{"id":2016014,"date":"2026-06-22T11:29:45","date_gmt":"2026-06-22T08:29:45","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2016014"},"modified":"2026-06-22T11:29:45","modified_gmt":"2026-06-22T08:29:45","slug":"expozitie-cu-costume-traditionale-din-romania-si-japonia-la-muzeul-de-istorie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2016014","title":{"rendered":"Expozi\u021bie cu costume tradi\u021bionale din Rom\u00e2nia \u0219i Japonia, la Muzeul de Istorie"},"content":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/vol.monitorulsv.ro\/articole\/2026\/06\/22\/7ca7a9e5-ea98-49a8-a733-20a65ca4f49d-zyqlw1920h2769.jpg&#8221;]<\/p>\n<div class=\"col-md-12\">\n<div class=\"styled-content\">\n<p>Muzeul Na\u021bional al Bucovinei, \u00een parteneriat cu Muzeul Textilelor din B\u0103i\u021ba, invit\u0103 sucevenii, joi, 2 iulie 2026, de la ora 13.00, la vernisajul expozi\u021biei Patrimonii Culturale Vizibile: Costume Tradi\u021bionale din Rom\u00e2nia \u0219i Japonia.<\/p>\n<p>Deschis\u0103 la Muzeul de Istorie, Sala POD, expozi\u021bia aduce \u00een prim-plan costumele tradi\u021bionale ale dou\u0103 culturi distincte \u2013 cea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i cea japonez\u0103 \u2013 \u0219i eviden\u021biaz\u0103 complexitatea materialelor textile \u0219i a tehnologiilor specifice fiec\u0103reia.<\/p>\n<p>Florica Zaharia este curatoarea expozi\u021biei, al\u0103turi de Midori Sato, curator invitat.<\/p>\n<p>Cele 122 de obiecte expuse provin din colec\u021biile Muzeului Textilelor din B\u0103i\u021ba, precum \u0219i din colec\u021biile Midori Sato \u0219i Kristine Kamiya din New York.<\/p>\n<p>\u201eCostumele tradi\u021bionale se dezvolt\u0103 \u00een rela\u021bie direct\u0103 cu condi\u021biile geografice \u0219i climatice, cu necesit\u0103\u021bile comunit\u0103\u021bilor, resursele disponibile, simbolistica, estetica, moda \u0219i stratificarea social\u0103. Privind al\u0103turat costumele a dou\u0103 \u021b\u0103ri aflate la mare distan\u021b\u0103 geografic\u0103 \u0219i observ\u00e2nd diferen\u021bele dintre acestea, ne putem \u00eentreba ce procese istorice \u0219i culturale au contribuit la definirea caracteristicilor specifice fiec\u0103rei tradi\u021bii vestimentare.<\/p>\n<p>Fascina\u021bia Europei pentru teritoriile \u00eendep\u0103rtate, reunite sub denumirea generic\u0103 de Orient, a \u00eenceput cu secole \u00een urm\u0103. Exploratori, negustori \u0219i misionari au c\u0103l\u0103torit spre Estul \u00eendep\u0103rtat, contribuind la dezvoltarea schimburilor comerciale \u0219i culturale.<\/p>\n<p>Prima \u00eent\u00e2lnire documentat\u0103 dintre Japonia \u0219i Europa a avut loc \u00een 1542, c\u00e2nd marinari portughezi naufragia\u021bi au ajuns pe teritoriul japonez.<\/p>\n<p>Ulterior, Japonia a \u00eentre\u021binut rela\u021bii comerciale cu Portugalia, Anglia, Spania \u0219i \u021a\u0103rile de Jos p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XVII-lea, c\u00e2nd shogunatul japonez, tem\u00e2ndu-se de colonizarea european\u0103, a adoptat o politic\u0103 de izolare\u201d, explic\u0103 organizatorii.<\/p>\n<ul>\n<li>Materiale, influen\u021be<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen contrast, cultura rom\u00e2neasc\u0103 s-a dezvoltat \u00eentr-un spa\u021biu situat \u00eentre Orient \u0219i Occident. Din motive economice \u0219i politice, timp de secole, comercian\u021bi, migratori \u0219i invadatori au traversat teritoriile locuite de rom\u00e2ni, l\u0103s\u00e2nd urme \u00een cultura local\u0103.<\/p>\n<p>Elitele sociale s-au diferen\u021biat prin utilizarea unor materiale de lux importate din centre textile renumite din afara \u021b\u0103rii, precum \u021bes\u0103turile fine de m\u0103tase produse la Vene\u021bia sau Bursa. \u00cen schimb, comunit\u0103\u021bile din zonele izolate au dezvoltat o produc\u021bie textil\u0103 casnic\u0103 bazat\u0103 pe resurse locale, folosind l\u00e2na, c\u00e2nepa, inul \u0219i urzica.<\/p>\n<p>Materialele utilizate au provenit \u00een principal din resursele locale, incluz\u00e2nd ramiul, c\u00e2nepa \u0219i fibrele ob\u021binute din glicin\u0103 (wisteria), tulpini de plante ierboase \u0219i cerealiere, precum \u0219i din arin.<\/p>\n<p>M\u0103tasea a r\u0103mas \u00eens\u0103 fibra predominant\u0103 \u00een confec\u021bionarea costumelor japoneze. Sericicultura, originar\u0103 din China, s-a r\u0103sp\u00e2ndit prin Coreea \u0219i a ajuns \u00een Japonia \u00een secolul al V-lea.<\/p>\n<p>Expozi\u021bia poate fi vizitat\u0103 \u00een perioada 2 iulie \u2013 4 octombrie 2026.<\/p>\n<p>Proiectul este aprobat \u0219i finan\u021bat de Consiliul Jude\u021bean Suceava.<\/p>\n<\/div>\n<div class=\"col-12 mt-6\">\n<hr class=\"border-bold\"><\/div>\n<div class=\"col-12 mb-6\">\n<hr class=\"border-bold\"><\/div>\n<\/div>\n<div class=\"styled-content\">\n<p>Muzeul Na\u021bional al Bucovinei, \u00een parteneriat cu Muzeul Textilelor din B\u0103i\u021ba, invit\u0103 sucevenii, joi, 2 iulie 2026, de la ora 13.00, la vernisajul expozi\u021biei Patrimonii Culturale Vizibile: Costume Tradi\u021bionale din Rom\u00e2nia \u0219i Japonia.<\/p>\n<p>Deschis\u0103 la Muzeul de Istorie, Sala POD, expozi\u021bia aduce \u00een prim-plan costumele tradi\u021bionale ale dou\u0103 culturi distincte \u2013 cea rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i cea japonez\u0103 \u2013 \u0219i eviden\u021biaz\u0103 complexitatea materialelor textile \u0219i a tehnologiilor specifice fiec\u0103reia.<\/p>\n<p>Florica Zaharia este curatoarea expozi\u021biei, al\u0103turi de Midori Sato, curator invitat.<\/p>\n<p>Cele 122 de obiecte expuse provin din colec\u021biile Muzeului Textilelor din B\u0103i\u021ba, precum \u0219i din colec\u021biile Midori Sato \u0219i Kristine Kamiya din New York.<\/p>\n<p>\u201eCostumele tradi\u021bionale se dezvolt\u0103 \u00een rela\u021bie direct\u0103 cu condi\u021biile geografice \u0219i climatice, cu necesit\u0103\u021bile comunit\u0103\u021bilor, resursele disponibile, simbolistica, estetica, moda \u0219i stratificarea social\u0103. Privind al\u0103turat costumele a dou\u0103 \u021b\u0103ri aflate la mare distan\u021b\u0103 geografic\u0103 \u0219i observ\u00e2nd diferen\u021bele dintre acestea, ne putem \u00eentreba ce procese istorice \u0219i culturale au contribuit la definirea caracteristicilor specifice fiec\u0103rei tradi\u021bii vestimentare.<\/p>\n<p>Fascina\u021bia Europei pentru teritoriile \u00eendep\u0103rtate, reunite sub denumirea generic\u0103 de Orient, a \u00eenceput cu secole \u00een urm\u0103. Exploratori, negustori \u0219i misionari au c\u0103l\u0103torit spre Estul \u00eendep\u0103rtat, contribuind la dezvoltarea schimburilor comerciale \u0219i culturale.<\/p>\n<p>Prima \u00eent\u00e2lnire documentat\u0103 dintre Japonia \u0219i Europa a avut loc \u00een 1542, c\u00e2nd marinari portughezi naufragia\u021bi au ajuns pe teritoriul japonez.<\/p>\n<p>Ulterior, Japonia a \u00eentre\u021binut rela\u021bii comerciale cu Portugalia, Anglia, Spania \u0219i \u021a\u0103rile de Jos p\u00e2n\u0103 la \u00eenceputul secolului al XVII-lea, c\u00e2nd shogunatul japonez, tem\u00e2ndu-se de colonizarea european\u0103, a adoptat o politic\u0103 de izolare\u201d, explic\u0103 organizatorii.<\/p>\n<ul>\n<li>Materiale, influen\u021be<\/li>\n<\/ul>\n<p>\u00cen contrast, cultura rom\u00e2neasc\u0103 s-a dezvoltat \u00eentr-un spa\u021biu situat \u00eentre Orient \u0219i Occident. Din motive economice \u0219i politice, timp de secole, comercian\u021bi, migratori \u0219i invadatori au traversat teritoriile locuite de rom\u00e2ni, l\u0103s\u00e2nd urme \u00een cultura local\u0103.<\/p>\n<p>Elitele sociale s-au diferen\u021biat prin utilizarea unor materiale de lux importate din centre textile renumite din afara \u021b\u0103rii, precum \u021bes\u0103turile fine de m\u0103tase produse la Vene\u021bia sau Bursa. \u00cen schimb, comunit\u0103\u021bile din zonele izolate au dezvoltat o produc\u021bie textil\u0103 casnic\u0103 bazat\u0103 pe resurse locale, folosind l\u00e2na, c\u00e2nepa, inul \u0219i urzica.<\/p>\n<p>Materialele utilizate au provenit \u00een principal din resursele locale, incluz\u00e2nd ramiul, c\u00e2nepa \u0219i fibrele ob\u021binute din glicin\u0103 (wisteria), tulpini de plante ierboase \u0219i cerealiere, precum \u0219i din arin.<\/p>\n<p>M\u0103tasea a r\u0103mas \u00eens\u0103 fibra predominant\u0103 \u00een confec\u021bionarea costumelor japoneze. Sericicultura, originar\u0103 din China, s-a r\u0103sp\u00e2ndit prin Coreea \u0219i a ajuns \u00een Japonia \u00een secolul al V-lea.<\/p>\n<p>Expozi\u021bia poate fi vizitat\u0103 \u00een perioada 2 iulie \u2013 4 octombrie 2026.<\/p>\n<p>Proiectul este aprobat \u0219i finan\u021bat de Consiliul Jude\u021bean Suceava.<\/p>\n<\/div>\n<p>[analyse_source url=&#8221;https:\/\/www.monitorulsv.ro\/expozitie-cu-costume-traditionale-din-romania-si-japonia-la-muzeul-de-istorie_0e8fe4\/&#8221;]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>[analyse_image type=&#8221;featured&#8221; src=&#8221;https:\/\/vol.monitorulsv.ro\/articole\/2026\/06\/22\/7ca7a9e5-ea98-49a8-a733-20a65ca4f49d-zyqlw1920h2769.jpg&#8221;] Muzeul Na\u021bional al Bucovinei, \u00een parteneriat cu Muzeul Textilelor din B\u0103i\u021ba, invit\u0103 sucevenii, joi, 2 iulie 2026, de la ora 13.00, la vernisajul expozi\u021biei Patrimonii Culturale Vizibile: Costume Tradi\u021bionale din Rom\u00e2nia \u0219i Japonia. Deschis\u0103 la Muzeul de Istorie, Sala POD, expozi\u021bia aduce \u00een prim-plan costumele tradi\u021bionale ale dou\u0103 culturi distincte \u2013 cea [&hellip;]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,166],"class_list":["post-2016014","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-monitorulsv-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2016014","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2016014"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2016014\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2016014"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2016014"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2016014"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}