{"id":2013777,"date":"2026-06-26T16:46:58","date_gmt":"2026-06-26T13:46:58","guid":{"rendered":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2013777"},"modified":"2026-06-26T16:46:58","modified_gmt":"2026-06-26T13:46:58","slug":"calendarul-zilei-27-iunie-113-ani-de-cand-romania-declara-razboi-bulgariei-la-presiunile-marilor-puteri-am-obtinut-cadrilaterul-dar-ne-am-ostilizat-gratuit-tara-vecina","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/analyse.optim.biz\/?p=2013777","title":{"rendered":"Calendarul zilei 27 iunie: 113 ani de c\u00e2nd Rom\u00e2nia declara r\u0103zboi Bulgariei, la presiunile Marilor Puteri. Am ob\u021binut Cadrilaterul, dar ne-am ostilizat, gratuit, \u021bara vecin\u0103"},"content":{"rendered":"

[analyse_image type=”featured” src=”https:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/armata-romana-trecand-dunarea-razboi-bulgaria.jpghttps:\/\/r3media.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/06\/armata-romana-trecand-dunarea-razboi-bulgaria.jpg”]<\/p>\n

\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
PRIM PLAN<\/a><\/span>Calendarul zilei 27 iunie: 113 ani de c\u00e2nd Rom\u00e2nia declara r\u0103zboi Bulgariei,…<\/span><\/div>\n<\/div>\n
\n
PRIM PLAN<\/a>\u0218TIRI<\/a><\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Calendarul zilei 27 iunie: 113 ani de c\u00e2nd Rom\u00e2nia declara r\u0103zboi Bulgariei, la presiunile Marilor Puteri. Am ob\u021binut Cadrilaterul, dar ne-am ostilizat, gratuit, \u021bara vecin\u0103<\/h1>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Redac\u021bia<\/a><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
Trupele rom\u00e2ne trec\u00e2nd Dun\u0103rea. Sursa foto: Historia.ro<\/figcaption><\/figure>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n

Pe 27 iunie 1913, Regele Carol I declara oficial r\u0103zboi Bulgariei \u0219i \u00ee\u0219i instala cartierul general, \u00een calitate de comandant suprem, la Corabia.<\/strong><\/p>\n

Dar r\u0103zboiul dintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri \u2013 at\u00e2t de apropiate p\u00e2n\u0103 atunci \u2013 a \u00eenceput prin cel al declara\u021biilor, dup\u0103 Primul R\u0103zboi Balcanic.<\/p>\n

Nici Rom\u00e2nia, nici Bulgaria, nu erau mul\u021bumite cu grani\u021ba de pe Dun\u0103re, dar discu\u021biile de la Bucure\u0219ti sau Londra nu au dat niciun rezultat.<\/p>\n

Astfel, opiniile publice din cele dou\u0103 \u021b\u0103ri au uitat rela\u021biile fr\u0103\u021be\u0219ti dintre cele dou\u0103 popoare, credin\u021ba comun\u0103 \u0219i sacrificiile f\u0103cute \u00een r\u0103zboiul pentru independen\u021b\u0103 \u0219i au \u00eenceput s\u0103 agite norii r\u0103zboiului.<\/p>\n

\u00cen \u0219edin\u021ba din 15 decembrie 1912 a Adun\u0103rii Deputa\u021bilor, deputatul C. Fortunescu sus\u0163inea c\u0103 \u201ef\u0103r\u0103 compensa\u0163iuni teritoriale\u201dsau \u201ef\u0103r\u0103 rectificare de frontier\u0103\u201dera greu de \u00een\u0163eles cum \u201eglasul Rom\u00e2niei\u201d ar fi fost ascultat de c\u0103tre marile puteri. \u00cen opinia lui, era evident c\u0103 \u00een concertul european existau \u015fi voci care nu se auzeau sau glasuri care \u00eenc\u00e2ntau dup\u0103 partiturile scrise de al\u0163ii, relateaz\u0103 Historia.<\/a><\/p>\n

Concluziile acestui discurs, rostit chiar \u00een pre\u00adziua deschiderii \u015fedin\u0163elor reuniunii londoneze, dovedesc faptul c\u0103, \u00een probleme de politic\u0103 extern\u0103, \u00eentre vi\u00adziunea guvernului sus\u0163inut\u0103 de c\u0103tre rege \u015fi cea a unora dintre membrii forului legislativ existau deosebiri la fel de mari, ca acelea existente \u00eentre politic\u0103 \u015fi politicianism. Cuvintele deputatului conservator spun de fapt totul:<\/p>\n

\u201e\u015ei \u0163inem s\u0103 se \u015ftie c\u0103 dac\u0103 este posibil s\u0103 se \u00eenchid\u0103 por\u0163ile Palatului Saint James \u00een calea plenipoten\u0163iarilor no\u015ftri \u015fi ca ambasadorii s\u0103 ne opreasc\u0103 de a vorbi, nu este posibil ca cineva s\u0103 stea \u00een calea solda\u0163ilor no\u015ftri \u015fi nimic nu va opri pe leii satelor noastre ca s\u0103 poarte oriunde vor c\u0103lca vitejii \u00eengrozitoare \u015fi noble\u0163ea de zeci de ori secular\u0103 a unui popor daco-roman\u201d.<\/p>\n

La r\u00e2ndul s\u0103u, deputatul D.I. Gr\u0103di\u0219teanu a argumentat necesitatea schimb\u0103rii frontierei dun\u0103rene. El a calculat c\u0103 Rom\u00e2niei i se cuvin cel pu\u021bin 13.000 de km din teritoriul Bulgariei, adic\u0103 exact Cadrilaterul.<\/p>\n

Discursul s\u0103u este un exemplu pentru modul independent \u00een care se raportau politicienii vremii la interesele na\u021bionale, indiferent de opiniile Europei.<\/p>\n

\u201eNu mai voim s\u0103 ni se spun\u0103 mereu c\u0103 suntem un element de ordine \u015fi pace; toate lucrurile acestea, departe de a ne face pl\u0103cere, oricum mai mult ne am\u0103r\u0103sc, c\u0103ci de c\u00e2te ori ni s-au spus acestea s-au nesocotit interesele noastre. Acum nu mai voim laude, voim s\u0103 se \u0163in\u0103 seama de interesele noastre\u201d.<\/p>\n

Reac\u021biile de la Sofia nu au \u00eencetat s\u0103 apar\u0103. Se acredita ideea c\u0103 \u00een cadrul congresului de la Berlin, prin cedarea Dobrogei c\u0103tre Rom\u00e2nia, s-ar fi comis o nedreptate istoric\u0103, pentru c\u0103 acest teritoriu era locuit majoritar de c\u0103tre bulgari (!!!). Rom\u00e2nii pre\u0163uiau foarte pu\u0163in amici\u0163ia vecinilor lor \u015fi aduceau \u00een discu\u0163ie o problem\u0103 definitiv \u201e\u00eengropat\u0103\u201d la 1878.<\/p>\n

Dac\u0103 Rom\u00e2nia, dup\u0103 Dobrogea, mai pretindea \u00eenc\u0103 \u015fi alte noi teritorii bulg\u0103re\u015fti, \u00eensemna c\u0103 ea pretindea \u201etax\u0103 de m\u00e2ncare\u201d, dup\u0103 ce \u201ese osp\u0103tase\u201d vreme \u00eendelungat\u0103 la masa bulgarilor(!!!). \u00cen ziarul Bulgaria, num\u0103rul 62 din 5 ianuarie 1913, disputa rom\u00e2no-bulgar\u0103 revenea \u00een centrul aten\u0163iei, de aceast\u0103 dat\u0103 printr-o interesant\u0103 asociere Silistra Adrianopol. Se considera c\u0103, din punct de vedere istoric \u015fi etnografic, asupra celor dou\u0103 ora\u015fe numai Bulgaria putea emite preten\u0163ii. Silistra ar fi fost mereu un ora\u015f populat numai de bulgari, istorice\u015fte apar\u0163inea doar Bulgariei \u015fi, \u00een plus, oferise \u0163\u0103rii dou\u0103 regimente de solda\u0163i, care luptaser\u0103 \u201eprecum leii\u201d pe c\u00e2mpiile Traciei, urm\u00e2nd a se \u00eentoarce victorio\u015fi la casele lor.<\/p>\n

Prin tratatul de la Berlin, Silistra ar fi fost privat\u0103 de hinterlandul s\u0103u, iar Bulgaria de o provincie bogat\u0103. A\u015fadar, \u00een m\u0103sura \u00een care pierderea Dobrogei la 1878 era o nedreptate \u00een sine, cine ar mai fi tolerat ca Bulgaria s\u0103 suporte o nou\u0103 umilin\u0163\u0103 \u015fi la 1912!?. Este c\u00e2t se poate de evident c\u0103 aceast\u0103 atmosfer\u0103 de \u00eencordare a creat o imens\u0103 presiune \u00een jurul tratativelor rom\u00e2no-bulgare.<\/p>\n

Primul r\u0103zboi balcanic a luat sf\u00e2r\u0219it odat\u0103 cu Tratatul de la Londra, semnat la 30 mai, 1913. Liga Balcanic\u0103 a eliminat Imperiul Otoman din Europa cu excep\u021bia peninsulelor Chatalja \u0219i Gallipoli.<\/p>\n

Totu\u0219i, \u00eenving\u0103torii nu s-au \u00een\u021beles asupra \u00eemp\u0103r\u021birii teritoriilor pierdute de turcii otomani. Bulgaria credea c\u0103 c\u00e2\u0219tigurile teritoriale, \u00een special \u00een Macedonia erau insuficiente. Grecia \u0219i Serbia au r\u0103spuns prin \u00eencheierea unui pact militar, destinat evident \u00eempotriva expansiunii bulgare. Un alt conflict era cel dintre Bulgaria \u0219i Rom\u00e2nia pentru fort\u0103rea\u021ba Silistra de pe Dun\u0103re, cerut\u0103 de rom\u00e2ni ca pre\u021b al neutralit\u0103\u021bii lor \u00een primul r\u0103zboi balcanic.<\/p>\n

Arbitrajul Rusiei progresa foarte \u00eencet. Ru\u0219ii nu doreau s\u0103-\u0219i piard\u0103 niciunul din cei doi alia\u021bi din Balcani (Serbia \u0219i Bulgaria). \u00cen timpul negocierilor au avut loc anumite confrunt\u0103ri militare de mic\u0103 intensitate \u00een Macedonia, \u00een special \u00eentre trupele bulgare \u0219i cele s\u00e2rbe. La 16 iunie, regele Ferdinand al Bulgariei a ordonat trupelor sale s\u0103 atace pozi\u021biile s\u00e2rbe \u0219i grece\u0219ti, declar\u00e2nd \u00een acela\u0219i timp r\u0103zboi.<\/p>\n

Pentru Bulgaria, r\u0103zboiul oferea ocazia de a ocupa \u00eentreaga Macedonie \u0219i de a domina Balcanii, \u00een timp ce pentru Serbia \u0219i Grecia r\u0103zboiul \u00eensemna \u0219ansa de a \u00eemp\u0103r\u021bi \u00eentre ele Macedonia \u0219i de a \u00eempiedica hegemonia Bulgariei.<\/p>\n

Pentru Bulgaria, r\u0103zboiul oferea ocazia de a ocupa \u00eentreaga Macedonie \u015fi de a domina Balcanii, \u00een timp ce pentru Serbia \u015fi Grecia r\u0103zboiul \u00eensemna \u015fansa de a \u00eemp\u0103r\u0163i \u00eentre ele Macedonia \u015fi de a \u00eempiedica hegemonia Bulgariei.<\/p>\n

Ca urmare, la 16 iunie 1913, regele Ferdinand al Bulgariei ordona trupelor sale s\u0103 atace pozi\u0163iile s\u00e2rbe \u015fi grece\u015fti, declar\u00e2nd \u00een acela\u015fi timp r\u0103zboi acestor \u021b\u0103ri. Bulgarii au fost cople\u015fi\u0163i numeric pe frontul grecesc \u0219i totul a fost transformat \u00eentr-o ofensiv\u0103 greceasc\u0103 pe \u00eentreaga linie a frontului la 19 iunie.<\/p>\n

De\u015fi victorioas\u0103, armata rom\u00e2n\u0103 nu a \u00eent\u00e2mpinat nicio rezisten\u0163\u0103 important\u0103 din partea trupelor bulgare, concentrate cu prec\u0103dere \u00eempotriva Serbiei \u015fi Greciei. A contat mult impactul psihologic, pentru c\u0103, \u00een fa\u0163a a trei adversari dezl\u0103n\u0163ui\u0163i, Bulgaria trebuia s\u0103 capituleze. Trecerea Dun\u0103rii de c\u0103tre armata rom\u00e2n\u0103 a fost decisiv\u0103 pentru soarta r\u0103zboiului, \u00eentruc\u00e2t, la vremea invaziei rom\u00e2ne\u015fti, Bulgaria reu\u015fise s\u0103 stabilizeze situa\u0163ia de pe fronturile grecesc \u015fi s\u00e2rbesc, preg\u0103tind o contraofensiv\u0103.<\/p>\n

Evenimentul a semnificat o veritabil\u0103 demonstra\u0163ie de for\u0163\u0103, un bun prilej de etalare a imaginilor despre cel\u0103lalt. A surprins, pe de o parte, la rom\u00e2ni, entuziasmul, folosit pe alocuri \u015fi ca arm\u0103 de propagand\u0103, cum adesea se procedeaz\u0103 \u00een vremuri de r\u0103zboi. Generalul Al. Hiottu a re\u00adla\u00adtat, \u00eentr-o conferin\u0163\u0103 \u0163inut\u0103 \u00een 1913 la Societatea Tinerimea Rom\u00e2n\u0103, c\u00e2te ceva din receptarea \u201didilic\u0103\u201d a acestui eveniment:<\/p>\n

\u201eRareori s-a putut vedea \u00een via\u0163a popoarelor, chiar dac\u0103 s-ar cerceta istoria c\u00e2t de \u00eendep\u0103rtat, un av\u00e2nt mai puternic, o abnega\u0163iune mai mare, un dispre\u0163 de moarte \u015fi p\u0103r\u0103sirea familiilor dup\u0103 cum s-au ma\u00adni\u00adfestat \u00een tot rom\u00e2nul, \u015fi mai ales, \u00een stratul de jos. Priveli\u015ftea era \u00een\u0103l\u0163\u0103toare \u015fi se p\u0103rea c\u0103 \u00eens\u0103\u015fi natura se cutremura \u00een fa\u0163a dorin\u0163ii poporului de a ar\u0103ta c\u0103 suntem \u00een stare oric\u00e2nd a ne ap\u0103ra \u0163ara \u015fi a o ridica acolo, unde un neam \u00eentreg con\u015ftient de puterea lui trebuie s\u0103 onoreze p\u0103m\u00e2ntul ce-l st\u0103p\u00e2ne\u015fte. Nimeni nu se g\u00e2ndea dac\u0103 m\u00e2ine mai era fiin\u0163\u0103 sau pulbere. Nimeni nu socotea ce vor deveni urma\u015fii. Nimeni nu dr\u0103muia buc\u0103\u0163ica de p\u00e2ine, dac\u0103 aveau sau nu, cei r\u0103ma\u015fi la c\u0103minele lor. To\u0163i aveau \u00een suflet dorin\u0163a:De a pleca, de a lupta \u015fi de a \u00eenvinge\u201d.<\/p>\n

Deznod\u0103m\u00e2ntul r\u0103zboiului a devenit limpede din chiar primele zile. Bulgaria era condamnat\u0103 s\u0103 cear\u0103 pacea, iar Rom\u00e2nia preg\u0103tit\u0103 s\u0103 \u00ee\u015fi savureze victoria. Dac\u0103 la Bucure\u015fti, \u00eenainte \u015fi dup\u0103 deschiderea Conferin\u0163ei, pacea s-a bucurat de manifest\u0103ri triumfaliste, \u00een Bulgaria se pl\u0103tise un pre\u0163 considerabil \u015fi toat\u0103 lumea a\u015ftepta momentul potrivit pentru revan\u015f\u0103.<\/p>\n

La Sud de Dun\u0103re s-a acreditat tot mai mult ideea c\u0103 r\u0103zboiul din vara anului 1913 a fost pierdut datorit\u0103 implic\u0103rii Rom\u00e2niei \u015fi Turciei.<\/p>\n

R\u0103zboiul, de\u0219i a adus o anumit\u0103 sporire de teritoriu, \u201ecea dint\u00e2i dup\u0103 veacuri \u00een care se tot smulseser\u0103 p\u0103r\u0163i din trupul nostru\u201d, a transformat Bulgaria \u00eentr-o \u021bar\u0103 ostil\u0103 Rom\u00e2niei.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u015fi copiii bulgari erau \u00eenv\u0103\u0163a\u0163i s\u0103 adauge la rug\u0103ciunea \u201eTat\u0103l nostru\u201d citatul \u201e\u015ei d\u0103-ne nou\u0103 Doamne Dobrogea \u00eend\u0103r\u0103t\u201d. Nimic mai reprezentativ am spune pentru istoria unui popor, \u00een al c\u0103rui folclor g\u0103sim p\u00e2n\u0103 \u00een zilele noastre povestirea Balkan, o alegorie a patriotismului \u015fi demnit\u0103\u0163ii umane, ce ofer\u0103 imaginea unui c\u00e2ine militar ap\u0103r\u0103tor al frontierei, pe unde la 1913 trecuser\u0103, nimeni al\u0163ii dec\u00e2t \u201en\u0103v\u0103litorii\u201d rom\u00e2ni.<\/p>\n

Rom\u00e2nia \u0219i-a ostilizat un vecin prietenos, pentru o cucerire vremelnic\u0103, iar r\u0103nile dintre cele dou\u0103 popoare s-au vindecat greu.<\/p>\n

Iar ocazia revan\u0219ei a venit peste doar trei ani, \u00een Primul R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 la urm\u0103, bulgarii au reocupat Cadrilaterul \u00een dezastruosul an 1940.<\/a><\/p>\n

\n

\u00ceN CONTEXT<\/h2>\n