Incorect Politic<\/strong> Ast\u0103zi se \u00eemplinesc 99 de ani de la \u00eenfiin\u021barea Mi\u0219c\u0103rii Legionare, mi\u0219care de tineret care a dat \u00eentregii lumi v\u00e2rfuri \u00een toate domeniile, care a generat \u0219i capacitat o elit\u0103 intelectual\u0103 \u00een etapa interbelic\u0103 \u0219i care reprezint\u0103 cea mai str\u0103lucitoare pagin\u0103 din istoria recent\u0103 neamului rom\u00e2nesc.<\/p>\n Dumnezeu \u0219i-a trimis Arhanghelul \u00een Gr\u0103dina Maicii Domnului, prin persoana profetului-educator Corneliu Zelea Codreanu.<\/p>\n Destinul m\u0103re\u021b al neamului a fost zidit cu s\u00e2nge, lacrimi \u0219i jertfe apostolice \u00een ce a urmat a fi Golgota neamului rom\u00e2nesc. Prigoanele antilegionare, care continu\u0103 \u0219i ast\u0103zi, asasin\u0103rile \u0219i martiriz\u0103rile servesc drept pild\u0103 pentru tineretul de azi.<\/p>\n Pe jertfa leigonarilor s-a construit funda\u021bia Rom\u00e2niei de m\u00e2ine. Indiferent dac\u0103 avem sau nu \u0219anse de izb\u00e2nd\u0103 \u00eentr-o lupt\u0103 inegal\u0103, datoria ne \u00eempinge s\u0103 lupt\u0103m pentru ca sacrificiul legionarilor s\u0103 nu fie \u00een zadar, pentru ca toate eforturile lor s\u0103 nu r\u0103m\u00e2ne ner\u0103spl\u0103tite.<\/strong><\/p>\n Din s\u00e2ngele lor, curs prin \u0219an\u021buri, din oasele lor sfinte trebuie s\u0103 ias\u0103 o genera\u021bie de tineri ideali\u0219\u021bi, determina\u021bi, cu voin\u021b\u0103 de fier \u0219i credin\u021b\u0103 nelimitat\u0103.<\/p>\n \u00cenv\u0103\u021ba\u021bi, munci\u021bi \u0219i deveni\u021bi omul pe care l-a profe\u021bit C\u0103pitanul<\/a><\/strong>, Rom\u00e2nul nou, rom\u00e2nul cu calit\u0103\u021bi de erou. Un uria\u0219 \u00een mijlocul istoriei noastre, care s\u0103 lupte \u0219i s\u0103 biruiasc\u0103 \u00eempotriva tuturor du\u0219manilor Patriei, lupta sa \u0219i biruin\u021ba sa trebuind s\u0103 se prelungeasc\u0103 \u0219i dincolo, asupra inamicilor nev\u0103zu\u021bi, asupra puterilor r\u0103ului. Tot ce-\u0219i poate imaginea mintea noastr\u0103 mai frumos ca suflet, tot ce poate rodi rasa noastr\u0103 mai m\u00e2ndru, mai \u00eenalt, mai drept, mai puternic, mai \u00een\u021belept, mai curat, mai muncitor \u0219i mai viteaz, iat\u0103 ce trebuie s\u0103 ne dea \u0219coala legionar\u0103! Un om \u00een care s\u0103 fie dezvoltate, p\u00e2n\u0103 la maximum, toate posibilit\u0103\u021bile de m\u0103rire omeneasc\u0103 ce se afl\u0103 s\u0103dite de Dumnezeu \u00een s\u00e2ngele neamului nostru.<\/em><\/p>\n Acest erou ie\u015fit din \u015fcoala legionar\u0103, va \u015fti s\u0103 fac\u0103 \u015fi programe, va \u015fti s\u0103 rezolve \u015fi problema jid\u0103neasc\u0103, va \u015fti s\u0103 dea \u015fi o bun\u0103 organizare statului, va \u015fti s\u0103 conving\u0103 \u015fi pe ceilal\u0163i Rom\u00e2ni; iar dac\u0103 nu, va \u015fti s\u0103 \u00eenving\u0103, c\u0103ci pentru aceasta este erou. Acest erou, acest legionar al vitejiei, al muncii, al drept\u0103\u0163ii; cu puterile lui Dumnezeu \u00eenfipte \u00een suflet, va duce neamul nostru pe c\u0103ile m\u0103ririi lui.<\/em><\/p>\n Iat\u0103 ce scria Emil Cioran despre Corneliu Zelea Codreanu:<\/strong><\/p>\n \u00a0<\/p>\n *<\/p>\n \u00cenainte de Corneliu Zelea Codreanu, Rom\u00e2nia era o Sahar\u00e3 populat\u00e3. Cei afla\u0163i \u00eentre cer si p\u00e3m\u00e2nt n-aveau nici un con\u0163inut, dec\u00e2t a\u015fteptarea. Cineva trebuia s\u00e3 vin\u00e3.<\/em><\/p>\n Treceam cu to\u0163ii prin de\u015fertul rom\u00e2nesc, incapabili de orice. P\u00e2n\u00e3 \u015fi dispre\u0163ul ni se p\u00e3rea un efort.<\/em><\/p>\n \u0162ara nu ne putea fi o problem\u00e3 dec\u00e2t negativ\u00e3. \u00cen cele mai necontrolate speran\u0163e, \u00eei acordam o justificare de moment ca unei farse reu\u015fite. \u015ei Rom\u00e2nia nu era mai mult dec\u00e2t o fars\u00e3 reu\u015fit\u00e3.<\/em><\/p>\n Te \u00eenv\u00e2rteai \u00een aer liber, vacant de trecut si de prezent, \u00eendr\u00e3gind dezm\u00e3\u0163ul dulce al lipsei de menire.<\/em><\/p>\n Biata \u0163ar\u00e3 era o pauz\u00e3 vast\u00e3 \u00eentre un \u00eenceput f\u00e3r\u00e3 m\u00e3re\u0163ie \u015fi un posibil vag.<\/em><\/p>\n \u00cen noi gemea viitorul.\u00a0\u00cen unul clocotea.\u00a0\u015ei el a rupt t\u00e3cerea bl\u00e2nd\u00e3 a existen\u0163ei noastre \u015fi ne-a obligat\u00a0s\u00e3 fim.\u00a0Virtu\u0163ile unui neam s-au \u00eentruchipat \u00een el. Rom\u00e2nia din\u00a0putin\u0163\u00e3\u00a0se \u00eendrepta spre\u00a0putere.<\/em><\/p>\n Cu Corneliu Codreanu am avut doar c\u00e2teva convorbiri. Am priceput din prima clip\u00e3 c\u00e3 stau de vorb\u00e3 cu un om \u00eentr-o \u0163ar\u00e3 de fleacuri umane<\/strong>. Prezen\u0163a lui era tulbur\u00e3toare \u015fi n-am plecat niciodat\u00e3 de la el, f\u00e3r\u00e3 s\u00e3 simt acel suflu iremediabil, de r\u00e3scruce, care \u00eenso\u0163e\u015fte existen\u0163ele marcate de fatalitate. De ce n-a\u015f m\u00e3rturisi c\u00e3 o team\u00e3 ciudat\u00e3 m\u00e3 cuprindea \u015fi un fel de entuziasm plin de presim\u0163iri ?<\/em><\/p>\n Lumea c\u00e3rtilor mi se descifra inutil\u00e3, categoriile inoperante, prestigiile inteligen\u0163ei \u015fterse, iar subterfugiile subtilit\u00e3\u0163ii, zadarnice.<\/em><\/p>\n C\u00e3pitanul nu suferea de viciul fundamental al a\u015fa-zisului intelectual rom\u00e2n. C\u00e3pitanul nu era \u201cde\u015ftept\u201d, C\u00e3pitanul era profund.<\/em><\/p>\n Dezastrul spiritual al \u0163\u00e3rii deriv\u00e3 din inteligen\u0163a f\u00e3r\u00e3 con\u0163inut, din de\u015ftept\u00e3ciune. Lipsa de miez a duhului preschimb\u00e3 problemele \u00een elemente de joc abstract \u015fi r\u00e3pe\u015fte spiritului latura destinului. De\u015ftept\u00e3ciunea degradeaz\u00e3 p\u00e2n\u00e3 \u015fi suferin\u0163a \u00een flec\u00e3real\u00e3.<\/em><\/p>\n Dar cuvintele C\u00e3pitanului, grele \u015fi rare, r\u00e3s\u00e3reau din Soart\u00e3. Ele se pl\u00e3m\u00e3deau undeva departe. De aici, impresia de univers al inimii, de univers al ochilor \u015fi al g\u00e2ndurilor.<\/em><\/p>\n C\u00e2nd, \u00een 1934, \u00eei spuneam ce interesant\u00e3 ar fi expunerea vie\u0163ii lui, \u00eemi r\u00e3spundea : \u201cNu mi-am petrecut via\u0163a prin biblioteci. Nu-mi place s\u00e3 citesc. Eu stau a\u015fa \u015fi m\u00e3 g\u00e2ndesc\u201d.<\/em><\/p>\n Acele g\u00e2nduri au urzit rostul nostru. \u00cen ele respira natura \u015fi cerul.<\/em><\/p>\n \u015ei c\u00e2nd au pornit spre \u00eenf\u00e3ptuire, temelia istoric\u00e3 a \u0163\u00e3rii s-a zguduit.<\/em><\/p>\n Corneliu Codreanu n-a pus problema Rom\u00e2niei imediate, a Rom\u00e2niei moderne sau contemporane. Era mult prea pu\u0163in. Nu s-ar fi potrivit nici dimensiunii viziunii sale \u015fi nici a\u015ftept\u00e3rilor noastre. El a pus problema \u00een termeni ultimi, \u00een totalitatea devenirii na\u0163ionale.<\/strong><\/em><\/p>\n El n-a vrut s\u00e3 \u00eendrepte mizeria aproximativ\u00e3 a condi\u0163iei noastre, ci\u00a0s\u00e3 introduc\u00e3 absolutul \u00een respira\u0163ia zilnic\u00e3 a Rom\u00e2niei.\u00a0<\/em><\/p>\n Nu o revolu\u0163ie a momentului istoric, ci una a istoriei. <\/em><\/p>\n Legiunea ar trebui astfel nu numai s\u00e3 creeze Rom\u00e2nia, dar s\u00e3-i \u015fi r\u00e3scumpere trecutul, s\u00e3 insufle absen\u0163a secular\u00e3, s\u00e3 salveze, printr-o nebunie, inspirat\u00e3 \u015fi unic\u00e3, imensul timp pierdut.<\/em><\/p>\n Patosul legionar este o expresie de reac\u0163iune \u00een fa\u0163a unui trecut de nenoroc. Aceast\u00e3 na\u0163ie n-a excelat \u00een lume dec\u00e2t prin consecven\u0163a \u00een nefericire. Niciodat\u00e3 nu s-a dezmin\u0163it. Substan\u0163a noastr\u00e3 este un infinit negativ. De aici pleac\u00e3 imposibilitatea de a dep\u00e3\u015fi pendularea \u00eentre o am\u00e3r\u00e3ciune dizolvant\u00e3 \u015fi o furie optimist\u00e3.<\/em><\/p>\n \u00centr-un moment de descurajare i-am spus C\u00e3pitanului :<\/em><\/p>\n -\u201dC\u00e3pitane, eu nu cred c\u00e3 Rom\u00e2nia are vreun sens \u00een lume. Nu e nici un semn \u00een trecutul ei care ar justifica vreo speran\u0163\u00e3\u201d.<\/em><\/p>\n -\u201dAi dreptate\u201d, mi-a r\u00e3spuns. \u201cSunt totu\u015fi unele semne\u201d.<\/em><\/p>\n -\u201dMi\u015fcarea Legionar\u00e3\u201d, adaug eu.<\/em><\/p>\n \u015ei atunci mi-a ar\u00e3tat \u00een ce fel vedea el re\u00eenvierea virtu\u0163ilor dace. \u015ei-am \u00eenteles c\u00e3 \u00eentre daci si legionari se interpune pauza fiin\u0163ei noastre, c\u00e3ci noi tr\u00e3im al doilea \u00eenceput al Rom\u00e2niei.<\/em><\/p>\n C\u00e3pitanul a dat rom\u00e2nului un rost. \u00cenainte de el, rom\u00e2nul era numai rom\u00e2n, adic\u00e3 un material uman alc\u00e3tuit din a\u0163ipiri \u015fi umilin\u0163i. Legionarul este un rom\u00e2n de substant\u00e3, un rom\u00e2n primejdios, o fatalitate pentru sine \u015fi pentru al\u0163ii, o vijelie uman\u00e3 infinit amenin\u0163\u00e3toare. Garda de Fier, o p\u00e3dure fanatic\u00e3\u2026Legionarul trebuie s\u00e3 fie un om \u00een care m\u00e2ndria sufer\u00e3 de insomnie.<\/em><\/p>\n Eram obi\u015fnui\u0163i cu patriotul de ocazie, gelatinos \u015fi vid. \u00cen locul lui apare insul ce prive\u015fte \u0163ara si problemele ei cu o crunt\u00e3 \u00eenver\u015funare. Este o deosebire de densitate sufleteasc\u00e3.<\/em><\/p>\n Acel ce a dat \u0163\u00e3rii alt\u00e3 directie si alt\u00e3 structur\u00e3, unea \u00een sine pasiunea elementar\u00e3 cu deta\u015farea spiritului. Solu\u0163iile lui sunt valabile \u00een imediat \u015fi \u00een vesnicie. Istoria nu cunoa\u015fte un vizionar cu un spirit mai practic \u015fi at\u00e2ta pricepere\u00a0\u00een lume,\u00a0sprijinit\u00e3 pe un suflet de sf\u00e2nt. Tot a\u015fa, ea nu cunoa\u015fte o a doua mi\u015fcare \u00een care problema m\u00e2ntuirii s\u00e3 mearg\u00e3 m\u00e2n\u00e3 \u00een m\u00e2n\u00e3 cu gospod\u00e3ria.<\/em><\/p>\n A face ispr\u00e3vi si a te salva, politic\u00e3 si mistic\u00e3, iat\u00e3 c\u00e3rei ierductibilit\u00e3\u0163i i-a pus el cap\u00e3t. \u00cel interesa, \u00een egal\u00e3 m\u00e3sur\u00e3, organizarea unei cantine \u015fi problema p\u00e3catului, comer\u0163ul \u015fi credin\u0163a. Nimeni nu trebuie s\u00e3 uite: C\u00e3pitanul a fost un gospodar instalat \u00een Absolut.<\/em><\/p>\n Fiecare credea c\u0103-l \u00een\u0163elege. El totu\u015fi sc\u00e3pa fiec\u00e3ruia. Dep\u00e3\u015fise limitele Rom\u00e2niei. \u00cens\u00e3\u015fi mi\u015fc\u00e3rii i-a propus un mod de via\u0163\u00e3 care \u00eentrece rezisten\u0163a rom\u00e2neasc\u00e3. A fost prea mare. \u00cenclini uneori a crede c\u00e3 el a c\u00e3zut din conflictul m\u00e3rimii lui cu micimea noastr\u00e3. Nu este totu\u015fi mai pu\u0163in adev\u00e3rat, c\u00e3 epoca de prigoan\u00e3 a scos la iveal\u00e3 caractere pe care cea mai \u00eencrez\u00e3toare utopie nu le-ar fi putut b\u00e3nui.<\/em><\/p>\n \u00centr-o na\u0163ie de slugi el a introdus onoarea \u015fi \u00eentr-o turm\u00e3 f\u00e3r\u00e3 vertebre orgoliul. Influen\u0163a lui n-a articulat numai pe ucenici, ci, \u00eentr-un anumit sens, \u015fi pe du\u015fmani. C\u00e3ci ace\u015ftia din lichele au devenit mon\u015ftri. I-a obligat la\u00a0t\u00e3rie,\u00a0le-a impus un caracter \u00een r\u00e3u. Ei n-ajungeau dec\u00e2t caricaturi infernale, dac\u00e3 m\u00e3re\u0163ia C\u00e3pitanului n-ar fi cerut o echivalen\u0163\u00e3 negativ\u00e3. Am fi nedrep\u0163i cu c\u00e3l\u00e3ii, dac\u00e3 i-am considera rata\u0163i. To\u0163i s-au \u00eemplinit. Un pas \u00een plus \u015fi trezeau gelozia Diavolului.<\/em><\/p>\n \u00cen preajma C\u00e3pitanului, nimeni nu r\u00e3m\u00e2nea c\u00e3ldu\u0163. Peste \u0163ar\u00e3 a trecut un fior nou. O regiune uman\u00e3 b\u00e2ntuit\u00e3 de esen\u0163ial. Suferin\u0163a devine criteriul vredniciei \u015fi moartea, al chem\u00e3rii. \u00cen c\u00e2\u0163iva ani, Rom\u00e2nia a cunoscut o palpita\u0163ie tragic\u00e3, a c\u00e3rei intensitate ne consoleaz\u00e3 de la\u015fitatea a o mie de ani de neistorie. Credin\u0163a unui om a dat na\u015ftere unei lumi, ce las\u00e3-n urm\u00e3 tragedia antic\u00e3 a lui Shakespeare. Si aceasta \u00een Balcani !<\/em><\/p>\n Pe un plan absolut, dac\u00e3 ar fi trebuit s\u00e3 aleg \u00eentre Rom\u00e2nia \u015fi C\u00e3pitan, n-a\u015f fi ezitat o clip\u00e3.<\/em><\/strong><\/p>\n Dup\u00e3 moartea lui ne-am sim\u015fit fiecare mai singuri, dar peste singur\u00e3tatea noastr\u00e3 se ridica singur\u00e3tatea Rom\u00e2niei.<\/em><\/p>\n Nici un toc s\u00e3-l \u00eenfig \u00een cerneala nenorocului n-ar putea descrie ne\u015fansa ursirii noastre. Totu\u015fi, trebuie s\u00e3 fim la\u015fi \u015fi s\u00e3 ne m\u00e2ng\u00e2iem. Cu excep\u0163ia lui Iisus, nici un mort n-a fost mai prezent printre vii. Avut-am careva vreun g\u00e2nd s\u00e3-l fi uitat ? \u201cDe aici \u00eencolo \u0163ara va fi condus\u00e3 de un mort\u201d, \u00eemi spunea un prieten pe malurile Senei.<\/em><\/p>\n Acest mort a r\u00e3sp\u00e2ndit un parfum de ve\u015fnicie peste pleava noastr\u00e3 uman\u00e3 \u015fi-a readus cerul deasupra Rom\u00e2niei.<\/em><\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u201cGlasul str\u00e3mo\u015fesc\u201d, Sibiu, anulVI, nr.10 din 25 decembrie 1940<\/em><\/p>\n ***<\/p>\n Iat\u0103 ce scria Mircea Eliade despre Mi\u0219carea Legionar\u0103:<\/strong><\/p>\n \u201cCred \u00een destinul neamului rom\u00e2nesc \u2013 de aceea cred \u00een biruin\u0163a Mi\u015fc\u0103rii Legionare. Un neam care a dovedit uria\u015fe puteri de crea\u0163ie, \u00een toate nivelurile realit\u0103\u0163ii, nu poate naufragia la periferia istoriei, \u00eentr-o democra\u0163ie balcanizat\u0103 \u015fi \u00eentr-o catastrof\u0103 civil\u0103. Pu\u0163ine neamuri europene au fost \u00eenzestrate de Dumnezeu cu at\u00e2tea virtu\u0163i ca neamul rom\u00e2nesc. Unitatea lingvistic\u0103 este aproape un miracol (limba rom\u00e2n\u0103 este singura limba romanic\u0103 f\u0103r\u0103 dialecte). <\/em><\/p>\n Rom\u00e2nii au fost cei mai buni creatori de State din Sud-Estul Europei. Puterea de crea\u0163ie spiritual\u0103 a neamului nostru st\u0103 m\u0103rturie \u00een folclor, \u00een arta popular\u0103, \u00een sensibilitatea religioas\u0103. Un neam h\u0103r\u0103zit cu at\u00e2tea virtu\u0163i \u2013 biologice, civile, spirituale \u2013 poate el pieri f\u0103r\u0103 s\u0103-\u015fi fi \u00eemplinit marea sa misiune istoric\u0103 ? Poate neamul rom\u00e2nesc s\u0103-\u015fi sf\u00e2r\u015feasc\u0103 via\u0163a \u00een cea mai trist\u0103 descompunere pe care ar cunoa\u015fte-o istoria, sup\u0103rat de mizerie \u015fi sifilis, cotropit de evrei \u015fi sf\u00e2rtecat de streini, demoralizat, tr\u0103dat, v\u00e2ndut pentru c\u00e2teva sute de milioane de lei ? Oric\u00e2t de mare ar fi vina p\u0103rin\u0163ilor no\u015ftri, pedeapsa ar fi prea ne\u00eenduplecat\u0103. <\/em><\/p>\n Nu pot crede c\u0103 neamul rom\u00e2nesc a rezistat o mie de ani, cu arma \u00een m\u00e2n\u0103, ca s\u0103 piar\u0103 ca un la\u015f, ast\u0103zi, \u00eemb\u0103tat de vorbe \u015fi alcool, imbecilizat de mizerie \u015fi paralizat de tr\u0103dare. Cine nu se \u00eendoie\u015fte de destinul neamului nostru nu se poate \u00eendoi de biruin\u0163a Mi\u015fc\u0103rii Legionare. Cred \u00een aceast\u0103 biruin\u0163\u0103, pentru c\u0103, \u00eenainte de toate, cred \u00een biruin\u0163a duhului cre\u015ftin. O mi\u015fcare izvor\u00e2t\u0103 \u015fi alimentat\u0103 de spiritualitatea cre\u015ftin\u0103, o revolu\u0163ie spiritual\u0103 care lupt\u0103, \u00een primul r\u00e2nd, \u00eempotriva p\u0103catului \u015fi nevredniciei, nu este o mi\u015fcare politic\u0103. Ea este o revolu\u0163ie cre\u015ftin\u0103. Cuv\u00e2ntul M\u00e2ntuitorului a fost \u00een\u0163eles \u015fi tr\u0103it \u00een felurite chipuri, de c\u0103tre toate neamurile cre\u015ftine, de-a lungul istoriei. <\/em><\/p>\n Dar niciodat\u0103 un neam \u00eentreg n-a tr\u0103it o revolu\u0163ie cre\u015ftin\u0103 cu toat\u0103 fiin\u0163a sa; niciodat\u0103 cuv\u00e2ntul M\u00e2ntuitorului n-a fost \u00een\u0163eles ca o revolu\u0163ie a for\u0163elor suflete\u015fti \u00eempotriva p\u0103catelor sl\u0103biciunii c\u0103rnii; niciodat\u0103 un neam \u00eentreg nu \u015fi-a ales ca ideal de via\u0163\u0103 c\u0103lug\u0103ria \u015fi ca mireas\u0103 \u2013 moartea. Ast\u0103zi, lumea \u00eentreag\u0103 st\u0103 sub semnul revolu\u0163iei. Dar, \u00een timp ce alte popoare tr\u0103iesc aceast\u0103 revolu\u0163ie \u00een numele luptei de clas\u0103 \u015fi al primatului economic (comunismul) sau al Statului (fascismul), ori al rasei (hitlerismul) \u2013 Mi\u015fcarea Legionar\u0103 s-a n\u0103scut sub semnul Arhanghelului Mihail \u015fi va birui prin harul dumnezeiesc.<\/em><\/p>\n De aceea, \u00een timp ce toate revolu\u0163iile contemporane sunt politice, revolu\u0163ia legionar\u0103 este spiritual\u0103 \u015fi cre\u015ftin\u0103. \u00cen timp ce toate revolu\u0163iile contemporane au ca scop cucerirea puterii de c\u0103tre o clas\u0103 social\u0103 sau de c\u0103tre un om \u2013 revolu\u0163ia legionar\u0103 are drept \u0163int\u0103 suprem\u0103 m\u00e2ntuirea neamului, \u00eemp\u0103carea neamului rom\u00e2nesc cu Dumnezeu, cum a spus Capitanul.<\/em><\/p>\n De aceea, sensul Mi\u015fc\u0103rii Legionare se deosebe\u015fte de tot ce s-a f\u0103cut p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi \u00een istorie \u015fi biruin\u0163a legionar\u0103 va aduce dup\u0103 sine nu numai restaurarea virtu\u0163ilor neamului nostru, o Rom\u00e2nie vrednic\u0103, demn\u0103 \u015fi puternic\u0103 \u2013 ci va crea un om nou, corespunz\u0103tor unui nou tip de via\u0163\u0103 european\u0103. Omul nou nu s-a n\u0103scut niciodat\u0103 dintr-o mi\u015fcare politic\u0103 \u2013 ci \u00eentotdeauna dintr-o revolu\u0163ie spiritual\u0103, dintr-o vast\u0103 prefacere l\u0103untric\u0103. A\u015fa s-a n\u0103scut omul nou al Cre\u015ftinismului, al Rena\u015fterii etc. \u2013 dintr-un des\u0103v\u00e2r\u015fit primat al spiritului \u00eempotriva temporalului, dintr-o biruin\u0163\u0103 a duhului \u00eempotriva c\u0103rnii. Omul nou se na\u015fte printr-o adev\u0103rat\u0103 tr\u0103ire \u015fi fructificare a libert\u0103\u0163ii. Cred \u00een biruin\u0163a Mi\u015fc\u0103rii Legionare pentru c\u0103 cred \u00een libertate, \u00een puterea sufleteasc\u0103 \u00eempotriva determinismului biologic \u015fi economic.<\/em><\/p>\n Cei care vin \u00een Legiune vin pentru c\u0103 se simt liberi. Instinctele lor de conservare, la\u015fit\u0103\u0163ile care zac \u00een sufletul fiec\u0103ruia, frica \u2013 toate acestea sunt \u00eenfr\u00e2nate. Legionarul nu mai e robul determinismului \u015fi al instinctelor biologice. El \u015ftie c\u0103 \u201cn-are nici un sens\u201d, c\u0103 \u201cn-are nimic de c\u00e2\u015ftigat\u201d integr\u00e2ndu-se \u00een Legiune. Dimpotriv\u0103, \u015ftie c\u0103 va fi lovit \u00een \u201cinteresele\u201d lui, c\u0103 via\u0163a va fi mai grea, c\u0103 poate va intra \u00een temni\u0163e sau poate va da piept chiar cu moartea. Toate \u201cinteresele\u201d \u015fi instinctele acestea, care \u201cdetermin\u0103\u201d via\u0163a fiec\u0103rui om, sunt \u00eenfr\u00e2nate prin marele gest de libertate al ader\u0103rii la Mi\u015fcarea Legionar\u0103. Se poate spune, f\u0103r\u0103 urm\u0103 de paradox, c\u0103 singurii oameni care cunosc \u015fi tr\u0103iesc libertatea sunt ast\u0103zi, \u00een Rom\u00e2nia, legionarii.<\/em><\/p>\n Cei care nu cunosc Legiunea, ca \u015fi cei care lupt\u0103 \u00eempotriva ei, continu\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 despre \u201cdictatur\u0103\u201d \u015fi se mir\u0103 c\u0103 tinerii intelectuali ader\u0103 cu at\u00e2ta spontaneitate la o mi\u015fcare \u201cfascist\u0103\u201d, \u00een care \u201cpersonalitatea\u201d este strivit\u0103 \u015fi libertatea \u2013 suprimat\u0103. Am avut prilejul s\u0103 m\u0103 ocup alt\u0103dat\u0103 de subita admira\u0163ie a oamenilor no\u015ftri politici pentru \u201cpersonalitate\u201d, de teama lor c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia nu se vor mai putea ridica \u201cpersonalit\u0103\u0163ile\u201d. \u00cei \u00eentrebam atunci c\u00e2te \u201cpersonalit\u0103\u0163i\u201d a creat regimul libert\u0103\u0163ii democratice. Unde sunt ? Care sunt ? \u015ei mai \u00eentrebam ce-au f\u0103cut politicienii no\u015ftri pentru oamenii cu adev\u0103rat \u201cpersonalitate\u201d care au ie\u015fit la lumin\u0103 prin munca, geniul sau talentul lor \u015fi au fost os\u00e2ndi\u0163i la o via\u0163\u0103 de mediocritate \u015fi jertf\u0103. <\/em><\/p>\n Ce-au f\u0103cut politicienii no\u015ftri, din toate partidele, pentru un Lucian Blaga, un Aron Cotru\u015f, un Camil Petrescu, un Perpessicius \u015fi al\u0163ii ? Ce-au f\u0103cut politicienii pentru genera\u0163ia t\u00e2n\u0103r\u0103 de c\u0103rturari, arti\u015fti, tehnicieni \u015fi g\u00e2nditori ? Care este t\u00e2n\u0103rul cu \u201cpersonalitate\u201d pe care l-a descoperit vreun partid politic \u015fi l-a pus la locul pe care-l merit\u0103, i-a dat putin\u0163a s\u0103-\u015fi fructifice inteligen\u0163a sau talentul pentru binele ob\u015ftesc ? Eu \u015ftiu c\u0103 au fost \u201cdescoperi\u0163i\u201d o sum\u0103 de afaceri\u015fti precoci, secretari \u201cinteligen\u0163i\u201d \u015fi lichele domestice, cu care s-au \u201c\u00eentinerit\u201d cadrele partidelor. Apologe\u0163ii ace\u015ftia de ultim\u0103 or\u0103 ai \u201cpersonalit\u0103\u0163ii\u201d sunt tot at\u00e2t de ridicoli pe c\u00e2t sunt de ipocri\u0163i. Le aminteam cu alt prilej c\u0103, \u00een cele mai disciplinate \u015fi mai severe ordine c\u0103lug\u0103re\u015fti catolice, s-au putut \u00een\u0103l\u0163a totu\u015fi destule personalit\u0103\u0163i.<\/em><\/p>\n Un Thomas din Aquino nu seam\u0103n\u0103 cu un Francis din Assisi, un Bonaventura cu un Francois de Salle. Personalitatea cre\u015fte \u015fi rode\u015fte pretutindeni \u015fi, cu c\u00e2t e mai sever\u0103 disciplina, cu at\u00e2t \u201cpersonalitatea\u201d se define\u015fte mai precis. Disciplina nu e totuna cu \u201cdictatura\u201d, cum las\u0103 a se-n\u0163elege ponegritorii Legiunii. <\/em><\/p>\n Disciplina cre\u015fte \u015fi promoveaz\u0103 personalit\u0103\u0163ile \u2013 pentru c\u0103 orice act de ascultare poate fi un act de comand\u0103 asupra ta \u00eensu\u0163i, asupra vie\u0163ii biologice, care \u00eencearc\u0103 s\u0103 te men\u0163in\u0103 \u00een evaziv, \u00een comoditate, \u00een c\u0103ldicel. Disciplina te \u00eent\u0103re\u015fte pe tine, \u00ee\u0163i f\u0103ure\u015fte personalitatea. <\/em><\/p>\n De aceea, cavalerii medievali \u015fi feudali au fost at\u00e2t de liberi \u015fi de d\u00e2rji; pentru c\u0103 juraser\u0103 credin\u0163\u0103 (\u201cFides\u201d, \u201cTrust\u201d, \u201cTreve\u201d) unui \u015fef\u2026 Cred \u00een biruin\u0163a Mi\u015fc\u0103rii Legionare pentru c\u0103 cred \u00een dragoste. Dragostea singur\u0103 preface bestia \u00een om, \u00eenlocuind instinctele prin libertate. \u201cDillige et quod vis fac\u201d, spunea Fericitul Augustin: \u201cIube\u015fte \u015fi f\u0103 ce vrei !\u201d. Cel care iube\u015fte cu adev\u0103rat e liber. Dar dragostea transfigureaz\u0103 pe om \u015fi libertatea pe care \u015fi-o dob\u00e2nde\u015fte insul iubind nu va st\u00e2njeni pe nimeni, nu va face s\u0103 sufere pe nimeni. <\/em><\/p>\n Legionarii nu sunt numai camarazi, sunt fra\u0163i. \u015ei este at\u00e2t de puternic valul de dragoste pe care \u00eel duc pretutindeni cu ei legionarii \u00eenc\u00e2t, dac\u0103 n-ar fi dec\u00e2t el singur, \u015fi tot ar trebui s\u0103 n\u0103d\u0103jduim \u00een \u00eenvierea neamului rom\u00e2nesc, adic\u0103 \u00een biruin\u0163a Mi\u015fc\u0103rii Legionare. <\/em><\/strong><\/p>\n Cred \u00een destinul neamului nostru; cred \u00een revolu\u0163ia cre\u015ftin\u0103 a omului nou; cred \u00een libertate, \u00een personalitate \u015fi \u00een dragoste. De aceea cred \u00een biruin\u0163a Mi\u015fc\u0103rii Legionare, \u00eentr-o Rom\u00e2nie m\u00e2ndr\u0103 \u015fi puternic\u0103, \u00eentr-un stil nou de via\u0163\u0103, care va transforma \u00een valori spirituale de universal\u0103 circula\u0163ie bog\u0103\u0163iile sufletului rom\u00e2nesc.\u201d<\/em><\/strong><\/p>\n \u00a0<\/p>\n Iat\u0103 o cronologie sumar\u0103 a Mi\u0219c\u0103rii Legionare:<\/p>\n In luna Octombrie 1919, Corneliu Zelea Codreanu\u00a0 se inscrie la Facultatea de Drept a Universitatii din Iasi.<\/p>\n De la 15 Octombrie 1919 pana la 1 Septembrie 1920, Corneliu Zelea\u00a0 Codreanu a fost pedagog la Scoala de Arte si Meserii din Iasi.<\/p>\n La 9 Februarie 1920, apare ziarul \u201cGarda Constiintei\u00a0 Nationale\u201d de la Iasi. In acest ziar se publica \u201cCrezul socialismului national-crestin\u201d, alcatuit de Corneliu Codreanu si Constantin Pancu.<\/p>\n La inceputul lui Martie 1920, lucratorii comunisti din Iasi facand\u00a0 o greva si arborand steagul rosu la Atelierele Nicolina, Capitanul\u00a0 izbuteste sa potoleasca greva si, facand o manifestatie nationalista, rupe steagul rosu arborand tricolorul.<\/p>\n In zilele de 4, 5 si 6 Septembrie 1920 are loc, la Cluj, primul congres al\u00a0 studentilor din Romania intregita. Corneliu Codreanu, cu un grup de studenti nationalisti, izbuteste sa impuna congresului hotararea de eliminare a evreilor din organizatiile studentesti.<\/p>\n Lupta impotriva\u00a0 ateismului: in Noiembrie 1920, profesorii Universitatii din Iasi hotarand deschiderea Universitatii fara serviciu divin, Corneliu Codreanu se impotriveste cu un grup de studenti. La 5 Noiembrie, Corneliu Codreanu dimpreuna cu Vladimir Frimu baricadeaza intrarile si inchid Universitatea. Comunistii incearca o contraactiune care este infranta. Universitatea se deschide mai tarziu cu serviciu divin.<\/p>\n La 1 Aprilie 1922, apare in Bucuresti revista bilunara\u00a0 \u201cApararea Nationala\u201d sub conducerea profesorilor A.C. Cuza si N.C. Paulescu, si avand ca administrator pe Fanica Anastasescu. Revista avea un caracter doctrinar.<\/p>\n La 20 Mai 1922, Corneliu Codreanu desfiinteaza Centrul Studentesc din Iasi si infiinteaza Asociatia Studentilor Crestini. La 27 Mai 1922, Corneliu Codreanu, dimpreuna cu un grup de 45 studenti, semneaza la Iasi Angajamentul de onoare de a lupta impotriva cotropirii evreiesti si pentru instapanirea romanismului. Printre semnatari erau: Gr. Ghica, Ilie Garneata, Ion Blanaru, A. Ibraileanu, Gr. Mihuta, Vladimir Frimu si C. Ghica.<\/p>\n 10 Decembrie 1922: delegatii centrelor si societatilor studentesti din tara se intrunesc in congres in marele amfiteatru al Facultatii de Medicina din Bucuresti. Se da semnalul de lupta al miscarilor studentesti. Se alcatuieste o motiune prin care se cere numerus clausus pentru evrei in universitati si se vestejeste actiunea politica a democratiei francmasonice. Manifestatia pe strazile Capitalei tine pana dupa miezul noptii. In cartierul Vacaresti au loc conflicte sangeroase cu evreii. Jandarmii trag focuri de arma. Cad raniti. Se fac<\/p>\n Tot atunci se hotaraste ca 10 Decembrie sa fie declarata sarbatoare oficiala a studentimii.<\/p>\n La 22 August 1923, Corneliu Codreanu s-a inchinat in strada, portile Mitropoliei din Iasi fiind inchise conducatorilor miscarilor studentesti.<\/p>\n La 17 Septembrie 1923, are loc la Campulung (Bucovina) congresul L.A.N.C. organizat de Corneliu Codreanu.<\/p>\n In Octombrie 1923, la Iasi, in casa Butnaru (str. Savescu), Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Garneata, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu si altii au pus la cale un complot pentru pedepsirea ministrilor care au dat drepturi politice evreilor, alcatuind o noua Constitutie.<\/p>\n 8 Octombrie 1923: Complotul din Dealul Spirii. Conducatorii Miscarilor Studentesti, dimpreuna cu Corneliu Codreanu, tin o consfatuire in casele lui Nicolae Dragos din str. 13 Septembrie nr. 41, Bucuresti. Se hotaraste impuscarea politicienilor tradatori si a plutocratilor evrei. Sunt arestati si depusi la inchisoarea Vacaresti: Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Garneata, Tudose Popescu, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Leonida Bandac, Vernichescu, Traian Breazu, Nicolae Dragos, dr. C. Danulescu, Ion Zelea Codreanu.<\/p>\n Fratiile de Cruce au luat fiinta, la 8 Noiembrie 1923, in inchisoarea Vacaresti, prin hotararea lui Corneliu Codreanu. \u201cFratia de Cruce este un corp de elita a tinerimii avand ca scop suprem de a crea buni ostasi Romaniei de maine\u201d, spunea Corneliu Codreanu.<\/p>\n La 28 Martie 1924, in inchisoarea Vacaresti, Ion I. Mota impusca pe studentul Vernichescu, pedepsind astfel tradarea.<\/p>\n La 6 Mai 1924, in casele doamnei Constanta Ghica din Iasi (str. Carol 23), Capitanul hotaraste ridicarea Caminului Cultural Crestin.<\/p>\n La 8 Mai 1924, Corneliu Codreanu intemeiaza la Ungheni prima Tabara de Munca din Romania si din Europa , incepand lucrul cu 26 de tineri.<\/p>\n La 21 Mai 1924, se judeca in Bucuresti procesul maiorului Bagulescu, inscenat de mafia liberala. Maiorul Bagulescu fusese inchis la Jilava unde isi facuse sarbatorile Pastelui.<\/p>\n La 31 Mai 1924, Corneliu Codreanu si 50 de tineri, pe cand lucrau la o tabara legionara, la o gradinarie din Iasi, sunt arestati de politie si schingiuiti de politaiul Manciu.<\/p>\n La 3 si 5 Iunie 1924, se tin la Iasi intrunirile de protestare contra nelegiuirilor politaiului Manciu. Tin cuvantari profesorii C. Sumuleanu, A.C. Cuza si altii.<\/p>\n La 10 August 1924, Corneliu Codreanu se logodeste cu domnisoara Elena Ilinoiu.<\/p>\n La 26 Septembrie 1924, se judeca la Bucuresti procesul lui Ion I. Mota care impuscase, in inchisoarea Vacaresti, pe studentul Vernichescu, pedepsind astfel tradarea complotului din Dealul Spirii. Ion I. Mota este achitat la orele 3 dimineata.<\/p>\n La 25 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu fiind atacat chiar in timpul sedintei, pe cand pleda ca avocat in procesul studentului Comarzan, de la Judecatoria ocolului II din Iasi, il impusca pe politaiul Manciu . Corneliu Codreanu este arestat si, a doua zi, sunt arestati si Ion I. Mota, Ilie Garneata, Tudose Popescu, Radu Mironovici. Corneliu Codreanu isi face inchisoarea la Galata.<\/p>\n La 27 Octombrie 1924, Corneliu Codreanu este adus la Tribunalul din Iasi cu catuse la maini, pentru confirmarea mandatului de arestare.<\/p>\n La 29 Noiembrie 1924, Ion I. Mota trimite din inchisoarea Galata un memoriu regelui Ferdinand.<\/p>\n In luna Februarie 1925, Capitanul este transportat de la inchisoarea Galata , din Iasi, unde statuse incarcerat la un regim sever de la 25 Octombrie 1924, si transportat la Focsani, pentru judecarea procesului impuscarii lui Manciu.<\/p>\n La inceputul lui Martie 1925, Fanica Anastasescu si Andrei C. Ionescu intemeiaza in Bucuresti primele Fratii de Cruce.<\/p>\n La 20 Mai 1925, incepe la Turnu Severin judecarea procesului lui Corneliu Codreanu \u00a0 pentru impuscarea politaiului Manciu. La 26 Mai, Corneliu Codreanu este achitat.<\/p>\n Dupa procesul de la Turnu Severin, Corneliu Codreanu vine in Bucuresti. Despre acest moment politic, Corneliu Codreanu va scrie urmatoarele: \u201cCred ca erau peste 50.000 de oameni, cuprinsi de un entuziasm caruia nu-i putea sta nimic in cale. A vorbit profesorul Cuza. Am vorbit si eu. De altfel in toata tara era un curent nationalist asa de puternic incat ar fi putut conduce L.A.N.C. la guvernarea tarii. Treceau nefolosite, in acele zile, cele mai mari momente politice ale acestei miscari, cu care ea nu se va mai intalni niciodata. Profesorul Cuza n-a stiut sa valorifice un mare moment tactic cu care atat de rar se intalnesc miscarile politice. Pentru orice observator obiectiv, cunoscator al luptelor politice, soarta L.A.N.C. a fost pecetluita din acel moment\u201d.(Pentru Legionari, p.251).<\/p>\n La 14 Iunie 1925, Corneliu Codreanu se casatoreste, la Focsani, cu Elena Ilinoiu. \u201cErau de fata intre 80-100.000 de oameni\u201d, spune Corneliu Codreanu ( Pentru Legionari , p.255).<\/p>\n La 10 August 1925, Corneliu Codreanu boteaza, in judetul Putna, 100 de copii cu numele Corneliu.<\/p>\n La 13 Septembrie 1925, Corneliu Codreanu pune piatra de temelie a = Caminului Cultural Crestin din Iasi, cladit cu bratele tineretului legionar pe locul donat de inginerul Bejan (Rapa Galbena).<\/p>\n In luna Mai 1926, Corneliu Codreanu candideaza la alegerile generale din judetul Putna.<\/p>\n La 18 Mai 1927, Capitanul se reintoarce in tara, dupa ce facuse o calatorie de studii la Grenoble, intovarasit de Ion I. Mota, si reincepe reorganizarea miscarii nationaliste care era faramitata.<\/p>\n La 15 Iunie 1927, Ion I. Mota isi sustine teza in stiinte juridice la Universitatea din Grenoble, avand subiectul La securite juridique dans la Societe de Nations.<\/p>\n La 24 Iunie 1927, se intemeiaza la Iasi, in str. Florilor 26, Legiunea Arhanghelului Mihail sub conducerea lui Corneliu Codreanu.<\/p>\n La 1 Iulie 1927, se cimenteaza cel dintai legamant al legionarilor la Focsani, Bucuresti, Cluj si Campulung.<\/p>\n La 10 Iulie 1927, se tine la Manastirea Neamtului Congresul Conducatorilor Miscarilor Studentesti. Corneliu Codreanu, cu sprijinul lui Fanica Anastasescu, impune punctul de vedere al Legiunii Arhanghelului Mihail.<\/p>\n La 1 August 1927, apare nr. 1 din revista bilunara \u201cPamantul Stramosesc\u201d, organ al Legiunii Arhanghelului Mihail, sub conducerea lui Corneliu Z. Codreanu, avand sediul la Iasi, la Caminul Cultural Crestin.<\/p>\n La 18 August 1927, Ion I. Mota se casatoreste cu domnisoara Iridenta Codreanu.<\/p>\n La 15 Septembrie 1927, Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Garneata, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici publica in revista \u201cPamantul Stramosesc \u201d principiile de organizare a Legiunii Arhanghelului Mihail.<\/p>\n Andrei C. Ionescu, fiind insarcinat de Capitan cu organizarea Legiunii Arhanghelului Mihail in Bucuresti, intemeiaza, sub conducerea lui, primul cuib legionar, in Capitala, in luna Octombrie 1927. Din acest cuib faceau parte, chiar de la intemeierea lui: Horia Sima, Ion Belgea, Iordache Nicoara, dr. Iosif Dumitriu si altii. Primele sedinte s-au tinut la Caminul studentesc Sf. Voievozi din Bucuresti.<\/p>\n La 15 Octombrie 1927, s-a incheiat batalia Legiunii, de o luna si jumatate, revista \u201cPamantul Stramosesc\u201d avand 2586 de abonati.<\/p>\n La 8 Noiembrie 1927, la Iasi, legionarii depun primul juramant pentru a lupta in cadrele Legiunii Arhanghelul Mihail: Corneliu Codreanu, Ion I. Mota, Ilie Garneata, Corneliu Georgescu, Radu Mironovici, Hristache Solomon, Gh. Clime, Mile Lefter, Ion Banea, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Alexandru Ventonic, Dumitru Ifrim, Pantelimon Statache, Ghita Antonescu, Emil Eremeiu, Ion Bordeianu, M. Ciobanu, Marius Pop, Misu Crisan, Popa Butnaru, Budoiu, I. Tanasache, Stefan Budici, Traian Cotiga. Acestora li se incredinteaza Sacusorul cu Pamant.<\/p>\n 8 Noiembrie, ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavril este declarata sarbatoare oficiala a Miscarii Legionare.<\/p>\n In Decembrie 1927 se tine, la Oradea Mare, Congresul U.N.S.C.R.<\/p>\n La 10 Decembrie 1928, profesorul Gavanescul primeste de Corneliu Codreanu Sacusorul cu Pamant .<\/p>\n In zilele de 3 si 4 ianuarie 1929, in casele generalului Tarnovschi (str. Asachi nr. 2 Iasi), Capitanul a tinut prima adunare a sefilor de cuib din toata tara.<\/p>\n La 4 ianuarie 1929, se intemeiaza Senatul Legiunii, alcatuit din: Hristache Solomon, general dr. Macridescu, general Ion Tarnovshi, Spiru Peceli, colonel Paul Cambureanu, Ion Butnaru si profesorul Traian Braileanu.<\/p>\n La 20 Ianuarie 1929, Capitanul tine o conferinta la Centrul Studentesc Bucuresti, vorbind despre Generatia Noua.<\/p>\n La 14, 15 si 16 Septembrie 1929, are loc la Manastirea Putna , sub presedentia lui Andrei C. Ionescu, Congresul Asociatiei Studentesti Crestine \u201cStefan cel Mare\u201d. Acesta este al doilea congres al studentimii romane la Putna, primul fiind acela din anul 1871 organizat de Iacob Negruzzi, Mihai Eminescu si Ion Slavici. Capitanul este nasul drapelului cu zvastica al asociatiei. Capitanul tine o cuvantare in care termina cu indrumarea: \u201ccartea si carabina\u201d. Profesorul Traian Braileanu rosteste o cuvantare despre problema dictaturii.<\/p>\n In Noiembrie 1929, Andrei C. Ionescu este ales presedinte al Centrului Studentesc Bucuresti. Spiritul legionar domina miscarea studenteasca la Bucuresti.<\/p>\n La 10 Decembrie 1929, se inugureaza, in Bucuresti, Biserica studenteasca Sf. Anton (Curtea-Veche). Vorbesc: preotul N. Georgescu-Edinti, duhovnicul studentimii si Andrei C. Ionescu , presedintele Centrului Studentesc Bucuresti.<\/p>\n La 1, 2 si 3 Decembrie 1929, are loc la Craiova Congresul U.N.S.C.R . Cu acest prilej Andrei C. Ionescu face un amanuntit istoric al miscarilor studentesti dominate de insufletirea Capitanului. Dupa congres, legionarii defileaza intr-un grup compact, in uniforme si costume nationale, sub comanda lui Ion Banea.<\/p>\n La 15 Decembrie 1929, are loc, in targul Beresti (jud. Coverlui), prima intrunire publica legionara organizata de Corneliu Codreanu. In zilele urmatoare, Capitanul va face marsul pe Valea Horincii , dupa Focsani, \u201cal doilea stalp al\u00a0 Miscarii Legionare\u201d.<\/p>\n De la 23 la 27 Decembrie 1929, are loc Marsul de propaganda legionara al lui Corneliu Codreanu la Ludosul de Mures.<\/p>\n La 26 Ianuarie 1930 si in zilele urmatoare are loc Marsul de propaganda legionara al lui Corneliu Codreanu, in Basarabia.<\/p>\n La 26 Ianuarie 1930, profesorul Traian Braileanu tine o conferinta in Bucuresti cimentand ideologia Miscarii Legionare.<\/p>\n La 25 Martie 1930, are loc in sala Societatii Tinerimea Romana din Bucuresti intrunirea de alarma pentru starpirea comunismului. S-au adus placarde si a fost una dintre impunatoarele manifestatiuni comandate de Corneliu Codreanu.<\/p>\n La 10 Aprilie 1930, au loc in Bucuresti ciocniri sangeroase intre invalizii de razboi si jandarmerie sub guvernul taranist. Studentimea participa la manifestatie alaturi de invalizi, si la 11 Aprilie are loc intrunirea de protestare a studentimii de la Societatea Tinerimea Romana. Cu acest prilej, a fost arestat un grup de studenti in frunte cu dr. Gheorghe Sarbulescu . Capitanul se inscrie ca prim aparator in procesul intentat studentilor arestati.<\/p>\n La 12 Aprilie 1930, Capitanul convoaca in Bucuresti o intrunire a tinerimii romane din toate societatile si gruparile politice, punand bazele Garzii de Fier in Capitala.<\/p>\n La 24 Iunie 1930, legionarii organizeaza prima cheta in Bucuresti, adunandu-se suma se 31456 lei. Tot atunci se cumpara primele trompete folosite in marsul legionar din Bucovina.<\/p>\n In Iulie 1930, tanarul Beza impusca pe ministrul Constantin Angelescu. Corneliu Codreanu, aparand pe Beza, este arestat, pentru ca,\u00a0 mai tarziu, Beza sa comploteze contra Capitanului.<\/p>\n La 20 Iulie 1930, trebuia sa se faca Marsul in Basarabia hotarat de Corneliu Codreanu. Guvernul il interzice, si Capitanul publica \u201cUn apel si un avertisment\u201d.<\/p>\n La 1, 2 si 3 Decembrie 1930, se tine, la Braila, Congresul U.N.S.C.R. Rostesc cuvantari: Ion Belgea, Traian Cotiga, Ion Banea, Andrei C. Ionescu si Ilie Garneata.<\/p>\n La 8 Noiembrie 1930, se inugureaza in Bucuresti, Calea Victoriei nr.40, primul sediu al Garzii de Fier.<\/p>\n La 11 Ianuarie 1931, Ion Mihalache dizolva Garda de Fier. In Ianuarie 1931 Corneliu Codreanu este arestat. Legionarii intaresc lupta. Printre ei se remarca: Ion Belgea, Andrei Ionescu, Fanica Anastasescu, Iordache Nicoara, Doru Belimace, Horia Sima, Victor Chirulescu, Traian Cotiga, Nicolae Patrascu, Iancu Caranica si Virgil Radulescu.<\/p>\n La 27 Februarie 1931, se judeca procesul lui Corneliu Codreanu si al Garzii de Fier dupa dizolvarea hotarata de Ion Mihalache. Acuzatii, dupa cateva zile de \u201cdeliberare\u201d, sunt achitati.<\/p>\n La 6 Martie 1931, Traian Cotiga este ales presedinte al Centrului Studentesc Bucuresti.<\/p>\n La 26 Martie 1931, se judeca la Curtea de Apel procesul lui Corneliu Codreanu si al dizolvarii Garzii de Fier . Capitanul este achitat in unanimitate dupa 87 de zile de inchisoare.<\/p>\n La 31 Martie 1931, se respinge apelul in procesul lui Corneliu Codreanu si cei \u201csase\u201d sunt eliberati din inchisoare.<\/p>\n La 1 Iunie 1931, se fac alegeri generale pentru Camera. Garda de Fier depune liste in 17 judete si obtine 34.000 de voturi, dar sub numele de Gruparea Corneliu Codreanu.<\/p>\n La 31 August 1931, se fac alegeri partiale in judetul Neamt.\u00a0 Corneliu Codreanu candideaza si obtine 11.300 voturi, fiind ales deputat.<\/p>\n La 3 Decembrie 1931, Capitanul isi rosteste discursul de raspuns la Mesaj in Camera Deputatilor.<\/p>\n In luna Mai 1932, Garda de Fier este dizolvata pentru a doua oara de guvernul Iorga-Argetoianu. Se fac arestari, sediile sunt sigilate, Corneliu Codreanu este impiedicat sa vorbeasca si sa se apere in Parlament.<\/p>\n La 17 Aprilie 1932, Ion Zelea Codreanu candideaza la alegerile partiale din judetul Tutova. Se da o lupta apriga la care participa Caratanase, Doru Belimace, Victor Silaghi, Ion Antoniu, Andrei C. Ionescu si Senatul Legiunii. Obtinand 5.600 voturi, Ion Zelea Codreanu este ales deputat.<\/p>\n In luna Iulie 1932, se fac alegeri generale si Corneliu Codreanu, intr-o noapte, singur, hotaraste depunerea candidaturilor in 36 judete. Rezultatul: Garda de Fier obtine 70.000 voturi, ceea ce insemna 5 locuri in Parlament.<\/p>\n La 20 Octombrie 1932 apare in Bucuresti revista \u201cAxa\u201d.<\/p>\n Un manunchi de tineri intelectuali intra in Miscarea Legionara si din ei se vor selectiona cei mai destoinici gazetari: Mihail Polihroniade, Vladimir Dumitrescu, Vasile Marin, prof. Vasile Cristescu, precum si pictorii Basarab si Zlotescu si poetul Radu Gyr.<\/p>\n La 10 decembrie 1932, Corneliu Codreanu \u00eenfiinteaza prin ordin de zi gradul de comandant legionar si inainteaza in acest grad, prima promotie de legionari, pe urmatorii: Ion Banea, Ion Belgea, Ion Blanaru, preot Dumitrescu Ion, Andrei C. Ionescu, Victor Silaghi, Nicolae Totu, Traian Cotiga si Tanase Antohi.<\/p>\n La 24 Ianuarie 1933, din ordinul Capitanului, legionarii din Bucuresti si studentii depun o cruce la Monumentul Eroului Necunoscut din Parcul Carol. Solemnitatea, facuta impotriva vointei guvernului, este insufletita de preotul Georgescu-Edineti.<\/p>\n La 16 Februarie 1933, Corneliu Codreanu, vorbind in parlament, ia apararea muncitorilor de la Atelierele Grivita, maltratati si omorati de guvernul taranist.<\/p>\n In primele zile ale lunii Mai 1933, se alcatuieste Echipa Mortii formata din: preot Ion Dumitrescu, Nicolae Constantinescu, Sterie Ciumetti, Petre Totu, Constantin Savin, Bulhac, Constantin Popescu, Rusu Cristofor, Adochitei, Iovin, Traian Clime, Iosif Bozantan, Gogu Serafim, Isac Mihai, Papuc si Radoi. Ei stabat tara in marsuri si cantece, facand propaganda Miscarii Legionare.<\/p>\n Carticica sefului de cuib<\/a>\u00a0, ca sa se poata tipari inlaturand rigorile cenzurii, a aparut sub forma de publicatie bisaptamanala, sub titlul Fascicola Legionarului , in 4 numere, de la 9 la 21 Mai 1933.<\/p>\n La 10 Iulie 1933, peste 200 de legionari se aduna la Visani pentru a construi un dig care sa opreasca revarsarile de ape ale raului Buzau. Jandarmii, din ordinul lui Armand Calinescu, opresc aceasta mareata infaptuire, maltratand si arestand pe legionari.<\/p>\n La 20 Iulie 1933, Corneliu Codreanu publica in ziarul \u201cCalendarul\u201d o scrisoare adresata primului-ministru Al. Vaida Voevod, aratand nedreptatea facuta prin impiedicarea construirii digului de la Visani.<\/p>\n La 4 August 1933, incepe lucrul legionarilor la Casa Verde din Bucurestii Noi.<\/p>\n In Noiembrie 1933, Capitanul face o Declaratie la Mesaj in Camera Deputatilor.<\/p>\n La 23 Noiembrie 1933, studentul legionar Virgil Teodorescu este asasinat, la Constanta, de jandarmi, pe cand lipea afise.<\/p>\n Legionarul Nita Constantin este asasinat in ziua de 28 Noiembrie 1933.<\/p>\n In noaptea de 9 catre 10 Decembrie 1933, I.G. Duca dizolva Garda de Fier si agentii politiei devasteaza sediile Miscarii Legionare, fac arestari si maltrateaza pe legionari: Garda de Fier depusese candidaturi in toate judetele, dar prin aceasta dizolvare era impiedicata de a se prezenta la alegerile generale fixate pentru 20 Decembrie 1933.<\/p>\n Legionarul Nicolae Balanoiu este asasinat de politie, din ordinul liberalilor, la 9 Decembrie 1933.<\/p>\n In noaptea de ) Decembrie 1933 numerosi legionari sunt arestati si incarcerati la inchisoarea Jilava. Arestari numeroase se fac in toata tara si ele vor continua si in primele luni ale anului urmator.<\/p>\n La 23 Decembrie 1933, apare numarul 24 din revista \u201cAxa\u201d si ultimul, tiparit impotriva vointei guvernului si in care se facea o ancheta printre scriitori asupra dizolvarii Garzii de Fier. Numarul acesta a fost tiparit prin ingrijirea lui Ion Belgea, Fanica Anastasescu si Nicolae Andries, care sunt arestati la inceputul lunii Februarie 1934, dimpreuna cu dr. Nicolae Rosu care este dat in judecata pentru colaborare la acest numar.<\/p>\n In ziarul \u201cCuvantul\u201d, de la 24 Decembrie 1933, apare Memoriul a 39 de legionari detinuti la Jilava si care, din ziua de 21 Decembrie, se aflau in greva foamei. Tot in acest numar apare scrisoarea lui Corneliu Codreanu Un cuvant in chestiunea dizolvarii Garzii de Fier, in care I.G. Duca, Nicolae Titulescu, Victor Iamandi, generalul Dumitrescu \u2013 comandantul jandarmilor \u2013 si Cristescu \u2013 directorul Sigurantei \u2013 sunt facuti responsabili de arestarea si omorarea legionarilor.<\/p>\n In seara zilei de 29 Decembrie 1933, pe peronul garii Sinaia, legionarii Nicolae Constantinescu, Ion Caranica si Doru Belimace impusca pe primul-ministru I.G. Duca , pedepsind astfel pe autorul material al dizolvarii Garzii de Fier si al asasinarii legionarilor.<\/p>\n La 29 Decembrie 1933, seara, a fost asasinat de politia din Bucuresti si legionarul Sterie Ciumetti din ordinul lui Victor Iamandi.<\/p>\n Legionarul Gheorghe Negrea este asasinat, in ziua de 12 Ianuarie 1934, pentru credinta in opera Capitanului.<\/p>\n La 2 Ianuarie 1934, profesorul Nae Ionescu este arestat la Sinaia, dat in judecata si tinut arestat pana la 7 Februarie 1934 cand este pus in libertate, dar in seara aceleiasi zile este rearestat si mentinut la Consiliul de Razboi pana la 15 Martie 1934.<\/p>\n La 5 Aprilie 1934, se termina judecarea procesului pedepsirii lui I.G. Duca. Tribunalul militar condamna pe Nicadori la munca silnica pe viata. Totodata erau dati in judecata Emil Siancu , aparatorul motilor. Se da un verdict de achitare.<\/p>\n La 25 Noiembrie 1934, reapare \u201cCuvantul Studentesc\u201d legionar, presedinte al U.N.S.C.R fiind Traian Cotiga si presedinte al C.S.B. Gheorghe Furdui.<\/p>\n Prin circulara de la 1 Decembrie 1934, Capitanul proclama ziua de 10 decembrie ziua suferintei legionare.<\/p>\n La 17 Decembrie 1934, are loc Congresul Fascist de la Montreux (Elvetia). Ion I. Mota propune o motiune in chestiunea evreiasca si congresul, in unanimitate, hotaraste sa combata actiunea destructiva a evreilor. Tot in aceeasi zi, la indemnul lui N. Titulescu, politia elvetiana aresteaza pe Ion Mota si ii perchezitioneaza locuinta. Ion I. Mota trimite o scrisoare luiN. Titulescu in care il acuza de aceasta tradare si incheie astfel: \u201cRomania de maine, a noastra, a tinerilor, care se va instapani cu siguranta, si in curand, va sti sa spele toate aceste ofense de pe obrazul tarii\u201d.<\/p>\n La 1 Ianuarie 1935, Capitanul Semneaza circulara catre legionarii din intreaga tara, facand bilantul anului precedent: 18.000 de arestari, cu 18.000 de case calcate de barbari si umplute de sange nevinovat; 300 de bolnavi in inchisori, 16 morti si 3 inmormantati de vii sub pamant, si incheie astfel:\u201d Inainte, dragi legionari! Fiti mandri de tot ce-a fost in anul acesta greu si pasiti cu nesfarsita incredere in anul care vine\u201d.<\/p>\n In Aprilie 1935, se intemeiaza \u201cAsociatia Generatiei Miscarii Studentesti de la 1922\u201d sub presedintia lui Ion I. Mota.<\/p>\n In Aprilie 1935, generalul Gh. Cantacuzino tipareste un manifest in limbile romana si franceza in care arata ca, desi nascut si crescut\u00a0 in Franta, nu vede alta solutie decat a unei intelegeri intre Germania, Italia si Franta care sa se impotriveasca actiunii iudeo-francmasonice a Societatii Natiunilor.<\/p>\n In zilele de 17 si 19 Aprilie 1935, are loc la Craiova Congresul Studentilor Romani Crestini , presedinte fiind Traian Cotiga . Ion I. Mota este proclamat presedinte al U.N.S.C.R.<\/p>\n La 31 Mai 1935, moare pe campul de onoare al Miscarii Legionare Cristache Solomon.<\/p>\n La 5 Iunie 1935, Corneliu Codreanu infiinteaza Partidul Totul pentru Tara.<\/p>\n In Tabara de munca de la Dragasani legionarii au lucrat de la 13 Iune, pana la 14 August 1935, fabricand 100.000 de caramizi destinate zidirii catedralei din acel oras.<\/p>\n Din Iunie pana in Octombrie 1935, legionarii din Giurgiu si-au construit cladirea destinata sediului Miscarii Legionare.<\/p>\n De la 30 Iunie pana la 15 Septembrie 1935, legionarii au lucrat caramizi si au cladit Manastirea Izbuc (jud. Bihor).<\/p>\n De la 1 Iulie pana la 16 Septembrie 1935, legionarii au lucrat la Buga (jud. Lapusna) la temelia unei manastiri.<\/p>\n La Aciliu (jud. Sibiu), de la 1 Iulie pana la 10 Octombrie 1935, legionarii au cladit o biserica.<\/p>\n Tabara de la Carmen Sylva a fost cea mai mare tabara de munca a anului 1935. Acolo au lucrat, de la 5 Iulie pana la 10 Septembrie, 800 de legionari in prezenta Capitanului, construind 7 cabane, 1 kilometru de sosea, terase, drum de automobile, 3 fantani, au consolidat malurile, au facut canale pentru scurgerea apelor, ziduri, turnuri etc.<\/p>\n De la 8 Iulie pana la 15 Septembrie 1935, legionarii construiesc un drum prin stanca la Manastirea Arnota , locul de odihna al voievodului Matei Basarab. In acest timp au lucrat 242 de legionari.<\/p>\n In comuna Lat Laz (jud. Alba), de la 15 Iulie la 19 Octombrie 1935, legionarii au construit o minunata casa culturala.<\/p>\n De la 8 Iulie la 8 Septembrie 1935, legionarii au lucrat caramizi pentru construirea unei biserici in comuna Marca (jud. Salaj).<\/p>\n De la 8 Iulie pana la 6 Octombrie 1935, legionarii au lucrat 100.000 de caramizi pentru a zidi o biserica in comuna Valea Mare (jud. Balti).<\/p>\n In comuna Ineu(jud. Arad), de la 18 Iulie pana la 14 Septembrie 1935, legionarii au lucrat, intr-o tabara, 100.000 de caramizi destinate construirii unei scoli in anii urmatori.<\/p>\n In Tabara de munca Iancu Flondor (jud. Storojinet) legionarii au lucrat caramizi, pentru Casa Legionara, de la 1 August pana la 30 Septembrie 1935.<\/p>\n De la 12 August pana la 6 Octombrie 1935, in Nicoresti (jud. Tecuci) legionarii au lucrat 30.000 de caramizi pentru Casa Legionara.<\/p>\n De la 9 la 26 August 1935, legionarii au lucrat la pietruirea curtii bisericii si la repararea bisericii din Baciu (jud. Brasov).<\/p>\n La 17 August 1935, grupul legionar Busteni ridica o cruce pentru pomenirea primului legionar asasinat in lupta legionara: Virgil Teodorescu.<\/p>\n In Septembrie 1935, incepe la Cluj construirea Caminului Ardealul tanar legionar. Initiativa acestei constructii a fost luata de comandantul legionar Ion Banea. Pentru construirea caminului s-au organizat 4 tabere: la Chintau, unde de la 18 Iunie pana la 1 Septembrie 1935, s-au lucrat 130.000 de caramizi; iar de la 17 Iunie 1936, inca 30.000 de caramizi; la Baciu , in lunile Iulie si August 1935, s-au lucrat 100 metri cubi de piatra pentru temelie; la Sutor, in lunile Ianuarie si Februarie 1936, s-au taiat lemnele; la Dorobanti s-a lucrat in 1935 si 1936. In aceste tabere au lucrat 800 legionari. La 6 Noiembrie 1936, s-a facut sfintirea primei constructii si de la aceasta data caminul este locuit de 25 legionari.<\/p>\n De la 16 Septembrie pana la 4 Octombrie 1935, legionarii au construit sase diguri ca sa impiedice revarsarea apelor Oltului asupra avutului Manastirii Mamu (jud. Valcea).<\/p>\n La 29 Septembrie 1935, Corneliu Codreanu da prima circulara pentru comertul legionar catre sefii de judet, fixand normele de organizare.<\/p>\n La 4 Octombrie 1935, in urma propunerii lui Victor Iamandi, ministru al cultelor in vremea aceea, Sfantul Sinod, cu indemnul patriarhului de pomina Miron Cristea, trimite o adresa catre toate eparhiile din tara prin care interzice munca legionarilor pentru biserici. La 2 Decembrie 1935, generalul Gheorghe Cantacuzino , seful Partidului Totul pentru Tara, raspunde printr-un manifest , in termeni categorici, ofensatoarei atitudini a lui Miron Cristea.<\/p>\n La 2 Noiembrie 1935, Capitanul da o circulara in care lauda si incurajeaza actiunea lui Horia Sima la Timisoara.<\/p>\n Prin ordinul de la 11 Noiembrie 1935, Capitanul hotaraste Controlul Legionar. Controlul avea ca scop pazirea moralitatii si a corectitudinii legionarilor. \u201cControlul, spune ordinul pomenit, se va face cu mare amanuntime, cu mare constiinciozitate si cu mare severitate. Aici nu exista nici toleranta si nici mila\u201d.<\/p>\n La 14 Noiembrie 1935, Capitanul inaugureaza Cooperativa Legionara din Bucuresti. Fanica Anastasescu este numit administrator si Emil Eremeiu director.<\/p>\n La 5 Decembrie 1935, dupa infiintarea Controlului Legionar, Capitanul semneaza urmatorul ordin:\u201dFanica Anastasescu, in baza ordinului din 11 Noiembrie, denumit Controlul Legionar, vei face un control urmatorilor: Traian Cotiga, fost presedinte al Uniunii; Gheorghe Furdui, presedinte al Centrului; Administratia ziarului \u201cCuvantul Studentesc\u201d; Bostina Vasile, cercul Covurlui\u201d. Fanica Anastasescu fusese insarcinat de Capitan cu Controlul Legionar.<\/p>\n La 6 Decembrie 1935 Capitanul pleaca la Carmen Sylva si incepe redactarea cartii PENTRU LEGIONARI.<\/p>\n In Martie 1936, Ion I. Mota face sa apara culegerea lui de\u00a0 articole in cartea Cranii de lemn (Editura Totul pentru Tara).<\/p>\n La 22 Martie 1936, legionarii ridica o troita la Oltet (jud. Fagaras).<\/p>\n La 3, 4 si 5 Aprilie se tine, la Targu Mures, Congresul U.N.S.C.R . Au loc mari manifestatiuni populare antisemite si\u00a0 conflicte cu jandarmeria. Este ultimul congres al studentilor romani. Celelalte n-au fost ingaduite de guverne.<\/p>\n La 18 si 19 Aprilie 1936, se tine la Bucuresti Congresul Fostilor Conducatori din Miscarile Studentesti din Asociatia Generatiei Miscarilor Studentesti de la 1922, sub presedintia lui Ion I. Mota , membri in comitet fiind alesi: Radu Budisteanu, inginer Ion Fotiade, Gh. Furdui, Ion Banea, dr. Nicolae Rosu, dr. Ion Istrate, iar secretari: Fanica Anastasescu si profesor Sima Simulescu.<\/p>\n La 22 Aprilie 1936, Capitanul se reintoarce de la Carmen Sylva dupa ce terminase de scris cartea Pentru Legionari.<\/p>\n La 1 Mai 1936, se deschide Tabara legionara profesor Traian Braileanu de la Radauti, care construieste biserica Arhanghelul Mihail.<\/p>\n Prin circulara de la 30 Mai 1936, Capitanul infiereaza politica externa de tradare a lui N. Titulescu.<\/p>\n Legionarul Gheorghe Grigor este asasinat de comunisti la Cernauti in luna August 1936.<\/p>\n La 5 Septembrie 1936, Muncitorimea Legionara si numeste pe inginerul Gheorghe Clime , comandant al Bunei Vestiri, sef al Muncitorimii Legionare din intreaga tara .<\/p>\n La 25 Octombrie 1936, se sfinteste, la Azuga, troita lucrata de muncitori.<\/p>\n La 5 Noiembrie 1936, Capitanul trimite un Memoriu fostului rege Carol al II-lea, in care spunea: \u201cCerem ca M.V. sa pretinda tuturor celor ce conduc sau se isi manifesta pareri cu privire la politica externa a Romaniei sa declare ca raspund cu capul pentru directivele pe care si le insusesc\u201d.<\/p>\n La 6 Noiembrie 1936, se intemeiaza Asociatia Prietenii Legionarilor.<\/p>\n La 22 N oiembrie 1936, Ion I. Mota trimite cele doua scrisori parintilor lui si lui Corneliu Codreanu, care sunt totodata si testamentul sau.<\/p>\n La 24 Noiembrie 1936, Ion I. Mota, Vasile Marin, generalul Gh. Cantacuzino, Gh. Clime, preot Dumitrescu Borsa, Neculai Totu, Banica Dobre si Alexandru Cantacuzino pleaca in Spania ca luptatori legionari pe frontul generalului Franco.<\/p>\n La 6 Decembrie 1936, Capitanul intemeiaza ordinul Buna Vestire , si numeste comandanti ai Bunei Vestiri pe: Ion I. Mota, ing. Gh. Clime, Radu Mironovici, Corneliu Georgescu, Ilie Garneata, Mile Lefter si Ion Blanaru.<\/p>\n La 10 Decembrie 1936, se savarseste unirea dintre muncitori si studenti in duhul Capitanului.<\/p>\n La 1 Ianuarie 1937, Ion I. Mota, pe cand se afla pe frontul\u00a0 spaniol, este numit de Capitan vice-presedinte al Partidului Totul pentru Tara.<\/p>\n La 13 Ianuarie 1937, marea jertfa legionara se inscrie in istorie prin moartea eroica a lui Ion I. Mota si Vasile Marin pe frontul nationalist din Spania, la Majadahonda.<\/p>\n La 10 Ianuarie 1937, profesorul Nae Ionescu deschide la biserica Sfantul Anton din Bucuresti un ciclu de conferinte vorbind despre Stiinta si Credinta .<\/p>\n La 13 Ianuarie 1937, Capitanul inainteaza la gradul de comandanti ai Bunei Vestiri pe Constantin Nicolae, Doru Belimace si Ion Caranica.<\/p>\n La 1 Februarie 1937, incep sapaturile la Casa Verde din Bucuresti pentru mormantul lui Ion I. Mota si Vasile Marin. Capitanul desfunda pamantul dand primul tarnacop.<\/p>\n La 12 Februarie 1937, Capitanul formuleaza juramantul gradelor legionare.<\/p>\n La 13 Februarie 1937, se face inmormantarea eroilor luptatori in Spania, Ion I. Mota si Vasile Marin, in Mausoleul de la Casa Verde din Bucuresti.<\/p>\n La 22 Februarie 1937, apare in Bucuresti ziarul \u201cBuna Vestire\u201d.<\/p>\n La 26 Februarie 1937, Consiliul de Ministri desfiinteaza cantinele si caminele studentesti din toate centrele universitare. Aceasta infamie a fost savarsita in urma cererii lui Stefanescu-Goanga si Gabriel Marinescu si se indrepta, cu deosebire, impotriva legionarilor.<\/p>\n In Februarie 1937, generalul Franco decoreaza post-mortem cu \u201cCrucea de Razboi\u201d pe Ion I. Mota si Vasile Marin. De asemenea, cei sapte legionari care s-au luptat eroic pe frontul spaniol nationalist sunt decorati cu \u201cCrucea Rosie\u201d.<\/p>\n La 1 Martie 1937, rectorul Universitatii din Iasi, Traian Bratu este atacat si ranit de trei necunoscuti. La 2 Martie, Capitanul da un comunicat in care arata ca \u201cMiscarea Legionara nu are nici o legatura cu incidentul penibil in care Traian Bratu a fost ranit\u201d.<\/p>\n La 2 Martie 1937, guvernul Gh. Tatarascu hotaraste inchiderea tuturor Universitatilor din tara. Masura neindreptatita era luata, evident, impotriva studentimii legionare.<\/p>\n La 27 Martie 1937, a inceput la Consiliul de Razboi din Bucuresti judecarea studentilor legionari: Viorel Trifa, Virgil Radulescu, Vasile Popescu, Iordache Spanu, Socariciu Ieremia, Stefanescu Leon si Ghiocel Dumitru care sechestrasera si pedepsisera pe un vinovat al Miscarii. Acuzatii sunt condamnati la inchisoare (2 Aprilie).<\/p>\n La 15 Aprilie 1937, la Consiliul de Razboi din Bucuresti, incepe procesul judecarii Decemvrilor care, in ziua de 16 Iulie 1936, au impuscat pe tradatorul Mihail Stelescu. La 27 Aprilie 1937, Caratanase Ion, Bozantan Iosif, Curca Stefan, Pele Ion, State Grigore Ion, Atanasiu Ion, Bogdan Gavrila si Vlad Radu sunt condamnati la munca silnica pe viata , iar Georgescu Stefan si Trandafir Ion la 10 ani munca silnica.<\/p>\n La 25 Aprilie 1937, Capitanul ordona sa se faca un imprumut pentru acoperirea cheltuielilor constructiei sediului legionar. Se strange suma de 2.300.000 lei.<\/p>\n La 17 Mai 1937, se da sentinta in procesul intentat legionarilor care au condus Congresul Studentesc de la Targu Mures. Alexandru Cantacuzino, dr. Paul Craja, Stefan Georgescu, Gheorghe Furdui, Ioras Teodor, Crudu si Parvulescu sunt condamnati: primii doi la un an de inchisoare, ceilalti la un an si 6 luni.<\/p>\n In luna Iunie 1937, a murit savantul, profesor de drep roman de la Universitatea din Cluj, I.C. Catuneanu.<\/p>\n La 14 Iunie 1937, s-au facut primele sapaturi pentru constructia noului sediu legionar din Bucuresti.<\/p>\n La 6 Iulie 1937, se infiinteaza Tabara legionara de la Campina, care se desfiinteaza, la 11 Iulie, in urma terorii autoritatilor. La 27 Iulie 1937, Prefectura judetului Prahova trimite un ordin confidential fabricilor de postav, bere, sticlarie si ciment din Azuga, in care cere indepartarea din serviciu a 36 de muncitori legionari. Astfel se lua painea muncitorilor pentru credinta lor legionara.<\/p>\n La 18 August 1937, incepe la Craiova, la Tribunalul Militar, procesul celor 10 studenti legionari din Cernauti care aplicasera o corectiune unui profanator al mormintelor lai Ion I. Mota si Vasile Marin. Procesul se amana pentru 22 Septembrie.<\/p>\n INCURAJAREA BIOLOGIEI LEGIONARE. Prin circulara de la 18 August 1937, Capitanul spune:\u201das dori ca in mijlocul natiei romanesti sa se formeze familii-cetati legionare. Pentru aceasta voiesc sa incurajez casatoriile legionarilor cu legionare, avand la baza insotirii nu singara apreciere a frumusetilor fizice, ci mai ales pe aceea a stralucitoarelor insusiri sufletesti legionare.<\/p>\n \u00a0<\/p>\n \u00a0<\/p>\n La 12 Septembrie 1937, sectiunea Miscarii Legionare din judetul Muscel, condusa de Puiu Garniceanu, executa un mars la Topoloveni.<\/p>\n La 13 Septembrie 1937, Corneliu Codreanu infiinteaza Batalia Comertului Legionar. La 15 Septembrie 1937, Capitanul deschide Batalia fierului vechi.<\/p>\n Sambata 25 si Duminica 26 Septembrie 1937 au fost zile de sarbatoare pentru legionari, caci atunci a fost cinstita munca de construire a Casei Verzi din Bucuresti. Tot atunci se organizeaza o expozitie a presei legionare, si statistici elocvente, din care desprindem: pana la aceasta data jertfa legionara a insemnat 1851 ani, 11 luni si 23 zile de inchisoare.<\/p>\n La 28 Septembrie 1937, Capitanul trimite telegrame lui Benito Mussolini si Adolf Hitler in care saluta intalnirea istorica dintre cei doi conducatori ai poporului italian si german.<\/p>\n La 3 Octombrie 1937, Capitanul inaugureaza Consumul Legionar Obor.<\/p>\n La 9 Octombrie 1937, a murit generalul Gheorghe Cantacuzino-Granicerul.<\/p>\n La 12 Octombrie 1937, inginerul Gh. Clime, comandant al Bunei Vestiri, este proclamat sef al Partidului Totul pentru Tara.<\/p>\n La 24 Octombrie 1937, Capitanul inaugureaza Pensiunea legionara din Predeal.<\/p>\n La sfarsitul lunii Octombrie 1937, se tin mari intruniri legionare in judetele Constanta, Caliacra si Tulcea si in alte parti ale tarii.<\/p>\n La 1 Noiembrie 1937, se inaugureaza Restaurantul legionar din bulevardul Basarab.<\/p>\n La 7 Noiembrie 1937, Capitanul deschide restaurantul legionar al muncitorilor din cartierul Grivita.<\/p>\n La 11 Noiembrie 1937, Capitanul deschide campania electorala.<\/p>\n La 11 Noiembrie 1937, Capitanul propune, si Senatul Legiunii coopteaza pe urmatorii noi senatori legionari: profesorul Corneliu Sumuleanu, col. Vasile Piperescu, dr. I. Pantelimon, col. St. Zavoianu, farmacist Aristotel Gheorghiu, preot Duminica Ionescu, col. inv. V. Diaconescu.<\/p>\n La 22 Noiembrie 1937, se deschide restaurantul legionar din bulevardul Elisabeta.<\/p>\n Cei 10 legionari din Cernauti sunt achitati la 24 Noiembrie 1937.<\/p>\n Prin Circulara nr.112 din Noiembrie 1937 Capitanul fixeaza lista definitiva a candidaturilor pentru alegerile pentru Camera si o da publicitatii. S-au depus candidaturi in 72 de judete.<\/p>\n La 26 Niembrie 1937, Partidul Totul pentru Tara anunta depunerea candidaturilor pentru alegerile de la Senat in 72 de judete (completata la 2 Decembrie).<\/p>\n La 30 Noiembrie 1937, Capitanul face declaratii politice ziaristilor. Presa din ziua aceea le publica si din ele extragem urmatoarele: \u201cEu sunt contra marilor democratii ale Occidentului, eu sunt contra Micii Intelegeri, eu sunt contra Intelegerii Balcanice, si n-am nici un atasament pentru Societatea Natiunilor, in care nu cred. Eu sunt pentru politica externa a Romaniei alaturi de Roma si Berlin, alaturi de statele revolutiilor nationale. In contra bolsevismului. In\u00a0 48 de ore dupa biruinta Miscarii Legionare, Romania va avea o alianta cu Roma si Berlinul, intrand astfel in linia misiunii sale istorice in lume\u201d.<\/p>\n La 10 Decembrie 1937, Capitanul inaugureaza primul magazin de stofe si manufactura legionar din Capitala .<\/p>\n La 3 Decembrie 1937, Batalionul comertului legionar\u00a0 incepe batalia in Moldova.<\/p>\n La 15 Decembrie 1937, moare profesorul legionar Corneliu Sumuleanu.<\/p>\n La 9 Decembrie 1937, incepe marsul legionar de propaganda in Bucovina. La intrunirea de la Suceava, din aceeasi zi, vorbesc: protoereul Ion Mota, Ion Z. Codreanu, Vasile Iasinschi si Alexandru Constant.<\/p>\n La 14 Decembrie 1937, este asasinat, in lupta electorala, legionarul Mihai Turcanu.<\/p>\n La 20 Decembrie 1937, se fac alegeri generale pentru Parlament, sub guvernul liberal al lui Gh. Tatarascu. Rezultatele oficiale ne arata ca Partidul Liberal, in cartel cu vaidistii si iorghistii, a intrunit 1.103.353 voturi. S-a ajuns insa la acest rezultat fictiv, prin teroarea dezlantuita de jandarmerie, prin furtul urnelor, si chiar prin falsificarea cifrelor. Partidul taranesc intruneste 626.612 voturi. Partidul Totul pentru Tara 478.378 voturi. Reiese deci ca guvernul n-a obtinut 40% de voturi, ci numai 35,92%. Dupa repartizarea oficiala, Partidul Totul pentru Tara trebuia sa obtina 66 mandate in Parlament. In Bucuresti, cartelul\u00a0 guvernamental obtine 24313 voturi, iar Partidul Totul pentru Tara 14401, asezandu-se pe locul al doilea. Deoarece participarea Miscarii Legionare in alegeri a insemnat un mare succes, raportul dintre partide s-a sfaramat si totodata echilibrul electoral dintre guvern si tara s-a prabusit. Din aceasta pricina, guvernul liberal, la 28 Decembrie, demisioneaza si, tot atunci, Octavian Goga este insarcinat cu formarea noului guvern, A.C. Cuza tragand de pulpana lui pe Armand Calinescu ca ministru de interne. In ajunul anului nou guvernul Goga dizolva corpurile legiuitoare chiar inaite de ase fi constituit.<\/p>\n La 13 Ianuarie 1938, prin ordinul Capitanului, se infiinteaza Corpul legionar Mota-Marin. Deviza acestui corp este: \u201cgata de moarte\u201d si din el nu pot face decat maximum 10.000 de legionari.<\/p>\n La 18 ianuarie 1938, se hotaraste, prin decret regal, alegeri pentru Camera pe ziua de 2 Martie, Senat, la 4 Martie si convocarea noului Parlament la 10 Martie. Partidul Totul pentru Tara, impedicat sa-si depuna lista la inceput, obtine locul al 5-lea pe buletinul de vot, dupa ce se anulasera primele depuneri. Popularitatea imensa a Miscarii Legionare anuleaza hotararea de a se face alegeri.<\/p>\n Prin Circulara nr. 128, de la 28 Ianuarie 1938, Capitanul fixeaza normele de alcatuire ale comisiilor de studii pentru viitorul stat legionar.<\/p>\n In Ianuarie 1938, Virgilio Gayda publica o convorbire cu Corneliu Codreanu in ziarul \u201cGiornale d\u2019Italia\u201d.<\/p>\n Ziarul italian \u201cIl Messaggero\u201d publica, tot in vremea aceea, o convorbire a trimisului sau special Francesco Maratea cu Corneliu Codreanu.<\/p>\n La inceputul lunii Februarie 1938, cei mai destoinici legionari cutreiera tara si fac o intensa propaganda electorala pentru alegerile fixate la 2 Martie 1938.<\/p>\n La 1 Februarie 1938, se judeca la Brasov procesul celor 6 studenti acuzati de ranirea rectorului Traian Bratu. Studentii sunt achitati.<\/p>\n La 4 Februarie 1938, Capitanul constituie Corpul legionar al fostilor militari.<\/p>\n La 6 Februarie 1938, bandele electorale cuziste impusca pe legionarii Mija Dumitru si Florian St. Popescu in satul Maineasa\u00a0 (jud. Ilfov).<\/p>\n La 9 Februarie 1938, Capitanul, vazand pornirile ucigase ale guvernarii A.C. Cuza-Octavian Goga, hotaraste retragerea Miscarii Legionare din propaganda electorala.<\/p>\n La 12 Februarie 1938, regele Carol al II-lea, infrant de Miscarea Legionara, incearca o lovitura de stat, cerand demisia guvernului Octavian Goga, anuland Constitutia, amanad alegerile si suspendand activitatea organizatiilor politice. Guvernul crimelor si tradarii se constituie sub presedintia patriarhului Miron Cristea si Armand Calinescu ca ministru de interne. Lovitura de stat era vadit indreptata impotriva Miscarii Legionare. Intre rege si tara, conflictul era iremediabil.<\/p>\n Prin Circulara 148, de la 21 Februarie 1938, Capitanul, in fata noilor imprejurari politice, hotaraste autodizolvarea Partidului Totul pentru Tara. Miscarea Legionara, insa, isi urma cursul firesc, Capitanul avand grija, din timp, sa dea indicatii pentru viitorul comandament.<\/p>\n La 22 Februarie 1938, Capitanul trimite o scrisoare ministrilor din guvernul prezidat de Miron Cristea in care le spune ca prin lovitura de stat se intentioneaza asasinarea tineretului si infrangerea libertatii si demnitatii poporului roman care astfel este impiedicat sa-si hotarasca singur destinul in lume.<\/p>\n La 5 Martie 1938, guvernul prigoanei suspenda din invatamant multi profesori si invatatori, cu deosebire din Transilvania. Printre ei se afla si Horia Sima, profesor la liceul din Lugoj.<\/p>\n La 30 martie 1938, N. Iorga, primind o scrisoare de la Corneliu Codreanu, se adreseaza Parchetului pentru a deschide actiune publica de ultragiu. Corneliu Codreanu, in aceasta scrisoare, il invinovateste pe N. Iorga de necinste sufleteasca si de jignire a tineretului. Scrisoarea avea un caracter particular. Aici isi afla obarsia procesul Capitanului . Autorul moral al asasinarii: N. Iorga.<\/p>\n In prima jumatate a lunii Aprilie 1938, bandele lui Armand Calinecu fac descinderi la toate sediile Miscarii Legionare din Capitala si provincie. Se confisca arhivele. Se falsifica anumite acte si se dau publicitatii. Societatile de stat si particulare sunt obligate sa concedieze pe functionarii si lucratorii legionari. Intr-o singura zi, S.T.B. concediaza 13 functionari legionari. Ziarul \u201cCurentul\u201d face o intensa publicitate prigoanei, dupa ce, la 21 si 23 Martie, publicase doua reportaje cu fotografii in care recomanda Insula Serpilor ca lagar si loc de tortura pentru legionari.<\/p>\n La 13 Aprilie 1938, ziarele \u201cCuvantul\u201d si \u201cBuna Vestire\u201d au fost suprimate de guvern.<\/p>\n La 17 Aprilie 1938, Capitanul este arestat in Bucuresti.<\/p>\n La 19 Aprilie 1938, Capitanul este condamnat la 6 luni inchisoare, maximum de pedeapsa, in procesul intentat de N. Iorga.<\/p>\n In zilele urmatoare, guvernul lui Armand Calinescu publica numeroase legi si regulamente pentru prigonirea Miscarii Legionare.<\/p>\n In a doua jumatate a lunii Aprilie 1938, se fac sute si mii de arestari printre legionari. Ziarele de la 29 Aprilie anunta: \u201d Peste 300 de arestati vor fi judecati in timp de trei zile \u201c. O grindina de calomnii si insulte cadea asupra Miscarii Legionare. Documente false, acte masluite, tind sa justifice aceste calomnii. Dar nu mai putin prin aceasta imensa publicitate se dovedeste ca Miscarea Legionara era stapana de fapt a spiritului tarii, fiind organizata in toate categoriile sociale.<\/p>\n La sfarsitul lunii Aprilie 1938, are loc in Bucuresti in str. Oltarului nr. 3, o intrunire a legionarilor scapati de sub urmarirea politiei si nearestati, sub conducerea lui Ion Belgea.<\/p>\n La aceasta intrunire participa: Horia Sima, evadat din domiciliul fortat din Lugoj, Radu Mironovici, Nicoleta Nicolescu, Iordache Nicoara, Victor Dragomirescu, Andrei C. Ionescu, Titi Cristescu, Valeriu Cardu, Ion Antoniu, Stanicel Stelian, Ion Victor Vojen, N. Horodniceanu, Lucia Trandafir. S-a hotarat intensificarea actiunii legionare in timpul prigoanei.<\/p>\n La 13 Mai 1938, se judeca la Craiova procesul celor 49 studenti acuzati de \u201cdezordine\u201d de la 14 August 1934. Numerosi legionari sunt internati in lagare.<\/p>\n Bartolomeu Livezeanu si Laurian Talnaru scapa de sub urmarire, reorganizeaza Miscarea Legionara, dar sunt arestati la 10 Mai 1938.<\/p>\n In prima jumatate a lunii Mai 1938, toate tribunalele militare din tara judeca procesele legionarilor. Sunt zeci si sute de condamnari, chiar si elevi de scoala sunt bagati in inchisoare. Parintii sunt amenintati cu moartea, rudele de asemenea.<\/p>\n La 23 Mai 1938, incepe, la Consiliul de Razboi al Corpului II Armata din Bucuresti, Judecarea celui mai mare proces politic din istoria romanilor: Procesul Capitanului.<\/p>\n Procesul se judeca zi si noapte, Corneliu Codreanu demascand sinistra infamie a acestei inscenari. Dar Capitanul este impiedicat sa se apere, cand el trebuia sa fie acuzatorul regelui Carol al II-lea si al lui Armand Calinescu.<\/p>\n Avocatii apararii sunt impiedicati sa-si spuna cuvantul; martorii sa depuna pentru Capitan. In noaptea de 26 spre 27 Mai 1938, la ora 3 si jumatate, Capitanul este condamnat la 10 ani munca silnica, 6 luni degradare civila, 5000 lei amenda, 2000 lei cheltuieli de judecata. Iudeo-francmasoneria, prin hotararea criminala a regelui Carol al II-lea si Armand Calinescu triumfase. Dar Miscarea Legionara isi spusese verdictul: \u201cUn fir de par de se va clinti din capul Capitanului, zece veacuri va hui istoria de blestemul neamului\u201d.<\/p>\n Si asa se intampla.<\/p>\n In noaptea de 7 spre 8 Mai 1938, profesorul Nae Ionescu , director al ziarului \u201cCuvantul\u201d, este arestat la locuinta lui din Bucuresti si dus chiar atunci in lagarul de la Miercurea Ciucului. Profesorul Nae Ionescu va sta in lagarul de la Miercurea Ciucului pana la 16 Noiembrie 1938, si fiind bolnav este transportat la Spitalul\u00a0 Militar din Brasov.<\/p>\n La 18 Iunie 1938, Alexandru Cantacuzino si profesorul Vasile Cristescu, pe cand erau transportati sub escorta militara de la lagarul din Miercurea Ciucului la inchisoarea Jilava, in vederea judecarii procesului, evadeaza si se ascund la Brasov si Rasnov, contribuind apoi la la conducerea Miscarii Legionare.<\/p>\n La 25 Iunie 1938, incepe la Tribunalul Militar al Corpului II Armata Din Bucuresti judecarea fruntasilor Miscarii Legionare. In dimineata de 1 Iulie 1938 se da sentinta: Alexandru Cantacuzino si profesorul Vasile Cristescu la 9 ani inchisoare; Gh. Clime, Alexandru Cristian Tell, Gheorghe Istrate, Mihail Polihroniade, dr. Paul Craja, Traian Cotiga, Sima Simulescu, Virgil Ionescu, Banica Dobre, Gheorghe Furdui, dr. Serban Milcoveanu, Nicolae Totu si Radu Budisteanu la 7 ani inchisoare; Gheorghe Apostolescu, Eugen Ionica si Serafim Aurel la 5 ani inchisoare; preotul N. Georgescu-Edineti la 1 an inchisoare.<\/p>\n La 19 Iunie 1938, la ora 12 si jumatate noaptea, Capitanul a fost ridicat de la inchisoarea Jilava si transportat la inchisoarea Doftana.<\/p>\n La 15 Septembrie 1938, Capitanul incredinteaza Sacusorul cu Pamant, adunat di locul marilor batalii ale istoriei, comandantului inchisorii Doftana, care-si ia angajamentul sa il restituie cand vremurile tulburi se vor limpezi.<\/p>\n La 20 Noiembrie 1938, apare \u201cCurierul Legionar\u201d, impotriva vointei acelor care dezlantuisera prigoana. \u201cCurierul\u201d se tiparea in tipografia organizata, fara stirea politiei, de Titi Cristescu. Se dau stiri politice importante si date privitoare la suferintele legionarilor.<\/p>\n La 26 Noiembrie 1938, generalul Ion Antonescu, fiind comandant al Corpului III Armata, trimite o intampinare energica ministrului apararii nationale in care arata ca legionarii detinuti in inchisoarea Chisinau sunt tinuti in regim inuman, de carcera si mizerie. Totodata, generalul Antonescu, din proprie initiativa, ia o serie de masuri de imbunatatire. In urma acestui raport, generalul Ion Antonescu a suferit prigoana, inchisoarea, amenintarea cu moartea.<\/p>\n La 28 Noiembrie 1938, Stefanescu-Goanga, rectorul Universitatii din Cluj, este impuscat de trei studenti. In timpul noptii caminele sunt devastate de politie si se fac numeroase arestari printre studenti si studente. La 29 Noiembrie, este arestat avocatul Nicolae Fagadaru. In alte orase din tara se fac, de asemenea, numeroase arestari. Cu deosebire la Cernauti. Inspectorul jandarmeriei, generalul Bengliu, da un ordin prin care hotaraste ca legionarii sa fie impuscati fara somatie. Si intr-adevar, legionarii Nicolae Fagadaru, Bica Anania si Petre Andrei sunt impuscati de jandarmi (8 Decembrie).<\/p>\n In noaptea de 29 spre 30 Noiembrie 1938, bandele lui Armand Calinescu si Gavrila Marinescu il asasineaza miseleste pe Corneliu Codreanu, dimpreuna cu Nicadorii: Ion Caranica, Nicolae Constantinescu si Doru Belimace, si totodata pe Decemvirii: Ion Trandafir, Iosif Bozantan, Ion Atanasiu, Stefan Georgescu, Radu Vlad, Ion State, Gavrila Bogdan, Ion Caratanase, Ion Pele si Stefan Curca. Apoi \u00eei ingroapa la inchisoarea Jilava, turnand peste ei acid sulfuric si punand deasupra o placa imensa de beton.<\/p>\n In ziua de 30 Noiembrie se da publicitatii urmatorul comunicat: \u201cIntrucat generalul Antonescu Ion, prin acte oficiale, a depasit cadrul atributiilor sale legale, manifestand atitudini cu caracter politic neingaduit, i s-a luat comanda Corpului III Armata, pe ziua de 29 Noiembrie\u201d.<\/p>\n Generalul Ion Antonescu era prigonit pentru atitudinea lui curajoasa de intelegere a Miscarii Legionare.<\/p>\n La 17 Decembrie 1938, Tribunalul Militar din Cernauti condamna pe Lututovici Leonida si Stanescu Mihai la munca silnica pe viata ; pe Rihmistriuc Alexandru si Zuz la 25 ani; pe Danciu Agenor la 15 ani; pe Cohut Ion la 3 ani; pe Exner Frideric la 2 ani. Ei sunt aceia care ranisera pe lt. Col. Cristescu, zbirul legionarilor.<\/p>\n La 3 Decembrie 1938, politia, fiind informata printr-un denunt anonim ca Comandamentul Miscarii Legionare s-ar afla la locuinta batranului Dinca Cristescu, face o descindere unde nu gaseste nimic. Cercetand la alte proprietati ale batranului, gaseste, din intamplare, in comuna Colentina, tipografia Miscarii Legionare. Aceasta tipografie fusese organizata de Titi Cristescu, si acolo, in timpul prigoanei, s-au tiparit de catre profesorul N. Patrascu si V. Suciu manifestele Miscarii Legionare, \u201cCurierul Legionar\u201d, brosura profesorului Vasile Cristescu si alte publicatii. Cu prilejul descinderii politiei la tipografie au fost arestati fratii Gheorghe si Vasile Cristescu. Restul comandamentului scapa de sub urmarirea politiei, continua actiunea Miscarii Legionare pana mai tarziu, cand trece peste granita.<\/p>\n La 4 Ianuarie 1939, in str. Aureliu 14 din Bucuresti, au fost surprinsi de politie si arestati, legionarii: Gh. Clement, Dorca Filon, Virgil Noaghea, lt. Borzea si alte elemente, care conduceau actiunea Miscarii Legionare si indrumau legaturile cu\u00a0 provincia.<\/p>\n La 7 Ianuarie 1939, explodeaza laboratorul legionar de produse explozibile din str. Capitan Oarca nr. 23, condus de locotenentul Dumitrescu Nicolae dupa indicatiile comandamentului legionar reprezentat prin: Horia Sima, prof. Vasile Cristescu, Victor Dragomirescu, prof. Nicolae Patrascu si Titi Cristescu. Locotenentul Dumitrescu Nicolae este arestat la 24 Ianuarie, cand se descopera aruncatoarele de flacari, si asasinat la 25 Ianuarie. El era un tehnicean renumit, fiind autorul unor descoperiri chimice insemnate. La 24 Ianuarie, au fost arestati cei care conlucrau la aceasta actiune si anume: dr. Zisu Constantin, avocat Demetrescu Dimitrie, Demetrescu Nicolae, Dimitriu Ion, Berechet D. Ion, Robescu Adelina, Stefanescu Ion, dr. Gh. Butu, Constantinescu Teodor, Popescu Gheorghe, Robescu Mircea, inginer Popescu-Coculescu, avocat Parvulescu Teodor, studentii Mirea Ion si Teoharie Nicolae, Chirila Nicolae si Custura Ion.<\/p>\n Dupa ce fusese pus in libertate, la 19 Decembrie 1939, profesorul Nae Ionescu este iarasi arestat si inchis in lagarul de la Miercurea Ciucului, pe termen de 1 an, la 13 Ianuarie 1939.<\/p>\n In prima jumatate a lunii Ianuarie 1939, este prins de politie inginerul Augustin Micu , care comanda grupul Razleti.<\/p>\n La 14 ianuarie 1939, se judeca la Cluj procesul legionarului dr. Emil Popa si inca a 9 legionari care sunt consdamnati la inchisoare.<\/p>\n La 24 Ianuarie 1939, are loc arestarea lt. Nicolae Dumitrescu si descoperirea laboratorului pentru aruncatoarele de flacari.<\/p>\n La 25 Ianuarie 1939, a fost asasinat prin strangulare, de politie, lt. Nicolae Dumitrescu.<\/p>\n La 26 Ianuarie 1939, profesorul Vasile Cristescu, care conducea Miscarea Legionara impreuna cu Horia Sima, a fost asasinat de politie la locuinta lui din strada Aviator Iliescu nr.15. Vasile Cristescu a fost impuscat in frunte de jidanul Otto Reiner, care si-a luat pedeapsa in inchisoarea Jilava in noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940. Vasile Cristescu s-a aparat eroic, ranind doi agenti de politie.<\/p>\n La 1 Februarie 1939, intra in vigoare legea privitoare la pierderea nationalitatii romane, alcatuita de Armand Calinescu. Legea aceasta era vadit indreptata impotriva legionarilor refugiati in strainatate.<\/p>\n La 1 Februarie 1939, Horia Sima dimpreuna cu Ilie Smultea si Alexandru Popovici trec frontiera ungara, scapand de sub urmarirea politiei, pe la Beba Veche-Seghedin, si dupa un lung sir de peripetii prin Ungaria si Germania, ajung dupa patru zile la Berlin.<\/p>\n La 8 februarie 1939, se petrece la Bucuresti arestarea grupului legionar Nadoleanu, care pregatea un atentat impotriva lui Armand Calinescu. Legionarii sunt omorati si arsi la Crematoriu, chiar in prezenta lui Armand Calinescu.<\/p>\n La 9 Februarie 1939, se termina la Cluj judecarea procesului asasinarii rectorului Stefanescu-Goanga. Pe banca acuzarii se aflau 72 de legionari. Studentii Pop Ion si Lascaianu Aurel sunt condamnati la moarte. Legionarul Atofanei Gheorghe la munca silnica pe viata; 38 de legionari sunt condamnati intre 12 ani si 3 luni inchisoare si amenda.<\/p>\n La 11 Februarie 1939, comandantul legionar Victor Dragomirescu, pe cand incerca un zbor cu avionul in Bulgaria, in tovarasia pilotului Andrei Costin, are un accident de motor si este ranit. Este arestat si dus la Spitalul Militar. Acolo a fost vizitat de legionara Natalia Nicolicescu, condamnata la1 an inchisoare, dar evadata si urmarita de politie.<\/p>\n Legionara Nicolicescu este arestata, iar\u00a0Victor Dragomirescu,<\/a>\u00a0ranit inca, este dus la inchisoarea Vacaresti. De la inchisoare este luat de comisarul Al. Davidescu si strangulat. Apoi, tot de acesta, este dus la Crematoriu, si fiind inca in viata, este aruncat in cuptorul Crematoriului. Al. Davidescu si-a luat pedeapsa, in noaptea de 26-27 Noiembrie 1940, la inchisoarea Jilava.<\/p>\n La 22 si 23 Februarie 1939, se judeca la Tribunalul Militar din Bucuresti procesul legionarilor care organizasera laboratorul din str. Capitan Oarca. Virgil Mihailescu este condamnat la 8 ani inchisoare, iar studentii Achim Mircea si Stroescu Alexandru la 6 ani. Toti in lipsa. In prezenta: Bereche Ion la 3 ani inchisoare; dr. Constantin Zisu si Contes Constantin la 4 ani inchisoare; dr. Gh. Butu, Demetrescu Nicolae, Chirila Nicolae si Custura Ion la 1 an inchisoare.<\/p>\n La 9 Martie, profesorul Nae Ionescu este rearestat si dus la spitalul din Brasov, de unde este eliberat la 24 Iunie 1939, dar cu domiciliul fortat in Bucuresti pana la 14 Ianuarie 1940.<\/p>\n La 5 Iunie 1939, pleaca din Berlin, in tara, Miti Dumitrescu si Ilie Smultea.<\/p>\n La 10 Iulie 1939 (noaptea), comandanta legionara\u00a0Nicoleta Nicolescu a fost asasinata<\/a>\u00a0in Bucuresti de politia lui Armand Calinescu. Nicoleta Nicolescu avusese o bogata activitate in timpul prigoanei.<\/p>\n In ziua de 21 Septembrie 1939, la ora 2 p.m., a fost impuscat in Bucuresti primul-ministru Armand Calinescu . Astfel a fost pedepsit autorul asasinarii tinerei generatii legionare. Echipa de legionari care a luat aceasta barbateasca hotarare era alcatuita din: Miti Dumitrescu, Gigi Paraschivescu, Marin Stanciulescu, Nelu Moldoveanu, Ion Vasiliu, Traian Popescu-Puiu, Cezar Popescu, Ovidiu Isaia si Jean Ionescu . Indata dupa impuscarea lui Armand Calinescu, cei 9 legionari s-au dus la Societatea de Radiodifuziune, si acolo, in fata microfonului, au vestit tarii: \u201cPrimul-ministru Armand Calinescu a fost impuscat astazi de o echipa de legionari prahoveni \u201c. Intreaga suflare romaneasca a indreptatit hotararea eroica a legionarilor. Dupa 8 ore de chinuri ingrozitoare in beciurile politiei din Capitala, cei 9 legionari au fost legati si impuscati chiar in locul unde fusese omorat Armand Calinescu. Trupurile neinsufletite ale bravilor legionari au fost lasate pe caldaram, guvernul organizand un pelerinaj neronian cu placarde. Acest ceremonial macabru a fost oficiat din umbra de regele Carol al II-lea.<\/p>\n In noaptea de 21 Septembrie 1939 au fost asasinati 252 de fruntasi ai Miscarii Legionare; 44 in lagarul de la Miercurea Ciucului; 31 in lagarul de la Vaslui; 7 la Spitalul Militar Brasov; 13 la penitenciarul Ramnicu Sarat; 10 in Bucuresti si 147 in restul tarii. Acest macel, in care isi pierd viata cei mai vrednici conducatori ai Miscarii Legionare, s-a savarsit sub domnia lui Carol al II-lea, prim-ministru fiind generalul Argesanu si ministru de interne generalul Gabriel Marinescu. Cei 252 de eroi ai Miscarii Legionare au murit in credinta ca opera Capitanului va triumfa.<\/p>\n La inceputul lunii Octombrie 1939, ivindu-se o defectiune a unui grup de legionari, care dorea desolidarizarea de gestul eroic al lui Miti Dumitrescu, pentru a se impiedica o ruptura a Miscarii Legionare, un alt grup incearca o actiune de destindere cu regele Carol al II-lea si guvernul sau.<\/p>\n Actiunea lui Horia Sima, C. Stoicanescu si C. Papanace infrange planul regelui si legionarii nu se reintorc de la Berlin decat la 15 Septembrie 1940.<\/p>\n La 26 Octombrie 1939, noaptea, Horia Sima trece frontiera pentru a doua oara, de aceasta data spre Iugoslavia pe la Comlosul Mare (Banat). Dupa o lunga sedere in Iugoslavia se reintoarce la Berlin.<\/p>\n La 9 Decembrie 1939, Horia Sima trece frontiera germana impreuna cu Traian Borobaru, Octavian Rosu, Iancu Vasiu si inca 4 camarazi. Arestati de autoriattile germane, stau in inchisoarea de la Gratz pana la identificare.<\/p>\n La 15 Martie moare profesorul Nae Ionescu, in varsta de 49 de ani, fost director al ziarului \u201cCuvantul\u201d.<\/p>\n La 24 Martie 1940, grupul de legionari de la Berlin, sub comanda lui Horia Sima si Constantin Papanace, comemoreaza moartea profesorului Nae Ionescu si, printr-un act scris, hotarasc sa continue linia de intransigenta fata de regimul din Romania.<\/p>\n La 28 Martie 1940, venirea primei delegatii de legionari din tara, la Berlin formata din Radu Mironovici si C. Stoicanescu.<\/p>\n La 3 Mai 1940, a doua delegatie de legionari, alcatuita de C. Stoicanescu si dr. Augustin Bidianu, vine la Berlin.<\/p>\n La 5 Mai 1940, pleaca din Berlin in tara Horia Sima , dimpreuna cu Eugen Teodorescu, pentru a doua oara.<\/p>\n La 19 Mai 1940, este arestat se politia romaneasca Horia Sima in comuna Comoriste (jud. Caras).<\/p>\n La 13 Iunie 1940, Horia Sima este eliberat din arestul Sigurantei generale a Statului.<\/p>\n La 23 Iunie 1940, Horia Sima , pentru a da posibilitatea de reorganizare a Miscarii Legionare , cere tuturor legionarilor sa se inscrie in Partidul Natiunii, nou infiintat.<\/p>\n La 27 Iunie 1940, are loc, in Bucuresti, intrevederea dintre generalul Ion Antonescu si Horia Sima, in casele dr. Sandu Popovici.<\/p>\n La 4 Iulie 1940, Horia Sima este numit ministru al cultelor si artelor.<\/p>\n La 7 Iulie 1940, Horia Sima demisioneaza din functia de ministru al cultelor si artelor si raspandeste textul demisiei sale.<\/p>\n La 10 Iulie 1940, Romania se retrage din Liga Natiunilor, indeplinind dupa cativa ani prevederile Capitanului.<\/p>\n La 12 Iulie 1940, Titi Cristescu se reintoarce in tara din Germania cu informatii pretioase asupra evolutiei situatiei de la Berlin, si totodata, cu instructiuni si orientari , pentru evolutia evenimentelor din tara, de la Constantin Papanace si Mihail Sturdza.<\/p>\n La 14 Iulie 1940, are loc in Capitala o importanta sedinta a comandantilor legionari din Bucuresti si provincie, in fata careia Horia Sima si-a explicat atitudinea de pana atuci si rostul demisiei sale din guvern.<\/p>\n In prima jumatate a lunii August 1940, Legatia Engleza din Bucuresti raspandeste un manifest in numele Miscarii Legionare impotriva Axei Berlin-Roma. Printr-o declaratie facuta agentiilor straine de presa, Horia Sima demasca intriga engleza.<\/p>\n Marti 3 Septembrie 1940 , la ora 9 seara, izbucnirea revolutiei legionare. In zilele precedente, Horia Sima organizase pe teren centrele de atac si de rezistenta in urmatoarele orase: Timisoara, Deva, Alba Iulia, Sibiu, Brasov, Constanta si Bucuresti. Legionarii ataca institutiile publice la Brasov, Constanta si Bucuresti. Se dau lupte intre autoritati si legionari. Cad morti si raniti de ambele parti.<\/p>\n Situatia este considerata alarmanta, dar stapanita de panica oamenii regelui Carol al II-lea nu izbutesc sa infranga fortele dezlantuite de Miscarea Legionara. Tot in aceeasi zi, Horia Sima lanseaza un manifest, pe care, din motive tactice, il antedateaza (1 Septembrie) in care cere abdicarea regelui Carol al II-lea, invinovatindu-l de politica gresita care a dus la ciopartirea tarii. Publicul participa la actiunea Miscarii Legionare, si in Bucuresti si in orasele din provincie au loc mari manifestatii de strada. Publicul cere abdicarea regelui.<\/p>\n La 4 Septembrie 1940, infrant de puterea crescanda a Miscarii Legionare, si sub presiunea evenimentelor, regele cheama in puterea noptii pe generalul Ion Antonescu si este silit sa-i acorde puteri depline. Generalul ion Antonescu elibereaza pe toti legionarii aflati in inchisori.<\/p>\n 6 Septembrie 1940: Minunea Arhanghelului Mihail. In dimineata acestei zile generalul Ion Antonescu izbuteste sa smulga abdicarea regelui Carol al II-lea, care cade astfel infrant sub povara propriilor lui greseli politice. Entuziaste manifestatii populare de bucurie. In aceeasi zi, la orele 8, voievodul Mihai ajunge rege pe tronul Romaniei.<\/p>\n In aceeasi zi, generalul Ion Antonescu da o Proclamatie catre tara din care se desprinde ideea esentiala ca s-a inaugurat un nou regim social si politic in care fortele dominante vor fi ale tineretului legionar.<\/p>\n La 6 Septembrie, generalul Ion Antonescu trimite o telegrama de incredere lui Adolf Hitler si alta lui Mussolini in care aduce marturia de prietenie a poporului roman.<\/p>\n Masuri de purificare morala: la 6 Septembrie 1940 generalul Ion Antonescu scoate din cadrele active ale armatei pe urmatorii generali: Ilasievici Constantin, Argesanu Gheorghe, Tenescu Florea, Ilcusu Ion, Mihail Gheorghe, Cornicioiu Grigore, Bengliu Ion, Liceanu Gheorghe, Dombrovschi Victor, Atanasescu Constantin si amiral Barbuneanu Petre.<\/p>\n Tot la aceasta data, generalul Ion Antonescu hotaraste: Controlul averilor fostilor demnitari ai statului; Controlul fondurilor intrebuintate pentru inzestrarea armatei; Desfiintarea organizatiei Straja Tarii; Ancheta asupra proceselor politice din ultimii 8 ani si a magistratilor care au judecat.<\/p>\n La 7 Septembrie 1940, in multe orase din tara au loc manifestatii legionare. Legionarii imbracati in camasi verzi manifesteaza in coloane de mars.<\/p>\n Ziua de 7 Septembrie, a fost o zi de rugaciune si de pomenire a eroilor Miscarii Legionare in toate orasele, targurile si satele din tara. Legionarii iau in stapanire sediile si proprietatile lor.<\/p>\n La 7 septembrie, au fost inmormantati la Constanta cei trei legionari morti in luptele de la 3 Septembrie: Cavachi, Caporani si Ardeleanu.<\/p>\n Evreii sunt eliminati din teatre si din orice functiune artistica.<\/p>\n La 8 Septembrie 1940, are loc la Brasov inmormantarea legionarilor cazuti in luptele de la Brasov si Valcele din ziua de 3 Septembrie 1940: Lucian Caramlau, Gheorghe Stefanescu, Grigore Grigorescu, Donat Sultan si Constantin Salceanu.<\/p>\n La 9 Septembrie, generalul Ion Antonescu desfiinteaza Partidul Natiunii si Garzile Partidului Natiunii.<\/p>\n De la 6-9 Septembrie 1940, comandantul legionar Vasile Iasinchi reincepe organizarea Centrului Razleti.<\/p>\n Miercuri, 11 Septembrie 1940, in cadrul unei mari solemnitati legionare sunt reinhumati in cimitirul de la Predeal cei 46 legionari asasinati la 21 Septembrie 1939 la Miercurea Ciucului.<\/p>\n Prin circulara de la 11 Septembrie, Horia Sima, conducatorul Miscarii Legionare, fixeaza normele de sarbatorire a zilei Capitanului pentru 13 Septembrie, insarcinand pe Radu Mironovici, Vasile Iasinschi si Aristotel Gheorghiu cu organizarea acestei solemnitati.<\/p>\n La 13 Septembrie, se desfasoara in Bucuresti, in cadrul unei impunatoare solemnitati, cinstirea zilei Capitanului. Coloanele de legionari au pornit de la biserica Sfantul Ilie-Gorgani la Casa Verde, si acolo Horia Sima a tinut o cuvantare in care a vorbit despre lupta Capitanului, despre sensul moral al vietii legionare si despre biruinta de la 6 Septembrie.<\/p>\n 14 Septembrie 1940: Proclamarea Regimului Legionar. Se formeaza noul guvern sub conducerea generalului Ion Antonescu.<\/p>\n La 15 Septembrie 1940 M.S. regina Mama Elena se reintoarce in tara. Miscarea Legionara \u00eei face o manifestatie de simpatie.<\/p>\n In dupa-amiaza aceleiasi zile soseste in Bucuresti grupul de legionari care a fost refugiat la Berlin, in frunte cu comandantul legionar Constantin Papanace.<\/p>\n La 15 Septembrie 1940, Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare, ordona mobilizarea tuturor elanurilor romanesti pentru refacerea tarii si totodata aminteste juramantul pe care Capitanul l-a cerut elitei legionare in fata mormantului lui Mota si Marin. Legionarii depun acest juramant.<\/p>\n Presedintia Consiliului de Ministri arata ca in anii 1939 si 1940 Moruzov a cheltuit suma fabuloasa de 214 milioane pentru prigonirea legionarilor.<\/p>\n La 18 Septembrie 1940, Miscarea Legionara ia in primire sediile fostei organizatiuni Straja Tarii, prin camaradul profesor Constantin Stoicanescu.<\/p>\n 22 Septembrie 1940: Ziua eroilor si a martirilor legionari. Prima solemnitate a noului regim legionar, organizata de comandantul legionar Vasile Iasinschi.<\/p>\n La Predeal, intr-un cadru de maretie si sobrietate, solemnitatea are loc in prezenta generalului Ion Antonescu, Horia Sima, comandant al MiscariiLegionare; domnul Fabricius, ministrul Germaniei la Bucuresti si Pelegrino Ghigi, ministrul Italiei.<\/p>\n La Ramnicu-Sarat, in Bucuresti, la Vaslui si Rasnov au loc de asemenea impunatoare solemnitati pentru pomenirea eroilor si martirilor legionari. La locul de pomenire al celor 9 eroi prahoveni, Horia Sima cere legionarilor implinirea celor 9 porunci ale ceasului de fata.<\/p>\n In zilele urmatoare Sindicatul Ziaristilor si Societatea Scriitorilor Romani elimina pe evrei. Legionarii sunt numiti in posturile de conducere ale institutiilor de stat. Barourile sunt nationalizate prin eliminarea evreilor.<\/p>\n Prin circulara de la 26 Septembrie 1940, Horia Sima precizeaza sensul Ajutorului Legionar.<\/p>\n Generalul Ion Antonescu fixeaza normele de reorganizare a armatei, in urma convocarii marilor comandanti militari la 25 Septembrie.<\/p>\n La 28 Septembrie, generalul Ion Antonescu face un apel catre Femeia Romana. \u201cUn singur lux: al jertfei; o singura podoaba: a cinstei; Sotie, mama si bunica\u201d.<\/p>\n In primele zile ale lunii Octombrie 1940 profesorul Traian Braileanu purcede la Reforma legionara a invatamantului . Profesorii si elevii evrei sunt inlaturati din scoli si universitati. Pregatirea tinerelor generatii in scoli se va face dupa taria caracterelor, capacitatea de jertfa si aptitudini.<\/p>\n 6 Octombrie 1940: Marea demonstratie de forta legionara din Bucuresti. Peste 100.000 de camasi verzi defileaza in fata generalului Ion Antonescu Horia Sima si a reprezentantilor diplomatici ai Axei, Spaniei si Japoniei. Radu Mironovici, comandant al Bunei Vestiri, este organizatorul demonstratiei.<\/p>\n La 9 Octombrie 1940 , la ora 8 seara, in aula liceului Andrei Saguna din Brasov, Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare, rosteste un discurs despre Raporturile romano-maghiare. In numele a 1.400.000 de romani din Ardealul ocupat de unguri, Miscarea Legionara, prin Horia Sima, isi pronunta avertismentul.<\/p>\n De la 9 la 13 Octombrie un detasament de 120 legionari echipati in camasi verzi, fiind invitati in Italia, sunt salutati de Duce si li se face o primire entuziasta in mai multe orase. Conducatorul detasamentului de legionari a fost comandantul dr. Victor Silaghi.<\/p>\n La 13 Octombrie 1940, ziarul \u201cVoelkischer Beobachter\u201d publica un interviu al generalului Ion Antonescu in care conducatorul statului precizeaza punctele de orientare ale statului.<\/p>\n La 14 Octombrie 1940, reapare \u201cCuvantul\u201d, ziar al Miscarii Legionare. Intemeietor: Titus Enacovici; ctitor: Nae Ionescu; director: P.P. Panaitescu; secretar general: Stefan C. Ionescu.<\/p>\n La 16 Octombrie 1940, Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare, hotaraste Batalia fierului vechi.<\/p>\n Organizatia preliminara a tineretului se incadreaza in Comandamentului viitorilor ostasi ai statului legionar roman.<\/p>\n Ministrul de Finante anuleaza brevetele de bauturi ale evreilor care vor fi lichidate pana la 31 Decembrie 1940.<\/p>\n La 27 Octombrie, au fost reinhumate la Predeal osemintele martirilor legionari asasinati in lagarul de la Vaslui si, totodata, au fost depuse si urnele cu cenusa eroilor legionari Vasile Cristescu, locotenent Dumitrescu, Nicoleta Nicolescu, Victor Dragomirescu, Clement Gheorghe, Grupul Nadoleanu si Grupul Miti Dumitrescu.<\/p>\n La 27 Octombrie, incepand razboiul dintre Italia si Grecia, se fac interventii pentru libertatea macedonenilor din Grecia. Actiunea este condusa de comandantul legionar Constantin Papanace.<\/p>\n 8 Noiembrie 1940: Iasii, proclamat oras al Miscarii Legionare. In aceasta zi are loc la Iasi o impunatoare manifestatie legionara in prezenta M.S. Regelui, a generalului Ion Antonescu si Horia Sima, comandantul Miscarii Legionare.<\/p>\n Participa o delegatie a tineretului german si italian.<\/p>\n La 7 Noiembrie au murit intr-un accident de automobil legionarii Eugeniu Necrescu si Aron Valeriu .<\/p>\n La 10 Noiembrie, se deschide noua Universitate transilvana din Sibiu, in prezenta generalului Ion Antonescu si a lui Horia Sima.<\/p>\n La 12 Noiembrie, generalul Ion Antonescu pleaca in Italia unde este primit de Mussolini, reinnoind relatiile de prietenie dintre cele doua tari.<\/p>\n La 11 Noiembrie, reincepe organizarea teberelor muncii legionare. Conducerea taberelor este incredintata lui C. Stoicanescu, comandant legionar.<\/p>\n La 20 Noiembrie 1940, a murit in Bucuresti venerabilul luptator nationalist parintele Ion Mota.<\/p>\n La 22 Noiembrie, are loc la Berlin intalnirea dintre generalul Ion Antonescu si Adolf Hitler. Generalul Antonescu s-a dus in Germania in urma invitatiei guvernului din Berlin.<\/p>\n Romania adera la Pactul Tripartit , indeplinind nu o formalitate diplomatica, ci o misiune istorica alaturi de Germania si Italia, in care s-a savarsit revolutia nationalista ca si in Romania.<\/p>\n La 25 Noiembrie, incep sapaturile la inchisoarea Jilava pentru dezgroparea ramasitilor pamantesti ale Capitanului, Nicadorilor si Decemvririlor.<\/p>\n In noaptea de 26 spre 27 Noiembrie 1940, 64 de detinuti politici de la inchisoarea Jilava au fost executati de multimea legionarilor revoltati la vederea osemintelor Capitanului.<\/p>\n In cursul lunii Noiembrie 1940 se revizuieste Procesul Capitanului si sentinta de condamnare este anulata.<\/p>\n La 30 Noiembrie 1940, are loc la Mausoleul de la Casa Verde din Bucuresti reinhumarea corpului neinsufletit al Capitanului, Decemvrilor si Nicadorilor, in cadrul unei impunatoare demonstratiuni funerare, la care participa reprezentantii diplomatici ai Germaniei, Italiei si Spaniei. Legionarii fac, zi si noapte, de garda la biserica Sfantul Ilie-Gorgani si la mormantul de la Casa Verde.<\/p>\n<\/div>\n<\/div>\n Incorect Politic<\/strong> Ast\u0103zi se \u00eemplinesc 99 de ani de la \u00eenfiin\u021barea Mi\u0219c\u0103rii Legionare, mi\u0219care de tineret care a dat \u00eentregii lumi v\u00e2rfuri \u00een toate domeniile, care a generat \u0219i capacitat o elit\u0103 intelectual\u0103 \u00een etapa interbelic\u0103 \u0219i care reprezint\u0103 cea mai str\u0103lucitoare pagin\u0103 din istoria recent\u0103 neamului rom\u00e2nesc.<\/p>\n Dumnezeu \u0219i-a trimis Arhanghelul \u00een Gr\u0103dina Maicii Domnului, prin persoana profetului-educator Corneliu Zelea Codreanu.<\/p>\n Destinul m\u0103re\u021b al neamului a fost zidit cu s\u00e2nge, lacrimi \u0219i jertfe apostolice \u00een ce a urmat a fi Golgota neamului rom\u00e2nesc. Prigoanele antilegionare, care continu\u0103 \u0219i ast\u0103zi, asasin\u0103rile \u0219i martiriz\u0103rile servesc drept pild\u0103 pentru tineretul de azi.<\/p>\n Pe jertfa leigonarilor s-a construit funda\u021bia Rom\u00e2niei de m\u00e2ine. Indiferent dac\u0103 avem sau nu \u0219anse de izb\u00e2nd\u0103 \u00eentr-o lupt\u0103 inegal\u0103, datoria ne \u00eempinge s\u0103 lupt\u0103m pentru ca sacrificiul legionarilor s\u0103 nu fie \u00een zadar, pentru ca toate eforturile lor s\u0103 nu r\u0103m\u00e2ne ner\u0103spl\u0103tite.<\/strong><\/p>\n Din s\u00e2ngele lor, curs prin \u0219an\u021buri, din oasele lor sfinte trebuie s\u0103 ias\u0103 o genera\u021bie de tineri ideali\u0219\u021bi, determina\u021bi, cu voin\u021b\u0103 de fier \u0219i credin\u021b\u0103 nelimitat\u0103.<\/p>\n
\nIunie 24, 2026<\/p>\n![\"96](\"https:\/\/www.incorectpolitic.com\/wp-content\/uploads\/2020\/02\/capitanul.jpg\")
<\/a><\/p>\n99 de ani de la \u00eenfiin\u021barea Mi\u0219c\u0103rii Legionare\u00a0<\/strong><\/h2>\n
<\/a><\/p>\nFilozofii se \u00eenclin\u0103 \u00een fa\u021ba C\u0103pitanului<\/strong><\/h2>\n
<\/a><\/p>\n<\/a><\/p>\nCRONOLOGIE PRIVIND ISTORIA MISC\u00c3RII LEGIONARE<\/strong>
[Ap\u00e3rut\u00e3 \u00een Almanahul \u201cCuv\u00e2ntul\u201d din 1941]<\/em><\/h2>\n\n
1919<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
\n
1920<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
\n
1922<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
\n
1924<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
\n
1925<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
1926<\/strong><\/h2>\n
1927<\/strong><\/h2>\n
1928<\/strong><\/h2>\n
1929<\/strong><\/h2>\n
\n
1930<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
\n
1931<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
\n
1932<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
\n
1933<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
\n
1934<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
\n
1935<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
\n
1936<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
\n
1937<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
Familiile-cetati legionare:<\/strong><\/h3>\n
\n
\n
\n
1938<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
\n
1939<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
\n
1940<\/strong><\/h2>\n<\/blockquote>\n
\nIunie 24, 2026<\/p>\n<\/a><\/p>\n99 de ani de la \u00eenfiin\u021barea Mi\u0219c\u0103rii Legionare\u00a0<\/strong><\/h2>\n