MOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Afacerile din comer\u0163ul cu autovehicule \u015fi motociclete s-a diminuat cu 9,5%<\/h1>\n\n\n Distribuie: \u00a0
\n |<\/em><\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/50_50\/articleAuthor\/rodica-condurache\/articleAuthor\/uy6Kz5r.jpg\")
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n24 iun 2026<\/span>461 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/850_530\/mozaic-Stiri-economice-afacerile-din-comertul-cu-autovehicule-si-motociclete-s-a-diminuat-cu-95\/article\/mediaPool\/uKEwjCX.jpg\")
<\/a><\/div>\nA\u0219a arat\u0103 ultimele date publicate de c\u0103tre Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103<\/p>\n
Volumul cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu autovehicule \u015fi motociclete a sc\u0103zut, \u00een aprilie, fa\u0163\u0103 de luna martie 2026, at\u00e2t ca serie brut\u0103 cu 9,5%, c\u00e2t \u015fi ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate cu 2,9%. Raportat la aprilie 2025, este, \u00eens\u0103, \u00een cre\u015ftere, at\u00e2t ca serie brut\u0103 cu 1,4%, c\u00e2t \u015fi ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate cu 2,1%, anun\u0163\u0103 Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). \u00cen perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026, volumul cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu autovehicule \u015fi motociclete s-a majorat, fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 din 2025, at\u00e2t ca serie brut\u0103 cu 0,7%, c\u00e2t \u015fi ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate cu 1,9%. \u00cen aprilie, volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie brut\u0103, a \u00eenregistrat o sc\u0103dere cu 9,5%, comparativ cu luna precedent\u0103, din cauza sc\u0103derilor \u00eenregistrate la comer\u0163ul cu piese \u015fi accesorii pentru autovehicule (-11,9%), activit\u0103\u0163ile de \u00eentre\u0163inere \u015fi reparare a autovehiculelor (-9,5%) \u015fi la comer\u0163ul cu autovehicule (-8,6%). A crescut, \u00eens\u0103, comer\u0163ul cu motociclete, piese \u015fi accesorii aferente; \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea motocicletelor cu 3,5%. INS arat\u0103 c\u0103 volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate, \u00een luna aprilie 2026, comparativ cu luna precedent\u0103, a cunoscut o sc\u0103dere de 2,9%. Comparativ cu aprilie 2025, volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie brut\u0103, a \u00eenregistrat un avans de 1,4%, datorit\u0103 cre\u015fterilor \u00eenregistrate la comer\u0163ul cu autovehicule (\u00c23,3%) \u015fi la comer\u0163ul cu piese \u015fi accesorii pentru autovehicule (\u00c20,4%). Sc\u0103deri au fost raportate, \u00een schimb, la comer\u0163ul cu motociclete, piese \u015fi accesorii aferente; \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea motocicletelor (-25,9%) \u015fi activit\u0103\u0163ile de \u00eentre\u0163inere \u015fi reparare a autovehiculelor (-3,2%). Volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate, \u00een luna aprilie 2026, a \u00eenregistrat o cre\u015ftere cu 2,1%, raportat la aprilie 2025, precizeaz\u0103 INS. \u00cen perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026, volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie brut\u0103, a \u00eenregistrat o cifr\u0103 de afaceri mai mare cu 0,7%, fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 din 2025, datorit\u0103 cre\u015fterilor \u00eenregistrate la comer\u0163ul cu piese \u015fi accesorii pentru autovehicule (\u00c21,3%) \u015fi la comer\u0163ul cu autovehicule (\u00c20,8%). \u00cen acela\u015fi timp, activit\u0103\u0163ile de \u00eentre\u0163inere \u015fi reparare a autovehiculelor au r\u0103mas la acela\u015fi nivel. A sc\u0103zut, \u00eens\u0103, cu 16,4% comer\u0163ul cu motociclete, piese \u015fi accesorii aferente; \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea motocicletelor. INS mai arat\u0103 c\u0103, \u00een primele patru luni din 2026, volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate, s-a majorat cu 1,9%, fa\u0163\u0103 de perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2025.<\/p>\n
Adrian Negrescu: Sc\u0103derea deficitului bugetar la 1,75% reprezint\u0103 o gur\u0103 de oxigen <\/strong><\/p>\n\u201eE un argument excelent care, al\u0103turi de stabilitatea relativ\u0103 a cursului de schimb, reprezint\u0103 singurele ve\u0219ti pozitive \u00eentr-o mare de probleme\u201d, consider\u0103 economistul.<\/p>\n
Sc\u0103derea deficitului bugetar la 1,75%, dup\u0103 primele cinci luni din 2026, reprezint\u0103 o gur\u0103 de oxigen pentru Rom\u00e2nia \u00een perspectiva discu\u021biilor din luna iulie cu Moody’s \u0219i Fitch, consider\u0103 consultantul economic Adrian Negrescu. ‘E o adev\u0103rat\u0103 performan\u021b\u0103 care are mari \u0219anse s\u0103 ne securizeze ratingul de \u021bar\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care zgomotul politic creeaz\u0103 o percep\u021bie puternic\u0103 de instabilitate privind situa\u021bia din Rom\u00e2nia. E un argument excelent care, al\u0103turi de stabilitatea relativ\u0103 a cursului de schimb, reprezint\u0103 singurele ve\u0219ti pozitive \u00eentr-o mare de probleme. Faptul ca, potrivit datelor preliminarii prezentate de Alexandru Nazare, investi\u021biile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei reprezint\u0103, de asemenea, un semnal pozitiv pentru economie’,\u00a0a explicat<\/a>, joi, Adrian Negrescu, \u00eentr-o postare publicat\u0103 pe Facebook. El sus\u021bine, \u00eens\u0103, c\u0103 sc\u0103derea deficitului bugetar nu este suficient\u0103. ‘Nu e \u00eens\u0103 de ajuns, altfel spus s\u0103 nu ne \u00eemb\u0103t\u0103m cu ap\u0103 rece. 71% dintre investi\u021bii s-au f\u0103cut cu bani europeni iar asta demonstreaz\u0103, dac\u0103 mai era nevoie, c\u00e2t de dependen\u021bi suntem de finan\u021b\u0103rile europene, de banii care vin de la Bruxelles-ul hulit de o parte a clasei politice. Datele privind execu\u021bia bugetar\u0103 la cinci luni reprezint\u0103, pe de alt\u0103 parte, doar o fotografie de moment, urm\u00e2nd ca din a doua parte a anului s\u0103 vedem dac\u0103 politicienii sunt capabili s\u0103 men\u021bin\u0103 acest trend pozitiv asigurat de MFP, dac\u0103 vor lua m\u0103surile necesare pentru a respecta \u021binta de deficit de 6,2%’, afirm\u0103 analistul. Potrivit acestuia, ‘politicienii care anun\u021b\u0103 sc\u0103deri de taxe \u0219i cre\u0219teri de venituri pentru popula\u021bie v\u00e2nd doar iluzii’, pentru c\u0103 situa\u021bia bugetar\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare foarte serioas\u0103. \u00cen esen\u021b\u0103, din taxele \u0219i impozitele pl\u0103tite de popula\u021bie \u0219i firme peste 90% se duc pe cheltuielile sociale (pensii, salarii etc) iar restul de 10% pe dob\u00e2nzile la \u00eemprumuturi. ‘\u00cen aceste condi\u021bii, statul este condamnat s\u0103 se \u00eemprumute masiv, cu echivalentul a unui miliard de euro pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pentru a avea bani de la o lun\u0103 la alta ca s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 toate facturile. De aceea cred c\u0103 indiferent cine va veni la Palatul Victoria va avea o misiune extrem de dificil\u0103 \u0219i foarte clar\u0103 – de a cre\u0219te \u00eencas\u0103rile statului pentru a reduce din aceast\u0103 menghin\u0103 financiar\u0103 \u00een care ne afl\u0103m’, a ad\u0103ugat Negrescu. Acesta spune c\u0103 doar prin reducerea evaziunii \u0219i prin extinderea bazei de impozitare ‘vom putea ie\u0219i din aceast\u0103 situa\u021bie \u00eenfior\u0103toare care, a\u0219a cum estima \u0219i Comisia European\u0103, ne poate duce \u00een urm\u0103torii ani \u00eentr-o situa\u021bie financiar\u0103 demn\u0103 de o \u021bar\u0103 falimentar\u0103’. Negrescu subliniaz\u0103 c\u0103 ‘dac\u0103 vom continua s\u0103 ne \u00eemprumut\u0103m pe band\u0103 rulant\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 facem reduceri de cheltuieli, s\u0103 sc\u0103dem facturile statului, datoria public\u0103 va ajunge spre 80-90% din PIB \u0219i nu o vom mai putea pl\u0103ti’. Deja sunt dificult\u0103\u021bi – spune analistul – \u00een a pl\u0103ti cei peste zece miliarde de euro numai dob\u00e2nzi la creditele luate p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\nRom\u00e2nii se tem de riscuri, dar am\u00e2n\u0103 deciziile care i-ar putea proteja<\/strong><\/p>\nRom\u00e2nii se tem de riscuri, dar am\u00e2n\u0103 deciziile care i-ar putea proteja, 60% dintre ei nefiind preg\u0103ti\u021bi pentru o urgen\u021b\u0103 financiar\u0103 major\u0103, relev\u0103 un studiu realizat la ini\u021biativa Allianz-\u021airiac, prin Centrul de Sociologie Urban\u0103 \u0219i Regional\u0103 (CURS), dat jpublicit\u0103\u021bii. ‘Rom\u00e2nii sunt tot mai con\u0219tien\u021bi de riscurile care le pot afecta stabilitatea financiar\u0103 \u0219i personal\u0103, dar pu\u021bini iau m\u0103suri pentru a se proteja. \u0218ase din zece rom\u00e2ni spun c\u0103 nu se simt deloc preg\u0103ti\u021bi pentru o situa\u021bie care le-ar putea afecta semnificativ bugetul personal \u00een acest an, cum ar fi pierderea locului de munc\u0103, o problem\u0103 grav\u0103 de s\u0103n\u0103tate sau un accident. Cu toate acestea, 52% am\u00e2n\u0103 s\u0103 pun\u0103 bani deoparte \u00eentr-un fond de urgen\u021b\u0103, iar 49% las\u0103 asigur\u0103rile op\u021bionale, de via\u021b\u0103, s\u0103n\u0103tate, locuin\u021b\u0103 sau c\u0103l\u0103torie, pentru mai t\u00e2rziu, chiar dac\u0103 se \u00eengrijoreaz\u0103 c\u0103 o urgen\u021b\u0103 financiar\u0103 major\u0103 poate s\u0103 apar\u0103 oric\u00e2nd’, se arat\u0103 \u00een studiu. Principala surs\u0103 de anxietate financiar\u0103 \u00een acest an r\u0103m\u00e2ne cre\u0219terea costului vie\u021bii pentru 59% dintre responden\u021bi, urmat\u0103 de lipsa economiilor sau imposibilitatea de a pune bani deoparte (48%) \u0219i de problemele de s\u0103n\u0103tate (45%), mai arat\u0103 sondajul. Alte \u00eengrijor\u0103ri importante pentru rom\u00e2ni \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 sunt lipsa siguran\u021bei financiare personale (38%) \u0219i posibilitatea pierderii veniturilor sau a locului de munc\u0103 (36%). Chiar dac\u0103 oamenii \u00een\u021beleg riscurile, 56% prioritizeaz\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 nevoile \u0219i cheltuielile imediate \u00een detrimentul planific\u0103rii financiare \u00een caz de urgen\u021b\u0103 sau pentru viitor. \u00cen gestionarea bugetului personal, prioritare sunt cheltuielile cu alimentele, facturile lunare \u0219i creditele pentru 64% dintre responden\u021bii la studiu, urmate de cheltuieli pentru s\u0103n\u0103tate (41%) \u0219i taxe \u0219i contribu\u021bii c\u0103tre stat (38%). Mai mult, 48% admit c\u0103, de\u0219i se g\u00e2ndesc la viitor, am\u00e2n\u0103 decizii care i-ar putea proteja \u0219i numai 22% iau m\u0103suri preventive. ‘Protec\u021bia financiar\u0103 nu mai este o conversa\u021bie despre viitor. Vedem c\u0103 rom\u00e2nii sunt con\u0219tien\u021bi de riscuri, \u0219tiu c\u0103 sunt vulnerabili \u0219i vor s\u0103 fie proteja\u021bi, \u00eens\u0103 decalajul dintre con\u0219tientizare \u0219i ac\u021biune r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare foarte mare. Pentru tineri, vulnerabilitatea vine din lipsa capitalului acumulat, iar pentru genera\u021biile mature, din presiunea de a sus\u021bine cheltuieli tot mai mari. \u00cen ambele categorii vedem un tipar clar: ac\u021bion\u0103m responsabil doar atunci c\u00e2nd exist\u0103 o obliga\u021bie sau o presiune imediat\u0103, dar am\u00e2n\u0103m deciziile care \u021bin de protec\u021bia pe termen lung. Decalajul \u00eentre ceea ce \u0219tim c\u0103 este important \u0219i ceea ce alegem s\u0103 facem confirm\u0103 nevoia de a prioritiza protec\u021bia pentru a preveni dificult\u0103\u021bile financiare c\u00e2nd apare un risc. Cred c\u0103 adev\u0103rata schimbare apare \u00een momentul \u00een care protec\u021bia nu mai este perceput\u0103 ca o op\u021biune care poate fi am\u00e2nat\u0103, ci ca o alegere con\u0219tient\u0103, care ne ofer\u0103 stabilitate \u0219i control \u00eentr-un context tot mai imprevizibil’, a afirmat Virgil \u0218oncutean, CEO la Allianz-\u021airiac Asigur\u0103ri, citat \u00een prezentarea studiului.<\/p>\n
Un studiu pune din nou sub semnul \u00eentreb\u0103rii tehnologia de calcul cuantic promovat\u0103 de Microsoft<\/strong><\/p>\nO nou\u0103 critic\u0103 publicat\u0103 \u00een prestigioasa revist\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 Nature reaprinde dezbaterea privind presupusa descoperire major\u0103 anun\u0163at\u0103 de Microsoft \u00een domeniul calculului cuantic, descoperire care st\u0103 la baza promisiunii companiei c\u0103 va avea un sistem cuantic func\u0163ional p\u00e2n\u0103 \u00een 2029, transmite Reuters. Calculatoarele cuantice sunt considerate una dintre cele mai importante tehnologii ale viitorului, av\u00e2nd poten\u0163ialul de a rezolva probleme \u015ftiin\u0163ifice \u015fi de securitate cibernetic\u0103 imposibil de abordat cu computerele clasice. Statele Unite au f\u0103cut din acest domeniu o prioritate strategic\u0103, administra\u0163ia Trump aloc\u00e2nd 2 miliarde de dolari pentru cercetarea cuantic\u0103 \u015fi stabilind obiectivul realiz\u0103rii unui sistem cuantic \u015ftiin\u0163ific p\u00e2n\u0103 \u00een 2028. Spre deosebire de rivalii s\u0103i, precum Google, IBM sau Quantinuum, Microsoft pariaz\u0103 de aproape dou\u0103 decenii pe o abordare diferit\u0103, bazat\u0103 pe existen\u0163a unei particule teoretice numite \u201dMajorana\u201d. Compania sus\u0163ine c\u0103 aceast\u0103 tehnologie ar putea produce qubi\u0163i \u2013 unit\u0103\u0163ile fundamentale ale calculului cuantic \u2013 mai stabili \u015fi mai puternici dec\u00e2t cei utiliza\u0163i de concuren\u0163\u0103. Totu\u015fi, cercetarea Microsoft a fost \u00een repetate r\u00e2nduri contestat\u0103 de comunitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103. Dou\u0103 lucr\u0103ri sus\u0163inute de companie au fost retrase anterior din revista Nature, iar alte dou\u0103 au primit avertismente privind posibile probleme metodologice. Noua critic\u0103, publicat\u0103 miercuri de Henry Legg, cercet\u0103tor \u00een fizic\u0103 cuantic\u0103 la Universitatea St. Andrews din Sco\u0163ia, vizeaz\u0103 un studiu publicat de Microsoft \u00een februarie 2025. Lucrarea respectiv\u0103 este esen\u0163ial\u0103 pentru \u00eentregul program cuantic actual al companiei. Microsoft afirmase anterior c\u0103 a identificat particula Majorana, \u00eens\u0103 aceast\u0103 descoperire nu a fost \u00eenc\u0103 publicat\u0103 \u00eentr-o revist\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 evaluat\u0103 de exper\u0163i. Studiul din 2025 sus\u0163inea o afirma\u0163ie mai modest\u0103: dezvoltarea unui software capabil s\u0103 detecteze un mic interval energetic \u00eentr-un conductor electric foarte performant. Acest interval este considerat un element important \u00een procesul de creare a unor qubi\u0163i mai stabili. Legg sus\u0163ine \u00eens\u0103 c\u0103 software-ul Microsoft a produs rezultate inconsistente \u015fi c\u0103 datele suplimentare publicate de companie nu ofer\u0103 dovezi clare pentru existen\u0163a fenomenului revendicat. El a comparat situa\u0163ia cu \u00eencercarea de a g\u0103si imaginea lui Iisus \u00eentr-o felie de p\u00e2ine pr\u0103jit\u0103 dup\u0103 ce examinezi mii de p\u00e2ini. \u201dDac\u0103 analizezi suficient de multe date aleatorii, la un moment dat vei g\u0103si ceva care pare semnificativ\u201d, a explicat cercet\u0103torul. Microsoft respinge criticile \u015fi afirm\u0103 c\u0103 programul func\u0163ioneaz\u0103 \u00een practic\u0103.<\/p>\n
Vila \u201ebunga-bunga\u201d a lui Silvio Berlusconi a fost v\u00e2ndut\u0103 familiei regale din Qatar<\/strong><\/p>\nUna dintre cele mai controversate propriet\u0103\u0163i imobiliare din Italia a g\u0103sit un cump\u0103r\u0103tor. Fostul prim-ministru \u015fi ministru de externe al Qatarului, Hamad bin Jassim bin Jabr Al Thani, a achizi\u0163ionat Villa Certosa, proprietatea din Sardinia a fostului prim-ministru italian Silvio Berlusconi, decedat \u00een 2023, pentru 350 de milioane de euro, potrivit cotidianului italian La Repubblica. Tranzac\u0163ia are loc la aproximativ un an dup\u0103 ce familia lui Berlusconi a scos proprietatea la v\u00e2nzare. Vila cu vedere spre Golful Marinella a servit drept re\u015fedin\u0163\u0103 neoficial\u0103 de var\u0103 a liderului italian pe durata mandatului s\u0103u, devenind cunoscut\u0103 pentru a\u015fa-numitele petreceri \u201ebunga-bunga\u201d. Aceste serate, devenite \u00eentre timp subiect de scandal, au dus la un dosar de prostitu\u0163ie cu minore, \u00een cadrul c\u0103ruia Berlusconi a fost acuzat de corup\u0163ie \u015fi abuz \u00een serviciu. El a fost \u00een cele din urm\u0103 achitat, spre deosebire de fosta asistent\u0103 stomatologic\u0103 \u015fi personalitate de televiziune Nicole Minetti, a c\u0103rei condamnare pentru rolul jucat \u00een procurarea de femei pentru aceste evenimente a provocat un scandal la Ministerul Justi\u0163iei din guvernul actualului prim-ministru Giorgia Meloni, \u00een luna mai, scrie POLITICO. Din c\u00e2te se pare, cump\u0103r\u0103torul Vilei Certosa a ac\u0163ionat prin intermediul unui vehicul de investi\u0163ii cu sediul \u00een Luxemburg, legat de familia Al Thani, dinastia care conduce Qatarul de peste 150 de ani. Achizi\u0163ia se adaug\u0103 prezen\u0163ei tot mai puternice a familiei \u00een Sardinia, unde de\u0163ine deja investi\u0163ii care variaz\u0103 de la active turistice de lux p\u00e2n\u0103 la spitalul Mater Olbia. V\u00e2nzarea contribuie, de asemenea, la clarificarea mo\u015ftenirii financiare finale a lui Berlusconi, ai c\u0103rui mo\u015ftenitori execut\u0103 testamentul defunctului magnat media \u00eenc\u0103 de la moartea acestuia, \u00een 2023. Printre cele mai mari sume l\u0103sate mo\u015ftenire de Berlusconi se num\u0103r\u0103 c\u00e2te 100 de milioane de euro pentru fosta sa partener\u0103, Marta Fascina, \u015fi pentru fratele s\u0103u, Paolo Berlusconi.<\/p>\n
Morgan Stanley \u00ee\u015fi dubleaz\u0103 prognoza privind livr\u0103rile de robo\u0163i umanoizi<\/strong><\/p>\nBanca american\u0103 Morgan Stanley \u015fi-a majorat semnificativ estim\u0103rile pentru pia\u0163a robo\u0163ilor umanoizi din China, afirm\u00e2nd c\u0103 trecerea de la faza experimental\u0103 la utilizarea comercial\u0103 are loc mult mai rapid dec\u00e2t se anticipa, transmite Reuters. Institu\u0163ia financiar\u0103 \u015fi-a dublat pentru a doua oar\u0103 \u00een acest an prognoza privind livr\u0103rile de robo\u0163i umanoizi din China. Morgan Stanley estimeaz\u0103 acum c\u0103 produc\u0103torii chinezi vor livra aproximativ 50.000 de unit\u0103\u0163i \u00een 2026, fa\u0163\u0103 de estimarea anterioar\u0103 de 28.000. La \u00eenceputul anului, banca prognoza doar 14.000 de unit\u0103\u0163i, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 estimarea a fost majorat\u0103 de peste trei ori \u00een doar c\u00e2teva luni. Potrivit analizei, pia\u0163a robo\u0163ilor umanoizi din China va ajunge la o valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari \u00een acest an \u015fi ar putea cre\u015fte la 15 miliarde de dolari p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103, livr\u0103rile anuale sunt estimate s\u0103 urce la aproximativ 446.000 de unit\u0103\u0163i.<\/p>\n
OpenAI \u015fi-a f\u0103cut propriul cip<\/strong><\/p>\nOpenAI a prezentat miercuri primul cip proiectat intern \u015fi construit, \u00een colaborare cu Broadcom, pentru solu\u0163iile de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 ale companiei. Cu nume de cod Jalape\u00f1o, primul cip OpenAI este unul creat special pentru nevoile specifice ale produc\u0103torului celui mai popular chatbot, ChatGPT. \u00cen procesul de dezvoltare al primului s\u0103u cip, care \u00eenc\u0103 se afl\u0103 \u00een faza de testare, OpenAI spune c\u0103 a folosit chiar propriile modele de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103. Primul cip OpenAI va fi folosit pentru ceea ce speciali\u015ftii numesc inference – func\u0163ionarea modelelor de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 \u00een r\u0103spuns la comenzile utilizatorilor – nu \u015fi pentru antrenarea AI-ului. Tocmai din specializarea pe inference a cipului ar veni \u015fi sporul de performan\u0163\u0103 pe care Jalape\u00f1o pare s\u0103-l aduc\u0103 \u00een compara\u0163ie cu cipurile obi\u015fnuite. F\u0103r\u0103 s\u0103 ofere cifre, OpenAI spune c\u0103 primul s\u0103u cip ofer\u0103 deja un nivel de performan\u0163\u0103 per watt mai mare dec\u00e2t cele mai scumpe alternative actuale.<\/p>\n
Un posibil parteneriat Apple\u2013Intel are logic\u0103 strategic\u0103<\/strong><\/p>\nUn eventual acord prin care Apple ar \u00eencepe s\u0103 produc\u0103 unele dintre cipurile sale la Intel ar reprezenta una dintre cele mai importante schimb\u0103ri din industria semiconductorilor din ultimii ani. Cu toate acestea, anali\u015ftii avertizeaz\u0103 c\u0103 beneficiile concrete ale unei asemenea colabor\u0103ri nu s-ar vedea \u00eenainte de 2028\u20132029, transmite Reuters. De\u015fi nici Apple, nici Intel nu au confirmat oficial existen\u0163a unui acord, informa\u0163iile ap\u0103rute dup\u0103 anun\u0163urile f\u0103cute s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 la Washington au alimentat specula\u0163iile privind o apropiere \u00eentre cele dou\u0103 companii. Pentru Apple, o colaborare cu Intel ar \u00eensemna acces la capacit\u0103\u0163i suplimentare de produc\u0163ie \u00eentr-un moment \u00een care principalul s\u0103u furnizor, compania taiwanez\u0103 TSMC, se confrunt\u0103 cu o cerere uria\u015f\u0103 pentru cipurile destinate inteligen\u0163ei artificiale. Directorul general al Apple, Tim Cook, a recunoscut \u00een aprilie c\u0103 limit\u0103rile de produc\u0163ie ale TSMC au afectat v\u00e2nz\u0103rile de iPhone.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri<\/strong>V\u00e2nd CHEVROLET AVEO, stare perfect\u0103,…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>\u00a0Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103 pentru…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nANIMALE<\/strong>Dau spre adop\u021bie pui TECKELL\u00a0\u0219oricari, 300…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/vrancea-printre-judetele-cu-cea-mai-mare-scadere-a-suspendarilor-de-firme-in-2026\/mediaPool\/uKQBNB3.jpeg\")
<\/a><\/div>\nVrancea, printre jude\u021bele cu cea mai mare sc\u0103dere a suspend\u0103rilor de firme \u00een 2026<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 30 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-Stiri-economice-turistii-straini-sositi-in-romania-au-cheltuit-8007-milioane-lei-in-primul-trimestru\/mediaPool\/uN5FVIa.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Turi\u0219tii str\u0103ini sosi\u021bi \u00een Rom\u00e2nia au cheltuit 800,7 milioane lei, \u00een primul trimestru<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 28 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/special\/economic\/mozaic-stiri-economice-bolojan-deficitul-a-scazut-cu-peste-40-in-2026\/mediaPool\/u9MYeHA.jpg\")
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Bolojan: Deficitul a sc\u0103zut cu peste 40% \u00een 2026 <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 27 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/actualitatea\/stiri-locale\/prima-pagina-a-editiei-tiparite-a-ziarului-de-vrancea-de-astazi-1-iulie-2026-investitii-infrastructura-performanta-educatie-si-siguranta-in-centrul-atentiei\/mediaPool\/uBI5PFO.png\")
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 1 iulie 2026: investi\u021bii, infrastructur\u0103, performan\u021b\u0103, educa\u021bie \u0219i siguran\u021b\u0103, \u00een centrul aten\u021biei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 1 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/horoscop-1-iulie-2026\/mediaPool\/uA8enxT.jpg\")
<\/a><\/div>\nHoroscop 01 iulie 2026 <\/a><\/h2>\n 4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 1 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n![](\"https:\/\/zdvi.cname.ro\/180_135\/timp-liber\/calendarul-zilei-de-1-iulie-momente-care-au-schimbat-istoria-romaniei-si-personalitati-nascute-in-aceasta-zi\/mediaPool\/uxImU8p.jpg\")
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 1 iulie: momente care au schimbat istoria Rom\u00e2niei \u0219i personalit\u0103\u021bi n\u0103scute \u00een aceast\u0103 zi <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 1 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nLocuin\u021be oferte<\/strong>Primesc \u00een gazd\u0103 elevi la cas\u0103-vil\u0103,…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>Proprietar, v\u00e2nd cas\u0103 confort 1 mobilat\u0103,…<\/span>29.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDIVERSE<\/strong>V\u00e2nd trotinet\u00e0 in bune condi\u021bii…<\/span>26.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
\n |<\/em><\/div>\n
<\/a><\/p>\nRodica Condurache<\/a><\/h5>\n24 iun 2026<\/span>461 vizualiz\u0103ri<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/a><\/div>\nA\u0219a arat\u0103 ultimele date publicate de c\u0103tre Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103<\/p>\n
Volumul cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu autovehicule \u015fi motociclete a sc\u0103zut, \u00een aprilie, fa\u0163\u0103 de luna martie 2026, at\u00e2t ca serie brut\u0103 cu 9,5%, c\u00e2t \u015fi ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate cu 2,9%. Raportat la aprilie 2025, este, \u00eens\u0103, \u00een cre\u015ftere, at\u00e2t ca serie brut\u0103 cu 1,4%, c\u00e2t \u015fi ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate cu 2,1%, anun\u0163\u0103 Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). \u00cen perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026, volumul cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu autovehicule \u015fi motociclete s-a majorat, fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 din 2025, at\u00e2t ca serie brut\u0103 cu 0,7%, c\u00e2t \u015fi ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate cu 1,9%. \u00cen aprilie, volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie brut\u0103, a \u00eenregistrat o sc\u0103dere cu 9,5%, comparativ cu luna precedent\u0103, din cauza sc\u0103derilor \u00eenregistrate la comer\u0163ul cu piese \u015fi accesorii pentru autovehicule (-11,9%), activit\u0103\u0163ile de \u00eentre\u0163inere \u015fi reparare a autovehiculelor (-9,5%) \u015fi la comer\u0163ul cu autovehicule (-8,6%). A crescut, \u00eens\u0103, comer\u0163ul cu motociclete, piese \u015fi accesorii aferente; \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea motocicletelor cu 3,5%. INS arat\u0103 c\u0103 volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate, \u00een luna aprilie 2026, comparativ cu luna precedent\u0103, a cunoscut o sc\u0103dere de 2,9%. Comparativ cu aprilie 2025, volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie brut\u0103, a \u00eenregistrat un avans de 1,4%, datorit\u0103 cre\u015fterilor \u00eenregistrate la comer\u0163ul cu autovehicule (\u00c23,3%) \u015fi la comer\u0163ul cu piese \u015fi accesorii pentru autovehicule (\u00c20,4%). Sc\u0103deri au fost raportate, \u00een schimb, la comer\u0163ul cu motociclete, piese \u015fi accesorii aferente; \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea motocicletelor (-25,9%) \u015fi activit\u0103\u0163ile de \u00eentre\u0163inere \u015fi reparare a autovehiculelor (-3,2%). Volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate, \u00een luna aprilie 2026, a \u00eenregistrat o cre\u015ftere cu 2,1%, raportat la aprilie 2025, precizeaz\u0103 INS. \u00cen perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026, volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie brut\u0103, a \u00eenregistrat o cifr\u0103 de afaceri mai mare cu 0,7%, fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 din 2025, datorit\u0103 cre\u015fterilor \u00eenregistrate la comer\u0163ul cu piese \u015fi accesorii pentru autovehicule (\u00c21,3%) \u015fi la comer\u0163ul cu autovehicule (\u00c20,8%). \u00cen acela\u015fi timp, activit\u0103\u0163ile de \u00eentre\u0163inere \u015fi reparare a autovehiculelor au r\u0103mas la acela\u015fi nivel. A sc\u0103zut, \u00eens\u0103, cu 16,4% comer\u0163ul cu motociclete, piese \u015fi accesorii aferente; \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea motocicletelor. INS mai arat\u0103 c\u0103, \u00een primele patru luni din 2026, volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate, s-a majorat cu 1,9%, fa\u0163\u0103 de perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2025.<\/p>\n
Adrian Negrescu: Sc\u0103derea deficitului bugetar la 1,75% reprezint\u0103 o gur\u0103 de oxigen <\/strong><\/p>\n\u201eE un argument excelent care, al\u0103turi de stabilitatea relativ\u0103 a cursului de schimb, reprezint\u0103 singurele ve\u0219ti pozitive \u00eentr-o mare de probleme\u201d, consider\u0103 economistul.<\/p>\n
Sc\u0103derea deficitului bugetar la 1,75%, dup\u0103 primele cinci luni din 2026, reprezint\u0103 o gur\u0103 de oxigen pentru Rom\u00e2nia \u00een perspectiva discu\u021biilor din luna iulie cu Moody’s \u0219i Fitch, consider\u0103 consultantul economic Adrian Negrescu. ‘E o adev\u0103rat\u0103 performan\u021b\u0103 care are mari \u0219anse s\u0103 ne securizeze ratingul de \u021bar\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care zgomotul politic creeaz\u0103 o percep\u021bie puternic\u0103 de instabilitate privind situa\u021bia din Rom\u00e2nia. E un argument excelent care, al\u0103turi de stabilitatea relativ\u0103 a cursului de schimb, reprezint\u0103 singurele ve\u0219ti pozitive \u00eentr-o mare de probleme. Faptul ca, potrivit datelor preliminarii prezentate de Alexandru Nazare, investi\u021biile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei reprezint\u0103, de asemenea, un semnal pozitiv pentru economie’,\u00a0a explicat<\/a>, joi, Adrian Negrescu, \u00eentr-o postare publicat\u0103 pe Facebook. El sus\u021bine, \u00eens\u0103, c\u0103 sc\u0103derea deficitului bugetar nu este suficient\u0103. ‘Nu e \u00eens\u0103 de ajuns, altfel spus s\u0103 nu ne \u00eemb\u0103t\u0103m cu ap\u0103 rece. 71% dintre investi\u021bii s-au f\u0103cut cu bani europeni iar asta demonstreaz\u0103, dac\u0103 mai era nevoie, c\u00e2t de dependen\u021bi suntem de finan\u021b\u0103rile europene, de banii care vin de la Bruxelles-ul hulit de o parte a clasei politice. Datele privind execu\u021bia bugetar\u0103 la cinci luni reprezint\u0103, pe de alt\u0103 parte, doar o fotografie de moment, urm\u00e2nd ca din a doua parte a anului s\u0103 vedem dac\u0103 politicienii sunt capabili s\u0103 men\u021bin\u0103 acest trend pozitiv asigurat de MFP, dac\u0103 vor lua m\u0103surile necesare pentru a respecta \u021binta de deficit de 6,2%’, afirm\u0103 analistul. Potrivit acestuia, ‘politicienii care anun\u021b\u0103 sc\u0103deri de taxe \u0219i cre\u0219teri de venituri pentru popula\u021bie v\u00e2nd doar iluzii’, pentru c\u0103 situa\u021bia bugetar\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare foarte serioas\u0103. \u00cen esen\u021b\u0103, din taxele \u0219i impozitele pl\u0103tite de popula\u021bie \u0219i firme peste 90% se duc pe cheltuielile sociale (pensii, salarii etc) iar restul de 10% pe dob\u00e2nzile la \u00eemprumuturi. ‘\u00cen aceste condi\u021bii, statul este condamnat s\u0103 se \u00eemprumute masiv, cu echivalentul a unui miliard de euro pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pentru a avea bani de la o lun\u0103 la alta ca s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 toate facturile. De aceea cred c\u0103 indiferent cine va veni la Palatul Victoria va avea o misiune extrem de dificil\u0103 \u0219i foarte clar\u0103 – de a cre\u0219te \u00eencas\u0103rile statului pentru a reduce din aceast\u0103 menghin\u0103 financiar\u0103 \u00een care ne afl\u0103m’, a ad\u0103ugat Negrescu. Acesta spune c\u0103 doar prin reducerea evaziunii \u0219i prin extinderea bazei de impozitare ‘vom putea ie\u0219i din aceast\u0103 situa\u021bie \u00eenfior\u0103toare care, a\u0219a cum estima \u0219i Comisia European\u0103, ne poate duce \u00een urm\u0103torii ani \u00eentr-o situa\u021bie financiar\u0103 demn\u0103 de o \u021bar\u0103 falimentar\u0103’. Negrescu subliniaz\u0103 c\u0103 ‘dac\u0103 vom continua s\u0103 ne \u00eemprumut\u0103m pe band\u0103 rulant\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 facem reduceri de cheltuieli, s\u0103 sc\u0103dem facturile statului, datoria public\u0103 va ajunge spre 80-90% din PIB \u0219i nu o vom mai putea pl\u0103ti’. Deja sunt dificult\u0103\u021bi – spune analistul – \u00een a pl\u0103ti cei peste zece miliarde de euro numai dob\u00e2nzi la creditele luate p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\nRom\u00e2nii se tem de riscuri, dar am\u00e2n\u0103 deciziile care i-ar putea proteja<\/strong><\/p>\nRom\u00e2nii se tem de riscuri, dar am\u00e2n\u0103 deciziile care i-ar putea proteja, 60% dintre ei nefiind preg\u0103ti\u021bi pentru o urgen\u021b\u0103 financiar\u0103 major\u0103, relev\u0103 un studiu realizat la ini\u021biativa Allianz-\u021airiac, prin Centrul de Sociologie Urban\u0103 \u0219i Regional\u0103 (CURS), dat jpublicit\u0103\u021bii. ‘Rom\u00e2nii sunt tot mai con\u0219tien\u021bi de riscurile care le pot afecta stabilitatea financiar\u0103 \u0219i personal\u0103, dar pu\u021bini iau m\u0103suri pentru a se proteja. \u0218ase din zece rom\u00e2ni spun c\u0103 nu se simt deloc preg\u0103ti\u021bi pentru o situa\u021bie care le-ar putea afecta semnificativ bugetul personal \u00een acest an, cum ar fi pierderea locului de munc\u0103, o problem\u0103 grav\u0103 de s\u0103n\u0103tate sau un accident. Cu toate acestea, 52% am\u00e2n\u0103 s\u0103 pun\u0103 bani deoparte \u00eentr-un fond de urgen\u021b\u0103, iar 49% las\u0103 asigur\u0103rile op\u021bionale, de via\u021b\u0103, s\u0103n\u0103tate, locuin\u021b\u0103 sau c\u0103l\u0103torie, pentru mai t\u00e2rziu, chiar dac\u0103 se \u00eengrijoreaz\u0103 c\u0103 o urgen\u021b\u0103 financiar\u0103 major\u0103 poate s\u0103 apar\u0103 oric\u00e2nd’, se arat\u0103 \u00een studiu. Principala surs\u0103 de anxietate financiar\u0103 \u00een acest an r\u0103m\u00e2ne cre\u0219terea costului vie\u021bii pentru 59% dintre responden\u021bi, urmat\u0103 de lipsa economiilor sau imposibilitatea de a pune bani deoparte (48%) \u0219i de problemele de s\u0103n\u0103tate (45%), mai arat\u0103 sondajul. Alte \u00eengrijor\u0103ri importante pentru rom\u00e2ni \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 sunt lipsa siguran\u021bei financiare personale (38%) \u0219i posibilitatea pierderii veniturilor sau a locului de munc\u0103 (36%). Chiar dac\u0103 oamenii \u00een\u021beleg riscurile, 56% prioritizeaz\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 nevoile \u0219i cheltuielile imediate \u00een detrimentul planific\u0103rii financiare \u00een caz de urgen\u021b\u0103 sau pentru viitor. \u00cen gestionarea bugetului personal, prioritare sunt cheltuielile cu alimentele, facturile lunare \u0219i creditele pentru 64% dintre responden\u021bii la studiu, urmate de cheltuieli pentru s\u0103n\u0103tate (41%) \u0219i taxe \u0219i contribu\u021bii c\u0103tre stat (38%). Mai mult, 48% admit c\u0103, de\u0219i se g\u00e2ndesc la viitor, am\u00e2n\u0103 decizii care i-ar putea proteja \u0219i numai 22% iau m\u0103suri preventive. ‘Protec\u021bia financiar\u0103 nu mai este o conversa\u021bie despre viitor. Vedem c\u0103 rom\u00e2nii sunt con\u0219tien\u021bi de riscuri, \u0219tiu c\u0103 sunt vulnerabili \u0219i vor s\u0103 fie proteja\u021bi, \u00eens\u0103 decalajul dintre con\u0219tientizare \u0219i ac\u021biune r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare foarte mare. Pentru tineri, vulnerabilitatea vine din lipsa capitalului acumulat, iar pentru genera\u021biile mature, din presiunea de a sus\u021bine cheltuieli tot mai mari. \u00cen ambele categorii vedem un tipar clar: ac\u021bion\u0103m responsabil doar atunci c\u00e2nd exist\u0103 o obliga\u021bie sau o presiune imediat\u0103, dar am\u00e2n\u0103m deciziile care \u021bin de protec\u021bia pe termen lung. Decalajul \u00eentre ceea ce \u0219tim c\u0103 este important \u0219i ceea ce alegem s\u0103 facem confirm\u0103 nevoia de a prioritiza protec\u021bia pentru a preveni dificult\u0103\u021bile financiare c\u00e2nd apare un risc. Cred c\u0103 adev\u0103rata schimbare apare \u00een momentul \u00een care protec\u021bia nu mai este perceput\u0103 ca o op\u021biune care poate fi am\u00e2nat\u0103, ci ca o alegere con\u0219tient\u0103, care ne ofer\u0103 stabilitate \u0219i control \u00eentr-un context tot mai imprevizibil’, a afirmat Virgil \u0218oncutean, CEO la Allianz-\u021airiac Asigur\u0103ri, citat \u00een prezentarea studiului.<\/p>\n
Un studiu pune din nou sub semnul \u00eentreb\u0103rii tehnologia de calcul cuantic promovat\u0103 de Microsoft<\/strong><\/p>\nO nou\u0103 critic\u0103 publicat\u0103 \u00een prestigioasa revist\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 Nature reaprinde dezbaterea privind presupusa descoperire major\u0103 anun\u0163at\u0103 de Microsoft \u00een domeniul calculului cuantic, descoperire care st\u0103 la baza promisiunii companiei c\u0103 va avea un sistem cuantic func\u0163ional p\u00e2n\u0103 \u00een 2029, transmite Reuters. Calculatoarele cuantice sunt considerate una dintre cele mai importante tehnologii ale viitorului, av\u00e2nd poten\u0163ialul de a rezolva probleme \u015ftiin\u0163ifice \u015fi de securitate cibernetic\u0103 imposibil de abordat cu computerele clasice. Statele Unite au f\u0103cut din acest domeniu o prioritate strategic\u0103, administra\u0163ia Trump aloc\u00e2nd 2 miliarde de dolari pentru cercetarea cuantic\u0103 \u015fi stabilind obiectivul realiz\u0103rii unui sistem cuantic \u015ftiin\u0163ific p\u00e2n\u0103 \u00een 2028. Spre deosebire de rivalii s\u0103i, precum Google, IBM sau Quantinuum, Microsoft pariaz\u0103 de aproape dou\u0103 decenii pe o abordare diferit\u0103, bazat\u0103 pe existen\u0163a unei particule teoretice numite \u201dMajorana\u201d. Compania sus\u0163ine c\u0103 aceast\u0103 tehnologie ar putea produce qubi\u0163i \u2013 unit\u0103\u0163ile fundamentale ale calculului cuantic \u2013 mai stabili \u015fi mai puternici dec\u00e2t cei utiliza\u0163i de concuren\u0163\u0103. Totu\u015fi, cercetarea Microsoft a fost \u00een repetate r\u00e2nduri contestat\u0103 de comunitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103. Dou\u0103 lucr\u0103ri sus\u0163inute de companie au fost retrase anterior din revista Nature, iar alte dou\u0103 au primit avertismente privind posibile probleme metodologice. Noua critic\u0103, publicat\u0103 miercuri de Henry Legg, cercet\u0103tor \u00een fizic\u0103 cuantic\u0103 la Universitatea St. Andrews din Sco\u0163ia, vizeaz\u0103 un studiu publicat de Microsoft \u00een februarie 2025. Lucrarea respectiv\u0103 este esen\u0163ial\u0103 pentru \u00eentregul program cuantic actual al companiei. Microsoft afirmase anterior c\u0103 a identificat particula Majorana, \u00eens\u0103 aceast\u0103 descoperire nu a fost \u00eenc\u0103 publicat\u0103 \u00eentr-o revist\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 evaluat\u0103 de exper\u0163i. Studiul din 2025 sus\u0163inea o afirma\u0163ie mai modest\u0103: dezvoltarea unui software capabil s\u0103 detecteze un mic interval energetic \u00eentr-un conductor electric foarte performant. Acest interval este considerat un element important \u00een procesul de creare a unor qubi\u0163i mai stabili. Legg sus\u0163ine \u00eens\u0103 c\u0103 software-ul Microsoft a produs rezultate inconsistente \u015fi c\u0103 datele suplimentare publicate de companie nu ofer\u0103 dovezi clare pentru existen\u0163a fenomenului revendicat. El a comparat situa\u0163ia cu \u00eencercarea de a g\u0103si imaginea lui Iisus \u00eentr-o felie de p\u00e2ine pr\u0103jit\u0103 dup\u0103 ce examinezi mii de p\u00e2ini. \u201dDac\u0103 analizezi suficient de multe date aleatorii, la un moment dat vei g\u0103si ceva care pare semnificativ\u201d, a explicat cercet\u0103torul. Microsoft respinge criticile \u015fi afirm\u0103 c\u0103 programul func\u0163ioneaz\u0103 \u00een practic\u0103.<\/p>\n
Vila \u201ebunga-bunga\u201d a lui Silvio Berlusconi a fost v\u00e2ndut\u0103 familiei regale din Qatar<\/strong><\/p>\nUna dintre cele mai controversate propriet\u0103\u0163i imobiliare din Italia a g\u0103sit un cump\u0103r\u0103tor. Fostul prim-ministru \u015fi ministru de externe al Qatarului, Hamad bin Jassim bin Jabr Al Thani, a achizi\u0163ionat Villa Certosa, proprietatea din Sardinia a fostului prim-ministru italian Silvio Berlusconi, decedat \u00een 2023, pentru 350 de milioane de euro, potrivit cotidianului italian La Repubblica. Tranzac\u0163ia are loc la aproximativ un an dup\u0103 ce familia lui Berlusconi a scos proprietatea la v\u00e2nzare. Vila cu vedere spre Golful Marinella a servit drept re\u015fedin\u0163\u0103 neoficial\u0103 de var\u0103 a liderului italian pe durata mandatului s\u0103u, devenind cunoscut\u0103 pentru a\u015fa-numitele petreceri \u201ebunga-bunga\u201d. Aceste serate, devenite \u00eentre timp subiect de scandal, au dus la un dosar de prostitu\u0163ie cu minore, \u00een cadrul c\u0103ruia Berlusconi a fost acuzat de corup\u0163ie \u015fi abuz \u00een serviciu. El a fost \u00een cele din urm\u0103 achitat, spre deosebire de fosta asistent\u0103 stomatologic\u0103 \u015fi personalitate de televiziune Nicole Minetti, a c\u0103rei condamnare pentru rolul jucat \u00een procurarea de femei pentru aceste evenimente a provocat un scandal la Ministerul Justi\u0163iei din guvernul actualului prim-ministru Giorgia Meloni, \u00een luna mai, scrie POLITICO. Din c\u00e2te se pare, cump\u0103r\u0103torul Vilei Certosa a ac\u0163ionat prin intermediul unui vehicul de investi\u0163ii cu sediul \u00een Luxemburg, legat de familia Al Thani, dinastia care conduce Qatarul de peste 150 de ani. Achizi\u0163ia se adaug\u0103 prezen\u0163ei tot mai puternice a familiei \u00een Sardinia, unde de\u0163ine deja investi\u0163ii care variaz\u0103 de la active turistice de lux p\u00e2n\u0103 la spitalul Mater Olbia. V\u00e2nzarea contribuie, de asemenea, la clarificarea mo\u015ftenirii financiare finale a lui Berlusconi, ai c\u0103rui mo\u015ftenitori execut\u0103 testamentul defunctului magnat media \u00eenc\u0103 de la moartea acestuia, \u00een 2023. Printre cele mai mari sume l\u0103sate mo\u015ftenire de Berlusconi se num\u0103r\u0103 c\u00e2te 100 de milioane de euro pentru fosta sa partener\u0103, Marta Fascina, \u015fi pentru fratele s\u0103u, Paolo Berlusconi.<\/p>\n
Morgan Stanley \u00ee\u015fi dubleaz\u0103 prognoza privind livr\u0103rile de robo\u0163i umanoizi<\/strong><\/p>\nBanca american\u0103 Morgan Stanley \u015fi-a majorat semnificativ estim\u0103rile pentru pia\u0163a robo\u0163ilor umanoizi din China, afirm\u00e2nd c\u0103 trecerea de la faza experimental\u0103 la utilizarea comercial\u0103 are loc mult mai rapid dec\u00e2t se anticipa, transmite Reuters. Institu\u0163ia financiar\u0103 \u015fi-a dublat pentru a doua oar\u0103 \u00een acest an prognoza privind livr\u0103rile de robo\u0163i umanoizi din China. Morgan Stanley estimeaz\u0103 acum c\u0103 produc\u0103torii chinezi vor livra aproximativ 50.000 de unit\u0103\u0163i \u00een 2026, fa\u0163\u0103 de estimarea anterioar\u0103 de 28.000. La \u00eenceputul anului, banca prognoza doar 14.000 de unit\u0103\u0163i, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 estimarea a fost majorat\u0103 de peste trei ori \u00een doar c\u00e2teva luni. Potrivit analizei, pia\u0163a robo\u0163ilor umanoizi din China va ajunge la o valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari \u00een acest an \u015fi ar putea cre\u015fte la 15 miliarde de dolari p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103, livr\u0103rile anuale sunt estimate s\u0103 urce la aproximativ 446.000 de unit\u0103\u0163i.<\/p>\n
OpenAI \u015fi-a f\u0103cut propriul cip<\/strong><\/p>\nOpenAI a prezentat miercuri primul cip proiectat intern \u015fi construit, \u00een colaborare cu Broadcom, pentru solu\u0163iile de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 ale companiei. Cu nume de cod Jalape\u00f1o, primul cip OpenAI este unul creat special pentru nevoile specifice ale produc\u0103torului celui mai popular chatbot, ChatGPT. \u00cen procesul de dezvoltare al primului s\u0103u cip, care \u00eenc\u0103 se afl\u0103 \u00een faza de testare, OpenAI spune c\u0103 a folosit chiar propriile modele de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103. Primul cip OpenAI va fi folosit pentru ceea ce speciali\u015ftii numesc inference – func\u0163ionarea modelelor de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 \u00een r\u0103spuns la comenzile utilizatorilor – nu \u015fi pentru antrenarea AI-ului. Tocmai din specializarea pe inference a cipului ar veni \u015fi sporul de performan\u0163\u0103 pe care Jalape\u00f1o pare s\u0103-l aduc\u0103 \u00een compara\u0163ie cu cipurile obi\u015fnuite. F\u0103r\u0103 s\u0103 ofere cifre, OpenAI spune c\u0103 primul s\u0103u cip ofer\u0103 deja un nivel de performan\u0163\u0103 per watt mai mare dec\u00e2t cele mai scumpe alternative actuale.<\/p>\n
Un posibil parteneriat Apple\u2013Intel are logic\u0103 strategic\u0103<\/strong><\/p>\nUn eventual acord prin care Apple ar \u00eencepe s\u0103 produc\u0103 unele dintre cipurile sale la Intel ar reprezenta una dintre cele mai importante schimb\u0103ri din industria semiconductorilor din ultimii ani. Cu toate acestea, anali\u015ftii avertizeaz\u0103 c\u0103 beneficiile concrete ale unei asemenea colabor\u0103ri nu s-ar vedea \u00eenainte de 2028\u20132029, transmite Reuters. De\u015fi nici Apple, nici Intel nu au confirmat oficial existen\u0163a unui acord, informa\u0163iile ap\u0103rute dup\u0103 anun\u0163urile f\u0103cute s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 la Washington au alimentat specula\u0163iile privind o apropiere \u00eentre cele dou\u0103 companii. Pentru Apple, o colaborare cu Intel ar \u00eensemna acces la capacit\u0103\u0163i suplimentare de produc\u0163ie \u00eentr-un moment \u00een care principalul s\u0103u furnizor, compania taiwanez\u0103 TSMC, se confrunt\u0103 cu o cerere uria\u015f\u0103 pentru cipurile destinate inteligen\u0163ei artificiale. Directorul general al Apple, Tim Cook, a recunoscut \u00een aprilie c\u0103 limit\u0103rile de produc\u0163ie ale TSMC au afectat v\u00e2nz\u0103rile de iPhone.<\/p>\n
\u00a0<\/p>\n
\n\n\u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nV\u00e2nz\u0103ri<\/strong>V\u00e2nd CHEVROLET AVEO, stare perfect\u0103,…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nMatrimoniale<\/strong>\u00a0Domn serios caut doamn\u0103 serioas\u0103 pentru…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nANIMALE<\/strong>Dau spre adop\u021bie pui TECKELL\u00a0\u0219oricari, 300…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\n\n\n\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nVrancea, printre jude\u021bele cu cea mai mare sc\u0103dere a suspend\u0103rilor de firme \u00een 2026<\/a><\/h2>\nEduard Popescu<\/a>, 30 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Turi\u0219tii str\u0103ini sosi\u021bi \u00een Rom\u00e2nia au cheltuit 800,7 milioane lei, \u00een primul trimestru<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 28 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Bolojan: Deficitul a sc\u0103zut cu peste 40% \u00een 2026 <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 27 iun 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n\nDe acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n\n<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 1 iulie 2026: investi\u021bii, infrastructur\u0103, performan\u021b\u0103, educa\u021bie \u0219i siguran\u021b\u0103, \u00een centrul aten\u021biei<\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 1 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nHoroscop 01 iulie 2026 <\/a><\/h2>\n 4<\/a>Rodica Condurache<\/a>, 1 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n\n<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 1 iulie: momente care au schimbat istoria Rom\u00e2niei \u0219i personalit\u0103\u021bi n\u0103scute \u00een aceast\u0103 zi <\/a><\/h2>\nRodica Condurache<\/a>, 1 iul 2026 <\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n\nLocuin\u021be oferte<\/strong>Primesc \u00een gazd\u0103 elevi la cas\u0103-vil\u0103,…<\/span>30.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nV\u00e2nz\u0103ri case<\/strong>Proprietar, v\u00e2nd cas\u0103 confort 1 mobilat\u0103,…<\/span>29.06.2026 <\/span><\/a><\/div>\nDIVERSE<\/strong>V\u00e2nd trotinet\u00e0 in bune condi\u021bii…<\/span>26.06.2026 , Vrancea , Foc\u0219ani<\/span><\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n\n Ziarul de Vrancea \u00a0nu este responsabil juridic pentru con\u0163inutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra v\u0103 revine \u00een exclusivitate.\n<\/div>\n\nComentarii: 0<\/span><\/h3>\n
<\/a><\/div>\nA\u0219a arat\u0103 ultimele date publicate de c\u0103tre Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103<\/p>\n
Volumul cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu autovehicule \u015fi motociclete a sc\u0103zut, \u00een aprilie, fa\u0163\u0103 de luna martie 2026, at\u00e2t ca serie brut\u0103 cu 9,5%, c\u00e2t \u015fi ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate cu 2,9%. Raportat la aprilie 2025, este, \u00eens\u0103, \u00een cre\u015ftere, at\u00e2t ca serie brut\u0103 cu 1,4%, c\u00e2t \u015fi ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate cu 2,1%, anun\u0163\u0103 Institutul Na\u0163ional de Statistic\u0103 (INS). \u00cen perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026, volumul cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu autovehicule \u015fi motociclete s-a majorat, fa\u0163\u0103 de perioada similar\u0103 din 2025, at\u00e2t ca serie brut\u0103 cu 0,7%, c\u00e2t \u015fi ca serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate cu 1,9%. \u00cen aprilie, volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie brut\u0103, a \u00eenregistrat o sc\u0103dere cu 9,5%, comparativ cu luna precedent\u0103, din cauza sc\u0103derilor \u00eenregistrate la comer\u0163ul cu piese \u015fi accesorii pentru autovehicule (-11,9%), activit\u0103\u0163ile de \u00eentre\u0163inere \u015fi reparare a autovehiculelor (-9,5%) \u015fi la comer\u0163ul cu autovehicule (-8,6%). A crescut, \u00eens\u0103, comer\u0163ul cu motociclete, piese \u015fi accesorii aferente; \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea motocicletelor cu 3,5%. INS arat\u0103 c\u0103 volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate, \u00een luna aprilie 2026, comparativ cu luna precedent\u0103, a cunoscut o sc\u0103dere de 2,9%. Comparativ cu aprilie 2025, volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie brut\u0103, a \u00eenregistrat un avans de 1,4%, datorit\u0103 cre\u015fterilor \u00eenregistrate la comer\u0163ul cu autovehicule (\u00c23,3%) \u015fi la comer\u0163ul cu piese \u015fi accesorii pentru autovehicule (\u00c20,4%). Sc\u0103deri au fost raportate, \u00een schimb, la comer\u0163ul cu motociclete, piese \u015fi accesorii aferente; \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea motocicletelor (-25,9%) \u015fi activit\u0103\u0163ile de \u00eentre\u0163inere \u015fi reparare a autovehiculelor (-3,2%). Volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate, \u00een luna aprilie 2026, a \u00eenregistrat o cre\u015ftere cu 2,1%, raportat la aprilie 2025, precizeaz\u0103 INS. \u00cen perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2026, volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie brut\u0103, a \u00eenregistrat o cifr\u0103 de afaceri mai mare cu 0,7%, fa\u0163\u0103 de aceea\u015fi perioad\u0103 din 2025, datorit\u0103 cre\u015fterilor \u00eenregistrate la comer\u0163ul cu piese \u015fi accesorii pentru autovehicule (\u00c21,3%) \u015fi la comer\u0163ul cu autovehicule (\u00c20,8%). \u00cen acela\u015fi timp, activit\u0103\u0163ile de \u00eentre\u0163inere \u015fi reparare a autovehiculelor au r\u0103mas la acela\u015fi nivel. A sc\u0103zut, \u00eens\u0103, cu 16,4% comer\u0163ul cu motociclete, piese \u015fi accesorii aferente; \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea motocicletelor. INS mai arat\u0103 c\u0103, \u00een primele patru luni din 2026, volumul total al cifrei de afaceri din comer\u0163ul cu ridicata \u015fi cu am\u0103nuntul, \u00eentre\u0163inerea \u015fi repararea autovehiculelor \u015fi a motocicletelor, serie ajustat\u0103 \u00een func\u0163ie de num\u0103rul de zile lucr\u0103toare \u015fi de sezonalitate, s-a majorat cu 1,9%, fa\u0163\u0103 de perioada 1 ianuarie – 30 aprilie 2025.<\/p>\n
Adrian Negrescu: Sc\u0103derea deficitului bugetar la 1,75% reprezint\u0103 o gur\u0103 de oxigen <\/strong><\/p>\n \u201eE un argument excelent care, al\u0103turi de stabilitatea relativ\u0103 a cursului de schimb, reprezint\u0103 singurele ve\u0219ti pozitive \u00eentr-o mare de probleme\u201d, consider\u0103 economistul.<\/p>\n Sc\u0103derea deficitului bugetar la 1,75%, dup\u0103 primele cinci luni din 2026, reprezint\u0103 o gur\u0103 de oxigen pentru Rom\u00e2nia \u00een perspectiva discu\u021biilor din luna iulie cu Moody’s \u0219i Fitch, consider\u0103 consultantul economic Adrian Negrescu. ‘E o adev\u0103rat\u0103 performan\u021b\u0103 care are mari \u0219anse s\u0103 ne securizeze ratingul de \u021bar\u0103, \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care zgomotul politic creeaz\u0103 o percep\u021bie puternic\u0103 de instabilitate privind situa\u021bia din Rom\u00e2nia. E un argument excelent care, al\u0103turi de stabilitatea relativ\u0103 a cursului de schimb, reprezint\u0103 singurele ve\u0219ti pozitive \u00eentr-o mare de probleme. Faptul ca, potrivit datelor preliminarii prezentate de Alexandru Nazare, investi\u021biile publice au crescut de la 40,57 miliarde lei la 44,73 miliarde lei reprezint\u0103, de asemenea, un semnal pozitiv pentru economie’,\u00a0a explicat<\/a>, joi, Adrian Negrescu, \u00eentr-o postare publicat\u0103 pe Facebook. El sus\u021bine, \u00eens\u0103, c\u0103 sc\u0103derea deficitului bugetar nu este suficient\u0103. ‘Nu e \u00eens\u0103 de ajuns, altfel spus s\u0103 nu ne \u00eemb\u0103t\u0103m cu ap\u0103 rece. 71% dintre investi\u021bii s-au f\u0103cut cu bani europeni iar asta demonstreaz\u0103, dac\u0103 mai era nevoie, c\u00e2t de dependen\u021bi suntem de finan\u021b\u0103rile europene, de banii care vin de la Bruxelles-ul hulit de o parte a clasei politice. Datele privind execu\u021bia bugetar\u0103 la cinci luni reprezint\u0103, pe de alt\u0103 parte, doar o fotografie de moment, urm\u00e2nd ca din a doua parte a anului s\u0103 vedem dac\u0103 politicienii sunt capabili s\u0103 men\u021bin\u0103 acest trend pozitiv asigurat de MFP, dac\u0103 vor lua m\u0103surile necesare pentru a respecta \u021binta de deficit de 6,2%’, afirm\u0103 analistul. Potrivit acestuia, ‘politicienii care anun\u021b\u0103 sc\u0103deri de taxe \u0219i cre\u0219teri de venituri pentru popula\u021bie v\u00e2nd doar iluzii’, pentru c\u0103 situa\u021bia bugetar\u0103 r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare foarte serioas\u0103. \u00cen esen\u021b\u0103, din taxele \u0219i impozitele pl\u0103tite de popula\u021bie \u0219i firme peste 90% se duc pe cheltuielile sociale (pensii, salarii etc) iar restul de 10% pe dob\u00e2nzile la \u00eemprumuturi. ‘\u00cen aceste condi\u021bii, statul este condamnat s\u0103 se \u00eemprumute masiv, cu echivalentul a unui miliard de euro pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 pentru a avea bani de la o lun\u0103 la alta ca s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 toate facturile. De aceea cred c\u0103 indiferent cine va veni la Palatul Victoria va avea o misiune extrem de dificil\u0103 \u0219i foarte clar\u0103 – de a cre\u0219te \u00eencas\u0103rile statului pentru a reduce din aceast\u0103 menghin\u0103 financiar\u0103 \u00een care ne afl\u0103m’, a ad\u0103ugat Negrescu. Acesta spune c\u0103 doar prin reducerea evaziunii \u0219i prin extinderea bazei de impozitare ‘vom putea ie\u0219i din aceast\u0103 situa\u021bie \u00eenfior\u0103toare care, a\u0219a cum estima \u0219i Comisia European\u0103, ne poate duce \u00een urm\u0103torii ani \u00eentr-o situa\u021bie financiar\u0103 demn\u0103 de o \u021bar\u0103 falimentar\u0103’. Negrescu subliniaz\u0103 c\u0103 ‘dac\u0103 vom continua s\u0103 ne \u00eemprumut\u0103m pe band\u0103 rulant\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 facem reduceri de cheltuieli, s\u0103 sc\u0103dem facturile statului, datoria public\u0103 va ajunge spre 80-90% din PIB \u0219i nu o vom mai putea pl\u0103ti’. Deja sunt dificult\u0103\u021bi – spune analistul – \u00een a pl\u0103ti cei peste zece miliarde de euro numai dob\u00e2nzi la creditele luate p\u00e2n\u0103 acum.<\/p>\n Rom\u00e2nii se tem de riscuri, dar am\u00e2n\u0103 deciziile care i-ar putea proteja<\/strong><\/p>\n Rom\u00e2nii se tem de riscuri, dar am\u00e2n\u0103 deciziile care i-ar putea proteja, 60% dintre ei nefiind preg\u0103ti\u021bi pentru o urgen\u021b\u0103 financiar\u0103 major\u0103, relev\u0103 un studiu realizat la ini\u021biativa Allianz-\u021airiac, prin Centrul de Sociologie Urban\u0103 \u0219i Regional\u0103 (CURS), dat jpublicit\u0103\u021bii. ‘Rom\u00e2nii sunt tot mai con\u0219tien\u021bi de riscurile care le pot afecta stabilitatea financiar\u0103 \u0219i personal\u0103, dar pu\u021bini iau m\u0103suri pentru a se proteja. \u0218ase din zece rom\u00e2ni spun c\u0103 nu se simt deloc preg\u0103ti\u021bi pentru o situa\u021bie care le-ar putea afecta semnificativ bugetul personal \u00een acest an, cum ar fi pierderea locului de munc\u0103, o problem\u0103 grav\u0103 de s\u0103n\u0103tate sau un accident. Cu toate acestea, 52% am\u00e2n\u0103 s\u0103 pun\u0103 bani deoparte \u00eentr-un fond de urgen\u021b\u0103, iar 49% las\u0103 asigur\u0103rile op\u021bionale, de via\u021b\u0103, s\u0103n\u0103tate, locuin\u021b\u0103 sau c\u0103l\u0103torie, pentru mai t\u00e2rziu, chiar dac\u0103 se \u00eengrijoreaz\u0103 c\u0103 o urgen\u021b\u0103 financiar\u0103 major\u0103 poate s\u0103 apar\u0103 oric\u00e2nd’, se arat\u0103 \u00een studiu. Principala surs\u0103 de anxietate financiar\u0103 \u00een acest an r\u0103m\u00e2ne cre\u0219terea costului vie\u021bii pentru 59% dintre responden\u021bi, urmat\u0103 de lipsa economiilor sau imposibilitatea de a pune bani deoparte (48%) \u0219i de problemele de s\u0103n\u0103tate (45%), mai arat\u0103 sondajul. Alte \u00eengrijor\u0103ri importante pentru rom\u00e2ni \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 sunt lipsa siguran\u021bei financiare personale (38%) \u0219i posibilitatea pierderii veniturilor sau a locului de munc\u0103 (36%). Chiar dac\u0103 oamenii \u00een\u021beleg riscurile, 56% prioritizeaz\u0103 \u00een aceast\u0103 perioad\u0103 nevoile \u0219i cheltuielile imediate \u00een detrimentul planific\u0103rii financiare \u00een caz de urgen\u021b\u0103 sau pentru viitor. \u00cen gestionarea bugetului personal, prioritare sunt cheltuielile cu alimentele, facturile lunare \u0219i creditele pentru 64% dintre responden\u021bii la studiu, urmate de cheltuieli pentru s\u0103n\u0103tate (41%) \u0219i taxe \u0219i contribu\u021bii c\u0103tre stat (38%). Mai mult, 48% admit c\u0103, de\u0219i se g\u00e2ndesc la viitor, am\u00e2n\u0103 decizii care i-ar putea proteja \u0219i numai 22% iau m\u0103suri preventive. ‘Protec\u021bia financiar\u0103 nu mai este o conversa\u021bie despre viitor. Vedem c\u0103 rom\u00e2nii sunt con\u0219tien\u021bi de riscuri, \u0219tiu c\u0103 sunt vulnerabili \u0219i vor s\u0103 fie proteja\u021bi, \u00eens\u0103 decalajul dintre con\u0219tientizare \u0219i ac\u021biune r\u0103m\u00e2ne \u00een continuare foarte mare. Pentru tineri, vulnerabilitatea vine din lipsa capitalului acumulat, iar pentru genera\u021biile mature, din presiunea de a sus\u021bine cheltuieli tot mai mari. \u00cen ambele categorii vedem un tipar clar: ac\u021bion\u0103m responsabil doar atunci c\u00e2nd exist\u0103 o obliga\u021bie sau o presiune imediat\u0103, dar am\u00e2n\u0103m deciziile care \u021bin de protec\u021bia pe termen lung. Decalajul \u00eentre ceea ce \u0219tim c\u0103 este important \u0219i ceea ce alegem s\u0103 facem confirm\u0103 nevoia de a prioritiza protec\u021bia pentru a preveni dificult\u0103\u021bile financiare c\u00e2nd apare un risc. Cred c\u0103 adev\u0103rata schimbare apare \u00een momentul \u00een care protec\u021bia nu mai este perceput\u0103 ca o op\u021biune care poate fi am\u00e2nat\u0103, ci ca o alegere con\u0219tient\u0103, care ne ofer\u0103 stabilitate \u0219i control \u00eentr-un context tot mai imprevizibil’, a afirmat Virgil \u0218oncutean, CEO la Allianz-\u021airiac Asigur\u0103ri, citat \u00een prezentarea studiului.<\/p>\n Un studiu pune din nou sub semnul \u00eentreb\u0103rii tehnologia de calcul cuantic promovat\u0103 de Microsoft<\/strong><\/p>\n O nou\u0103 critic\u0103 publicat\u0103 \u00een prestigioasa revist\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 Nature reaprinde dezbaterea privind presupusa descoperire major\u0103 anun\u0163at\u0103 de Microsoft \u00een domeniul calculului cuantic, descoperire care st\u0103 la baza promisiunii companiei c\u0103 va avea un sistem cuantic func\u0163ional p\u00e2n\u0103 \u00een 2029, transmite Reuters. Calculatoarele cuantice sunt considerate una dintre cele mai importante tehnologii ale viitorului, av\u00e2nd poten\u0163ialul de a rezolva probleme \u015ftiin\u0163ifice \u015fi de securitate cibernetic\u0103 imposibil de abordat cu computerele clasice. Statele Unite au f\u0103cut din acest domeniu o prioritate strategic\u0103, administra\u0163ia Trump aloc\u00e2nd 2 miliarde de dolari pentru cercetarea cuantic\u0103 \u015fi stabilind obiectivul realiz\u0103rii unui sistem cuantic \u015ftiin\u0163ific p\u00e2n\u0103 \u00een 2028. Spre deosebire de rivalii s\u0103i, precum Google, IBM sau Quantinuum, Microsoft pariaz\u0103 de aproape dou\u0103 decenii pe o abordare diferit\u0103, bazat\u0103 pe existen\u0163a unei particule teoretice numite \u201dMajorana\u201d. Compania sus\u0163ine c\u0103 aceast\u0103 tehnologie ar putea produce qubi\u0163i \u2013 unit\u0103\u0163ile fundamentale ale calculului cuantic \u2013 mai stabili \u015fi mai puternici dec\u00e2t cei utiliza\u0163i de concuren\u0163\u0103. Totu\u015fi, cercetarea Microsoft a fost \u00een repetate r\u00e2nduri contestat\u0103 de comunitatea \u015ftiin\u0163ific\u0103. Dou\u0103 lucr\u0103ri sus\u0163inute de companie au fost retrase anterior din revista Nature, iar alte dou\u0103 au primit avertismente privind posibile probleme metodologice. Noua critic\u0103, publicat\u0103 miercuri de Henry Legg, cercet\u0103tor \u00een fizic\u0103 cuantic\u0103 la Universitatea St. Andrews din Sco\u0163ia, vizeaz\u0103 un studiu publicat de Microsoft \u00een februarie 2025. Lucrarea respectiv\u0103 este esen\u0163ial\u0103 pentru \u00eentregul program cuantic actual al companiei. Microsoft afirmase anterior c\u0103 a identificat particula Majorana, \u00eens\u0103 aceast\u0103 descoperire nu a fost \u00eenc\u0103 publicat\u0103 \u00eentr-o revist\u0103 \u015ftiin\u0163ific\u0103 evaluat\u0103 de exper\u0163i. Studiul din 2025 sus\u0163inea o afirma\u0163ie mai modest\u0103: dezvoltarea unui software capabil s\u0103 detecteze un mic interval energetic \u00eentr-un conductor electric foarte performant. Acest interval este considerat un element important \u00een procesul de creare a unor qubi\u0163i mai stabili. Legg sus\u0163ine \u00eens\u0103 c\u0103 software-ul Microsoft a produs rezultate inconsistente \u015fi c\u0103 datele suplimentare publicate de companie nu ofer\u0103 dovezi clare pentru existen\u0163a fenomenului revendicat. El a comparat situa\u0163ia cu \u00eencercarea de a g\u0103si imaginea lui Iisus \u00eentr-o felie de p\u00e2ine pr\u0103jit\u0103 dup\u0103 ce examinezi mii de p\u00e2ini. \u201dDac\u0103 analizezi suficient de multe date aleatorii, la un moment dat vei g\u0103si ceva care pare semnificativ\u201d, a explicat cercet\u0103torul. Microsoft respinge criticile \u015fi afirm\u0103 c\u0103 programul func\u0163ioneaz\u0103 \u00een practic\u0103.<\/p>\n Vila \u201ebunga-bunga\u201d a lui Silvio Berlusconi a fost v\u00e2ndut\u0103 familiei regale din Qatar<\/strong><\/p>\n Una dintre cele mai controversate propriet\u0103\u0163i imobiliare din Italia a g\u0103sit un cump\u0103r\u0103tor. Fostul prim-ministru \u015fi ministru de externe al Qatarului, Hamad bin Jassim bin Jabr Al Thani, a achizi\u0163ionat Villa Certosa, proprietatea din Sardinia a fostului prim-ministru italian Silvio Berlusconi, decedat \u00een 2023, pentru 350 de milioane de euro, potrivit cotidianului italian La Repubblica. Tranzac\u0163ia are loc la aproximativ un an dup\u0103 ce familia lui Berlusconi a scos proprietatea la v\u00e2nzare. Vila cu vedere spre Golful Marinella a servit drept re\u015fedin\u0163\u0103 neoficial\u0103 de var\u0103 a liderului italian pe durata mandatului s\u0103u, devenind cunoscut\u0103 pentru a\u015fa-numitele petreceri \u201ebunga-bunga\u201d. Aceste serate, devenite \u00eentre timp subiect de scandal, au dus la un dosar de prostitu\u0163ie cu minore, \u00een cadrul c\u0103ruia Berlusconi a fost acuzat de corup\u0163ie \u015fi abuz \u00een serviciu. El a fost \u00een cele din urm\u0103 achitat, spre deosebire de fosta asistent\u0103 stomatologic\u0103 \u015fi personalitate de televiziune Nicole Minetti, a c\u0103rei condamnare pentru rolul jucat \u00een procurarea de femei pentru aceste evenimente a provocat un scandal la Ministerul Justi\u0163iei din guvernul actualului prim-ministru Giorgia Meloni, \u00een luna mai, scrie POLITICO. Din c\u00e2te se pare, cump\u0103r\u0103torul Vilei Certosa a ac\u0163ionat prin intermediul unui vehicul de investi\u0163ii cu sediul \u00een Luxemburg, legat de familia Al Thani, dinastia care conduce Qatarul de peste 150 de ani. Achizi\u0163ia se adaug\u0103 prezen\u0163ei tot mai puternice a familiei \u00een Sardinia, unde de\u0163ine deja investi\u0163ii care variaz\u0103 de la active turistice de lux p\u00e2n\u0103 la spitalul Mater Olbia. V\u00e2nzarea contribuie, de asemenea, la clarificarea mo\u015ftenirii financiare finale a lui Berlusconi, ai c\u0103rui mo\u015ftenitori execut\u0103 testamentul defunctului magnat media \u00eenc\u0103 de la moartea acestuia, \u00een 2023. Printre cele mai mari sume l\u0103sate mo\u015ftenire de Berlusconi se num\u0103r\u0103 c\u00e2te 100 de milioane de euro pentru fosta sa partener\u0103, Marta Fascina, \u015fi pentru fratele s\u0103u, Paolo Berlusconi.<\/p>\n Morgan Stanley \u00ee\u015fi dubleaz\u0103 prognoza privind livr\u0103rile de robo\u0163i umanoizi<\/strong><\/p>\n Banca american\u0103 Morgan Stanley \u015fi-a majorat semnificativ estim\u0103rile pentru pia\u0163a robo\u0163ilor umanoizi din China, afirm\u00e2nd c\u0103 trecerea de la faza experimental\u0103 la utilizarea comercial\u0103 are loc mult mai rapid dec\u00e2t se anticipa, transmite Reuters. Institu\u0163ia financiar\u0103 \u015fi-a dublat pentru a doua oar\u0103 \u00een acest an prognoza privind livr\u0103rile de robo\u0163i umanoizi din China. Morgan Stanley estimeaz\u0103 acum c\u0103 produc\u0103torii chinezi vor livra aproximativ 50.000 de unit\u0103\u0163i \u00een 2026, fa\u0163\u0103 de estimarea anterioar\u0103 de 28.000. La \u00eenceputul anului, banca prognoza doar 14.000 de unit\u0103\u0163i, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 estimarea a fost majorat\u0103 de peste trei ori \u00een doar c\u00e2teva luni. Potrivit analizei, pia\u0163a robo\u0163ilor umanoizi din China va ajunge la o valoare de aproximativ 2 miliarde de dolari \u00een acest an \u015fi ar putea cre\u015fte la 15 miliarde de dolari p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. \u00cen aceea\u015fi perioad\u0103, livr\u0103rile anuale sunt estimate s\u0103 urce la aproximativ 446.000 de unit\u0103\u0163i.<\/p>\n OpenAI \u015fi-a f\u0103cut propriul cip<\/strong><\/p>\n OpenAI a prezentat miercuri primul cip proiectat intern \u015fi construit, \u00een colaborare cu Broadcom, pentru solu\u0163iile de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 ale companiei. Cu nume de cod Jalape\u00f1o, primul cip OpenAI este unul creat special pentru nevoile specifice ale produc\u0103torului celui mai popular chatbot, ChatGPT. \u00cen procesul de dezvoltare al primului s\u0103u cip, care \u00eenc\u0103 se afl\u0103 \u00een faza de testare, OpenAI spune c\u0103 a folosit chiar propriile modele de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103. Primul cip OpenAI va fi folosit pentru ceea ce speciali\u015ftii numesc inference – func\u0163ionarea modelelor de inteligen\u0163\u0103 artificial\u0103 \u00een r\u0103spuns la comenzile utilizatorilor – nu \u015fi pentru antrenarea AI-ului. Tocmai din specializarea pe inference a cipului ar veni \u015fi sporul de performan\u0163\u0103 pe care Jalape\u00f1o pare s\u0103-l aduc\u0103 \u00een compara\u0163ie cu cipurile obi\u015fnuite. F\u0103r\u0103 s\u0103 ofere cifre, OpenAI spune c\u0103 primul s\u0103u cip ofer\u0103 deja un nivel de performan\u0163\u0103 per watt mai mare dec\u00e2t cele mai scumpe alternative actuale.<\/p>\n Un posibil parteneriat Apple\u2013Intel are logic\u0103 strategic\u0103<\/strong><\/p>\n Un eventual acord prin care Apple ar \u00eencepe s\u0103 produc\u0103 unele dintre cipurile sale la Intel ar reprezenta una dintre cele mai importante schimb\u0103ri din industria semiconductorilor din ultimii ani. Cu toate acestea, anali\u015ftii avertizeaz\u0103 c\u0103 beneficiile concrete ale unei asemenea colabor\u0103ri nu s-ar vedea \u00eenainte de 2028\u20132029, transmite Reuters. De\u015fi nici Apple, nici Intel nu au confirmat oficial existen\u0163a unui acord, informa\u0163iile ap\u0103rute dup\u0103 anun\u0163urile f\u0103cute s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 la Washington au alimentat specula\u0163iile privind o apropiere \u00eentre cele dou\u0103 companii. Pentru Apple, o colaborare cu Intel ar \u00eensemna acces la capacit\u0103\u0163i suplimentare de produc\u0163ie \u00eentr-un moment \u00een care principalul s\u0103u furnizor, compania taiwanez\u0103 TSMC, se confrunt\u0103 cu o cerere uria\u015f\u0103 pentru cipurile destinate inteligen\u0163ei artificiale. Directorul general al Apple, Tim Cook, a recunoscut \u00een aprilie c\u0103 limit\u0103rile de produc\u0163ie ale TSMC au afectat v\u00e2nz\u0103rile de iPhone.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, pute\u0163i prelua maxim 500 de caractere din acest articol dac\u0103 preciza\u0163i sursa \u015fi insera\u0163i vizibil link-ul articolului:\u00a0#insertcurrentlinkhere<\/span><\/p>\n<\/div>\n
\nAnun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
\u00cen categoria Economic<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nVrancea, printre jude\u021bele cu cea mai mare sc\u0103dere a suspend\u0103rilor de firme \u00een 2026<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Turi\u0219tii str\u0103ini sosi\u021bi \u00een Rom\u00e2nia au cheltuit 800,7 milioane lei, \u00een primul trimestru<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nMOZAIC \u0218TIRI ECONOMICE: Bolojan: Deficitul a sc\u0103zut cu peste 40% \u00een 2026 <\/a><\/h2>\n
De acela\u0219i autor<\/a><\/h6>\n
<\/a><\/div>\nPrima pagin\u0103 a edi\u021biei tip\u0103rite a Ziarului de Vrancea de ast\u0103zi, 1 iulie 2026: investi\u021bii, infrastructur\u0103, performan\u021b\u0103, educa\u021bie \u0219i siguran\u021b\u0103, \u00een centrul aten\u021biei<\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nHoroscop 01 iulie 2026 <\/a><\/h2>\n
<\/a><\/div>\nCalendarul zilei de 1 iulie: momente care au schimbat istoria Rom\u00e2niei \u0219i personalit\u0103\u021bi n\u0103scute \u00een aceast\u0103 zi <\/a><\/h2>\n
Anun\u021buri ZdV<\/span> Premium<\/h6>\n
Comentarii: 0<\/span><\/h3>\n
![](\"https:\/\/zdvs.cname.ro\/images\/loader_40.gif\")
<\/div>\n