performanta-educatie-si-siguranta-in-centrul-atentiei\/mediaPool\/uBI5PFO.png\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 1 iulie 2026: investi\u021bii, infrastructur\u0103, performan\u021b\u0103, educa\u021bie \u0219i siguran\u021b\u0103, \u00een centrul aten\u021biei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 1 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/horoscop-1-iulie-2026\/mediaPool\/uA8enxT.jpg\")
<\/a><\/div>\nHoroscop 01 iulie 2026 <\/a><\/h2>\n 4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 1 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-1-iulie-momente-care-au-schimbat-istoria-romaniei-si-personalitati-nascute-in-aceasta-zi\/mediaPool\/uxImU8p.jpg\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 1 iulie: momente care au schimbat istoria Rom\u00e2niei \u0219i personalit\u0103\u021bi n\u0103scute \u00een aceast\u0103 zi <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 1 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nLocuin\u021be oferte<\/strong>Primesc \u00een gazd\u0103 elevi la cas\u0103-vil\u0103,…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>Proprietar, v\u00e2nd cas\u0103 confort 1 mobilat\u0103,…<\/span>29.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDIVERSE<\/strong>V\u00e2nd trotinet\u00e0 in bune condi\u021bii…<\/span>26.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n27 iun 2026<\/span>346 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\n\u201dEste prima corec\u0163ie serioas\u0103 dup\u0103 ani \u00een care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem\u201d, arat\u0103 premierul interimar<\/p>\n
Premierul interimar Ilie Bolojan transmite, s\u00e2mb\u0103t\u0103, c\u0103 execu\u0163ia bugetar\u0103 pe primele 5 luni arat\u0103 c\u0103 deficitul a sc\u0103zut cu peste 40% \u00een 2026 fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, el preciz\u00e2nd c\u0103 este prima corec\u0163ie serioas\u0103 dup\u0103 ani \u00een care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem. “Pe direc\u0163ia bun\u0103. Execu\u0163ia bugetar\u0103 pe primele 5 luni arat\u0103 c\u0103 deficitul bugetar al Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu peste 40% \u00een 2026, la 36 de miliarde de lei, fa\u0163\u0103 de 64 de miliarde \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut. Reducerea de peste 28 de miliarde de lei este prima corec\u0163ie serioas\u0103 dup\u0103 ani \u00een care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem. Nu mai putea fi evitat\u0103”, spune premierul interimar Ilie Bolojan pe Facebook. Bolojan precizeaz\u0103 c\u0103 este un semn clar c\u0103 statul \u00eencepe s\u0103 cheltuiasc\u0103 mai aproape de ceea ce \u00ee\u015fi permite. “Corec\u0163ia deficitului seam\u0103n\u0103 cu tratarea unei boli. Ca s\u0103-\u0163i fie bine \u015fi s\u0103 te \u00eens\u0103n\u0103to\u015fe\u015fti, \u00een prima etap\u0103 a tratamentului poate s\u0103-\u0163i fie mai r\u0103u. Este calea spre \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire”, mai spune Bolojan, el ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 suntem pe drumul cel bun. “\u00cen anii urm\u0103tori, \u00een loc s\u0103 pl\u0103tim zeci de miliarde pe dob\u00e2nzi, vom putea direc\u0163iona resursele spre dezvoltare, prosperitate \u015fi servicii publice mai bune. Dar numai dac\u0103 avem grij\u0103, \u00een continuare, de s\u0103n\u0103tatea statului. Boala se poate \u00eentoarce. Populismul, clientelismul \u015fi risipa ne pot readuce cu spatele la zid. Mul\u0163umesc tuturor rom\u00e2nilor pentru traversarea acestei perioade!”, comenteaz\u0103 premierul interimar.<\/p>\n
Niciun investitor \u00eenscris la licita\u0163ia pentru \u015fantierul naval din Mangalia<\/strong><\/p>\nl compania este anun\u0163a\u021b\u0103 drept unul dintre pilonii programului SAFE<\/p>\n
Prima licita\u0163ie pentru \u015fantierul naval din Mangalia a \u00eenregistrat zero interes din partea poten\u0163ialilor investitori. Nu s-a prezentat nici Rheinmetall, companie despre care autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne au sus\u0163inut \u00een mod repetat c\u0103 va construi la \u015fantier patru nave finan\u0163ate prin programul SAFE. S\u00e2mb\u0103t\u0103 27 iunie, la ora 13.00, era termenul limit\u0103 de \u00eenscriere pentru investitorii care ar fi dorit s\u0103 participe la v\u00e2nzarea fostului \u015fantier naval Damen Mangalia, aflat \u00een faliment. Termenul a sosit \u015fi a trecut f\u0103r\u0103 ca pe adresa lichidatorului CITR s\u0103 vin\u0103 vreo ofert\u0103, au confirmat pentru News.ro persoane familiarizate cu datele tranzac\u0163iei. O posibil\u0103 explica\u0163ie a lipsei de interes: creditorii majoritari, controla\u0163i de grupul Damen, au decis \u00een urm\u0103 cu o lun\u0103 ca v\u00e2nzarea s\u0103 se fac\u0103 plec\u00e2nd de la valoarea de pia\u0163\u0103 de 184 de milioane de euro \u015fi nu la cea de lichidare, de 84 de milioane de euro. Mai mult, ar urma s\u0103 fie cel pu\u0163in \u015fase licita\u0163ii, fiecare \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii cu cea actual\u0103. “Opera\u0163iunea este una de v\u00e2nzare \u00een lichidare. Creditorii au stabilit un pre\u0163 de pornire \u015fi eu la pre\u0163ul \u0103la fac licita\u0163ia”, a explicat la \u00eenceputul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii situa\u0163ia, pentru News.ro, Paul Dieter C\u00eerl\u0103naru, directorul general al CITR, firma care administreaz\u0103 \u015fantierul. Pe l\u00e2ng\u0103 bani, un alt impediment este legat de o condi\u0163ie obligatorie. “El (\u015fantierul, n.r.) se transfer\u0103 liber de orice sarcini \u015fi cine-l preia face ce vrea cu el, cu men\u0163iunea c\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 o \u00een\u0163elegere cu statul rom\u00e2n pentru c\u0103 statul rom\u00e2n de\u0163ine terenul de dedesubt”, a mai spus C\u00eerl\u0103naru. \u00cen plus, cel care dore\u015fte s\u0103 participe la licita\u0163ie trebuie s\u0103 achite o garan\u0163ie de participare de 10% din pre\u0163ul de pornire f\u0103r\u0103 TVA, respectiv 18 milioane de euro. “Era previzibil c\u0103, \u00een condi\u0163iile impuse, probabilitatea \u00eenscrierii la licita\u0163ie este foarte redus\u0103, iar men\u0163inerea a cel pu\u0163in \u015fase licita\u0163ii succesive la acela\u015fi pre\u0163 de 184 milioane euro nu va produce alte rezultate”, a transmis pentru News.ro Lauren\u0163iu Gobeaj\u0103, liderul sindicatului Navalistul. Pe 18 iunie, ultimii 271 de angaja\u0163i au intrat \u00een perioada de preaviz care va expira pe 16 iulie, moment din care sunt liberi de contract. “Pentru fo\u015ftii angaja\u0163i concedia\u0163i recent, orice am\u00e2nare \u00eei determin\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi caute alt loc de munc\u0103. Dac\u0103 situa\u0163ia treneaz\u0103 \u015fase luni sau mai mult, va fi dificil s\u0103 se mai poat\u0103 recruta suficient personal specializat \u00een domeniul naval. Navali\u015ftii cu experien\u0163\u0103 sunt greu de g\u0103sit, vor lucra la alte firme concurente \u015fi nu pot a\u015ftepta p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se clarific\u0103 situa\u0163ia \u015fantierului”, sus\u0163ine Gobeaj\u0103. “Sper\u0103m c\u0103 se vor g\u0103si solu\u0163iile necesare debloc\u0103rii acestei situa\u0163ii c\u00e2t mai repede, \u00eenainte ca majoritatea navali\u015ftilor s\u0103 plece. Mul\u0163i au plecat deja, \u00eens\u0103 ar fi dispu\u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, dac\u0103 va exista stabilitate \u015fi vor fi suficient de motiva\u0163i”, consider\u0103 liderul sindical.<\/p>\n
Volkswagen ia \u00een calcul concedierea a p\u00e2n\u0103 la 100.000 de angaja\u0163i<\/strong><\/p>\nGrupul german Volkswagen analizeaz\u0103 cel mai amplu plan de restructurare din istoria sa, care ar putea include concedierea a p\u00e2n\u0103 la 100.000 de angaja\u0163i \u015fi \u00eenchiderea a patru fabrici din Germania, potrivit unor surse citate de Reuters. Planul urmeaz\u0103 s\u0103 fie discutat pe 9 iulie, \u00een cadrul unei \u015fedin\u0163e a Consiliului de Supraveghere, iar dac\u0103 va fi aprobat, ar reprezenta cea mai mare restructurare din istoria industriei auto mondiale. Potrivit surselor, Volkswagen ia \u00een calcul \u00eenchiderea uzinelor din Hanovra, Zwickau, Emden \u015fi a fabricii Audi din Neckarsulm. Doar aceste \u00eenchideri ar pune \u00een pericol peste 45.000 de locuri de munc\u0103, care s-ar ad\u0103uga celor aproximativ 50.000 de posturi vizate deja de programele existente de reducere a personalului. Directorul general Oliver Blume le-a prezentat planul managerilor companiei \u00een aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ob\u0163in\u0103 sprijin pentru m\u0103suri considerate esen\u0163iale \u00een contextul dificult\u0103\u0163ilor cu care se confrunt\u0103 constructorul auto. Volkswagen este afectat\u0103 simultan de concuren\u0163a tot mai puternic\u0103 a produc\u0103torilor chinezi, de tarifele impuse de Statele Unite pentru importurile de automobile \u015fi de cererea tot mai slab\u0103 pentru ma\u015fini \u00een Europa. Compania a avertizat anterior c\u0103 actualul model de afaceri nu mai este sustenabil \u00een aceste condi\u0163ii. Publica\u0163ia Manager Magazin a relatat c\u0103 restructurarea ar include \u015fi reducerea investi\u0163iilor cu aproximativ 15%, p\u00e2n\u0103 la pu\u0163in peste 130 de miliarde de euro \u00een urm\u0103torii cinci ani. Totodat\u0103, conducerea analizeaz\u0103 separarea m\u0103rcii Volkswagen \u015fi a diviziei de componente \u00een entit\u0103\u0163i distincte. Investitorii au primit cu rezerve informa\u0163iile privind restructurarea. Ac\u0163iunile Volkswagen au sc\u0103zut vineri cu 3,4%, ating\u00e2nd cel mai redus nivel din ultimii 16 ani. Sindicatul IG Metall, Consiliul angaja\u0163ilor \u015fi guvernul landului Saxonia Inferioar\u0103, al doilea cel mai mare ac\u0163ionar al companiei, au anun\u0163at c\u0103 se vor opune ferm \u00eenchiderii fabricilor \u015fi concedierilor masive. \u201dDac\u0103 astfel de planuri vor merge mai departe, vom face tot ce ne st\u0103 \u00een putere pentru a le \u00eempiedica\u201d, au transmis reprezentan\u0163ii angaja\u0163ilor \u00eentr-un comunicat comun. \u015ei premierul landului Saxonia Inferioar\u0103 a declarat c\u0103 statul nu va sus\u0163ine o astfel de restructurare.<\/p>\n
Pre\u021burile produselor agricole au crescut cu 0,26% \u00een aprilie 2026 vs aprilie 2025<\/strong><\/p>\nPre\u021burile produselor agricole au crescut cu 0,26% \u00een aprilie 2026, comparativ cu luna similar\u0103 din 2025, pe fondul scumpirii produselor animale cu 12,45%, potrivit datelor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). ‘Aceast\u0103 cre\u0219tere s-a datorat produselor vegetale ale c\u0103ror pre\u021buri au avut o contribu\u021bie de -3,03 puncte procentuale la evolu\u021bia pe ansamblu a pre\u021burilor produselor agricole. Produsele de origine animal\u0103 au participat la aceast\u0103 evolu\u021bie a pre\u021burilor cu 3,29 puncte procentuale’, se arat\u0103 \u00een buletinul statistic al pre\u021burilor publicat recent. Pre\u021burile produselor vegetale au sc\u0103zut cu 4,12%. Aceast\u0103 evolu\u021bie a pre\u021burilor \u00eenregistrat\u0103 pe total produse vegetale \u00een luna aprilie 2026, fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i lun\u0103 a anului precedent, a fost determinat\u0103 \u00een principal, de sc\u0103derea pre\u021burilor la varza de toamn\u0103 (-30,10%), cartofi (-27,94%), gr\u00e2u (-9,25%), morcovi (-9,13%), varz\u0103 timpurie \u0219i de var\u0103 (-9,07%), porumb boabe (-6,65%) \u0219i ceap\u0103 uscat\u0103 (-5,89%). Cre\u0219teri ale pre\u021burilor au fost consemnate la mere de mas\u0103, cu 25,37%, rapi\u021b\u0103, cu 14,79%, floarea soarelui, cu 11,43%, orz \u0219i orzoaic\u0103, \u00c26,63%, fasole boabe, cu 5,51%, soia cu 1,95%. \u00cen ceea ce prive\u0219te pre\u021burile produselor animale, acestea au crescut cu 12,45% \u00een aprilie 2026, raportat la aprilie 2025. Evolu\u021bia acestor pre\u021buri s-a datorat \u00een principal cre\u0219terii pre\u021burilor la carne de ovine – \u00een greutate vie cu 34,67%, ou\u0103 de g\u0103in\u0103 cu 24,07%, carne de bovine – \u00een greutate vie cu 21,01%, miere de albine cu 10,83%, carne de pas\u0103re – \u00een greutate vie cu 10,18%, lapte de vac\u0103 cu 1,62%. Sc\u0103deri ale pre\u021burilor au fost la carne de porcine – \u00een greutate vie (-7,04%). Rata infla\u021biei \u00een aprilie 2026 comparativ cu aceea\u0219i lun\u0103 a anului 2025 a fost 10,7%. \u201ePre\u021burile m\u0103rfurilor alimentare au crescut cu 7,4%, cele ale m\u0103rfurilor nealimentare au fost mai mari cu 12,0%, iar tarifele serviciilor s-au m\u0103rit cu 13,0%. \u00cen cadrul grupei de m\u0103rfuri alimentare, cre\u0219teri de pre\u021buri s-au \u00eenregistrat pentru urm\u0103toarele m\u0103rfuri: cacao \u0219i cafea (\u00c222,5%), ou\u0103 (\u00c214,8%), zah\u0103r, produse zaharoase \u0219i miere de albine (\u00c211,1%), fructe \u0219i conserve din fructe (\u00c29,6%), p\u00e2ine, produse de franzel\u0103rie \u0219i specialit\u0103\u021bi (\u00c29,0%), b\u0103uturi alcoolice (\u00c27,9%), pe\u0219te \u0219i conserve din pe\u0219te (\u00c27,6%), lapte \u0219i produse lactate (\u00c26,9%), alte produse alimentare (\u00c26,7%), carne, preparate \u0219i conserve din carne, ulei, sl\u0103nin\u0103, gr\u0103simi (\u00c26,0%), alte legume \u0219i conserve de legume (\u00c24,9%). Au sc\u0103zut pre\u021burile pentru cartofi (-11,7%), fasole boabe \u0219i alte leguminoase (-4,3%), produse de mor\u0103rit (-3,8%).\u00a0<\/p>\n
Trei sferturi dintre IMM-uri consider\u0103 c\u0103 pot face fa\u021b\u0103 unui atac cibernetic<\/strong><\/p>\nTrei sferturi dintre IMM-urile globale (75%) se consider\u0103 fie foarte \u00eencrez\u0103toare, fie relativ \u00eencrez\u0103toare \u00een capacitatea de a face fa\u021b\u0103 \u0219i de a se redresa \u00een urma unui atac cibernetic, iar ponderea cre\u0219te la 81% \u00een r\u00e2ndul companiilor care au trecut, deja, prin mai mult de un incident, relev\u0103 datele incluse \u00een Indicele Eset privind nivelul de preg\u0103tire cibernetic\u0103 a afacerilor mici \u0219i mijlocii \u00een 2026. Potrivit cercet\u0103rii, publicat\u0103 pe blogul din Rom\u00e2nia al produc\u0103torului de solu\u021bii antivirus, pe baza unui sondaj realizat \u00een r\u00e2ndul a 4.400 de factori de decizie din SUA, Canada, Europa, Orientul Mijlociu \u0219i Japonia, 45% dintre IMM-uri au \u00eenregistrat cel pu\u021bin un incident cibernetic \u00een ultimele 12 luni. O concluzie \u0219i mai interesant\u0103 a studiului este modul \u00een care se schimb\u0103 nivelul de \u00eencredere dup\u0103 producerea unui incident real. Astfel, la nivel global, 75% din totalul celor chestiona\u021bi se consider\u0103 fie foarte \u00eencrez\u0103tori, fie relativ \u00eencrez\u0103tori \u00een capacitatea organiza\u021biei de a face fa\u021b\u0103 \u0219i de a se redresa \u00een urma unui atac cibernetic. Ponderea cre\u0219te la 81% \u00een r\u00e2ndul companiilor care au trecut prin mai mult de un incident. ‘Securitatea cibernetic\u0103 are un mod binecunoscut de a descrie inevitabilul: ‘o bre\u0219\u0103 de securitate nu este o chestiune de ‘dac\u0103’, ci de ‘c\u00e2nd”. De\u0219i afirma\u021bia este probabil mai adev\u0103rat\u0103 ca niciodat\u0103, pare c\u0103 \u0219i-a pierdut, \u00eentre timp, din impact. Toat\u0103 lumea recunoa\u0219te c\u0103 exist\u0103 posibilitatea unei ‘furtuni la orizont’, \u00eens\u0103 este aceast\u0103 con\u0219tientizare suficient\u0103 pentru a determina organiza\u021biile s\u0103-\u0219i elaboreze sau s\u0103-\u0219i revizuiasc\u0103 planurile de interven\u021bie IT? Mai simplu spus, c\u00e2t de mult disconfort opera\u021bional sunt dispuse organiza\u021biile s\u0103 tolereze pentru a continua s\u0103 func\u021bioneze \u00een timpul unui atac cibernetic? Un lucru este cert: incidentele cibernetice nu vin cu avertisment prealabil \u0219i nu anun\u021b\u0103 data p\u00e2n\u0103 la care o companie s\u0103 se poat\u0103 preg\u0103ti. Organiza\u021biile pot doar presupune c\u0103 va avea loc – la un moment dat, \u00eentr-o anumit\u0103 form\u0103 \u0219i dintr-o direc\u021bie greu de anticipat. \u00cens\u0103 simpla con\u0219tientizare a acestui fapt nu este suficient\u0103 pentru a le ajuta s\u0103 reziste unui atac’, sus\u021bine \u00eentr-o analiz\u0103 de specialitate, Tomas Foltyn, specialist \u00een cadrul Eset. \u00cen opinia acestuia, avertismentele nu au nicio valoare dac\u0103 nu sunt urmate de ac\u021biune. ‘Companiile cu cele mai mari \u0219anse de succes \u00een criz\u0103 sunt cele care au folosit perioadele de calm pentru a evalua obiectiv cele mai mari riscuri \u0219i pentru a se preg\u0103ti ca \u0219i cum atacul chiar va avea loc. \u00cen securitatea cibernetic\u0103, rezilien\u021ba nu se construie\u0219te \u00een timpul incidentului, ci cu mult \u00eenainte. Cu alte cuvinte, nivelul de \u00eencredere pare s\u0103 creasc\u0103 odat\u0103 cu frecven\u021ba incidentelor, nu \u00een pofida acestora’, subliniaz\u0103 expertul.<\/p>\n
Deficitul comercial al SUA atinge cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni<\/strong><\/p>\nDeficitul comercial al Statelor Unite pentru bunuri a crescut puternic \u00een luna mai, ajung\u00e2nd la 105,8 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni. Datele publicate de Departamentul Comer\u0163ului arat\u0103 c\u0103 firmele americane \u015fi-au majorat importurile pentru a evita eventualele penurii \u015fi cre\u015fterile de pre\u0163 provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, transmite Reuters. Deficitul comercial s-a m\u0103rit cu 27,4% fa\u0163\u0103 de luna precedent\u0103, dep\u0103\u015find semnificativ estimarea economi\u015ftilor, care anticipau un nivel de aproximativ 85 de miliarde de dolari. Importurile de bunuri au crescut cu 3,6%, p\u00e2n\u0103 la 313,4 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni. Cele mai mari cre\u015fteri au fost \u00eenregistrate la importurile de automobile, care au avansat cu 6,3%, \u015fi la bunurile de consum, \u00een urcare cu 5,7%. Importurile de produse industriale, inclusiv petrol, au crescut cu 4,8%, iar cele de echipamente de capital au avansat cu 0,4%, fiind cu aproape 42% peste nivelul din aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, pe fondul investi\u0163iilor masive \u00een infrastructura pentru inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103.<\/p>\n
SpaceX va intra \u00een indicele Nasdaq-100 printr-o procedur\u0103 accelerat\u0103<\/strong><\/p>\nSpaceX, compania aerospa\u0163ial\u0103 fondat\u0103 de Elon Musk, va deveni una dintre cele mai rapide companii incluse vreodat\u0103 \u00een indicele Nasdaq-100, ceea ce este de a\u015fteptat s\u0103 genereze un nou val de cump\u0103r\u0103ri din partea fondurilor de investi\u0163ii pasive, transmite CNBC. Operatorul bursei Nasdaq a anun\u0163at vineri, dup\u0103 \u00eenchiderea \u015fedin\u0163ei de tranzac\u0163ionare, c\u0103 SpaceX \u00eendepline\u015fte criteriile pentru a intra \u00een indicele care reune\u015fte cele mai importante companii de tehnologie listate pe pia\u0163a american\u0103. Dac\u0103 societatea va continua s\u0103 respecte toate condi\u0163iile impuse de burs\u0103, fondurile care urm\u0103resc evolu\u0163ia indicelui, inclusiv popularul ETF Invesco QQQ Trust (QQQ), vor \u00eencepe s\u0103 cumpere ac\u0163iuni SpaceX dup\u0103 \u00eenchiderea pie\u0163ei din 6 iulie, iar includerea oficial\u0103 \u00een Nasdaq-100 va avea loc \u00eenainte de deschiderea \u015fedin\u0163ei din 7 iulie. Peste 800 de miliarde de dolari sunt administra\u0163i prin fonduri \u015fi produse financiare care urm\u0103resc performan\u0163a indicelui Nasdaq-100. Ca urmare, includerea unei noi companii oblig\u0103 administratorii acestor fonduri s\u0103 cumpere ac\u0163iuni pentru a reproduce structura indicelui.<\/p>\n
Orient Express mizeaz\u0103 pe noii miliardari din tehnologie <\/strong><\/p>\nCompania Orient Express, de\u0163inut\u0103 \u00een comun de grupurile franceze Accor \u015fi LVMH, \u00ee\u015fi orienteaz\u0103 strategia c\u0103tre noua genera\u0163ie de miliardari crea\u0163i de boom-ul inteligen\u0163ei artificiale \u015fi al industriei tehnologice. Primul iaht de lux al companiei, lansat recent, este conceput pentru a atrage cei mai boga\u0163i clien\u0163i din lume \u015fi face parte din planul de relansare a celebrului brand fondat \u00een secolul al XIX-lea, transmite Reuters. Iahtul va naviga \u00eentre Riviera Francez\u0103 \u015fi Riviera Italian\u0103, fiind primul din dou\u0103 astfel de vase care vor completa portofoliul Orient Express, al\u0103turi de hotelurile de lux \u015fi de viitorul tren Art Deco inspirat de celebrul Orient Express istoric. Directorul general al Accor, S\u00e9bastien Bazin, consider\u0103 c\u0103 num\u0103rul miliardarilor genera\u0163i de revolu\u0163ia inteligen\u0163ei artificiale va continua s\u0103 creasc\u0103 \u015fi va alimenta cererea pentru experien\u0163e exclusiviste. “C\u00e2nd devii foarte bogat, banii nu mai au aceea\u015fi semnifica\u0163ie. Ceea ce conteaz\u0103 este recunoa\u015fterea \u015fi statutul social”, a declarat Bazin pentru Reuters.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri<\/strong>V\u00e2nd CHEVROLET AVEO, stare perfect\u0103,…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>\u00a0Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103 pentru…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nANIMALE<\/strong>Dau spre adop\u021bie pui TECKELL\u00a0\u0219oricari, 300…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nVrancea, printre jude\u021bele cu cea mai mare sc\u0103dere a suspend\u0103rilor de firme \u00een 2026<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 30 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Turi\u0219tii str\u0103ini sosi\u021bi \u00een Rom\u00e2nia au cheltuit 800,7 milioane lei, \u00een primul trimestru<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 28 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Afacerile din comer\u0163ul cu autovehicule \u015fi motociclete s-a diminuat cu 9,5%<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 24 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 1 iulie 2026: investi\u021bii, infrastructur\u0103, performan\u021b\u0103, educa\u021bie \u0219i siguran\u021b\u0103, \u00een centrul aten\u021biei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 1 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nHoroscop 01 iulie 2026 <\/a><\/h2>\n 4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 1 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 1 iulie: momente care au schimbat istoria Rom\u00e2niei \u0219i personalit\u0103\u021bi n\u0103scute \u00een aceast\u0103 zi <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 1 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nLocuin\u021be oferte<\/strong>Primesc \u00een gazd\u0103 elevi la cas\u0103-vil\u0103,…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>Proprietar, v\u00e2nd cas\u0103 confort 1 mobilat\u0103,…<\/span>29.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDIVERSE<\/strong>V\u00e2nd trotinet\u00e0 in bune condi\u021bii…<\/span>26.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\n\u201dEste prima corec\u0163ie serioas\u0103 dup\u0103 ani \u00een care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem\u201d, arat\u0103 premierul interimar<\/p>\n
Premierul interimar Ilie Bolojan transmite, s\u00e2mb\u0103t\u0103, c\u0103 execu\u0163ia bugetar\u0103 pe primele 5 luni arat\u0103 c\u0103 deficitul a sc\u0103zut cu peste 40% \u00een 2026 fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, el preciz\u00e2nd c\u0103 este prima corec\u0163ie serioas\u0103 dup\u0103 ani \u00een care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem. “Pe direc\u0163ia bun\u0103. Execu\u0163ia bugetar\u0103 pe primele 5 luni arat\u0103 c\u0103 deficitul bugetar al Rom\u00e2niei a sc\u0103zut cu peste 40% \u00een 2026, la 36 de miliarde de lei, fa\u0163\u0103 de 64 de miliarde \u00een aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut. Reducerea de peste 28 de miliarde de lei este prima corec\u0163ie serioas\u0103 dup\u0103 ani \u00een care cheltuielile statului au crescut mult peste ceea ce producem. Nu mai putea fi evitat\u0103”, spune premierul interimar Ilie Bolojan pe Facebook. Bolojan precizeaz\u0103 c\u0103 este un semn clar c\u0103 statul \u00eencepe s\u0103 cheltuiasc\u0103 mai aproape de ceea ce \u00ee\u015fi permite. “Corec\u0163ia deficitului seam\u0103n\u0103 cu tratarea unei boli. Ca s\u0103-\u0163i fie bine \u015fi s\u0103 te \u00eens\u0103n\u0103to\u015fe\u015fti, \u00een prima etap\u0103 a tratamentului poate s\u0103-\u0163i fie mai r\u0103u. Este calea spre \u00eens\u0103n\u0103to\u015fire”, mai spune Bolojan, el ar\u0103t\u00e2nd c\u0103 suntem pe drumul cel bun. “\u00cen anii urm\u0103tori, \u00een loc s\u0103 pl\u0103tim zeci de miliarde pe dob\u00e2nzi, vom putea direc\u0163iona resursele spre dezvoltare, prosperitate \u015fi servicii publice mai bune. Dar numai dac\u0103 avem grij\u0103, \u00een continuare, de s\u0103n\u0103tatea statului. Boala se poate \u00eentoarce. Populismul, clientelismul \u015fi risipa ne pot readuce cu spatele la zid. Mul\u0163umesc tuturor rom\u00e2nilor pentru traversarea acestei perioade!”, comenteaz\u0103 premierul interimar.<\/p>\n
Niciun investitor \u00eenscris la licita\u0163ia pentru \u015fantierul naval din Mangalia<\/strong><\/p>\n l compania este anun\u0163a\u021b\u0103 drept unul dintre pilonii programului SAFE<\/p>\n Prima licita\u0163ie pentru \u015fantierul naval din Mangalia a \u00eenregistrat zero interes din partea poten\u0163ialilor investitori. Nu s-a prezentat nici Rheinmetall, companie despre care autorit\u0103\u0163ile rom\u00e2ne au sus\u0163inut \u00een mod repetat c\u0103 va construi la \u015fantier patru nave finan\u0163ate prin programul SAFE. S\u00e2mb\u0103t\u0103 27 iunie, la ora 13.00, era termenul limit\u0103 de \u00eenscriere pentru investitorii care ar fi dorit s\u0103 participe la v\u00e2nzarea fostului \u015fantier naval Damen Mangalia, aflat \u00een faliment. Termenul a sosit \u015fi a trecut f\u0103r\u0103 ca pe adresa lichidatorului CITR s\u0103 vin\u0103 vreo ofert\u0103, au confirmat pentru News.ro persoane familiarizate cu datele tranzac\u0163iei. O posibil\u0103 explica\u0163ie a lipsei de interes: creditorii majoritari, controla\u0163i de grupul Damen, au decis \u00een urm\u0103 cu o lun\u0103 ca v\u00e2nzarea s\u0103 se fac\u0103 plec\u00e2nd de la valoarea de pia\u0163\u0103 de 184 de milioane de euro \u015fi nu la cea de lichidare, de 84 de milioane de euro. Mai mult, ar urma s\u0103 fie cel pu\u0163in \u015fase licita\u0163ii, fiecare \u00een acelea\u015fi condi\u0163ii cu cea actual\u0103. “Opera\u0163iunea este una de v\u00e2nzare \u00een lichidare. Creditorii au stabilit un pre\u0163 de pornire \u015fi eu la pre\u0163ul \u0103la fac licita\u0163ia”, a explicat la \u00eenceputul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii situa\u0163ia, pentru News.ro, Paul Dieter C\u00eerl\u0103naru, directorul general al CITR, firma care administreaz\u0103 \u015fantierul. Pe l\u00e2ng\u0103 bani, un alt impediment este legat de o condi\u0163ie obligatorie. “El (\u015fantierul, n.r.) se transfer\u0103 liber de orice sarcini \u015fi cine-l preia face ce vrea cu el, cu men\u0163iunea c\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 o \u00een\u0163elegere cu statul rom\u00e2n pentru c\u0103 statul rom\u00e2n de\u0163ine terenul de dedesubt”, a mai spus C\u00eerl\u0103naru. \u00cen plus, cel care dore\u015fte s\u0103 participe la licita\u0163ie trebuie s\u0103 achite o garan\u0163ie de participare de 10% din pre\u0163ul de pornire f\u0103r\u0103 TVA, respectiv 18 milioane de euro. “Era previzibil c\u0103, \u00een condi\u0163iile impuse, probabilitatea \u00eenscrierii la licita\u0163ie este foarte redus\u0103, iar men\u0163inerea a cel pu\u0163in \u015fase licita\u0163ii succesive la acela\u015fi pre\u0163 de 184 milioane euro nu va produce alte rezultate”, a transmis pentru News.ro Lauren\u0163iu Gobeaj\u0103, liderul sindicatului Navalistul. Pe 18 iunie, ultimii 271 de angaja\u0163i au intrat \u00een perioada de preaviz care va expira pe 16 iulie, moment din care sunt liberi de contract. “Pentru fo\u015ftii angaja\u0163i concedia\u0163i recent, orice am\u00e2nare \u00eei determin\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi caute alt loc de munc\u0103. Dac\u0103 situa\u0163ia treneaz\u0103 \u015fase luni sau mai mult, va fi dificil s\u0103 se mai poat\u0103 recruta suficient personal specializat \u00een domeniul naval. Navali\u015ftii cu experien\u0163\u0103 sunt greu de g\u0103sit, vor lucra la alte firme concurente \u015fi nu pot a\u015ftepta p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd se clarific\u0103 situa\u0163ia \u015fantierului”, sus\u0163ine Gobeaj\u0103. “Sper\u0103m c\u0103 se vor g\u0103si solu\u0163iile necesare debloc\u0103rii acestei situa\u0163ii c\u00e2t mai repede, \u00eenainte ca majoritatea navali\u015ftilor s\u0103 plece. Mul\u0163i au plecat deja, \u00eens\u0103 ar fi dispu\u015fi s\u0103 se \u00eentoarc\u0103, dac\u0103 va exista stabilitate \u015fi vor fi suficient de motiva\u0163i”, consider\u0103 liderul sindical.<\/p>\n Volkswagen ia \u00een calcul concedierea a p\u00e2n\u0103 la 100.000 de angaja\u0163i<\/strong><\/p>\n Grupul german Volkswagen analizeaz\u0103 cel mai amplu plan de restructurare din istoria sa, care ar putea include concedierea a p\u00e2n\u0103 la 100.000 de angaja\u0163i \u015fi \u00eenchiderea a patru fabrici din Germania, potrivit unor surse citate de Reuters. Planul urmeaz\u0103 s\u0103 fie discutat pe 9 iulie, \u00een cadrul unei \u015fedin\u0163e a Consiliului de Supraveghere, iar dac\u0103 va fi aprobat, ar reprezenta cea mai mare restructurare din istoria industriei auto mondiale. Potrivit surselor, Volkswagen ia \u00een calcul \u00eenchiderea uzinelor din Hanovra, Zwickau, Emden \u015fi a fabricii Audi din Neckarsulm. Doar aceste \u00eenchideri ar pune \u00een pericol peste 45.000 de locuri de munc\u0103, care s-ar ad\u0103uga celor aproximativ 50.000 de posturi vizate deja de programele existente de reducere a personalului. Directorul general Oliver Blume le-a prezentat planul managerilor companiei \u00een aceast\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ob\u0163in\u0103 sprijin pentru m\u0103suri considerate esen\u0163iale \u00een contextul dificult\u0103\u0163ilor cu care se confrunt\u0103 constructorul auto. Volkswagen este afectat\u0103 simultan de concuren\u0163a tot mai puternic\u0103 a produc\u0103torilor chinezi, de tarifele impuse de Statele Unite pentru importurile de automobile \u015fi de cererea tot mai slab\u0103 pentru ma\u015fini \u00een Europa. Compania a avertizat anterior c\u0103 actualul model de afaceri nu mai este sustenabil \u00een aceste condi\u0163ii. Publica\u0163ia Manager Magazin a relatat c\u0103 restructurarea ar include \u015fi reducerea investi\u0163iilor cu aproximativ 15%, p\u00e2n\u0103 la pu\u0163in peste 130 de miliarde de euro \u00een urm\u0103torii cinci ani. Totodat\u0103, conducerea analizeaz\u0103 separarea m\u0103rcii Volkswagen \u015fi a diviziei de componente \u00een entit\u0103\u0163i distincte. Investitorii au primit cu rezerve informa\u0163iile privind restructurarea. Ac\u0163iunile Volkswagen au sc\u0103zut vineri cu 3,4%, ating\u00e2nd cel mai redus nivel din ultimii 16 ani. Sindicatul IG Metall, Consiliul angaja\u0163ilor \u015fi guvernul landului Saxonia Inferioar\u0103, al doilea cel mai mare ac\u0163ionar al companiei, au anun\u0163at c\u0103 se vor opune ferm \u00eenchiderii fabricilor \u015fi concedierilor masive. \u201dDac\u0103 astfel de planuri vor merge mai departe, vom face tot ce ne st\u0103 \u00een putere pentru a le \u00eempiedica\u201d, au transmis reprezentan\u0163ii angaja\u0163ilor \u00eentr-un comunicat comun. \u015ei premierul landului Saxonia Inferioar\u0103 a declarat c\u0103 statul nu va sus\u0163ine o astfel de restructurare.<\/p>\n Pre\u021burile produselor agricole au crescut cu 0,26% \u00een aprilie 2026 vs aprilie 2025<\/strong><\/p>\n Pre\u021burile produselor agricole au crescut cu 0,26% \u00een aprilie 2026, comparativ cu luna similar\u0103 din 2025, pe fondul scumpirii produselor animale cu 12,45%, potrivit datelor Institutului Na\u021bional de Statistic\u0103 (INS). ‘Aceast\u0103 cre\u0219tere s-a datorat produselor vegetale ale c\u0103ror pre\u021buri au avut o contribu\u021bie de -3,03 puncte procentuale la evolu\u021bia pe ansamblu a pre\u021burilor produselor agricole. Produsele de origine animal\u0103 au participat la aceast\u0103 evolu\u021bie a pre\u021burilor cu 3,29 puncte procentuale’, se arat\u0103 \u00een buletinul statistic al pre\u021burilor publicat recent. Pre\u021burile produselor vegetale au sc\u0103zut cu 4,12%. Aceast\u0103 evolu\u021bie a pre\u021burilor \u00eenregistrat\u0103 pe total produse vegetale \u00een luna aprilie 2026, fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i lun\u0103 a anului precedent, a fost determinat\u0103 \u00een principal, de sc\u0103derea pre\u021burilor la varza de toamn\u0103 (-30,10%), cartofi (-27,94%), gr\u00e2u (-9,25%), morcovi (-9,13%), varz\u0103 timpurie \u0219i de var\u0103 (-9,07%), porumb boabe (-6,65%) \u0219i ceap\u0103 uscat\u0103 (-5,89%). Cre\u0219teri ale pre\u021burilor au fost consemnate la mere de mas\u0103, cu 25,37%, rapi\u021b\u0103, cu 14,79%, floarea soarelui, cu 11,43%, orz \u0219i orzoaic\u0103, \u00c26,63%, fasole boabe, cu 5,51%, soia cu 1,95%. \u00cen ceea ce prive\u0219te pre\u021burile produselor animale, acestea au crescut cu 12,45% \u00een aprilie 2026, raportat la aprilie 2025. Evolu\u021bia acestor pre\u021buri s-a datorat \u00een principal cre\u0219terii pre\u021burilor la carne de ovine – \u00een greutate vie cu 34,67%, ou\u0103 de g\u0103in\u0103 cu 24,07%, carne de bovine – \u00een greutate vie cu 21,01%, miere de albine cu 10,83%, carne de pas\u0103re – \u00een greutate vie cu 10,18%, lapte de vac\u0103 cu 1,62%. Sc\u0103deri ale pre\u021burilor au fost la carne de porcine – \u00een greutate vie (-7,04%). Rata infla\u021biei \u00een aprilie 2026 comparativ cu aceea\u0219i lun\u0103 a anului 2025 a fost 10,7%. \u201ePre\u021burile m\u0103rfurilor alimentare au crescut cu 7,4%, cele ale m\u0103rfurilor nealimentare au fost mai mari cu 12,0%, iar tarifele serviciilor s-au m\u0103rit cu 13,0%. \u00cen cadrul grupei de m\u0103rfuri alimentare, cre\u0219teri de pre\u021buri s-au \u00eenregistrat pentru urm\u0103toarele m\u0103rfuri: cacao \u0219i cafea (\u00c222,5%), ou\u0103 (\u00c214,8%), zah\u0103r, produse zaharoase \u0219i miere de albine (\u00c211,1%), fructe \u0219i conserve din fructe (\u00c29,6%), p\u00e2ine, produse de franzel\u0103rie \u0219i specialit\u0103\u021bi (\u00c29,0%), b\u0103uturi alcoolice (\u00c27,9%), pe\u0219te \u0219i conserve din pe\u0219te (\u00c27,6%), lapte \u0219i produse lactate (\u00c26,9%), alte produse alimentare (\u00c26,7%), carne, preparate \u0219i conserve din carne, ulei, sl\u0103nin\u0103, gr\u0103simi (\u00c26,0%), alte legume \u0219i conserve de legume (\u00c24,9%). Au sc\u0103zut pre\u021burile pentru cartofi (-11,7%), fasole boabe \u0219i alte leguminoase (-4,3%), produse de mor\u0103rit (-3,8%).\u00a0<\/p>\n Trei sferturi dintre IMM-uri consider\u0103 c\u0103 pot face fa\u021b\u0103 unui atac cibernetic<\/strong><\/p>\n Trei sferturi dintre IMM-urile globale (75%) se consider\u0103 fie foarte \u00eencrez\u0103toare, fie relativ \u00eencrez\u0103toare \u00een capacitatea de a face fa\u021b\u0103 \u0219i de a se redresa \u00een urma unui atac cibernetic, iar ponderea cre\u0219te la 81% \u00een r\u00e2ndul companiilor care au trecut, deja, prin mai mult de un incident, relev\u0103 datele incluse \u00een Indicele Eset privind nivelul de preg\u0103tire cibernetic\u0103 a afacerilor mici \u0219i mijlocii \u00een 2026. Potrivit cercet\u0103rii, publicat\u0103 pe blogul din Rom\u00e2nia al produc\u0103torului de solu\u021bii antivirus, pe baza unui sondaj realizat \u00een r\u00e2ndul a 4.400 de factori de decizie din SUA, Canada, Europa, Orientul Mijlociu \u0219i Japonia, 45% dintre IMM-uri au \u00eenregistrat cel pu\u021bin un incident cibernetic \u00een ultimele 12 luni. O concluzie \u0219i mai interesant\u0103 a studiului este modul \u00een care se schimb\u0103 nivelul de \u00eencredere dup\u0103 producerea unui incident real. Astfel, la nivel global, 75% din totalul celor chestiona\u021bi se consider\u0103 fie foarte \u00eencrez\u0103tori, fie relativ \u00eencrez\u0103tori \u00een capacitatea organiza\u021biei de a face fa\u021b\u0103 \u0219i de a se redresa \u00een urma unui atac cibernetic. Ponderea cre\u0219te la 81% \u00een r\u00e2ndul companiilor care au trecut prin mai mult de un incident. ‘Securitatea cibernetic\u0103 are un mod binecunoscut de a descrie inevitabilul: ‘o bre\u0219\u0103 de securitate nu este o chestiune de ‘dac\u0103’, ci de ‘c\u00e2nd”. De\u0219i afirma\u021bia este probabil mai adev\u0103rat\u0103 ca niciodat\u0103, pare c\u0103 \u0219i-a pierdut, \u00eentre timp, din impact. Toat\u0103 lumea recunoa\u0219te c\u0103 exist\u0103 posibilitatea unei ‘furtuni la orizont’, \u00eens\u0103 este aceast\u0103 con\u0219tientizare suficient\u0103 pentru a determina organiza\u021biile s\u0103-\u0219i elaboreze sau s\u0103-\u0219i revizuiasc\u0103 planurile de interven\u021bie IT? Mai simplu spus, c\u00e2t de mult disconfort opera\u021bional sunt dispuse organiza\u021biile s\u0103 tolereze pentru a continua s\u0103 func\u021bioneze \u00een timpul unui atac cibernetic? Un lucru este cert: incidentele cibernetice nu vin cu avertisment prealabil \u0219i nu anun\u021b\u0103 data p\u00e2n\u0103 la care o companie s\u0103 se poat\u0103 preg\u0103ti. Organiza\u021biile pot doar presupune c\u0103 va avea loc – la un moment dat, \u00eentr-o anumit\u0103 form\u0103 \u0219i dintr-o direc\u021bie greu de anticipat. \u00cens\u0103 simpla con\u0219tientizare a acestui fapt nu este suficient\u0103 pentru a le ajuta s\u0103 reziste unui atac’, sus\u021bine \u00eentr-o analiz\u0103 de specialitate, Tomas Foltyn, specialist \u00een cadrul Eset. \u00cen opinia acestuia, avertismentele nu au nicio valoare dac\u0103 nu sunt urmate de ac\u021biune. ‘Companiile cu cele mai mari \u0219anse de succes \u00een criz\u0103 sunt cele care au folosit perioadele de calm pentru a evalua obiectiv cele mai mari riscuri \u0219i pentru a se preg\u0103ti ca \u0219i cum atacul chiar va avea loc. \u00cen securitatea cibernetic\u0103, rezilien\u021ba nu se construie\u0219te \u00een timpul incidentului, ci cu mult \u00eenainte. Cu alte cuvinte, nivelul de \u00eencredere pare s\u0103 creasc\u0103 odat\u0103 cu frecven\u021ba incidentelor, nu \u00een pofida acestora’, subliniaz\u0103 expertul.<\/p>\n Deficitul comercial al SUA atinge cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni<\/strong><\/p>\n Deficitul comercial al Statelor Unite pentru bunuri a crescut puternic \u00een luna mai, ajung\u00e2nd la 105,8 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni. Datele publicate de Departamentul Comer\u0163ului arat\u0103 c\u0103 firmele americane \u015fi-au majorat importurile pentru a evita eventualele penurii \u015fi cre\u015fterile de pre\u0163 provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, transmite Reuters. Deficitul comercial s-a m\u0103rit cu 27,4% fa\u0163\u0103 de luna precedent\u0103, dep\u0103\u015find semnificativ estimarea economi\u015ftilor, care anticipau un nivel de aproximativ 85 de miliarde de dolari. Importurile de bunuri au crescut cu 3,6%, p\u00e2n\u0103 la 313,4 miliarde de dolari, cel mai ridicat nivel din ultimele 14 luni. Cele mai mari cre\u015fteri au fost \u00eenregistrate la importurile de automobile, care au avansat cu 6,3%, \u015fi la bunurile de consum, \u00een urcare cu 5,7%. Importurile de produse industriale, inclusiv petrol, au crescut cu 4,8%, iar cele de echipamente de capital au avansat cu 0,4%, fiind cu aproape 42% peste nivelul din aceea\u015fi perioad\u0103 a anului trecut, pe fondul investi\u0163iilor masive \u00een infrastructura pentru inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103.<\/p>\n SpaceX va intra \u00een indicele Nasdaq-100 printr-o procedur\u0103 accelerat\u0103<\/strong><\/p>\n SpaceX, compania aerospa\u0163ial\u0103 fondat\u0103 de Elon Musk, va deveni una dintre cele mai rapide companii incluse vreodat\u0103 \u00een indicele Nasdaq-100, ceea ce este de a\u015fteptat s\u0103 genereze un nou val de cump\u0103r\u0103ri din partea fondurilor de investi\u0163ii pasive, transmite CNBC. Operatorul bursei Nasdaq a anun\u0163at vineri, dup\u0103 \u00eenchiderea \u015fedin\u0163ei de tranzac\u0163ionare, c\u0103 SpaceX \u00eendepline\u015fte criteriile pentru a intra \u00een indicele care reune\u015fte cele mai importante companii de tehnologie listate pe pia\u0163a american\u0103. Dac\u0103 societatea va continua s\u0103 respecte toate condi\u0163iile impuse de burs\u0103, fondurile care urm\u0103resc evolu\u0163ia indicelui, inclusiv popularul ETF Invesco QQQ Trust (QQQ), vor \u00eencepe s\u0103 cumpere ac\u0163iuni SpaceX dup\u0103 \u00eenchiderea pie\u0163ei din 6 iulie, iar includerea oficial\u0103 \u00een Nasdaq-100 va avea loc \u00eenainte de deschiderea \u015fedin\u0163ei din 7 iulie. Peste 800 de miliarde de dolari sunt administra\u0163i prin fonduri \u015fi produse financiare care urm\u0103resc performan\u0163a indicelui Nasdaq-100. Ca urmare, includerea unei noi companii oblig\u0103 administratorii acestor fonduri s\u0103 cumpere ac\u0163iuni pentru a reproduce structura indicelui.<\/p>\n Orient Express mizeaz\u0103 pe noii miliardari din tehnologie <\/strong><\/p>\n Compania Orient Express, de\u0163inut\u0103 \u00een comun de grupurile franceze Accor \u015fi LVMH, \u00ee\u015fi orienteaz\u0103 strategia c\u0103tre noua genera\u0163ie de miliardari crea\u0163i de boom-ul inteligen\u0163ei artificiale \u015fi al industriei tehnologice. Primul iaht de lux al companiei, lansat recent, este conceput pentru a atrage cei mai boga\u0163i clien\u0163i din lume \u015fi face parte din planul de relansare a celebrului brand fondat \u00een secolul al XIX-lea, transmite Reuters. Iahtul va naviga \u00eentre Riviera Francez\u0103 \u015fi Riviera Italian\u0103, fiind primul din dou\u0103 astfel de vase care vor completa portofoliul Orient Express, al\u0103turi de hotelurile de lux \u015fi de viitorul tren Art Deco inspirat de celebrul Orient Express istoric. Directorul general al Accor, S\u00e9bastien Bazin, consider\u0103 c\u0103 num\u0103rul miliardarilor genera\u0163i de revolu\u0163ia inteligen\u0163ei artificiale va continua s\u0103 creasc\u0103 \u015fi va alimenta cererea pentru experien\u0163e exclusiviste. “C\u00e2nd devii foarte bogat, banii nu mai au aceea\u015fi semnifica\u0163ie. Ceea ce conteaz\u0103 este recunoa\u015fterea \u015fi statutul social”, a declarat Bazin pentru Reuters.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nVrancea, printre jude\u021bele cu cea mai mare sc\u0103dere a suspend\u0103rilor de firme \u00een 2026<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Turi\u0219tii str\u0103ini sosi\u021bi \u00een Rom\u00e2nia au cheltuit 800,7 milioane lei, \u00een primul trimestru<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Afacerile din comer\u0163ul cu autovehicule \u015fi motociclete s-a diminuat cu 9,5%<\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 1 iulie 2026: investi\u021bii, infrastructur\u0103, performan\u021b\u0103, educa\u021bie \u0219i siguran\u021b\u0103, \u00een centrul aten\u021biei<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nHoroscop 01 iulie 2026 <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 1 iulie: momente care au schimbat istoria Rom\u00e2niei \u0219i personalit\u0103\u021bi n\u0103scute \u00een aceast\u0103 zi <\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n