[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/foto-severin.jpg”]<\/p>\n
Orientul Mijlociu (care pentru Rom\u00e2nia este \u0219i Orient Apropiat) se afl\u0103 \u00een fa\u021ba alegerii dintre continuarea fragment\u0103rii cu conflictele intestine subsecvente \u0219i recunoa\u0219terea caracterului indivizibil al securit\u0103\u021bii locuitorilor s\u0103i.\u00a0<\/span><\/p>\n Ie\u0219irea din aceast\u0103 dilem\u0103 presupune \u00een\u021belegerea actualelor evolu\u021bii din Orientul Mijlociu ca parte a transform\u0103rii vechii ordini globale, respectiv ca parte a trecerii de la vechea ordine global\u0103 de inspira\u021bie american\u0103 sau euro-atlantic\u0103 la una nou\u0103 de inspira\u021bie asiatic\u0103, av\u00e2nd eventuale influen\u021be euro-asiatice.\u00a0<\/span><\/p>\n PAX AMERICANA<\/i><\/b> \u0218I R\u0102ZBOIUL AMERICII CU IRANUL\u00a0<\/b><\/p>\n Vechea ordine \u2013 <\/span>pax americana<\/span><\/i> \u2013 a fost cu adev\u0103rat global\u0103 \u0219i s-a bazat pe modelul civiliza\u021biei americane (modul de via\u021b\u0103 american) sintetizat \u00een \u201evisul american\u201d, \u0219i pe puterea american\u0103 \u2013 economic\u0103, financiar\u0103 (monetar\u0103), tehnologic\u0103, educa\u021bional\u0103, cultural\u0103 \u0219i militar\u0103.<\/span><\/p>\n \u00cen logica acestei ordini, care instaura \u201epacea armat\u0103\u201d \u0219i rezerva SUA misiunea \u201ejandarmului global\u201d, dublat\u0103 \u0219i sus\u021binut\u0103 de aceea de garant al libert\u0103\u021bii \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii economiei globale, America nu putea permite ca vreuna dintre regiunile cu relevan\u021b\u0103 strategic\u0103 ale lumii (printre care \u0219i Orientul Mijlociu, nod al unor drumuri strategice str\u0103vechi \u0219i posesor al unor rezerve energetice uria\u0219e) s\u0103 fie dominat\u0103 de vreo putere local\u0103 \/ regional\u0103 apt\u0103 \u0219i doritoare s\u0103 se opun\u0103 comenzilor ei.<\/span><\/p>\n Una dintre aceste puteri regionale posibil rivale a fost Iranul. Fie sub guvernarea de st\u00e2nga a lui Mohammad Mosaddegh (care voia ca de resursele Iranului s\u0103 dispun\u0103 Iranul), fie sub regimul conservator al \u0218ahului Reza Pahlavi (pe care SUA nu l-a abandonat doar de dragul valorilor democratice \u00eenc\u0103lcate de el), fie sub regimul republicii islamice (care SUA estima c\u0103 va fi slab \u0219i instabil), de \u00eendat\u0103 ce s-a afirmat ca o putere na\u021bional\u0103 susceptibil\u0103 s\u0103 conteste suprema\u021bia superputerii globale americane, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, urma\u0219ii Imperiului persan au intrat \u00een conflict, deschis sau mascat, cu SUA, \u201eImperiul necesar\u201d mondial.<\/span><\/p>\n DE LA ISRAELUL AMERICAN LA AMERICA ISRAELIAN\u0102<\/b><\/p>\n Pentru a controla Orientul Mijlociu \u0219i a nu l\u0103sa nici unui actor local, singur sau \u00een alian\u021b\u0103 cu al\u021bi actori locali, posibilitatea de a deveni un lider regional capabil s\u0103 pun\u0103 \u00een discu\u021bie ordinea american\u0103, inclusiv pentru a \u00eengr\u0103di orice posibil\u0103 ascensiune iranian\u0103 \u0219i a descuraja preten\u021biile Iranului la un asemenea statut, SUA a transformat statul Israel \u00eentr-o prelungire a sa medio-oriental\u0103, \u00een bra\u021bul s\u0103u \u00eenarmat din Orientul Mijlociu, oferind protec\u021bia sa tuturor celor dispu\u0219i s\u0103 accepte superioritatea puterii israeliene ca alter ego al puterii americane.\u00a0<\/span><\/p>\n Israelul, care a v\u0103zut \u00een rela\u021bia sa special\u0103 cu Noul Ierusalim transatlantic promisiunea realiz\u0103rii visului sionist al Marelui Israel de la Nil la Eufrat, a acceptat s\u0103 fie America Orientului Mijlociu. Cu timpul, \u00eens\u0103, acest Israel american \u2013 inspirat sau neinspirat, prudent sau imprudent \u2013 a devenit pe nesim\u021bite o Americ\u0103 israelian\u0103 \u0219i astfel SUA a ajuns captiv al agendei geopolitice israeliene; dup\u0103 cum securitatea israelian\u0103 a ajuns dependent\u0103 de sus\u021binerea puterii militare americane.\u00a0<\/span><\/p>\n Iranul, mai ales dup\u0103 revolu\u021bia republican\u0103 islamic\u0103, a organizat rezisten\u021ba \u00eempotriva hegemonismului american cu fa\u021b\u0103 israelian\u0103 sionist\u0103.\u00a0 Opozi\u021bia fa\u021b\u0103 de Israel a fost \u00een realitate una fa\u021b\u0103 de acest hegemonism american pararegional \u0219i ea s-a manifestat ca opozi\u021bie fa\u021b\u0103 de sionism, nu fa\u021b\u0103 de ideea unui stat israelian civic.\u00a0<\/span><\/p>\n NODUL CONFLICTULUI ISTORIC IRANIAN: GEOGRAFIA<\/b><\/p>\n Problema real\u0103 actual\u0103, dar cu r\u0103d\u0103cini \u00een trecut, a litigiului dintre SUA \u0219i Iran nu este aceea a armelor nucleare (sau a altor arme de distrugere \u00een mas\u0103), nici aceea a controlului asupra resurselor sale petroliere, nici aceea a regimului politic \u0219i a dorin\u021bei de schimbare a acestuia; problema este geografia Iranului care face ca, f\u0103r\u0103 sanc\u021biuni \u0219i f\u0103r\u0103 o permanent\u0103 h\u0103r\u021buire interna\u021bional\u0103, chiar \u0219i lipsit de rachete balistice \u0219i focoase nucleare, Iranul s\u0103 devin\u0103 rapid o superputere economic\u0103 la nivel regional, de neignorat la nivel global (a\u0219a cum s-a putut observa cu titlul de e\u0219antion odat\u0103 cu \u00eenchiderea str\u00e2mtorii Hormuz care a pus pe jar \u00eentreaga omenire).\u00a0<\/span><\/p>\n \u00cen prezent, tot geografia a\u0219eaz\u0103 Iranul \u00eentr-un punct critic pe traseul \u201enoului drum al m\u0103t\u0103sii\u201d \u2013 proiectul strategic al superputerii globale emergente chineze care domin\u0103 \u201esecolul Asiei\u201d. Cine controleaz\u0103 Iranul sau este partener strategic al Iranului controleaz\u0103 \u201edrumul m\u0103t\u0103sii\u201d; iar acesta este sistemul circulator al noii ordini globale postamericane.\u00a0<\/span><\/p>\n Cum Iranul este prea mare ca s\u0103 poat\u0103 fi controlat, ideea este s\u0103 fie fragmentat \u00een p\u0103r\u021bile sale geo-culturale componente. F\u0103r\u0103 asta Israelul nu va putea domina regiunea Orientului Mijlociu; iar dac\u0103 Israelul nu va putea, nici SUA nu va putea.<\/span><\/p>\n ORDINEA POSTAMERICAN\u0102 CA PRODUS AL ORDINII AMERICANE<\/b><\/p>\n Structura puterii la nivel global este ast\u0103zi produsul ordinii americane. Datorit\u0103 acesteia, nu neap\u0103rat \u0219i a dorin\u021bei creatorului \u0219i liderului ei, SUA, au ap\u0103rut puteri regionale noi sau reabilitate care \u00ee\u0219i cer locul la masa deciziilor globale. Aceast\u0103 ordine nu moare pentru c\u0103 a fost rea, ci dimpotriv\u0103, pentru c\u0103 a avut succes \u0219i, odat\u0103 cu succesul, \u0219i-a epuizat rolul istoric.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u201eEste un timp al \u00eenceputului \u0219i un timp al sf\u00e2r\u0219itului; un timp \u00een care vii \u0219i unul \u00een care pleci\u201d \u2013 spune Eclesiastul. Aceasta este valabil \u0219i pentru orice ordine mondial\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Este, deci, timpul ca SUA s\u0103 accepte emergen\u021ba unei noi ordini globale, post-americane, care va \u00eenlocui unipolarismul cu multipolarismul \u0219i asimetria puterilor, specific\u0103 celui dint\u00e2i, cu echilibrul puterilor; strategia descuraj\u0103rii \u0219i sanc\u021biunilor, cu cea a stimul\u0103rii \u0219i solidarit\u0103\u021bii, cea a izol\u0103rii \u0219i excluderii, cu cea a asocierii \u0219i includerii, cea a p\u0103cii prin for\u021b\u0103 cu cea a p\u0103cii prin dezvoltare, cea a jocului de sum\u0103 nul\u0103 cu cea a jocului de sum\u0103 pozitiv\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Alternativa SUA este aceea de a se al\u0103tura procesului sau a i se opune. Dac\u0103 nu i se al\u0103tur\u0103, acesta va progresa f\u0103r\u0103 ea, ignor\u00e2ndu-i valorile \u0219i aspira\u021biile. Dac\u0103 i se opune, acesta va progresa \u00eempotriva ei.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Orientul Mijlociu, Golful Persic, Iranul \u0219i vecinii s\u0103i se afl\u0103 \u00een momentul de fa\u021b\u0103 \u00een mijlocul procesului de transformare a ordinii globale. R\u0103zboiul declan\u0219at de SUA (\u00eempreun\u0103 cu Israelul) \u00eempotriva Iranului, la scara istoriei a dat un av\u00e2nt strategic uria\u0219 evolu\u021biei noii ordini globale. De\u0219i menit a fr\u00e2na emergen\u021ba ordinii postamericane, accelerat-o. A\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu toate \u00eencerc\u0103rile \u00eempotriva naturii; cu cele care merg \u00eempotriva cursului firesc al istoriei.<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n PACEA DINTRE SUA \u0218I IRAN CA MODEL AL NOII ORDINI MONDIALE<\/b><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Pacea dintre SUA \u0219i Iran va fi de fapt un pilon regional al viitoarei ordini globale de care \u00eentregul proiect global, pe care \u00eel va anticipa va trebui s\u0103 \u021bin\u0103 seama. Aceasta nu va fi o pace local\u0103, ci una cu semnifica\u021bie global\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Intrarea SUA \u00een aceste negocieri (dac\u0103 ele vor fi duse cu bine p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t) reprezint\u0103 asocierea SUA la procesul proiect\u0103rii ordinii globale postamericane. Prin ele, indiferent de con\u021binutul acordului la care se va ajunge, SUA devine cofondator al noii ordini globale, evit\u00e2nd ca aceasta s\u0103 se nasc\u0103 f\u0103r\u0103 ea sau \u00eempotriva ei. Pentru SUA aceasta este principala miz\u0103 strategic\u0103 a negocierilor de pace cu Iranul.<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Negocierile de pace dintre SUA \u0219i Iran sunt mai mult dec\u00e2t ni\u0219te discu\u021bii (tehnice) menite s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t unui conflict armat. Ele fac din SUA un participant direct la procesul de transformare a ordinii globale, ceea ce va schimba at\u00e2t distribu\u021bia for\u021belor americane \u00een lume, c\u00e2t \u0219i alian\u021bele americane, dac\u0103 nu chiar \u0219i modul de operare american \u00een ac\u021biunea extern\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n INTRAREA AMERICII \u00ceN LOGICA ORDINII POSTAMERICANE<\/b><\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen logica noii ordini emergente, care trece de la unipolarism la multipolarism sau la pluricentrism, SUA nu mai este interesat\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 prezent\u0103 \u00een Orientul Mijlociu pentru a-l domina (cel pu\u021bin nu la nivelul de p\u00e2n\u0103 acum), a\u0219a cum nu este interesat\u0103 s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Europa \u0219i s\u0103 ofere europenilor umbrela ei de securitate.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen plus, \u00eentreaga situa\u021bie economic\u0103 a puterii americane decadente (chiar \u00een condi\u021biile \u00een care sau mai ales \u00een condi\u021biile \u00een care economia american\u0103 a fost militarizat\u0103 sub efectul ideologiei neoimperialismului post-modern soro\u0219ist) nu \u00eei mai permite continuarea prezen\u021bei masive \u00een Orientul Mijlociu. Ca \u0219i Imperiul roman \u00een faza lui de dec\u0103dere, \u0219i cel american trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i scurteze frontierele \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i aduc\u0103 acas\u0103 for\u021bele \u00eempr\u0103\u0219tiate prin lume. Aceasta simplific\u0103 negocierile de pace cu Iranul.<\/span><\/p>\n Pacea dintre SUA \u0219i Iran, urmat\u0103 firesc de retragerea SUA din Orientul Mijlociu, implic\u0103, \u00eens\u0103, \u0219i dezamericanizarea Israelului, ceea ce este greu de realizat \u00eentruc\u00e2t presupune dezisraelizarea Americii. Pentru America nu ar fi at\u00e2t de dificil, ba chiar ar fi favorabil, s\u0103 renun\u021be la Israelul american, dar este dificil s\u0103 se debaraseze de America israelian\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n Condi\u021biile p\u0103cii americano-iraniene sunt clare \u0219i practic acceptate de ambele p\u0103r\u021bi. Problema pentru administra\u021bia american\u0103 este cum s\u0103 v\u00e2nd\u0103 aceast\u0103 pace neoconservatorilor s\u0103i \u0219i lobbyului israelian din SUA.\u00a0<\/span><\/p>\n De aceea, Iranul, c\u00e2\u0219tig\u0103torul strategic al r\u0103zboiului, trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een\u021belepciunea de a construi un \u201epod aurit\u201d pe care SUA s\u0103 ias\u0103 din viesparul medio-oriental f\u0103r\u0103 a fi umilit\u0103, ci capabil\u0103 s\u0103 sus\u021bin\u0103 c\u0103, \u0219i de nu a \u00eenvins, m\u0103car o pace cu onoare tot a ob\u021binut.\u00a0<\/span><\/p>\n CHESTIUNEA ISRAELIAN\u0102<\/b><\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te problema Israelului, aceasta nu se poate rezolva dec\u00e2t prin schimbarea statutului s\u0103u constitu\u021bional \u2013 dou\u0103 state distincte (Israel \u0219i Palestina), o confedera\u021bie iudeo-arab\u0103, un stat unitar civic \u0219i multicultural \u2013 iar nu prin r\u0103zboi.\u00a0<\/span><\/p>\n Acceptarea solu\u021biei nu poate veni, \u00eens\u0103, din interiorul Israelului, care at\u00e2t timp c\u00e2t va crede c\u0103 poate solu\u021biona totul, chiar \u0219i f\u0103r\u0103 SUA, prin r\u0103zboi \u0219i numai prin r\u0103zboi, nu va accepta nici o schimbare, ci prin implicarea viguroas\u0103 a comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, care va trebui s\u0103 ofere totodat\u0103 garan\u021biile de securitate necesare tuturor statelor din regiune, inclusiv Israelului, Iranului \u0219i poporului palestinian.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00cen acest context Israelul va trebui ajutat s\u0103 ajung\u0103 \u00een situa\u021bia de a \u00een\u021belege c\u0103 securitatea sa este cu at\u00e2t mai solid\u0103 cu c\u00e2t securitatea vecinilor s\u0103i este mai solid\u0103, iar nu cu c\u00e2t este mai fragil\u0103.<\/span><\/p>\n O ORDINE MEDIO-ORIENTAL\u0102 F\u0102R\u0102 COMPONENT\u0102 PARAREGIONAL\u0102<\/b><\/p>\n R\u0103zboiul amorsat de SUA \u0219i Israel \u00eempotriva Iranului a antrenat \u00eentreaga regiune \u0219i a afectat toat\u0103 comunitatea interna\u021bional\u0103. El a ar\u0103tat c\u0103 statele regiunii nu pot ob\u021bine securitatea dec\u00e2t \u00eempreun\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 a mai recurge la sprijinul (totdeauna interesat) puterilor (militare \u0219i militariste \/ <\/span>hard<\/span><\/i>) din afara regiunii.<\/span><\/p>\n Pe cale de consecin\u021b\u0103, principalii actori ai regiunii trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u021bii pentru a construi un sistem comun de securitate colectiv\u0103 \u0219i cooperativ\u0103, bazat nu pe alian\u021be opuse, ci pe parteneriate compatibile \u0219i complementare capabile s\u0103 realizeze proiecte comune de dezvoltare inspirate de o solidaritate a intereselor tot mai cuprinz\u0103toare. \u00cen acest sens, modelul Organiza\u021biei pentru Securitate \u0219i Cooperare \u00een Europa ar putea fi o surs\u0103 de inspira\u021bie.<\/span><\/p>\n \u00cen prezent, ordinea regional\u0103 poate fi asigurat\u0103 prin cooperarea trilateral\u0103 a Iranului, Turciei \u0219i unui grup integrat de state arabe (\u00een primul r\u00e2nd Arabia Saudit\u0103 \u0219i Egiptul). Lor li s-ar putea asocia, la timp potrivit \u0219i \u00een form\u0103 specific\u0103 \u0219i Pakistanul, ca putere care nu apar\u021bine \u00een sens strict Orientului Mijlociu, dar care are o pozi\u021bie geostrategic\u0103 de natur\u0103 a-i oferi \u0219i influen\u021b\u0103 \u00een \u0219i r\u0103spunderi fa\u021b\u0103 de Orientul Mijlociu, asigur\u00e2ndu-i \u0219i capacitatea de a contribui la men\u021binerea p\u0103cii prin ajustarea echilibrelor regionale.\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n Faptul nu ar \u00eensemna excluderea sau izolarea Israelului, ci crearea unui cadru regional care s\u0103 ofere acestuia oportunitatea de a alege \u00eentre securitatea prin integrare regional\u0103 cu c\u00e2\u0219tiguri pentru to\u021bi participan\u021bii \u0219i riscul jocului de sum\u0103 nul\u0103, imposibil de c\u00e2\u0219tigat de unul singur mereu \u0219i \u00eempotriva tuturor.\u00a0<\/span><\/p>\n HANDICAPUL DEFICITULUI DE \u00ceNCREDERE<\/b><\/p>\n Realizarea unui sistem de securitate colectiv\u0103 \u0219i cooperativ\u0103 regional\u0103, \u00een Orientul Mijlociu prezint\u0103 o dificultate special\u0103 const\u00e2nd \u00eentr-o cronic\u0103 lips\u0103 a \u00eencrederii. Aceasta are surse istorice obiective, c\u00e2t \u0219i explica\u021bii care \u021bin de politica <\/span>divide et impera<\/span><\/i> a hegemonilor globali.\u00a0<\/span><\/p>\n Problema se poate rezolva, pe de o parte, prin integrarea statelor din regiune \u00een structuri multilaterale interna\u021bionale mai largi (ex BRICS sau OCS) \u00een componen\u021ba c\u0103rora intr\u0103 \u0219i unele puteri globale <\/span>soft,<\/span><\/i> fie printr-un sistem sinergic de parteneriate cu puteri globale <\/span>soft<\/span><\/i> (dar cu \u201edin\u021bi\u201d) din afara regiunii. Puterile <\/span>hard<\/span><\/i> s-a v\u0103zut c\u0103 nu pot fi de mare ajutor, \u00eentruc\u00e2t confruntarea, iar nu cooperarea este logica lor. Or, statele Orientului Mijlociu au nevoie de mai mult\u0103 \u00eencredere reciproc\u0103 pe care le-o aduce cooperarea, iar nu confruntarea.<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n REVENIREA LA EGALITATEA SUVERAN\u0102 \u0218I DEBARASAREA DE NARCISISMUL EUROATLANTIC<\/b><\/p>\n Procesul de pace \u00een Orientul Mijlociu cere \u00een acest moment, imagina\u021bie mai mult dec\u00e2t memorie, \u0219i smerenie mai mult dec\u00e2t m\u00e2ndrie. \u00cen c\u0103utarea p\u0103cii, Occidentul euro-atlantic trebuie s\u0103 se vindece de narcisism \u0219i s\u0103 scape de complexele sale de superioritate, \u00een timp ce Orientul colectiv trebuie s\u0103 se debaraseze de complexul de inferioritate \u0219i de frustr\u0103rile aferente acestuia, g\u0103sind totodat\u0103, \u00een\u021belepciunea de a-\u0219i gestiona cu m\u0103sur\u0103 succesul istoric, fidel valorilor armoniei globale caracteristice mentalit\u0103\u021bilor sale tradi\u021bionale.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00cen orice caz, pacea trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 dreptul suveran al tuturor statelor (SUA \u0219i Iran deopotriv\u0103) de a-\u0219i alege sistemul \u0219i mijloacele de ap\u0103rare (dac\u0103 Israelul are dreptul la arma nuclear\u0103, \u0219i Iranul trebuind s\u0103 \u00eel aib\u0103). Acest drept suveran trebuie exercitat, \u00eens\u0103, \u00een condi\u021biile r\u0103spunderii pentru ordinea interna\u021bional\u0103, respectiv al r\u0103spunderii fiec\u0103rui stat pentru pacea lumii. \u00cen condi\u021biile acestea, faptul c\u0103 siguran\u021ba lumii este amenin\u021bat\u0103 de proliferarea armelor de distrugere \u00een mas\u0103 nu este un motiv pentru ca statele care le au s\u0103 interzic\u0103 statelor care nu le au a se dota cu ele, ci trebuie, pe de o parte, s\u0103 se procedeze la o ac\u021biune nediscriminatorie privind reducerea \u0219i neproliferarea acestui tip de arme, iar, pe de alt\u0103 parte, s\u0103 se ofere garan\u021bii interna\u021bionale privind securitatea statelor c\u0103rora li se cere s\u0103 nu se doteze cu ele.\u00a0<\/span><\/p>\n De asemenea, orice stat trebuie s\u0103 fie liber a intra \u00een alian\u021bele pe care le consider\u0103 necesare \u0219i a permite amplasarea pe teritoriul sau a mijloacelor militare aliate. Acest drept nu poate afecta, \u00een lumina egalit\u0103\u021bii suverane, dreptul statelor vecine de a cere aranjamente de securitate care s\u0103 evite amenin\u021barea reprezentat\u0103 de acumularea unor for\u021be militare periculos de mari la frontierele lor. Dac\u0103 SUA nu a putut accepta amplasarea de rachete sovietice \u00een Cuba, de ce ar trebui s\u0103 accepte Rusia baze militare americane \u00een Ucraina?! \u00cen acest sens nimeni nu poate avea un drept de veto, dar nici nimeni nu poate refuza dimensionarea capacit\u0103\u021bilor sale militare de o manier\u0103 care s\u0103 nu afecteze siguran\u021ba altora.<\/span><\/p>\n INTERDEPENDEN\u021aA GLOBAL\u0102: VULNERABILITATE \u0218I ATU\u00a0<\/b><\/p>\n R\u0103zboiul din Golf a probat realitatea interdependen\u021belor globale. Acestea prezint\u0103 riscuri de securitate, dar sunt \u0219i un motiv puternic pentru scurtarea conflictelor armate \u0219i favorizarea negocierilor politice.\u00a0<\/span><\/p>\n De aceea, lec\u021bia de \u00eenv\u0103\u021bat nu este cea a \u201ederiscului\u201d (anihil\u0103rii riscului) prin decuplare \u0219i (auto)izolare, ci a consolid\u0103rii p\u0103cii, siguran\u021bei \u0219i stabilit\u0103\u021bii globale prin gestiunea comun\u0103 a interdependen\u021belor \u00een cadrul unui multipolarism simetric cu o dinamic\u0103 orientat\u0103 \u0219i c\u0103tre echilibrele dezvolt\u0103rii economico-sociale universale.\u00a0<\/span><\/p>\n CRIZA DE SISTEM A UE \u0218I NEVOIA DE REFONDARE A EUROPEI POLITICE\u00a0<\/b><\/p>\n Totodat\u0103, r\u0103zboiul din Golf \u0219i procesul de pace din Orientul Mijlociu a dovedit c\u0103 realizarea unui multipolarism global stabilizat prin simetria puterii principalilor actori ai lumii, capabili s\u0103 iradieze, mobilizeze \u0219i s\u0103 inspire (f\u0103r\u0103 a impune), cere aportul Europei, respectiv al UE ca Europ\u0103 politic\u0103. Irelevan\u021ba strategic\u0103 a UE, ca putere <\/span>soft<\/span><\/i> (cu din\u021bi), \u00een acest moment, este resim\u021bit\u0103 mai ales de puterile globale \u0219i regionale emergente ale Orientului \u0219i Sudului global.\u00a0<\/span><\/p>\n Respectiva absen\u021b\u0103 este rezultatul \u00eemprejur\u0103rii c\u0103 multiplele crize cronicizate din sistemul UE s-au transformat, \u00een contextul dezordinii globale prelungite, precum \u0219i \u00een cel al dezordinii din statele membre, \u00een criz\u0103 a sistemul UE. Aceasta impune refondarea UE, adic\u0103 reinventarea sistemului comunitar european.\u00a0<\/span><\/p>\n Actorii Orientului Mijlociu \u0219i ai Sudului global nu trebuie s\u0103 a\u0219tepte, \u00eens\u0103, reinventarea UE prin impuls intern \u0219i nici s\u0103 lase UE \u00een urm\u0103, concep\u00e2nd \u0219i avans\u00e2nd construc\u021bia noii ordini globale ca \u0219i c\u00e2nd Europa nu ar exista. P\u00e2n\u0103 la refondarea UE, ele trebuie s\u0103 devin\u0103 active \u0219i s\u0103 ia ini\u021biativa, formul\u00e2nd nu doar cereri \u0219i definind a\u0219tept\u0103ri, ci propun\u00e2nd europenilor proiecte concrete \u0219i viziuni strategice apte a-i inspira, ghida \u0219i mobiliza.\u00a0<\/span><\/p>\n ROLUL ROM\u00c2NIEI CA PUTERE MIJLOCIE<\/b><\/p>\n La un Forum interna\u021bional organizat recent la Bucure\u0219ti, pentru a analiza evolu\u021biile din Orientul Mijlociu \u0219i perspectivele unei ordini medio-orientale care s\u0103 ofere impulsuri unui model de nou\u0103 ordine mondial\u0103, unul dintre participan\u021bi, profesor la Universitatea din Shanghai, vorbind despre rolul puterilor mijlocii \u00een edificarea viitoarei arhitecturi de securitate din regiunea respectiv\u0103, a men\u021bionat Rom\u00e2nia, al\u0103turi Germania \u0219i Turcia.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Sesiz\u00e2nd surpriza unora dintre cei prezen\u021bi, inclusiv \u00een r\u00e2ndul gazdelor, oratorul a adus ca argument al influen\u021bei pe care o poate exercita Rom\u00e2nia chiar organizarea Forumului cu pricina, subliniind c\u0103 acesta a permis \u00eent\u00e2lnirea \u0219i schimbul de opinii, urmat de diagnostice originale \u0219i solu\u021bii \u00eendr\u0103zne\u021be, \u00eentre persoane venind din \u021b\u0103ri altminteri situate \u00een tabere adverse, care au putut vorbi calm, dedramatizat, ra\u021bional \u0219i rezonabil. Nu sunt multe \u021b\u0103ri din lume care pot g\u0103zdui a\u0219a ceva \u0219i care astfel pot exercita o influen\u021b\u0103 intelectual\u0103 remarcabil\u0103 asupra evolu\u021biilor globale \u2013 a insistat profesorul chinez, de ast\u0103 dat\u0103 \u00een asentimentul auditoriului.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Puterea nu st\u0103 doar \u00een arme \u0219i bani, ci \u0219i \u00een cuvinte \u0219i caracter, \u00een suflet \u0219i minte. Iat\u0103 o observa\u021bie care ofer\u0103 rom\u00e2nilor motive de m\u00e2ndrie \u0219i optimism, dar la care Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 reflecteze cu con\u0219tiin\u021ba c\u0103 ceea ce face \u00een prezent, mai ales prin ini\u021biative civile nesus\u021binute, dac\u0103 nu chiar bruiate, de autoritatea public\u0103, este departe de a fi destul, raportat la capacit\u0103\u021bile ei \u0219i la nevoile ca acestea s\u0103 se exprime.\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Autor: Adrian Severin<\/i><\/b><\/p>\n \u00a0<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n Orientul Mijlociu (care pentru Rom\u00e2nia este \u0219i Orient Apropiat) se afl\u0103 \u00een fa\u021ba alegerii dintre continuarea fragment\u0103rii cu conflictele intestine subsecvente \u0219i recunoa\u0219terea caracterului indivizibil al securit\u0103\u021bii locuitorilor s\u0103i.\u00a0<\/span><\/p>\n Ie\u0219irea din aceast\u0103 dilem\u0103 presupune \u00een\u021belegerea actualelor evolu\u021bii din Orientul Mijlociu ca parte a transform\u0103rii vechii ordini globale, respectiv ca parte a trecerii de la vechea ordine global\u0103 de inspira\u021bie american\u0103 sau euro-atlantic\u0103 la una nou\u0103 de inspira\u021bie asiatic\u0103, av\u00e2nd eventuale influen\u021be euro-asiatice.\u00a0<\/span><\/p>\n PAX AMERICANA<\/i><\/b> \u0218I R\u0102ZBOIUL AMERICII CU IRANUL\u00a0<\/b><\/p>\n Vechea ordine \u2013 <\/span>pax americana<\/span><\/i> \u2013 a fost cu adev\u0103rat global\u0103 \u0219i s-a bazat pe modelul civiliza\u021biei americane (modul de via\u021b\u0103 american) sintetizat \u00een \u201evisul american\u201d, \u0219i pe puterea american\u0103 \u2013 economic\u0103, financiar\u0103 (monetar\u0103), tehnologic\u0103, educa\u021bional\u0103, cultural\u0103 \u0219i militar\u0103.<\/span><\/p>\n \u00cen logica acestei ordini, care instaura \u201epacea armat\u0103\u201d \u0219i rezerva SUA misiunea \u201ejandarmului global\u201d, dublat\u0103 \u0219i sus\u021binut\u0103 de aceea de garant al libert\u0103\u021bii \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii economiei globale, America nu putea permite ca vreuna dintre regiunile cu relevan\u021b\u0103 strategic\u0103 ale lumii (printre care \u0219i Orientul Mijlociu, nod al unor drumuri strategice str\u0103vechi \u0219i posesor al unor rezerve energetice uria\u0219e) s\u0103 fie dominat\u0103 de vreo putere local\u0103 \/ regional\u0103 apt\u0103 \u0219i doritoare s\u0103 se opun\u0103 comenzilor ei.<\/span><\/p>\n Una dintre aceste puteri regionale posibil rivale a fost Iranul. Fie sub guvernarea de st\u00e2nga a lui Mohammad Mosaddegh (care voia ca de resursele Iranului s\u0103 dispun\u0103 Iranul), fie sub regimul conservator al \u0218ahului Reza Pahlavi (pe care SUA nu l-a abandonat doar de dragul valorilor democratice \u00eenc\u0103lcate de el), fie sub regimul republicii islamice (care SUA estima c\u0103 va fi slab \u0219i instabil), de \u00eendat\u0103 ce s-a afirmat ca o putere na\u021bional\u0103 susceptibil\u0103 s\u0103 conteste suprema\u021bia superputerii globale americane, \u00eentr-o form\u0103 sau alta, mai devreme sau mai t\u00e2rziu, urma\u0219ii Imperiului persan au intrat \u00een conflict, deschis sau mascat, cu SUA, \u201eImperiul necesar\u201d mondial.<\/span><\/p>\n DE LA ISRAELUL AMERICAN LA AMERICA ISRAELIAN\u0102<\/b><\/p>\n Pentru a controla Orientul Mijlociu \u0219i a nu l\u0103sa nici unui actor local, singur sau \u00een alian\u021b\u0103 cu al\u021bi actori locali, posibilitatea de a deveni un lider regional capabil s\u0103 pun\u0103 \u00een discu\u021bie ordinea american\u0103, inclusiv pentru a \u00eengr\u0103di orice posibil\u0103 ascensiune iranian\u0103 \u0219i a descuraja preten\u021biile Iranului la un asemenea statut, SUA a transformat statul Israel \u00eentr-o prelungire a sa medio-oriental\u0103, \u00een bra\u021bul s\u0103u \u00eenarmat din Orientul Mijlociu, oferind protec\u021bia sa tuturor celor dispu\u0219i s\u0103 accepte superioritatea puterii israeliene ca alter ego al puterii americane.\u00a0<\/span><\/p>\n Israelul, care a v\u0103zut \u00een rela\u021bia sa special\u0103 cu Noul Ierusalim transatlantic promisiunea realiz\u0103rii visului sionist al Marelui Israel de la Nil la Eufrat, a acceptat s\u0103 fie America Orientului Mijlociu. Cu timpul, \u00eens\u0103, acest Israel american \u2013 inspirat sau neinspirat, prudent sau imprudent \u2013 a devenit pe nesim\u021bite o Americ\u0103 israelian\u0103 \u0219i astfel SUA a ajuns captiv al agendei geopolitice israeliene; dup\u0103 cum securitatea israelian\u0103 a ajuns dependent\u0103 de sus\u021binerea puterii militare americane.\u00a0<\/span><\/p>\n Iranul, mai ales dup\u0103 revolu\u021bia republican\u0103 islamic\u0103, a organizat rezisten\u021ba \u00eempotriva hegemonismului american cu fa\u021b\u0103 israelian\u0103 sionist\u0103.\u00a0 Opozi\u021bia fa\u021b\u0103 de Israel a fost \u00een realitate una fa\u021b\u0103 de acest hegemonism american pararegional \u0219i ea s-a manifestat ca opozi\u021bie fa\u021b\u0103 de sionism, nu fa\u021b\u0103 de ideea unui stat israelian civic.\u00a0<\/span><\/p>\n NODUL CONFLICTULUI ISTORIC IRANIAN: GEOGRAFIA<\/b><\/p>\n Problema real\u0103 actual\u0103, dar cu r\u0103d\u0103cini \u00een trecut, a litigiului dintre SUA \u0219i Iran nu este aceea a armelor nucleare (sau a altor arme de distrugere \u00een mas\u0103), nici aceea a controlului asupra resurselor sale petroliere, nici aceea a regimului politic \u0219i a dorin\u021bei de schimbare a acestuia; problema este geografia Iranului care face ca, f\u0103r\u0103 sanc\u021biuni \u0219i f\u0103r\u0103 o permanent\u0103 h\u0103r\u021buire interna\u021bional\u0103, chiar \u0219i lipsit de rachete balistice \u0219i focoase nucleare, Iranul s\u0103 devin\u0103 rapid o superputere economic\u0103 la nivel regional, de neignorat la nivel global (a\u0219a cum s-a putut observa cu titlul de e\u0219antion odat\u0103 cu \u00eenchiderea str\u00e2mtorii Hormuz care a pus pe jar \u00eentreaga omenire).\u00a0<\/span><\/p>\n \u00cen prezent, tot geografia a\u0219eaz\u0103 Iranul \u00eentr-un punct critic pe traseul \u201enoului drum al m\u0103t\u0103sii\u201d \u2013 proiectul strategic al superputerii globale emergente chineze care domin\u0103 \u201esecolul Asiei\u201d. Cine controleaz\u0103 Iranul sau este partener strategic al Iranului controleaz\u0103 \u201edrumul m\u0103t\u0103sii\u201d; iar acesta este sistemul circulator al noii ordini globale postamericane.\u00a0<\/span><\/p>\n Cum Iranul este prea mare ca s\u0103 poat\u0103 fi controlat, ideea este s\u0103 fie fragmentat \u00een p\u0103r\u021bile sale geo-culturale componente. F\u0103r\u0103 asta Israelul nu va putea domina regiunea Orientului Mijlociu; iar dac\u0103 Israelul nu va putea, nici SUA nu va putea.<\/span><\/p>\n ORDINEA POSTAMERICAN\u0102 CA PRODUS AL ORDINII AMERICANE<\/b><\/p>\n Structura puterii la nivel global este ast\u0103zi produsul ordinii americane. Datorit\u0103 acesteia, nu neap\u0103rat \u0219i a dorin\u021bei creatorului \u0219i liderului ei, SUA, au ap\u0103rut puteri regionale noi sau reabilitate care \u00ee\u0219i cer locul la masa deciziilor globale. Aceast\u0103 ordine nu moare pentru c\u0103 a fost rea, ci dimpotriv\u0103, pentru c\u0103 a avut succes \u0219i, odat\u0103 cu succesul, \u0219i-a epuizat rolul istoric.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u201eEste un timp al \u00eenceputului \u0219i un timp al sf\u00e2r\u0219itului; un timp \u00een care vii \u0219i unul \u00een care pleci\u201d \u2013 spune Eclesiastul. Aceasta este valabil \u0219i pentru orice ordine mondial\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Este, deci, timpul ca SUA s\u0103 accepte emergen\u021ba unei noi ordini globale, post-americane, care va \u00eenlocui unipolarismul cu multipolarismul \u0219i asimetria puterilor, specific\u0103 celui dint\u00e2i, cu echilibrul puterilor; strategia descuraj\u0103rii \u0219i sanc\u021biunilor, cu cea a stimul\u0103rii \u0219i solidarit\u0103\u021bii, cea a izol\u0103rii \u0219i excluderii, cu cea a asocierii \u0219i includerii, cea a p\u0103cii prin for\u021b\u0103 cu cea a p\u0103cii prin dezvoltare, cea a jocului de sum\u0103 nul\u0103 cu cea a jocului de sum\u0103 pozitiv\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Alternativa SUA este aceea de a se al\u0103tura procesului sau a i se opune. Dac\u0103 nu i se al\u0103tur\u0103, acesta va progresa f\u0103r\u0103 ea, ignor\u00e2ndu-i valorile \u0219i aspira\u021biile. Dac\u0103 i se opune, acesta va progresa \u00eempotriva ei.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Orientul Mijlociu, Golful Persic, Iranul \u0219i vecinii s\u0103i se afl\u0103 \u00een momentul de fa\u021b\u0103 \u00een mijlocul procesului de transformare a ordinii globale. R\u0103zboiul declan\u0219at de SUA (\u00eempreun\u0103 cu Israelul) \u00eempotriva Iranului, la scara istoriei a dat un av\u00e2nt strategic uria\u0219 evolu\u021biei noii ordini globale. De\u0219i menit a fr\u00e2na emergen\u021ba ordinii postamericane, accelerat-o. A\u0219a se \u00eent\u00e2mpl\u0103 cu toate \u00eencerc\u0103rile \u00eempotriva naturii; cu cele care merg \u00eempotriva cursului firesc al istoriei.<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n PACEA DINTRE SUA \u0218I IRAN CA MODEL AL NOII ORDINI MONDIALE<\/b><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Pacea dintre SUA \u0219i Iran va fi de fapt un pilon regional al viitoarei ordini globale de care \u00eentregul proiect global, pe care \u00eel va anticipa va trebui s\u0103 \u021bin\u0103 seama. Aceasta nu va fi o pace local\u0103, ci una cu semnifica\u021bie global\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Intrarea SUA \u00een aceste negocieri (dac\u0103 ele vor fi duse cu bine p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t) reprezint\u0103 asocierea SUA la procesul proiect\u0103rii ordinii globale postamericane. Prin ele, indiferent de con\u021binutul acordului la care se va ajunge, SUA devine cofondator al noii ordini globale, evit\u00e2nd ca aceasta s\u0103 se nasc\u0103 f\u0103r\u0103 ea sau \u00eempotriva ei. Pentru SUA aceasta este principala miz\u0103 strategic\u0103 a negocierilor de pace cu Iranul.<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Negocierile de pace dintre SUA \u0219i Iran sunt mai mult dec\u00e2t ni\u0219te discu\u021bii (tehnice) menite s\u0103 pun\u0103 cap\u0103t unui conflict armat. Ele fac din SUA un participant direct la procesul de transformare a ordinii globale, ceea ce va schimba at\u00e2t distribu\u021bia for\u021belor americane \u00een lume, c\u00e2t \u0219i alian\u021bele americane, dac\u0103 nu chiar \u0219i modul de operare american \u00een ac\u021biunea extern\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n INTRAREA AMERICII \u00ceN LOGICA ORDINII POSTAMERICANE<\/b><\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen logica noii ordini emergente, care trece de la unipolarism la multipolarism sau la pluricentrism, SUA nu mai este interesat\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 prezent\u0103 \u00een Orientul Mijlociu pentru a-l domina (cel pu\u021bin nu la nivelul de p\u00e2n\u0103 acum), a\u0219a cum nu este interesat\u0103 s\u0103 mai r\u0103m\u00e2n\u0103 \u00een Europa \u0219i s\u0103 ofere europenilor umbrela ei de securitate.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00cen plus, \u00eentreaga situa\u021bie economic\u0103 a puterii americane decadente (chiar \u00een condi\u021biile \u00een care sau mai ales \u00een condi\u021biile \u00een care economia american\u0103 a fost militarizat\u0103 sub efectul ideologiei neoimperialismului post-modern soro\u0219ist) nu \u00eei mai permite continuarea prezen\u021bei masive \u00een Orientul Mijlociu. Ca \u0219i Imperiul roman \u00een faza lui de dec\u0103dere, \u0219i cel american trebuie s\u0103 \u00ee\u0219i scurteze frontierele \u0219i s\u0103 \u00ee\u0219i aduc\u0103 acas\u0103 for\u021bele \u00eempr\u0103\u0219tiate prin lume. Aceasta simplific\u0103 negocierile de pace cu Iranul.<\/span><\/p>\n Pacea dintre SUA \u0219i Iran, urmat\u0103 firesc de retragerea SUA din Orientul Mijlociu, implic\u0103, \u00eens\u0103, \u0219i dezamericanizarea Israelului, ceea ce este greu de realizat \u00eentruc\u00e2t presupune dezisraelizarea Americii. Pentru America nu ar fi at\u00e2t de dificil, ba chiar ar fi favorabil, s\u0103 renun\u021be la Israelul american, dar este dificil s\u0103 se debaraseze de America israelian\u0103.\u00a0<\/span><\/p>\n Condi\u021biile p\u0103cii americano-iraniene sunt clare \u0219i practic acceptate de ambele p\u0103r\u021bi. Problema pentru administra\u021bia american\u0103 este cum s\u0103 v\u00e2nd\u0103 aceast\u0103 pace neoconservatorilor s\u0103i \u0219i lobbyului israelian din SUA.\u00a0<\/span><\/p>\n De aceea, Iranul, c\u00e2\u0219tig\u0103torul strategic al r\u0103zboiului, trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een\u021belepciunea de a construi un \u201epod aurit\u201d pe care SUA s\u0103 ias\u0103 din viesparul medio-oriental f\u0103r\u0103 a fi umilit\u0103, ci capabil\u0103 s\u0103 sus\u021bin\u0103 c\u0103, \u0219i de nu a \u00eenvins, m\u0103car o pace cu onoare tot a ob\u021binut.\u00a0<\/span><\/p>\n CHESTIUNEA ISRAELIAN\u0102<\/b><\/p>\n \u00cen ceea ce prive\u0219te problema Israelului, aceasta nu se poate rezolva dec\u00e2t prin schimbarea statutului s\u0103u constitu\u021bional \u2013 dou\u0103 state distincte (Israel \u0219i Palestina), o confedera\u021bie iudeo-arab\u0103, un stat unitar civic \u0219i multicultural \u2013 iar nu prin r\u0103zboi.\u00a0<\/span><\/p>\n Acceptarea solu\u021biei nu poate veni, \u00eens\u0103, din interiorul Israelului, care at\u00e2t timp c\u00e2t va crede c\u0103 poate solu\u021biona totul, chiar \u0219i f\u0103r\u0103 SUA, prin r\u0103zboi \u0219i numai prin r\u0103zboi, nu va accepta nici o schimbare, ci prin implicarea viguroas\u0103 a comunit\u0103\u021bii interna\u021bionale, care va trebui s\u0103 ofere totodat\u0103 garan\u021biile de securitate necesare tuturor statelor din regiune, inclusiv Israelului, Iranului \u0219i poporului palestinian.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00cen acest context Israelul va trebui ajutat s\u0103 ajung\u0103 \u00een situa\u021bia de a \u00een\u021belege c\u0103 securitatea sa este cu at\u00e2t mai solid\u0103 cu c\u00e2t securitatea vecinilor s\u0103i este mai solid\u0103, iar nu cu c\u00e2t este mai fragil\u0103.<\/span><\/p>\n O ORDINE MEDIO-ORIENTAL\u0102 F\u0102R\u0102 COMPONENT\u0102 PARAREGIONAL\u0102<\/b><\/p>\n R\u0103zboiul amorsat de SUA \u0219i Israel \u00eempotriva Iranului a antrenat \u00eentreaga regiune \u0219i a afectat toat\u0103 comunitatea interna\u021bional\u0103. El a ar\u0103tat c\u0103 statele regiunii nu pot ob\u021bine securitatea dec\u00e2t \u00eempreun\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 a mai recurge la sprijinul (totdeauna interesat) puterilor (militare \u0219i militariste \/ <\/span>hard<\/span><\/i>) din afara regiunii.<\/span><\/p>\n Pe cale de consecin\u021b\u0103, principalii actori ai regiunii trebuie s\u0103 g\u0103seasc\u0103 solu\u021bii pentru a construi un sistem comun de securitate colectiv\u0103 \u0219i cooperativ\u0103, bazat nu pe alian\u021be opuse, ci pe parteneriate compatibile \u0219i complementare capabile s\u0103 realizeze proiecte comune de dezvoltare inspirate de o solidaritate a intereselor tot mai cuprinz\u0103toare. \u00cen acest sens, modelul Organiza\u021biei pentru Securitate \u0219i Cooperare \u00een Europa ar putea fi o surs\u0103 de inspira\u021bie.<\/span><\/p>\n \u00cen prezent, ordinea regional\u0103 poate fi asigurat\u0103 prin cooperarea trilateral\u0103 a Iranului, Turciei \u0219i unui grup integrat de state arabe (\u00een primul r\u00e2nd Arabia Saudit\u0103 \u0219i Egiptul). Lor li s-ar putea asocia, la timp potrivit \u0219i \u00een form\u0103 specific\u0103 \u0219i Pakistanul, ca putere care nu apar\u021bine \u00een sens strict Orientului Mijlociu, dar care are o pozi\u021bie geostrategic\u0103 de natur\u0103 a-i oferi \u0219i influen\u021b\u0103 \u00een \u0219i r\u0103spunderi fa\u021b\u0103 de Orientul Mijlociu, asigur\u00e2ndu-i \u0219i capacitatea de a contribui la men\u021binerea p\u0103cii prin ajustarea echilibrelor regionale.\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n Faptul nu ar \u00eensemna excluderea sau izolarea Israelului, ci crearea unui cadru regional care s\u0103 ofere acestuia oportunitatea de a alege \u00eentre securitatea prin integrare regional\u0103 cu c\u00e2\u0219tiguri pentru to\u021bi participan\u021bii \u0219i riscul jocului de sum\u0103 nul\u0103, imposibil de c\u00e2\u0219tigat de unul singur mereu \u0219i \u00eempotriva tuturor.\u00a0<\/span><\/p>\n HANDICAPUL DEFICITULUI DE \u00ceNCREDERE<\/b><\/p>\n Realizarea unui sistem de securitate colectiv\u0103 \u0219i cooperativ\u0103 regional\u0103, \u00een Orientul Mijlociu prezint\u0103 o dificultate special\u0103 const\u00e2nd \u00eentr-o cronic\u0103 lips\u0103 a \u00eencrederii. Aceasta are surse istorice obiective, c\u00e2t \u0219i explica\u021bii care \u021bin de politica <\/span>divide et impera<\/span><\/i> a hegemonilor globali.\u00a0<\/span><\/p>\n Problema se poate rezolva, pe de o parte, prin integrarea statelor din regiune \u00een structuri multilaterale interna\u021bionale mai largi (ex BRICS sau OCS) \u00een componen\u021ba c\u0103rora intr\u0103 \u0219i unele puteri globale <\/span>soft,<\/span><\/i> fie printr-un sistem sinergic de parteneriate cu puteri globale <\/span>soft<\/span><\/i> (dar cu \u201edin\u021bi\u201d) din afara regiunii. Puterile <\/span>hard<\/span><\/i> s-a v\u0103zut c\u0103 nu pot fi de mare ajutor, \u00eentruc\u00e2t confruntarea, iar nu cooperarea este logica lor. Or, statele Orientului Mijlociu au nevoie de mai mult\u0103 \u00eencredere reciproc\u0103 pe care le-o aduce cooperarea, iar nu confruntarea.<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n REVENIREA LA EGALITATEA SUVERAN\u0102 \u0218I DEBARASAREA DE NARCISISMUL EUROATLANTIC<\/b><\/p>\n Procesul de pace \u00een Orientul Mijlociu cere \u00een acest moment, imagina\u021bie mai mult dec\u00e2t memorie, \u0219i smerenie mai mult dec\u00e2t m\u00e2ndrie. \u00cen c\u0103utarea p\u0103cii, Occidentul euro-atlantic trebuie s\u0103 se vindece de narcisism \u0219i s\u0103 scape de complexele sale de superioritate, \u00een timp ce Orientul colectiv trebuie s\u0103 se debaraseze de complexul de inferioritate \u0219i de frustr\u0103rile aferente acestuia, g\u0103sind totodat\u0103, \u00een\u021belepciunea de a-\u0219i gestiona cu m\u0103sur\u0103 succesul istoric, fidel valorilor armoniei globale caracteristice mentalit\u0103\u021bilor sale tradi\u021bionale.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00cen orice caz, pacea trebuie s\u0103 recunoasc\u0103 dreptul suveran al tuturor statelor (SUA \u0219i Iran deopotriv\u0103) de a-\u0219i alege sistemul \u0219i mijloacele de ap\u0103rare (dac\u0103 Israelul are dreptul la arma nuclear\u0103, \u0219i Iranul trebuind s\u0103 \u00eel aib\u0103). Acest drept suveran trebuie exercitat, \u00eens\u0103, \u00een condi\u021biile r\u0103spunderii pentru ordinea interna\u021bional\u0103, respectiv al r\u0103spunderii fiec\u0103rui stat pentru pacea lumii. \u00cen condi\u021biile acestea, faptul c\u0103 siguran\u021ba lumii este amenin\u021bat\u0103 de proliferarea armelor de distrugere \u00een mas\u0103 nu este un motiv pentru ca statele care le au s\u0103 interzic\u0103 statelor care nu le au a se dota cu ele, ci trebuie, pe de o parte, s\u0103 se procedeze la o ac\u021biune nediscriminatorie privind reducerea \u0219i neproliferarea acestui tip de arme, iar, pe de alt\u0103 parte, s\u0103 se ofere garan\u021bii interna\u021bionale privind securitatea statelor c\u0103rora li se cere s\u0103 nu se doteze cu ele.\u00a0<\/span><\/p>\n De asemenea, orice stat trebuie s\u0103 fie liber a intra \u00een alian\u021bele pe care le consider\u0103 necesare \u0219i a permite amplasarea pe teritoriul sau a mijloacelor militare aliate. Acest drept nu poate afecta, \u00een lumina egalit\u0103\u021bii suverane, dreptul statelor vecine de a cere aranjamente de securitate care s\u0103 evite amenin\u021barea reprezentat\u0103 de acumularea unor for\u021be militare periculos de mari la frontierele lor. Dac\u0103 SUA nu a putut accepta amplasarea de rachete sovietice \u00een Cuba, de ce ar trebui s\u0103 accepte Rusia baze militare americane \u00een Ucraina?! \u00cen acest sens nimeni nu poate avea un drept de veto, dar nici nimeni nu poate refuza dimensionarea capacit\u0103\u021bilor sale militare de o manier\u0103 care s\u0103 nu afecteze siguran\u021ba altora.<\/span><\/p>\n INTERDEPENDEN\u021aA GLOBAL\u0102: VULNERABILITATE \u0218I ATU\u00a0<\/b><\/p>\n R\u0103zboiul din Golf a probat realitatea interdependen\u021belor globale. Acestea prezint\u0103 riscuri de securitate, dar sunt \u0219i un motiv puternic pentru scurtarea conflictelor armate \u0219i favorizarea negocierilor politice.\u00a0<\/span><\/p>\n De aceea, lec\u021bia de \u00eenv\u0103\u021bat nu este cea a \u201ederiscului\u201d (anihil\u0103rii riscului) prin decuplare \u0219i (auto)izolare, ci a consolid\u0103rii p\u0103cii, siguran\u021bei \u0219i stabilit\u0103\u021bii globale prin gestiunea comun\u0103 a interdependen\u021belor \u00een cadrul unui multipolarism simetric cu o dinamic\u0103 orientat\u0103 \u0219i c\u0103tre echilibrele dezvolt\u0103rii economico-sociale universale.\u00a0<\/span><\/p>\n CRIZA DE SISTEM A UE \u0218I NEVOIA DE REFONDARE A EUROPEI POLITICE\u00a0<\/b><\/p>\n Totodat\u0103, r\u0103zboiul din Golf \u0219i procesul de pace din Orientul Mijlociu a dovedit c\u0103 realizarea unui multipolarism global stabilizat prin simetria puterii principalilor actori ai lumii, capabili s\u0103 iradieze, mobilizeze \u0219i s\u0103 inspire (f\u0103r\u0103 a impune), cere aportul Europei, respectiv al UE ca Europ\u0103 politic\u0103. Irelevan\u021ba strategic\u0103 a UE, ca putere <\/span>soft<\/span><\/i> (cu din\u021bi), \u00een acest moment, este resim\u021bit\u0103 mai ales de puterile globale \u0219i regionale emergente ale Orientului \u0219i Sudului global.\u00a0<\/span><\/p>\n Respectiva absen\u021b\u0103 este rezultatul \u00eemprejur\u0103rii c\u0103 multiplele crize cronicizate din sistemul UE s-au transformat, \u00een contextul dezordinii globale prelungite, precum \u0219i \u00een cel al dezordinii din statele membre, \u00een criz\u0103 a sistemul UE. Aceasta impune refondarea UE, adic\u0103 reinventarea sistemului comunitar european.\u00a0<\/span><\/p>\n Actorii Orientului Mijlociu \u0219i ai Sudului global nu trebuie s\u0103 a\u0219tepte, \u00eens\u0103, reinventarea UE prin impuls intern \u0219i nici s\u0103 lase UE \u00een urm\u0103, concep\u00e2nd \u0219i avans\u00e2nd construc\u021bia noii ordini globale ca \u0219i c\u00e2nd Europa nu ar exista. P\u00e2n\u0103 la refondarea UE, ele trebuie s\u0103 devin\u0103 active \u0219i s\u0103 ia ini\u021biativa, formul\u00e2nd nu doar cereri \u0219i definind a\u0219tept\u0103ri, ci propun\u00e2nd europenilor proiecte concrete \u0219i viziuni strategice apte a-i inspira, ghida \u0219i mobiliza.\u00a0<\/span><\/p>\n ROLUL ROM\u00c2NIEI CA PUTERE MIJLOCIE<\/b><\/p>\n La un Forum interna\u021bional organizat recent la Bucure\u0219ti, pentru a analiza evolu\u021biile din Orientul Mijlociu \u0219i perspectivele unei ordini medio-orientale care s\u0103 ofere impulsuri unui model de nou\u0103 ordine mondial\u0103, unul dintre participan\u021bi, profesor la Universitatea din Shanghai, vorbind despre rolul puterilor mijlocii \u00een edificarea viitoarei arhitecturi de securitate din regiunea respectiv\u0103, a men\u021bionat Rom\u00e2nia, al\u0103turi Germania \u0219i Turcia.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Sesiz\u00e2nd surpriza unora dintre cei prezen\u021bi, inclusiv \u00een r\u00e2ndul gazdelor, oratorul a adus ca argument al influen\u021bei pe care o poate exercita Rom\u00e2nia chiar organizarea Forumului cu pricina, subliniind c\u0103 acesta a permis \u00eent\u00e2lnirea \u0219i schimbul de opinii, urmat de diagnostice originale \u0219i solu\u021bii \u00eendr\u0103zne\u021be, \u00eentre persoane venind din \u021b\u0103ri altminteri situate \u00een tabere adverse, care au putut vorbi calm, dedramatizat, ra\u021bional \u0219i rezonabil. Nu sunt multe \u021b\u0103ri din lume care pot g\u0103zdui a\u0219a ceva \u0219i care astfel pot exercita o influen\u021b\u0103 intelectual\u0103 remarcabil\u0103 asupra evolu\u021biilor globale \u2013 a insistat profesorul chinez, de ast\u0103 dat\u0103 \u00een asentimentul auditoriului.\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Puterea nu st\u0103 doar \u00een arme \u0219i bani, ci \u0219i \u00een cuvinte \u0219i caracter, \u00een suflet \u0219i minte. Iat\u0103 o observa\u021bie care ofer\u0103 rom\u00e2nilor motive de m\u00e2ndrie \u0219i optimism, dar la care Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 reflecteze cu con\u0219tiin\u021ba c\u0103 ceea ce face \u00een prezent, mai ales prin ini\u021biative civile nesus\u021binute, dac\u0103 nu chiar bruiate, de autoritatea public\u0103, este departe de a fi destul, raportat la capacit\u0103\u021bile ei \u0219i la nevoile ca acestea s\u0103 se exprime.\u00a0\u00a0<\/span><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Autor: Adrian Severin<\/i><\/b><\/p>\n \u00a0<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n [analyse_source url=”https:\/\/solidnews.ro\/noua-ordine-a-orientului-mijlociu-in-noua-ordine-a-lumii\/”]<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" [analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/solidnews.ro\/wp-content\/uploads\/2021\/03\/foto-severin.jpg”] Orientul Mijlociu (care pentru Rom\u00e2nia este \u0219i Orient Apropiat) se afl\u0103 \u00een fa\u021ba alegerii dintre continuarea fragment\u0103rii cu conflictele intestine subsecvente \u0219i recunoa\u0219terea caracterului indivizibil al securit\u0103\u021bii locuitorilor s\u0103i.\u00a0 Ie\u0219irea din aceast\u0103 dilem\u0103 presupune \u00een\u021belegerea actualelor evolu\u021bii din Orientul Mijlociu ca parte a transform\u0103rii vechii ordini globale, respectiv ca parte a trecerii […]<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[89],"tags":[226,97],"class_list":["post-2015688","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-romania","tag-crawlmanager","tag-solidnews-ro"],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2015688","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=2015688"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/2015688\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=2015688"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=2015688"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/analyse.optim.biz\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=2015688"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}