{"id":2017937,"date":"2026-06-29T11:17:02","date_gmt":"2026-06-29T08:17:02","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2017937"},"modified":"2026-06-29T11:17:02","modified_gmt":"2026-06-29T08:17:02","slug":"suveranitatea-si-independenta-romaniei-conditionate-de-rusi-si-germani-ce-au-impus-marile-puteri","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2017937","title":{"rendered":"Suveranitatea \u0219i independen\u021ba Rom\u00e2niei, condi\u021bionate de ru\u0219i \u0219i germani. Ce au impus Marile Puteri"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/11459860-fb4e-4f86-8542-d33c358afc4d\/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;]<\/p>\n<article class=\"svelte-t0js42\">\n<nav>\n<ul class=\"breadcrump svelte-1j3umxo\">\n<li class=\"svelte-1j3umxo\"><a href=\"\/\" title=\"Adev\u0103rul\" class=\"svelte-1j3umxo\">Home<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-1j3umxo\"><a href=\"\/stil-de-viata\" class=\"svelte-1j3umxo\">Stil de via\u021b\u0103<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-1j3umxo\"><a href=\"\/stil-de-viata\/magazin\" class=\"svelte-1j3umxo\">Magazin<\/a><\/li>\n<li class=\"svelte-1j3umxo\"><a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/suveranitatea-si-independenta-romaniei-2539533.html\" class=\"svelte-1j3umxo\">Suveranitatea \u0219i independen\u021ba Rom\u00e2niei, condi\u021bionate de ru\u0219i \u0219i germani. Ce au impus Marile Puteri<\/a><\/li>\n<\/ul>\n<\/nav>\n<p><main class=\"svelte-t0js42\"><\/p>\n<p>Acum 148 de ani, Marile Puteri recuno\u0219teau independen\u021ba de stat a Rom\u00e2niei. Din acel moment, \u021bara noastr\u0103 putea fi considerat\u0103 un stat liber \u0219i suveran. Recunoa\u0219terea independen\u021bei a fost \u00eens\u0103 condi\u021bionat\u0103, \u00een special de Rusia \u0219i Germania, iar rom\u00e2nii au fost obliga\u021bi s\u0103 \u00eendeplineasc\u0103 o serie de cerin\u021be.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/11459860-fb4e-4f86-8542-d33c358afc4d\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Congresul de la Berlin din 1878 FOTO wikipedia<\/div>\n<\/div>\n<p>Rom\u00e2nia \u0219i-a ob\u021binut independen\u021ba de stat pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, \u00een timpul R\u0103zboiului Ruso-Turc din 1877-1878. Cu toate acestea, independen\u021ba trebuia recunoscut\u0103 pe plan interna\u021bional pentru ca statul rom\u00e2n s\u0103 dob\u00e2ndeasc\u0103 deplin\u0103 legitimitate \u0219i s\u0103 fie considerat suveran. \u00cen acest context, Rom\u00e2nia s-a aflat la discre\u021bia Marilor Puteri, a\u0219a cum s-a \u00eent\u00e2mplat adesea \u00een istoria sa modern\u0103. \u00cen special, Rusia \u0219i Germania au impus condi\u021bii stricte pentru recunoa\u0219terea independen\u021bei. Astfel, Rom\u00e2nia a fost obligat\u0103 s\u0103 \u00ee\u0219i modifice legisla\u021bia \u0219i s\u0103 accepte un schimb de teritorii impus de marile puteri.<\/p>\n<h2>O independen\u021b\u0103 c\u00e2\u0219tigat\u0103 pe c\u00e2mpul de lupt\u0103<\/h2>\n<p>P\u00e2n\u0103 \u00een ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, Rom\u00e2nia, sau mai exact Principatele Unite ale Moldovei \u0219i \u021a\u0103rii Rom\u00e2ne\u0219ti, era un stat vasal al Imperiului Otoman. \u00cen aceast\u0103 calitate, pl\u0103tea tribut \u0219i avea o serie de alte obliga\u021bii fa\u021b\u0103 de \u00cenalta Poart\u0103.<\/p>\n<p>La r\u00e2ndul s\u0103u, Imperiul Otoman devenise un uria\u0219 cu \u201epicioare de lut\u201d, supranumit de diploma\u021bia european\u0103 \u201eomul bolnav al Europei\u201d. Supravie\u021buirea sa era sus\u021binut\u0103 mai ales de interesele Marilor Puteri. Marea Britanie urm\u0103rea s\u0103-\u0219i protejeze rutele comerciale \u0219i accesul spre Orient, \u00een timp ce Germania \u0219i Fran\u021ba vedeau \u00een Imperiul Otoman o contrapondere necesar\u0103 \u00een fa\u021ba expansiunii tot mai accentuate a Rusiei \u00een Balcani \u0219i \u00een regiunea M\u0103rii Negre.<\/p>\n<p>\u00cen ciuda acestui sprijin diplomatic, viitorul \u00cenaltei Por\u021bi era sumbru. Incapabil s\u0103 \u021bin\u0103 pasul cu transform\u0103rile politice \u0219i economice ale epocii, m\u0103cinat de crize interne \u0219i de mi\u0219c\u0103ri separatiste, Imperiul Otoman \u00ee\u0219i pierdea treptat puterea. \u00cen Balcani, afirmarea na\u021bionalismului a alimentat revolte \u0219i mi\u0219c\u0103ri de eliberare \u00een r\u00e2ndul popoarelor aflate sub st\u0103p\u00e2nirea otoman\u0103.<\/p>\n<p>Imperiul \u021aarist a profitat de aceast\u0103 situa\u021bie, prezent\u00e2ndu-se drept protector al cre\u0219tinilor ortodoc\u0219i din Balcani. Dincolo de argumentele religioase, obiectivul principal al Rusiei era extinderea influen\u021bei sale politice \u0219i teritoriale \u00een detrimentul Imperiului Otoman, precum \u0219i ob\u021binerea controlului asupra str\u00e2mtorilor \u0219i consolidarea pozi\u021biei sale \u00een sud-estul Europei.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-5\/5ba030d6-0894-4ed3-a712-e30a2f78e8be\/index.webp?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Armata Rom\u00e2n\u0103 trece Dun\u0103rea \u00een Dobrogea   R\u0103zboiul de Independen\u0163\u0103 1878 Sursa Arhivele Na\u0163ionale<\/div>\n<\/div>\n<p>Dup\u0103 R\u0103zboiul Crimeei, \u00een care Rusia a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103 de coali\u021bia Marilor Puteri europene, venit\u0103 \u00een sprijinul Imperiului Otoman, \u021barul c\u0103uta o nou\u0103 ocazie de a relua ofensiva \u00eempotriva \u00cenaltei Por\u021bi. Prilejul a ap\u0103rut odat\u0103 cu revoltele antiotomane izbucnite \u00een Bosnia \u0219i Bulgaria, \u00een 1876.<\/p>\n<p>\u00cen aprilie 1877, Rusia a declarat r\u0103zboi Imperiului Otoman \u0219i a \u00eenceput preg\u0103tirile pentru campania din Balcani. Rom\u00e2nia, condus\u0103 de Carol I, prin\u021b de origine prusac\u0103 \u0219i promotor al unui amplu program de modernizare a statului, a v\u0103zut \u00een acest conflict \u0219ansa de a-\u0219i c\u00e2\u0219tiga independen\u021ba.<\/p>\n<p>Ini\u021bial, ru\u0219ii nu au dorit participarea armatei rom\u00e2ne la opera\u021biunile militare. Motivele acestei atitudini au fost diverse, \u00eens\u0103 este evident c\u0103 Sankt Petersburgul urm\u0103rea s\u0103 p\u0103streze controlul asupra campaniei \u0219i asupra viitoarelor negocieri de pace. Cele dou\u0103 state au \u00eencheiat doar o conven\u021bie prin care Rom\u00e2nia permitea trupelor ruse s\u0103 traverseze teritoriul s\u0103u pentru a ajunge la Dun\u0103re \u0219i, de acolo, \u00een Bulgaria.<\/p>\n<p>Situa\u021bia s-a schimbat \u00eens\u0103 dup\u0103 ce armata rus\u0103 s-a lovit de rezisten\u021ba puternic\u0103 a trupelor otomane, \u00een special la Plevna. Confrunta\u021bi cu dificult\u0103\u021bi nea\u0219teptate \u0219i cu pierderi \u00eensemnate, ru\u0219ii au cerut sprijinul armatei rom\u00e2ne, care a intrat \u00een lupt\u0103 \u0219i a avut un rol decisiv \u00een desf\u0103\u0219urarea campaniei.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-a\/acfe59a4-cbaf-46ec-a23f-78aa3a960303\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">B\u0103t\u0103lia de la Plevna FOTO timpul.md<\/div>\n<\/div>\n<p>Acesta era momentul a\u0219teptat de o na\u021biune \u00eentreag\u0103. De altfel, Rom\u00e2nia intrase deja \u00een stare de r\u0103zboi cu Imperiul Otoman. La 29 \u0219i 30 aprilie 1877, Adunarea Deputa\u021bilor \u0219i Senatul au adoptat mo\u021biuni prin care constatau existen\u021ba st\u0103rii de r\u0103zboi dintre cele dou\u0103 state.<\/p>\n<p>La 9 mai 1877, \u00een sesiunea extraordinar\u0103 a Parlamentului, ministrul de Externe Mihail Kog\u0103lniceanu a proclamat independen\u021ba Rom\u00e2niei prin celebrul discurs rostit \u00een fa\u021ba deputa\u021bilor. A doua zi, la 10 mai, principele Carol I a sanc\u021bionat Declara\u021bia de independen\u021b\u0103. Printre primele m\u0103suri adoptate de autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne s-au num\u0103rat instituirea primei decora\u021bii na\u021bionale, \u201eSteaua Rom\u00e2niei\u201d, \u0219i \u00eencetarea pl\u0103\u021bii tributului c\u0103tre \u00cenalta Poart\u0103, fondurile respective fiind transferate Ministerului de R\u0103zboi.<\/p>\n<p>Dup\u0103 apelul lansat de comandamentul rus, armata rom\u00e2n\u0103 a trecut Dun\u0103rea \u0219i a intrat \u00een campania din Balcani. Militarii rom\u00e2ni s-au remarcat \u00een luptele de la Grivi\u021ba, Plevna \u0219i Sm\u00e2rdan, contribuind decisiv la \u00eenfr\u00e2ngerea for\u021belor otomane. Independen\u021ba Rom\u00e2niei a fost astfel c\u00e2\u0219tigat\u0103, \u00een fapt, pe c\u00e2mpul de lupt\u0103.<\/p>\n<h2>Rom\u00e2nia independent\u0103 \u0219i nu prea. Ru\u0219ii la p\u00e2nd\u0103<\/h2>\n<p>De\u0219i Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i proclamase independen\u021ba \u0219i o c\u00e2\u0219tigase pe c\u00e2mpul de lupt\u0103, recunoa\u0219terea ei pe plan interna\u021bional era esen\u021bial\u0103. \u00cen lipsa accept\u0103rii de c\u0103tre Marile Puteri, independen\u021ba r\u0103m\u00e2nea doar un act politic intern, f\u0103r\u0103 efecte juridice \u00een rela\u021biile dintre state. F\u0103r\u0103 aceast\u0103 recunoa\u0219tere, Rom\u00e2nia nu era considerat\u0103 pe deplin un stat suveran, nu putea participa de la egal la egal la via\u021ba diplomatic\u0103 european\u0103 \u0219i risca ca statutul s\u0103u s\u0103 fie contestat.<\/p>\n<p>Atitudinea Marilor Puteri confirma aceast\u0103 realitate. Imperiul Otoman a refuzat s\u0103 recunoasc\u0103 declara\u021bia de independen\u021b\u0103, iar Austro-Ungaria, Fran\u021ba \u0219i Germania au privit cu rezerve noua situa\u021bie. \u00cen acela\u0219i timp, Rusia urm\u0103rea propriile interese \u00een regiune \u0219i exercita presiuni asupra autorit\u0103\u021bilor rom\u00e2ne.<\/p>\n<p>Dup\u0103 \u00eencheierea campaniei din 1877-1878, trupele ruse s-au retras din Balcani pe teritoriul Rom\u00e2niei. O parte dintre acestea nu \u0219i-au continuat imediat drumul spre cas\u0103, ci au r\u0103mas sta\u021bionate \u00een mai multe zone ale \u021b\u0103rii, aliment\u00e2nd temerile privind inten\u021biile reale ale Imperiului \u021aarist.<\/p>\n<p>Tot atunci au ap\u0103rut numeroase rapoarte privind activitatea de propagand\u0103 desf\u0103\u0219urat\u0103 de militarii ru\u0219i \u00een r\u00e2ndul popula\u021biei. Potrivit unui document trimis Ministerului de Interne, \u201eSolda\u021bii Diviziei a XI-a ruse r\u0103sp\u00e2ndesc zvonul c\u0103 acum Rom\u00e2nia nu mai este un stat independent, ci s-a \u00eencorporat cu Rusia \u0219i chiar Carol I a fugit din \u021bar\u0103, fiind \u00eenlocuit de Marele Duce Nicolae\u201d.<\/p>\n<p>Un alt raport consemna c\u0103 militarii ru\u0219i le spuneau \u021b\u0103ranilor c\u0103 \u201ea<i>u venit \u00een \u021bar\u0103 numai din dorin\u021ba de a ameliora soarta \u021b\u0103ranilor \u0219i c\u0103 pentru aceasta vor ocupa Bucure\u0219tii, vor dezarma Armata Rom\u00e2n\u0103, vor ucide proprietarii \u0219i le vor lua p\u0103m\u00e2nturile pentru a le \u00eemp\u0103r\u021bi s\u0103tenilor, care s\u0103 le cultive, \u0219i va face ca dijma s\u0103 fie redus\u0103 numai la una din zece\u201d.<\/i><\/p>\n<p>Gravitatea situa\u021biei reiese \u0219i din procesul-verbal al \u0219edin\u021bei Consiliului de Mini\u0219tri din 6 aprilie 1878, \u00een care Guvernul lua act de ocuparea unei p\u0103r\u021bi a teritoriului Rom\u00e2niei de c\u0103tre trupele ruse.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-c\/ceae6b0e-911c-4455-b1b0-76bb42575d31\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">\u021aarul Alexandru al II lea al Rusiei FOTO wikipedia<\/div>\n<\/div>\n<p>\u00cen aceste \u00eemprejur\u0103ri, autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne au declan\u0219at o ampl\u0103 ofensiv\u0103 diplomatic\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 ob\u021bin\u0103 sprijinul Marilor Puteri pentru recunoa\u0219terea independen\u021bei \u0219i pentru retragerea trupelor ruse de pe teritoriul \u021b\u0103rii. Marea Britanie, interesat\u0103 s\u0103 limiteze expansiunea Rusiei \u0219i s\u0103 men\u021bin\u0103 echilibrul de putere \u00een sud-estul Europei, a exercitat presiuni diplomatice asupra Sankt Petersburgului.<\/p>\n<p>Abia \u00een 1879, la aproape un an dup\u0103 \u00eencheierea r\u0103zboiului, ultimele trupe ruse s-au retras de pe teritoriul Rom\u00e2niei. Situa\u021bia era cu at\u00e2t mai delicat\u0103 cu c\u00e2t independen\u021ba statului rom\u00e2n nu fusese \u00eenc\u0103 recunoscut\u0103 pe plan interna\u021bional. Din punctul de vedere al dreptului interna\u021bional, statutul Rom\u00e2niei r\u0103m\u00e2nea \u00eenc\u0103 neclar, ceea ce o f\u0103cea vulnerabil\u0103 \u00een fa\u021ba presiunilor \u0219i interven\u021biilor marilor puteri.<\/p>\n<p>\u00cen acest context, Bucure\u0219tiul \u0219i-a orientat politica extern\u0103 c\u0103tre Germania \u0219i Austro-Ungaria. Alegerea era fireasc\u0103 at\u00e2t din ra\u021biuni geopolitice, c\u00e2t \u0219i datorit\u0103 leg\u0103turilor dinastice ale principelui, devenit ulterior regele Carol I, cu lumea german\u0103. Autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne urm\u0103reau astfel s\u0103 ob\u021bin\u0103 garan\u021bii de securitate \u0219i sprijin diplomatic pentru recunoa\u0219terea definitiv\u0103 a independen\u021bei.<\/p>\n<h2>O independen\u021b\u0103 condi\u021bionat\u0103, Rom\u00e2nia obligat\u0103 la schimburi teritoriale<\/h2>\n<p>R\u0103zboiul ruso-turc din 1877-1878 s-a \u00eencheiat, din punct de vedere diplomatic, prin Congresul de la Berlin, desf\u0103\u0219urat \u00eentre 13 iunie \u0219i 13 iulie 1878, \u00een urma c\u0103ruia a fost semnat Tratatul de la Berlin. Pentru Rom\u00e2nia, acesta era momentul decisiv \u00een care putea ob\u021bine recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a independen\u021bei.<\/p>\n<p><a class=\"related-inline svelte-1t8qpgs\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/romania-de-la-victima-sigura-la-stat-independent-2438305.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span class=\"inline-title svelte-1t8qpgs\">Rom\u00e2nia, de la victim\u0103 sigur\u0103 la stat independent. Cum a \u00eenceput r\u0103zboiul cu &#8220;bolnavul Europei\u201d. Cine i-a salvat pe rom\u00e2ni de planurile ru\u0219ilor<\/span><\/a><\/p>\n<p>La Congres au participat reprezentan\u021bii celor \u0219apte mari puteri europene: Germania, Austro-Ungaria, Rusia, Marea Britanie, Fran\u021ba, Italia \u0219i Imperiul Otoman. De\u0219i toate aveau interese importante \u00een regiune, influen\u021ba lor nu era egal\u0103. Fran\u021ba \u00ee\u0219i revenea cu dificultate dup\u0103 \u00eenfr\u00e2ngerea suferit\u0103 \u00een r\u0103zboiul franco-prusac din 1870-1871, iar Imperiul Otoman ie\u0219ise grav sl\u0103bit din conflictul cu Rusia.<\/p>\n<p>Rolul decisiv \u00een desf\u0103\u0219urarea negocierilor l-a avut \u00eens\u0103 Germania. Dup\u0103 unificarea din 1871 \u0219i victoria asupra Fran\u021bei, Imperiul German devenise principala putere continental\u0103 a Europei. Cancelarul Otto von Bismarck, gazda Congresului de la Berlin, a condus negocierile \u0219i a avut o influen\u021b\u0103 major\u0103 asupra hot\u0103r\u00e2rilor adoptate, prezent\u00e2ndu-se drept un \u201eintermediar onest\u201d, chiar dac\u0103 politica sa urm\u0103rea, \u00eenainte de toate, interesele Germaniei \u0219i men\u021binerea echilibrului european.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-6\/607f2a57-c601-43b2-81a4-5e114c48b1db\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Carol I FOTO arhiv\u0103<\/div>\n<\/div>\n<p>\u00cen acest context, Rom\u00e2nia \u0219i-a apropiat Germania \u0219i Austro-Ungaria, sper\u00e2nd c\u0103 cele dou\u0103 puteri \u00eei vor sus\u021bine cauza la Congresul de la Berlin. Tratatul semnat la finalul lucr\u0103rilor a consfin\u021bit recunoa\u0219terea interna\u021bional\u0103 a independen\u021bei Rom\u00e2niei, Serbiei \u0219i Muntenegrului. Delega\u021bii marilor puteri cuno\u0219teau contribu\u021bia decisiv\u0103 a armatei rom\u00e2ne \u00een r\u0103zboiul din 1877-1878 \u0219i faptul c\u0103 independen\u021ba fusese c\u00e2\u0219tigat\u0103 pe c\u00e2mpul de lupt\u0103.<\/p>\n<p>Recunoa\u0219terea independen\u021bei Rom\u00e2niei nu a fost \u00eens\u0103 necondi\u021bionat\u0103. Rusia a impus cedarea celor trei jude\u021be din sudul Basarabiei, Cahul, Ismail \u0219i Bolgrad, teritorii redob\u00e2ndite de Moldova \u00een urma Tratatului de la Paris din 1856. \u00cen schimb, Rom\u00e2nia primea Dobrogea, Delta Dun\u0103rii \u0219i Insula \u0218erpilor.<\/p>\n<p>Pentru Rusia, recuperarea sudului Basarabiei avea o importan\u021b\u0103 strategic\u0103 \u0219i economic\u0103 major\u0103. Cele trei jude\u021be \u00eei ofereau din nou acces direct la bra\u021bul Chilia \u0219i la gurile Dun\u0103rii, una dintre cele mai importante artere comerciale ale Europei. Controlul acestei regiuni permitea supravegherea traficului fluvial \u0219i maritim \u0219i consolida pozi\u021bia Imperiului \u021aarist \u00een zona M\u0103rii Negre.<\/p>\n<p>Din punct de vedere militar, st\u0103p\u00e2nirea sudului Basarabiei reprezenta un punct de sprijin pentru proiectarea influen\u021bei ruse \u00een Balcani \u0219i \u00een direc\u021bia str\u00e2mtorilor Bosfor \u0219i Dardanele. Totodat\u0103, recuperarea teritoriului a avut \u0219i o puternic\u0103 semnifica\u021bie politic\u0103. Prin Tratatul de la Paris din 1856, \u00eencheiat dup\u0103 R\u0103zboiul Crimeii, Rusia fusese obligat\u0103 s\u0103 cedeze sudul Basarabiei Moldovei tocmai pentru a-i limita accesul la Dun\u0103re \u0219i posibilit\u0103\u021bile de expansiune spre Balcani \u0219i Imperiul Otoman. Anularea acestei prevederi la Congresul de la Berlin a reprezentat o revan\u0219\u0103 diplomatic\u0103 pentru Imperiul \u021aarist \u0219i o reafirmare a influen\u021bei sale \u00een regiune.<\/p>\n<p>La r\u00e2ndul lor, Germania \u0219i celelalte mari puteri au condi\u021bionat recunoa\u0219terea independen\u021bei de modificarea Constitu\u021biei Rom\u00e2niei, \u00een special prin eliminarea restric\u021biilor privind acordarea cet\u0103\u021beniei pe criterii religioase, prevedere care \u00eei viza \u00een principal pe evrei. Articolul 44 al Tratatului de la Berlin obliga statul rom\u00e2n s\u0103 acorde drepturi civile \u0219i politice f\u0103r\u0103 deosebire de religie, una dintre cele mai importante condi\u021bii impuse pentru recunoa\u0219terea deplin\u0103 a independen\u021bei.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-d\/dd4112f2-b7ab-411d-b340-980f586d18d3\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Pacea de la San Stefano care a precedat Tratatul de Pace de la Berlin FOTO uniti schimb\u0103m<\/div>\n<\/div>\n<p>\u00cen schimbul sudului Basarabiei, Rom\u00e2nia primea Dobrogea, teritoriu aflat p\u00e2n\u0103 atunci sub st\u0103p\u00e2nirea Imperiului Otoman \u0219i atribuit statului rom\u00e2n prin Tratatul de la Berlin. Pentru o mare parte a clasei politice rom\u00e2ne\u0219ti, schimbul era \u00eens\u0103 dezavantajos. De\u0219i Dobrogea oferea Rom\u00e2niei ie\u0219ire la Marea Neagr\u0103 \u0219i avea o suprafa\u021b\u0103 mai mare dec\u00e2t cele trei jude\u021be basarabene, era considerat\u0103 un teritoriu dificil de integrat din punct de vedere administrativ, economic \u0219i etnic. \u00cen plus, contemporanii o priveau drept o provincie mai pu\u021bin dezvoltat\u0103 dec\u00e2t sudul Basarabiei.<\/p>\n<p>Criticile nu au \u00eent\u00e2rziat s\u0103 apar\u0103. Ziarul conservator \u201ePresa\u201d scria c\u0103 <i>\u201ePentru a \u0163ine \u00een respect \u015fi \u00een ordine popula\u0163iunile s\u0103lbatice ale Dobrogei, ne va trebui s\u0103 \u00eentre\u0163inem acolo o armat\u0103 considerabil\u0103\u201d,<\/i> exprim\u00e2nd astfel percep\u021biile \u0219i prejudec\u0103\u021bile unei p\u0103r\u021bi a opiniei publice din epoc\u0103.<\/p>\n<p>\u0218i Mihai Eminescu a criticat schimbul de teritorii \u00een articolele publicate \u00een ziarul \u201eTimpul\u201d, consider\u00e2nd c\u0103 Rom\u00e2nia era constr\u00e2ns\u0103 s\u0103 accepte condi\u021biile impuse de Rusia. O parte a conservatorilor a mers p\u00e2n\u0103 la a cere abdicarea lui Carol I \u00een cazul \u00een care acesta ar fi consim\u021bit la cedarea sudului Basarabiei. Ei invocau \u00eenc\u0103lcarea Conven\u021biei rom\u00e2no-ruse din aprilie 1877, prin care Rusia garantase integritatea teritorial\u0103 a Rom\u00e2niei \u00een schimbul dreptului de trecere a trupelor sale pe teritoriul rom\u00e2nesc.<\/p>\n<p>\u00cen realitate, Rom\u00e2nia avea foarte pu\u021bine posibilit\u0103\u021bi de a se opune. Rusia nu era dispus\u0103 s\u0103 renun\u021be la recuperarea sudului Basarabiei, iar armata \u021barist\u0103 se afla \u00eenc\u0103 pe teritoriul rom\u00e2nesc. \u00cen aceste condi\u021bii, Carol I \u0219i Guvernul au acceptat hot\u0103r\u00e2rile Congresului de la Berlin, iar schimbul de teritorii a devenit efectiv.<\/p>\n<h2>Rom\u00e2nia obligat\u0103 s\u0103-\u0219i modifice Constitu\u021bia<\/h2>\n<p>Recunoa\u0219terea independen\u021bei Rom\u00e2niei nu a fost condi\u021bionat\u0103 doar de schimbul de teritorii cu Rusia, ci \u0219i de modificarea Constitu\u021biei din 1866. De aceast\u0103 dat\u0103, presiunile veneau \u00een special din partea Germaniei \u0219i a celorlalte mari puteri occidentale, care cereau eliminarea restric\u021biilor religioase privind acordarea cet\u0103\u021beniei rom\u00e2ne.<\/p>\n<p><a class=\"related-inline svelte-1t8qpgs\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/cel-mai-important-test-dat-de-armata-romana-in-2466803.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><span class=\"inline-title svelte-1t8qpgs\">Cel mai important test dat de armata rom\u00e2n\u0103 \u00een istoria modern\u0103. \u00centre s\u00e2ngele v\u0103rsat de \u021b\u0103ranii din prima linie \u0219i planurile m\u00e2r\u0219ave ale ru\u0219ilor<\/span><\/a><\/p>\n<p>Discu\u021biile vizau \u00een primul r\u00e2nd articolul 7 din Constitu\u021bie. Acesta prevedea c\u0103 <i>\u201e\u00eensu\u015firea de rom\u00e2n se dob\u00e2nde\u015fte, se conserv\u0103 \u015fi se pierde potrivit regulilor statornicite prin legile civile. Numai str\u0103inii de rituri cre\u015ftine pot dob\u00e2ndi \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirea\u201d<\/i>. \u00cen consecin\u021b\u0103, evreii, fiind considera\u021bi necre\u0219tini, nu puteau ob\u021bine \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirea \u0219i, implicit, cet\u0103\u021benia rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n<p>La r\u00e2ndul s\u0103u, articolul 8 stabilea c\u0103 \u201e<i>Numai \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirea aseam\u0103n\u0103 pe str\u0103in cu rom\u00e2nul pentru exercitarea drepturilor politice<\/i>\u201d. \u00cen lipsa cet\u0103\u021beniei, persoanele vizate nu puteau beneficia de drepturi politice \u0219i aveau acces limitat la unele drepturi civile.<\/p>\n<p>Marile Puteri au f\u0103cut din modificarea acestor prevederi una dintre condi\u021biile esen\u021biale pentru recunoa\u0219terea independen\u021bei Rom\u00e2niei. Articolul 44 al Tratatului de la Berlin obliga statul rom\u00e2n s\u0103 elimine discriminarea bazat\u0103 pe religie \u00een acordarea cet\u0103\u021beniei \u0219i s\u0103 garanteze egalitatea drepturilor civile \u0219i politice, indiferent de confesiune.<\/p>\n<div class=\"container-image  svelte-jd4qiv\"><source type=\"image\/webp\" srcset=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-e\/e79a15b4-e007-4ed0-8bfa-c3fe5ea4dea4\/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D1400%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp 1400w\" media=\"(min-width: 1400px)\" \/><\/p>\n<div class=\"caption\">Otto von Bismarck FOTO wikipedia<\/div>\n<\/div>\n<p>Scopul modific\u0103rii Constitu\u021biei era eliminarea criteriului religios din legisla\u021bia privind acordarea cet\u0103\u021beniei rom\u00e2ne. M\u0103sura \u00eei viza \u00een primul r\u00e2nd pe evreii stabili\u021bi \u00een Rom\u00e2nia, mul\u021bi dintre ei implica\u021bi \u00een activit\u0103\u021bi comerciale \u0219i me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti, care nu puteau ob\u021bine \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirea din cauza prevederilor Constitu\u021biei din 1866.<\/p>\n<p>Presiunile \u00een aceast\u0103 direc\u021bie nu erau \u00eens\u0103 o noutate. \u00cenc\u0103 din anii 1860 \u0219i 1870, organiza\u021biile evreie\u0219ti \u0219i unele guverne occidentale solicitaser\u0103 Rom\u00e2niei s\u0103 acorde drepturi civile \u0219i politice f\u0103r\u0103 discriminare religioas\u0103. <i>\u201e\u00cen anii &#8217;60-&#8217;70 ai secolului al XIX-lea, pe plan european s-a produs o anumit\u0103 evolu\u0163ie, \u00een sensul acord\u0103rii de drepturi politice (cet\u0103\u0163ene\u015fti) pentru evrei. Acest fapt s-a reflectat \u00een unele documente interna\u0163ionale, care au vizat \u015fi Rom\u00e2nia. \u00cen octombrie 1872 a avut loc la Bruxelles prima Conferin\u0163\u0103 interna\u0163ional\u0103 evreiasc\u0103, la care s-a cerut acordarea drepturilor civile \u015fi politice pentru evreii din Rom\u00e2nia<\/i>\u201d, ar\u0103ta istoricul Ioan Scurtu \u00eentr-un studiu publicat pe site-ul s\u0103u.<\/p>\n<p>La r\u00e2ndul s\u0103u, Carol I privea cu rezerve imigra\u021bia evreiasc\u0103, amplificat\u0103 dup\u0103 valurile de refugia\u021bi veni\u021bi din Imperiul Rus \u00een urma persecu\u021biilor \u0219i pogromurilor. \u201e<i>Domnitorul aprecia c\u0103 imigra\u0163ia a c\u0103p\u0103tat caracterul \u00abunei adev\u0103rate invazii\u00bb, astfel c\u0103 elementul str\u0103in ap\u0103sa greu asupra dezvolt\u0103rii comer\u0163ului \u015fi industriei na\u0163ionale, iar acest fapt a impus anumite restric\u0163ii legislative. Presiunile Marilor Puteri asupra Rom\u00e2niei au fost extrem de puternice, mai ales din partea Germaniei, astfel c\u0103 oamenii politici rom\u00e2ni au decis s\u0103 dea curs favorabil obliga\u0163iei asumate prin articolul 44 al Tratatului de la Berlin\u201d,<\/i> scria Ioan Scurtu.<\/p>\n<p>\u00cen acela\u0219i timp, Carol I a \u021binut s\u0103 precizeze c\u0103 \u201e<i>na\u0163iunea rom\u00e2n\u0103 nu a fost niciodat\u0103 \u015fi nu este nici ast\u0103zi animat\u0103 de spirit de intoleran\u0163\u0103<\/i>\u201d. \u00cen cele din urm\u0103, autorit\u0103\u021bile rom\u00e2ne au modificat Constitu\u021bia, \u00eens\u0103 au introdus o procedur\u0103 de naturalizare individual\u0103, nu acordarea automat\u0103 a cet\u0103\u021beniei tuturor evreilor, ceea ce a f\u0103cut ca aplicarea noilor prevederi s\u0103 fie lent\u0103 \u0219i restrictiv\u0103.<\/p>\n<p>Istoricul Florin Constantiniu rezuma astfel dilema momentului: \u201e<i>Rom\u00e2nia devenise independent\u0103, dar pre\u021bul pl\u0103tit ap\u0103rea ca fiind prea ridicat: nu pe c\u00e2mpul de lupt\u0103 (de\u0219i hecatombele de la Plevna nu puteau fi uitate), ci la masa verde a p\u0103cii, unde marile puteri nu ar\u0103taser\u0103 nici simpatie, nici \u00een\u021belegere fa\u021b\u0103 de dolean\u021bele rom\u00e2ne\u0219ti. Mai mult, un act interna\u021bional, conven\u021bia rom\u00e2no-rus\u0103 din 4\/16 aprilie 1877, considerat a garanta integritatea teritorial\u0103 a \u021b\u0103rii, se dovedise inoperant. Rom\u00e2nia era, \u00een principiu, independent\u0103, dar marile puteri ceruser\u0103 modificarea Constitu\u021biei (\u00een cazul \u00eemp\u0103m\u00e2ntenirii evreilor). Era independen\u021ba real\u0103?\u201d.<\/i><\/p>\n<p><\/main><\/p>\n<footer class=\"svelte-t0js42\">\n<div class=\"related-wrap related-footer svelte-1t8qpgs\"><span class=\"related-label svelte-1t8qpgs\">Cite\u0219te \u0219i<\/span><a class=\"related svelte-1t8qpgs\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/numarul-care-a-marcat-destinul-romania-si-2528343.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\"><img decoding=\"async\" class=\"thumb svelte-1t8qpgs\" src=\"https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-8\/894309ee-6898-45c5-b20e-94d32795b65e\/index.jpeg\" alt loading=\"lazy\" width=\"80\" height=\"54\"><span class=\"title svelte-1t8qpgs\">Num\u0103rul care a marcat destinul Rom\u00e2niei \u0219i semnifica\u021bia sa. Trei momente istorice petrecute la aceea\u0219i dat\u0103<\/span><\/a><\/div>\n<div class=\"meta svelte-t0js42\">\n<div class=\"authors svelte-t0js42\"><a href=\"\/author\/1248\" rel=\"author\" class=\"svelte-t0js42\">Cosmin P\u0103tra\u015fcu Zamfirache<\/a><\/div>\n<\/div>\n<p><a class=\"moreFromCategory svelte-t0js42\" href=\"\/stil-de-viata\/magazin\" title=\"Magazin\">Mai multe din <strong class=\"svelte-t0js42\">Magazin<\/strong> \u203a<\/a><\/footer>\n<\/article>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/suveranitatea-si-independenta-romaniei-2539533.html&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/cdn.adh.reperio.news\/image-1\/11459860-fb4e-4f86-8542-d33c358afc4d\/index.jpeg?p=f%3Djpeg%26w%3D1200%26h%3D630%26r%3Dcover&#8221;] Home Stil de via\u021b\u0103 Magazin Suveranitatea \u0219i independen\u021ba Rom\u00e2niei, condi\u021bionate de ru\u0219i \u0219i germani. Ce au impus Marile Puteri Acum 148 de ani, Marile Puteri recuno\u0219teau independen\u021ba de stat a Rom\u00e2niei. Din acel moment, \u021bara noastr\u0103 putea fi considerat\u0103 un stat liber \u0219i suveran. Recunoa\u0219terea independen\u021bei a fost \u00eens\u0103 condi\u021bionat\u0103, \u00een special [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[19,226],"class_list":["post-2017937","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-adevarul","tag-crawlmanager"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2017937","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2017937"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2017937\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2017937"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2017937"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2017937"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}