{"id":2017061,"date":"2026-06-29T13:27:58","date_gmt":"2026-06-29T10:27:58","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2017061"},"modified":"2026-06-29T13:27:58","modified_gmt":"2026-06-29T10:27:58","slug":"rares-bogdan-masurile-prin-care-bolojan-a-ingropat-economia-romaniei-operatie-reusita-pacient-mort","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2017061","title":{"rendered":"Rare\u0219 Bogdan: M\u0103surile prin care Bolojan a \u00eengropat economia Rom\u00e2niei. \u201cOpera\u021bie reu\u0219it\u0103, pacient mort!\u201d"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2025\/03\/rares-bogdan.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
5+1 decizii prin care Bolojan a \u00eengropat economia Rom\u00e2niei. Opera\u021bia a reu\u0219it, pacientul este (aproape) mort.<\/div>\n
V\u0103 ar\u0103t mai jos cum sc\u0103derea deficitului este doar un artificiu contabil, un act de magie f\u0103cut pentru Bruxelles. Dac\u0103 scazi deficitul prin sacrificarea viitorului economic nu se nume\u0219te p\u0103c\u0103leal\u0103? Dau bine tabelele, dar 100.000 de firme autohtone l\u0103sate f\u0103r\u0103 oxigen cum arat\u0103? E ca \u0219i c\u00e2nd un \u0219ef de spital raporteaz\u0103 c\u0103 a redus cheltuielile cu 50%, vine ministrul de finan\u021be \u0219i-l \u00eentreab\u0103: cum ai reu\u0219it? Am t\u0103iat curentul, n-am pl\u0103tit medicamentele.<\/div>\n
S\u0103 scazi deficitul prin cre\u0219teri de taxe poate orice profesor de muzic\u0103, deci nu pricep de unde at\u00e2ta l\u0103ud\u0103ro\u0219enie.<\/div>\n
Pute\u021bi verifica singuri tot ce e mai jos. \u00cencepe\u021bi cu infla\u021bie mai 2025 \u0219i infla\u021bie mai 2026. De la 5,5 la 10,9. Infla\u021bia e de regul\u0103 opera guvernelor. Cine v\u0103 spune altceva, fur\u0103 curent.<\/div>\n
A\u0219adar<\/div>\n<\/div>\n
\n
Decizia-catastrof\u0103 0: Interviul din Bloomberg, c\u00e2nd a zis c\u0103 Rom\u00e2nia poate intra \u00een \u00eencetare de pl\u0103\u021bi \u0219i a aruncat \u00een aer dob\u00e2nzile de finan\u021bare la care se \u00eemprumut\u0103 statul rom\u00e2n. Mi\u0219carea \u00een sus a dob\u00e2nzilor este iner\u021bial\u0103 \u0219i nu au mai cobor\u00e2t dec\u00e2t peste 8 luni. Pentru aceast\u0103 pagub\u0103 adus\u0103 statului cine pl\u0103te\u0219te??<\/div>\n
CE AR FI TREBUIT S\u0102 FAC\u0102: s\u0103-\u0219i mu\u0219te limba.<\/div>\n
Decizia-catastrof\u0103 1: Au fost ucise IMM-urile. A \u00eenceput cu \u00eenghe\u021barea nominal\u0103 a pensiilor \u0219i salariilor din sectorul public. Efect? Pr\u0103bu\u0219irea consumului. C\u00e2nd ai infla\u021bie, stagnarea veniturilor este o t\u0103iere mascat\u0103. Oamenii \u00eencaseaz\u0103 aceia\u0219i bani, dar cump\u0103r\u0103 mult mai pu\u021bin. Pervers, nu? Statul a redus cheltuieli f\u0103r\u0103 s\u0103 fie obligat s\u0103 spun\u0103 c\u0103 a t\u0103iat salarii \u0219i pensii. Ce a \u00eensemnat contrac\u021bia dramatic\u0103 a consumului? A lovit dur \u00een rulajul IMM din servicii \u0219i comer\u021b, care deja g\u00e2f\u00e2iau. Magazine de cartier, cafenele, mici produc\u0103tori, HoReCa. Marii retaileri \u0219i multina\u021bionalele pot rezista unui trimestru de sc\u0103dere a v\u00e2nz\u0103rilor (dar au fost 3), micul comerciant d\u0103 faliment.<\/div>\n
Efectul austerit\u0103\u021bii: \u00eencas\u0103rile din accize \u0219i TVA au sc\u0103zut drastic. Colectarea era oricum la p\u0103m\u00e2nt. Cu firme \u00eenchise, statul a pierdut din impozite, CAS, CASS.<\/div>\n
CE AR FI TREBUIT S\u0102 FAC\u0102? Combaterea marii evaziuni, digitalizarea ANAF. V\u0103mile, Portul Constan\u021ba, re\u021bele de contraband\u0103, \u201eoptimiz\u0103ri fiscale\u201d agresive.<\/div>\n
Decizia-catastrof\u0103 2: Pistolul la t\u00e2mpl\u0103 prin sc\u0103derea drastic\u0103 a pragului de impozitare pentru micro\u00eentreprinderi \u0219i eliminarea facilit\u0103\u021bilor fiscale.<\/div>\n
Efect? Valul masiv de \u00eenchideri, insolven\u021be, suspend\u0103ri (circa 100.000 de firme) sau trecerea \u00een zona gri. For\u021barea micilor afaceri s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 impozit pe profit \u00een loc de impozit pe venit, \u00eentr-o pia\u021b\u0103 cu marje mici, le-a anulat complet viabilitatea.<\/div>\n
CE AR FI TREBUIT S\u0102 FAC\u0102: S\u0103 aplice un principiu s\u0103n\u0103tos: predictibilitate \u0219i stimulare gradual\u0103. Dac\u0103 a \u021binut s\u0103 coboare pragul, trebuia s\u0103 o fac\u0103 gradual (3-5 ani), oferind firmelor timp s\u0103 recalculeze, s\u0103 recalibreze. \u00cen plus, e gre\u0219it s\u0103 pui semnul egal \u00eentre consultan\u021b\u0103, s\u0103 zicem, \u0219i produc\u021bie. \u00cen consultan\u021b\u0103 \u0219i IT ai cheltuili minime \u0219i profit brut mare, deci po\u021bi mai u\u0219or suporta praguri joase. Dar \u00een mica produc\u021bie, me\u0219te\u0219uguri, agicultur\u0103 cheltui mult cu materia prim\u0103. Nu \u00een ultimul r\u00e2nd: e mai util\u0103 o gril\u0103 de bonifica\u021bii dec\u00e2t o tax\u0103 fix\u0103 pe venit. Dac\u0103 ai profit de micro, dar reinveste\u0219ti 30% din profit \u00een utilaje sau digitalizare, ai o bonifica\u021bie. Ador cota unic\u0103, dar \u00een situa\u021bii de criz\u0103 trebuie ca tu, stat, s\u0103 te adaptezi, s\u0103 devii flexibil. Iar flexibilitatea e stimulent de cre\u0219tere, nu pedeaps\u0103 pentru succes \u2013 cel pu\u021bin a\u0219a mi se pare normal.<\/div>\n
Decizia-catastrof\u0103 3: T\u0103ierea masiv\u0103 a cheltuielilor de func\u021bionare ale statului prin blocarea pl\u0103\u021bilor c\u0103tre furnizori.<\/div>\n
Efectul? Blocaj \u00een lan\u021b. Firmele private cu contracte publice (cur\u0103\u021benie, mentenan\u021b\u0103, repara\u021bii, consumabile, alte lucr\u0103ri, infrastructur\u0103) n-au mai \u00eencasat c\u00e2nd se bazau c\u0103 vor \u00eencasa. Dac\u0103 statul \u00ee\u0219i regleaz\u0103 pe h\u00e2rtie deficitul, transfer\u00e2nd arieratele, nu \u00eenseamn\u0103 risc de faliment? Nu al statului, ci al firmelor. Al statului e foarte probabil s\u0103 urmeze, dac\u0103 agen\u021biile de rating ne coboar\u0103 la \u201ejunk\u201d \u0219i nu ne mai finan\u021beaz\u0103 nimeni. Deja pl\u0103tim 1 mld euro pe lun\u0103 dob\u00e2nzi. Grecia ne spune ceva? Fereasc\u0103 Dumnezeu!<\/div>\n
CE AR FI TREBUIT S\u0102 FAC\u0102: \u00cen loc s\u0103-\u0219i transfere falimentul c\u0103tre priva\u021bi, putea s\u0103 fac\u0103 un sistem de compensare. Dac\u0103 un spital datoreaz\u0103 unei firme private 100.000 de lei, iar firma are de achitat 80.000 de lei c\u0103tre ANAF, datoriile trebuiau compensate automat. Cum? Prin platforma digital\u0103 unic\u0103. Ce-i aia? Ups! \u00cenc\u0103 ceva aici: pl\u0103te\u0219ti prioritar servicii corecte, nu contracte supraevaluate, studii rendundante, achizi\u021bii de lux. Dar ce zice\u021bi de linii de credit garantate de stat pentru furnizori? Nu era o idee?<\/div>\n
Restructurarea aparatului public era obligatorie, asfixierea furnizorilor, nu. \u0218tiu, face parte din brandul lui Bolojan asta cu t\u0103ierile. Numai c\u0103 banii pentru reducerea deficitului nu trebuie fura\u021bi din contul firmelor, ci din comasarea institu\u021biilor paralele \u0219i digitalizare.<\/div>\n
Decizia-catastrof\u0103 4: Cum a trimis pe tu\u0219\u0103 capitalul autohton. Prioritizarea exclusiv\u0103 a marilor proiecte de infrastructur\u0103 \u00een dauna schemelor de ajutor pentru capitalul autohton<\/div>\n
Foarte buni banii europeni, f\u0103r\u0103 ei suntem praf. Dar nu po\u021bi trimite toat\u0103 lichiditatea \u0219i creditarea bancar\u0103 c\u0103tre marii contractori, \u00een timp ce firmele locale mici sunt decapitalizate.<\/div>\n
CE AR FI TREBUIT S\u0102 FAC\u0102. S\u0103 nu tind\u0103 s\u0103 scoat\u0103 la licita\u021bie proiecte mamut, c\u0103ci extrem de pu\u021bine firme rom\u00e2ne\u0219ti \u00eendeplinesc criteriul de cifr\u0103 de afaceri sau garan\u021bie bancar\u0103. S\u0103 sparg\u0103 \u00een loturi, s\u0103 pun\u0103 \u00een caiete de sarcini condi\u021bii de participare a firmelor rom\u00e2ne\u0219ti. Comisia European\u0103 \u00eencurajeaz\u0103 mecanisme pentru a sprijini IMM-uri. Exist\u0103 porti\u021be legale, dar trebuie muncit.<\/div>\n
Decizia-catastrof\u0103 5: Impozitele ghilotin\u0103. Majorarea agresiv\u0103 a taxelor locale pe cl\u0103diri nereziden\u021biale \u0219i terenuri economice.<\/div>\n
Efectul? Cre\u0219terea costurilor fixe de func\u021bionare pentru afacerile de proximitate. Pentru un atelier, o mic\u0103 fabric\u0103 sau un magazin de familie, explozia impozitului pe proprietate a devenit o piedic\u0103 \u00een calea profitabilit\u0103\u021bii.<\/div>\n
CE AR FI TREBUIT S\u0102 FAC\u0102: \u00een loc s\u0103 transforme taxele locale \u00eentr-o b\u00e2t\u0103, trebuia s\u0103-i stimuleze \u0219i pe al\u021bii s\u0103 fac\u0103 afaceri. Scutiri temporare pentru IMM-urile noi sau cele cu profit mic, bonusuri dac\u0103 fac investi\u021bii \u00een eficientizarea energetic\u0103. Fiscalitatea local\u0103 nu trebuie s\u0103 fie un pumn \u00een cap, ci magnet pentru capitalul autohton.<\/div>\n<\/div>\n