[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/fritz-siegfried-muresan-1000×600-1.webp”]<\/p>\n
Chiar a\u0219a! Cresc presiunile germane asupra Rom\u00e2niei. Propunerea frontului politic PNL-USR-UDMR de numire a inodorului politician Siegfried Mure\u0219an pentru postul de prim-ministru al Rom\u00e2niei chiar trebuie s\u0103 ne pun\u0103 pe g\u00eenduri. Nu ne-a fost destul c\u0103 am traversat pre\u021b de dou\u0103 mandate experien\u021ba Klaus Iohannis marcat\u0103 de regrese pe toate planurile. Toate speran\u021bele noastre c\u0103 numirea\u00a0 etnicului german ar putea\u00a0 aduce cu sine o mai mare rigoare \u00een politic\u0103 \u0219i administra\u021bie s-au dovedit iluzorii. La fel de inexplicabil\u0103 a fost \u0219i campania electoral\u0103 care ne-a adus \u00een principalele dou\u0103 ora\u0219e ale Rom\u00e2niei un primar francez (Bucure\u0219ti) \u0219i unul german (Timi\u0219oara).<\/p>\n
Popula\u021bia a acceptat rezultatul ca o expresie a toleran\u021bei etnice \u0219i a deschiderii europene a celor sc\u0103pa\u021bi din Estul comunist. Alegerile acestora p\u0103reau mai degrab\u0103 exerci\u021bii democratice \u0219i, eventual, importuri de experien\u021b\u0103 administrativ\u0103. Aleg\u0103torilor nu le-a trecut prin cap (mai pu\u021bin Serviciilor Secrete, p\u0103storite strategic de Florian Coldea, decorat cu Legiunea de Onoare a Republicii Franceze!) c\u0103 apari\u021biile nea\u0219teptate ale acestora ar reprezenta \u0219i capete de pod ale politicii Fran\u021bei \u0219i Germaniei pe teritoriul Rom\u00e2niei.<\/p>\n
Anularea alegerilor din decembrie 2024 a r\u0103mas ca un abuz de propor\u021biile unei crime la adresa democra\u021biei comis de Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei. Institu\u021biile statului rom\u00e2n n-au avut oameni \u0219i nici curaj s\u0103 investigheze mai ad\u00eenc implicarea Comisiei Europene \u0219i a cancelariilor din alte state \u00eentr-o opera\u021biune care marcheaz\u0103 negativ \u0219i pe termen lung evolu\u021bia vie\u021bii politice din Rom\u00e2nia. Nici apari\u021bia din p\u0103l\u0103rie a primarului Nicu\u0219or Dan nu a fost l\u0103murit\u0103. Era o decizie rom\u00e2neasc\u0103 sau str\u0103in\u0103? Apar\u021binea doar USR sau celor care p\u0103pu\u0219au acest \u201epartid de intelligence\u201d? Cine ar fi putut \u00een\u021belege ce se afl\u0103 \u00eend\u0103r\u0103tul desemn\u0103rii lui Drago\u0219 Anastasiu drept consilier la Cotroceni, \u00eens\u0103rcinat cu redactarea unui proiect de guvernare? Un transportator auto refugiat \u00een Germania \u0219i revenit \u00een Rom\u00e2nia cu activit\u0103\u021bi \u00een transportul de persoane (Eurolines) devine personaj important \u00een conturarea unui viitor pentru \u021bar\u0103. Numai propriile sl\u0103biciuni \u0219i neuronii sec\u0103tui\u021bi l-au deconspirat \u0219i l-au scos din marele joc ce se contura. \u015ei care a f\u0103cut loc unui personaj de mini-gabarit similar \u2013 Oana Gheorghiu.<\/p>\n
Pe nesim\u021bite \u0219i pe nea\u0219teptate, Rom\u00e2nia s-a trezit \u00een fa\u021ba unor decizii fundamentale, adoptate de oameni care l-au \u00eenso\u021bit pe primul-ministru la negocierile sale din Germania\u00a0 sau l-au secondat \u00een negocierea unor contracte importante pentru \u021bar\u0103 \u0219i pentru obliga\u021biile sale financiare de viitor ale Rom\u00e2niei. Cu portofelul digital, ancorat \u00een acela\u0219i spa\u021biu germanic, cu prelungirea contractului cu OMV pe \u00eenc\u0103 20 de ani, filo-germanii din guvernul Rom\u00e2niei se apropie de decizii care seam\u0103n\u0103 cu o\u00a0 punere necondi\u021bionat\u0103 a \u021b\u0103rii la remorca Germaniei.<\/p>\n
\u00cen sf\u00eer\u0219it, cu propunerea PNL-USR-UDMR de desemnare a lui Siegfried Mure\u0219an, func\u021bion\u0103ra\u0219 preg\u0103tit pe la cabinete germane, ca \u0219i Dominic Fritz, Rom\u00e2nia pare a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a o alegere tacit\u0103 pentru un parteneriat \u00a0mai special cu Germania, dac\u0103 nu chiar spre o repunere a unor obiective\/interese germane mai vechi, urm\u0103rite prin Tratatul de la Buftea din 7 mai 1918.<\/p>\n
Pentru cei care au lipsit la ora de istorie, reproduc c\u00eeteva preciz\u0103ri aflate la \u00eendem\u00eena tuturor pe Google \u0219i pe Wikipedia din care reproduc sintetic, f\u0103r\u0103 a relua pasajele mai lungi din Tratatul de la Buftea (1918):<\/p>\n
\u201ePreliminariile tratatului de pace au fost semnate la 20 februarie\/5 martie 1918 la Buftea de c\u0103tre reprezentantul Rom\u00e2niei,\u00a0Constantin Argetoianu<\/a>, \u0219i \u00eemputernici\u021bii Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei \u0219i Turciei.[2]<\/sup><\/a>\u00a0Preliminariile p\u0103cii semnate la Buftea au fost transformate \u00een tratatul de pace final semnat la 24 aprilie\/7 mai 1918, la palatul Cotroceni din Bucure\u0219ti, semnatarii din partea Rom\u00e2niei fiind\u00a0Alexandru Marghiloman<\/a>, prim-ministru,\u00a0Constantin C. Arion<\/a>, ministru de externe, Mihail N. Burghele, ministru plenipoten\u021biar, Ion N. Papiniu, ministru plenipoten\u021biar. (Petre Otu,\u00a0op. cit<\/em>. p. 67) Prin tratatul de pace au fost acceptate condi\u021bii dure, dintre care se men\u021bioneaz\u0103:<\/p>\n Simultan, dar \u00een afara tratatului,\u00a0Puterile Centrale<\/a>\u00a0acceptau s\u0103 nu se opun\u0103\u00a0unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia<\/a>, astfel c\u0103, de\u0219i \u00eenvins, regatul ar fi ie\u0219it, oricum, m\u0103rit din r\u0103zboi\u201d.<\/p>\n surs\u0103: cotidianulhd.ro<\/a><\/strong><\/em><\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n Chiar a\u0219a! Cresc presiunile germane asupra Rom\u00e2niei. Propunerea frontului politic PNL-USR-UDMR de numire a inodorului politician Siegfried Mure\u0219an pentru postul de prim-ministru al Rom\u00e2niei chiar trebuie s\u0103 ne pun\u0103 pe g\u00eenduri. Nu ne-a fost destul c\u0103 am traversat pre\u021b de dou\u0103 mandate experien\u021ba Klaus Iohannis marcat\u0103 de regrese pe toate planurile. Toate speran\u021bele noastre c\u0103 numirea\u00a0 etnicului german ar putea\u00a0 aduce cu sine o mai mare rigoare \u00een politic\u0103 \u0219i administra\u021bie s-au dovedit iluzorii. La fel de inexplicabil\u0103 a fost \u0219i campania electoral\u0103 care ne-a adus \u00een principalele dou\u0103 ora\u0219e ale Rom\u00e2niei un primar francez (Bucure\u0219ti) \u0219i unul german (Timi\u0219oara).<\/p>\n Popula\u021bia a acceptat rezultatul ca o expresie a toleran\u021bei etnice \u0219i a deschiderii europene a celor sc\u0103pa\u021bi din Estul comunist. Alegerile acestora p\u0103reau mai degrab\u0103 exerci\u021bii democratice \u0219i, eventual, importuri de experien\u021b\u0103 administrativ\u0103. Aleg\u0103torilor nu le-a trecut prin cap (mai pu\u021bin Serviciilor Secrete, p\u0103storite strategic de Florian Coldea, decorat cu Legiunea de Onoare a Republicii Franceze!) c\u0103 apari\u021biile nea\u0219teptate ale acestora ar reprezenta \u0219i capete de pod ale politicii Fran\u021bei \u0219i Germaniei pe teritoriul Rom\u00e2niei.<\/p>\n Anularea alegerilor din decembrie 2024 a r\u0103mas ca un abuz de propor\u021biile unei crime la adresa democra\u021biei comis de Curtea Constitu\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei. Institu\u021biile statului rom\u00e2n n-au avut oameni \u0219i nici curaj s\u0103 investigheze mai ad\u00eenc implicarea Comisiei Europene \u0219i a cancelariilor din alte state \u00eentr-o opera\u021biune care marcheaz\u0103 negativ \u0219i pe termen lung evolu\u021bia vie\u021bii politice din Rom\u00e2nia. Nici apari\u021bia din p\u0103l\u0103rie a primarului Nicu\u0219or Dan nu a fost l\u0103murit\u0103. Era o decizie rom\u00e2neasc\u0103 sau str\u0103in\u0103? Apar\u021binea doar USR sau celor care p\u0103pu\u0219au acest \u201epartid de intelligence\u201d? Cine ar fi putut \u00een\u021belege ce se afl\u0103 \u00eend\u0103r\u0103tul desemn\u0103rii lui Drago\u0219 Anastasiu drept consilier la Cotroceni, \u00eens\u0103rcinat cu redactarea unui proiect de guvernare? Un transportator auto refugiat \u00een Germania \u0219i revenit \u00een Rom\u00e2nia cu activit\u0103\u021bi \u00een transportul de persoane (Eurolines) devine personaj important \u00een conturarea unui viitor pentru \u021bar\u0103. Numai propriile sl\u0103biciuni \u0219i neuronii sec\u0103tui\u021bi l-au deconspirat \u0219i l-au scos din marele joc ce se contura. \u015ei care a f\u0103cut loc unui personaj de mini-gabarit similar \u2013 Oana Gheorghiu.<\/p>\n Pe nesim\u021bite \u0219i pe nea\u0219teptate, Rom\u00e2nia s-a trezit \u00een fa\u021ba unor decizii fundamentale, adoptate de oameni care l-au \u00eenso\u021bit pe primul-ministru la negocierile sale din Germania\u00a0 sau l-au secondat \u00een negocierea unor contracte importante pentru \u021bar\u0103 \u0219i pentru obliga\u021biile sale financiare de viitor ale Rom\u00e2niei. Cu portofelul digital, ancorat \u00een acela\u0219i spa\u021biu germanic, cu prelungirea contractului cu OMV pe \u00eenc\u0103 20 de ani, filo-germanii din guvernul Rom\u00e2niei se apropie de decizii care seam\u0103n\u0103 cu o\u00a0 punere necondi\u021bionat\u0103 a \u021b\u0103rii la remorca Germaniei.<\/p>\n \u00cen sf\u00eer\u0219it, cu propunerea PNL-USR-UDMR de desemnare a lui Siegfried Mure\u0219an, func\u021bion\u0103ra\u0219 preg\u0103tit pe la cabinete germane, ca \u0219i Dominic Fritz, Rom\u00e2nia pare a \u00eembr\u0103\u021bi\u0219a o alegere tacit\u0103 pentru un parteneriat \u00a0mai special cu Germania, dac\u0103 nu chiar spre o repunere a unor obiective\/interese germane mai vechi, urm\u0103rite prin Tratatul de la Buftea din 7 mai 1918.<\/p>\n Pentru cei care au lipsit la ora de istorie, reproduc c\u00eeteva preciz\u0103ri aflate la \u00eendem\u00eena tuturor pe Google \u0219i pe Wikipedia din care reproduc sintetic, f\u0103r\u0103 a relua pasajele mai lungi din Tratatul de la Buftea (1918):<\/p>\n \u201ePreliminariile tratatului de pace au fost semnate la 20 februarie\/5 martie 1918 la Buftea de c\u0103tre reprezentantul Rom\u00e2niei,\u00a0Constantin Argetoianu<\/a>, \u0219i \u00eemputernici\u021bii Germaniei, Austro-Ungariei, Bulgariei \u0219i Turciei.[2]<\/sup><\/a>\u00a0Preliminariile p\u0103cii semnate la Buftea au fost transformate \u00een tratatul de pace final semnat la 24 aprilie\/7 mai 1918, la palatul Cotroceni din Bucure\u0219ti, semnatarii din partea Rom\u00e2niei fiind\u00a0Alexandru Marghiloman<\/a>, prim-ministru,\u00a0Constantin C. Arion<\/a>, ministru de externe, Mihail N. Burghele, ministru plenipoten\u021biar, Ion N. Papiniu, ministru plenipoten\u021biar. (Petre Otu,\u00a0op. cit<\/em>. p. 67) Prin tratatul de pace au fost acceptate condi\u021bii dure, dintre care se men\u021bioneaz\u0103:<\/p>\n Simultan, dar \u00een afara tratatului,\u00a0Puterile Centrale<\/a>\u00a0acceptau s\u0103 nu se opun\u0103\u00a0unirii Basarabiei cu Rom\u00e2nia<\/a>, astfel c\u0103, de\u0219i \u00eenvins, regatul ar fi ie\u0219it, oricum, m\u0103rit din r\u0103zboi\u201d.<\/p>\n\n
\n